1 Dr. Cosmin STOICA Drd. Ana-Maria MARINOIU POLITICA VAMAL Ă 2 3 CUPRINS Cap 1. REGLEMENTAREA CONCEPTUAL Ă, PROCEDURAL Ă ȘI OPERA ȚIONALĂ A APLIC… [600685]

1 Dr. Cosmin STOICA Drd. Ana-Maria MARINOIU

POLITICA VAMAL Ă

2

3
CUPRINS

Cap 1. REGLEMENTAREA CONCEPTUAL Ă, PROCEDURAL Ă
ȘI OPERA ȚIONALĂ A APLIC ĂRII POLITICII VAMALE COMUNE……….5  
§ 1.1. Politica vamal ă – instrument principal al politicii comerciale
aplicate………………………………………………………………………………7  
§ 1.2. Proceduri și tehnici de aplicare a po liticii vamale comune ……….18  
§ 1.3 Alc ătuirea unui dosar de v ămuire………………………………………….27
Cap 2. EVOLU ȚIA POLITICII VAMA LE A ROMÂNIEI ȘI A
TARIFULUI VAMAL NA ȚIONAL …………………………………………………….31
 
§ 2.1. Transla ția politicii vamale a României și a tarifului vamal na țional
la politica vamal ă comună…………………………………………………..33  
§ 2.2. Similarit ăți în politica vamal ă veche și contemporan ă
a României……………………………………………………………………….43  
§ 2.3. Armonizarea cadrului institu țional al administra ției vamale
române…………………………………………………………………………….49

Cap 3. ROLUL POLITICII VAMALE COMUNE ȘI A TARIFULUI
VAMAL COMUN ÎN PROCESUL DE EXTINDERE A UNIUNII EUROPENE …………………………………………………………………………………63
 
§ 3.1. Cadrul conceptual, legislativ și decizional al politicii comerciale
comune ……………………………………………………………………………65  
§ 3.2. Rolul aplic ării politicii vamale comune în protec ția comer țului
Uniunii Eu ropene………………………………………………………………. 74

BIBLIOGRAFIE. ………………. ……………… ……………. …………… …………..165

4

5 Capitolul
1
REGLEMENTAREA
CONCEPTUAL Ă,
PROCEDURAL Ă ȘI
OPERAȚIONALĂ A APLIC ĂRII
POLITICII VAMALE COMUNE

1.1 Politica vamal ă – instrument principal al politicii comerciale
aplicate
1.2 Proceduri și tehnici de aplicare a politicii vamale comune
1.3 Alcătuirea unui dosar de v ămuire

6

7
§ 1.1. Politica vamal ă – instrument principal al politicii
comerciale aplicate

Politica vamal ă este principala component ă a politicii comerciale care se
bazează pe aplicarea instrument elor tarifare, în func ție de politica
economic ă a guvernelor, de acordurile comerciale și conjunctura
economiei mondiale.

Politica vamal ă reprezint ă partea politicii comerciale care cuprinde
totalitatea reglement ărilor și normelor emise de stat prin institu țiile
abilitate care se aplic ă tuturor m ărfurilor care trec fr ontierele vamale ale
unei țări. Acestea implic ă controlul m ărfurilor și mijloacelor de transport
care trec frontierele vamale, îndeplinirea formalit ăților de v ămuire,
impunerea vamal ă prin plata drepturilor vama le la bugetul statului.

Instrumentul principal de aplicare a po liticii vamale este tariful vamal.
Tariful vamal este și principalul instrument pentru reglementarea
schimburilor comerciale.

În aplicarea politicii vamale, guvernul folose ște norme și
reglement ări naționale, stabilite prin lege sau alte acte normative, norme și
reglement ări vamale și comerciale regionale sau interna ționale. De
asemenea, având în vedere complexitate a politicii vamale, domeniul de
aplicare, dinamica acesteia, pentru facilitarea aplic ării acesteia sunt
folosite norme și decizii interne emise de administra ția vamală națională.

8 Tariful vamal reprezint ă, „un tabel sistematic al m ărfurilor și al taxelor
vamale corespunz ătoare acestora care se percep pentru m ărfurile trecute
peste grani ța vamală a unei țări. În practica interna țională există tarife vamale
cu o singur ă coloană pentru taxa vamal ă prevăzută sau cu mai multe coloane.
Aceste coloane cuprind taxe vamale pentru țările care beneficiaz ă
de clauza na țiunii celei mai favo rizate, taxe pentru țările care nu
beneficiaz ă de clauz ă (taxe autonome) și, uneori, taxe vamale
preferențiale, care se acord ă unor țări slab dezvoltate. Pe lâng ă taxele
vamale percepute la fiecare produs sau grup ă de produse, tariful vamal
mai poate cuprinde nomenclatorul m ărfurilor scutite de taxe vamale, unele
reguli de impunere, precum și alte formalit ăți vamale”.1
Tariful vamal este un nomenclator care cuprinde m ărfurile de import
clasificate și codificate dup ă origine, grad de prelucrare, și taxele vamale
exprimate ad valorem , specific sau mixt.

Tarifele vamale, întâlnite în majoritatea țărilor, sunt compuse în
sensul c ă ele cuprind mai multe coloane de taxe vamale, în func ție de
tratamentul preferen țial sau nepreferen țial care se aplic ă mărfurilor în
funcție de țara de origine sau gradul de prelucrare.

1 Dicționar de Economie, Edit. Economic ă, 2001, pag. 433 Tariful vamal, ca instrument de politic ă comercial ă în protejarea
economiei na ționale fa ță de concuren ța străină cuprinde coloane
speciale cu taxele vamale pentru m ărfurile provenite din țările cu care
sunt încheiate acordur i comerciale preferen țiale și taxe vamale de baz ă
pentru produsele provenite din țări considerate ter țe din punct de
vedere vamal.

9 Nomenclatoarele de clasificare ale m ărfurilor care cuprind
încadrarea tarifar ă a mărfurilor au evoluat de la Sistemul Interna țional de
Clasificare Comercial ă, la Nomenclatorul Vamal de la Bruxelles pân ă la
Sistemul Armonizat.
Sistemul Armonizat de Descriere și Codificare a M ărfurilor a fost
adoptat în anul 1983 la Br uxelles, sub egida C onsiliului de Cooperare
Vamală și în baza Conven ției privind sistemul armonizat de descriere și
codificare a m ărfurilor.
În sensul Conven ției Interna ționale privind Sistemul Armonizat de
denumire și codificare a m ărfurilor, sunt definite prin cipalele caracteristici.

Prin nomenclaturi statistice se în țeleg nomenclaturile m ărfurilor,
elaborate de partea contractant ă, pentru culegerea datelor necesare
întocmirii statisticilor comerciale de import și de export.
Prin nomenclatura tarifar ă și statistic ă combinat ă se înțelege o
nomenclatur ă combinat ă care integreaz ă nomenclatura tarifar ă și
nomenclaturile statistice cerute în mod legal de c ătre partea contractant ă
pentru declararea m ărfurilor la import. • Prin Sistem armonizat de denumire și codificare a m ărfurilor, se
înțelege nomenclatura care cuprinde pozi țiile și subpozi țiile și codurile
numerice aferente, notele de sec țiuni, capitole și subpozi țiile, precum și
regulile generale de interpretare a Si stemului armonizat cuprinse în anexa
la conven ție.
• Prin nomenclatura tarifar ă se înțelege nomenclatura stabilit ă în
conformitate cu legisla ția părții contractante pentru încasarea
taxelor vamale la import.

10 Poziția tarifară este locul atribuit fiec ărei mărfi în tariful vamal, în func ție
de caracteristicile acesteia.

Poziția tarifar ă condiționează mărimea taxei vamale stabilite
procentual, aplicarea m ăsurilor de politic ă comercial ă tarifare și netarifare
(contingente, licen țe etc.)
Din punct de vedere tehnic, încadrarea și interpretarea încadr ării
tarifare, dup ă codul tarifar din tariful vamal, se face dup ă anumite reguli.
Potrivit acestora, încadrarea m ărfii se poate determina atunci când este în
concordan ță cu textul pozi țiilor și al notelor de sec țiuni și de capitole, cu
referirile la un articol de la o pozi ție determinat ă care reprezint ă
caracteristicile esen țiale ale bunului (e x: bunurile complete sunt încadrate
la aceea și poziție cu cele care nu au finalizat procesul de fabricare în
totalitate), cu pozi ția cea mai specific ă atunci când bunul ar putea fi
încadrat la mai multe pozi ții (ex: produsele compuse din materii prime
diferite), cu pozi ția aferent ă mărfurilor asem ănătoare atunci când nu poate
fi încadrat ă conform regulilor st ricte. Încadrarea m ărfurilor în subpozi țiile
unei pozi ții se efectueaz ă prin respectarea termenilor acelor subpozi ții și
ale notelor de subpozi ții.2

Originea m ărfurilor, stabilit ă din punct de vedere al țării de origine
menționată în coloanele tarifului vamal, permite s ă se stabileasc ă nivelul
taxelor vamale aplicabile la impo rt, statisticile privind evolu ția comer țului
exterior pe zone geografice, aplicarea reglement ărilor specifice și a
măsurilor de politic ă comercial ă.

2 Codul Vamal al României, cu adnot ări și comentarii, Ed. Lumina Lex, 1997, pag. 55-56

11 Având în vedere complexitat ea bunurilor, materia prim ă
încorporat ă, gradul de prelucrare, stabilirea originii bunurilor este f ăcută
după mai multe criterii.
De exemplu, conform reglement ărilor Uniunii Europene și a tarifului
vamal comun, m ărfurile ob ținute integral într-o țară sunt considerate
originare din acea țară, cazul cel mai simplu care se refer ă în special la
produse agro–alimentare și minerale neprelucrate (animale, cereale în
vrac, minereuri etc.).
În cazul produselor în care co mponentele sunt fabricate în mai
multe țări se aplic ă principiul transform ării substan țiale.

Criteriile sunt, cumulativ, urm ătoarele: locul unde a avut loc ultima
transformare sau prelucrare substan țială a mărfii ⇒ transformarea
trebuie s ă fie fundamentat ă din punct de vedere al procesului de
fabricație ⇒ transformarea trebuie f ăcută de o întreprindere dotat ă și
specializat ă din punct de vedere tehnic ⇒ în urma transform ării trebuie
să rezulte un produs nou sau un produs cu caracteristici modificate
substanțial față de produsul primar.

Conform ultimului criteriu, din punct de vedere al tarifului vamal,
transformarea trebuie s ă schimbe încadrarea tarifar ă a produsului.
Dar având în vedere acordurile co merciale existente, în rela țiile
comerciale ale Uniunii Europene cu țări sau grupe de țări, se adopt ă
criteriul cumulului de origi ne. Potrivit acestui princi piu, în vederea stabilirii
originii m ărfurilor sa iau în considerare transform ările realizate în țările
partenere la acord, în etapele de fabricare.

12 Originea m ărfurilor, pentru autorit ățile vamale, este dovedit ă prin
documentele, puse la dispozi ție de exportator sau importator, care
conțin elemente referitoare la identificarea fizic ă a mărfurilor.
Documentele de origine sunt eliberate de regul ă de autoritatea vamal ă
din țara exportatoare .3

„Taxa vamal ă este un impozit care se aplic ă mărfurilor trecute peste
granița vamală a unei țări. După modul de percepere, taxa vamal ă poate
să fie ad valorem (o m ărime procentual ă din valoarea m ărfii), specific ă (o
anumită sumă pe unitatea fizic ă de măsură) sau mixt ă. Taxa vamal ă poate
avea ca scop cre șterea veniturilor bugetului de stat sau/ și protecția
producătorilor interni de competitorii str ăini. Reprezentând un impozit pe
comerțul exterior și tranzac țiile interna ționale, taxa vamal ă îi determin ă pe
consumatori s ă prefere bunurile economice aut ohtone, care sunt mai
ieftine.
Pentru consumatori, taxa vamal ă poate reprezenta un mijloc de
apărare față de prețurile înalte practicate de produc ătorii autohtoni ori fa ță
de reducerea calit ății mărfurilor indigene. Taxa vamal ă constituie un
instrument important al politicii vamale, care ac ționează asupra pre țului
mărfurilor importate în vederea reducerii importurilor și a elimin ării
deficitului balan ței comerciale”.4
Tariful vamal cuprinde taxele vamale care se aplic ă prin procedura
de impunere vamal ă. Impunerea vamal ă îndepline ște trei func ții principale.
Din punct de vedere al func ției fiscale, încas ările din taxele vamale
reprezint ă surse importante de venituri ale statului. Din punct de vedere al
funcției protec ționiste se protejeaz ă economia na țională față de

3 Ioan Popa, Tranzac ții de comer ț exterior, Edit. Economic ă, 2002, pag. 297-299
4 Dicționar de economie, Ed. Economic ă, 2001, pag. 434

13 concuren ța străină. Din punct de vedere al func ției de negociere, în baza
taxelor vamale se negociaz ă preferin țele vamale. Obiectul impunerii îl
constituie m ărfurile supuse sau care urmeaz ă să fie supuse unui regim
vamal, subiectul impu nerii fiind persoana fizic ă sau juridic ă obligată la
plata drepturilor vamale. Stabilirea obiectului impuner ii se realizeaz ă pe
baza declara ției vamale în detaliu.5
Taxa vamal ă reprezint ă un impozit pe comer țul exterior și
tranzacțiile interna ționale, perceput de stat pentru m ărfurile care trec
frontiera vamal ă a unei țări. În majoritatea țărilor, taxele vamale se aplic ă
doar la importul de m ărfuri.
Taxele vamale pot fi clasificate dup ă mai multe criterii. Dup ă scopul
impunerii se aplic ă taxe vamale cu caracter fiscal și taxe vamale cu
caracter protec ționist. Dup ă obiectul impunerii, taxele vamale se aplic ă în
cadrul regimurilor de import, export și tranzit. Dup ă modul de percepere a
taxelor vamale, taxele vamale sunt ad valorem, specifice și mixte. Dup ă
modul de stabilire, taxele vamale sunt autonome (generale), conven ționale
(contractuale), preferen țiale, de retorsiune.

În conformitate cu prevederile reglement ărilor vamale, defini ția
acceptat ă și mai cunoscut ă a regimului vamal men ționează că Regimul
vamal cuprinde totalitatea normelor ce se aplic ă în cadrul procedurii de
vămuire, în func ție de scopul opera țiunii comerciale și de destina ția
mărfii.

5 Dan Drosu Șaguna, Drept financiar și fiscal, tratat, Edit: Eminescu, 2000, pag: 889

14 Tehnica vamal ă cuprinde normele și procedurile de aplicare a
dispozițiilor corespunz ătoare unui regim vamal. Regimurile vamale,
consacrate în practica vamal ă internațională sunt definitive și suspensive.

Regimurile vamale defi nitive sunt importul și exportul, se numesc a șa
deoarece dup ă încheierea formalit ăților de v ămuire permit indigenarea
mărfurilor și introducerea lor în circuitul economic.

Regimurile vamale suspensive (c u impact economic) au ca efect
suspendarea pl ății taxelor vamale, într-o perioad ă dată, acordat ă de
autoritatea vamal ă. Regimurile vamale suspens ive se încheie doar prin
regimuri vamale definitiv e. Regimurile vamale suspensive, consacrate și
existente în legisla ția vamal ă comunitar ă sunt tranzitul m ărfurilor,
antrepozitul m ărfurilor, perfec ționarea activ ă a mărfurilor, admiterea
temporar ă a mărfurilor și perfecționarea pasiv ă a mărfurilor.

Exportul reprezint ă o „opera țiune comercial ă de vânzare a unor bunuri
materiale și/sau servicii c ătre persoane fizice sau juridice dintr-o alt ă țară în
schimbul unei sume dintr-o valut ă convenit ă. Cuprinde exportul de m ărfuri
(bunuri corporale, stabile) și exportul invizibil (servic ii). (…) Exportul reflect ă
nivelul și structura economiei na ționale, ca și capacitatea acesteia de a
valorifica, în avantajul propriu, partic iparea la circuitul economic mondial”.6

Regimul de export const ă în ieșirea definitiv ă a mărfurilor na ționale de
pe teritoriul țării exportatoare sau expeditoare și vânzarea acestora pe
piața externă, conform acordurilor comerciale dintre p ărțile contractante.
De regul ă, în majoritatea statelor taxa vamal ă la export este de 0%.

6 Dicționar de economie, Edit. Economic ă, 2001, pag. 196

15 Regulile de încadrare tarifar ă a mărfurilor sunt cele prev ăzute în
tariful vamal de import. Regimul de export este liberalizat, cu excep ția
unor categorii de m ărfuri prohibite sau interzise de reglement ările vamale
naționale și interna ționale. Sunt de as emenea categorii de m ărfuri
contingentate la export, în special materii prime și produse na ționale
limitate care nu acoper ă necesitățile interne.
Importul reprezint ă o „opera țiune comercial ă de cump ărare din
străinătate a unor bunuri materiale și/sau servicii contra unei cantit ăți de
monedă convenit ă, implicând trecerea de c ătre acestea a frontierei
vamale a importatorului. Importul poate fi:direct și indirect; de bunuri
materiale și de servicii; propriu-zis și de completare; temporar și
permanent; cu plata imediat ă și cu plata amânat ă”.7

Regimul de import const ă în intrarea definitiv ă a mărfurilor în țară,
cumpărarea de o persoan ă juridică națională, în urma acordurilor
contractuale între p ărți, acordarea stat utului de marf ă indigen ă după
efectuarea formalit ăților vamale și comerciale și comercializarea la
intern. Bunurile indigenate beneficiaz ă de acela și regim ca bunurile
naționale.

Regimul de import este cel mai important și complex, din punct de
vedere al importan ței și al aplic ării formalit ăților vamale, m ăsurilor de
politică comercial ă și fiscală.

La import dup ă efectuarea formalit ăților de v ămuire, autorit ățile
încaseaz ă datoria vamal ă aferentă drepturilor de import. Drepturile de

7 Dicționar de economie, Edit. Economic ă, 2001, pag. 224

16 import sunt taxa vamal ă, comisionul vamal, suprataxa vamal ă, taxa pe
valoarea ad ăugată, accize pentru anumite categorii de m ărfuri, eventuale
taxe de r ăspuns la tratamente comercia le nefavorabile din partea țării
exportatoare. Pentru aplicarea corect ă a tarifului vamal trebuie constatat ă
originea m ărfurilor. Foarte important pentru aplicarea corect ă a tarifului
vamal este declararea corect ă a valorii în vam ă.
Valoarea în vam ă se determin ă, pentru țările membre ale
Organiza ției Mondiale a Comer țului, în conformitate cu Articolul VII al
Acordului General pentru Tarife și Comerț (GATT). Acordul are ca scop
stabilirea unei valori corecte astfel încât s ă nu fie afectate principiile de
libertate a tranzac țiilor și veniturile bugetare ale statului importator.
Valoarea în vam ă se poate determina dup ă mai multe reguli.
Valoarea în vam ă a mărfurilor importate va fi valoarea de
tranzacție, adică prețul efectiv pl ătit sau de pl ătit când acestea sunt
vândute pentru export cu destina ția țării de import. Valoarea în vam ă,
dacă nu poate fi aplicat ă în baza valorii de tranzac ție se poate calcula în
baza altor reguli.
Astfel, valoarea în vam ă va fi valoarea de tranzac ție a mărfurilor
identice vândute pentru export cu destina ția aceleia și țări de import și
exportate în acela și moment sau aproape în acela și moment cu m ărfurile
de evaluat sau valoarea în vam ă va fi valoarea de tranzac ție a mărfurilor
similare vândute pentru export, cu destina ția aceleia și țări de import și
exportate în acela și moment sau aproape în acela și moment cu m ărfurile
de evaluat.
Dacă nu poate fi determinat ă, după regulile enun țate, valoarea în
vamă va fi valoarea pre țului unitar al m ărfurilor identice sau similare
importate și vândute în țara de import în aceea și stare în care au fost
importate.

17 Valoarea în vam ă dacă nu poate fi calculat ă conform regulilor
anterioare, cu condi țiile aferente acestora, se va baza pe o valoare
calculată care va fi egal ă cu totalul costului sau valorii materiilor prime și
cheltuielilor de fabrica ție pentru producerea m ărfurilor importate.
Valoarea în vam ă dacă nu poate fi determinat ă pe baza celor
enunțate va fi determinat ă, conform articolului 7 din Articolul VII GATT,
adică prin mijloace rezonabile co mpatibile cu principiile și prevederile
generale ale dispozi țiilor din prezentul Articol și pe baza datelor disponibile
în țara de import.8

Tranzitul vamal al m ărfurilor constă în transportul m ărfurilor
străine între dou ă vămi, de la frontier ă la interior, de la interior la frontier ă
sau între dou ă vămi de frontier ă pentru cele transportate în trafic
internațional. Tranzitul m ărfurilor se încheie prin export sau import.
Antrepozitul mărfurilor const ă în depozitarea m ărfurilor în spa ții
speciale aprobate de autoritatea vamal ă sub acoperirea dispozi țiilor legale
care reglementeaz ă acest regim vamal.
Perfecționarea activ ă a mărfurilor sau lohn-ul activ constă în
prelucrarea sau transformarea m ărfurilor str ăine care se reexport ă sub
formă de produse compensatoare și a mărfurilor importate destinate
reexportului. Perfec ționarea activ ă poate fi cu suspendarea drepturilor
vamale sau cu restituirea drepturilor vamale. În cazul perfec ționării active
cu suspendarea drepturilor vamale, marfa supus ă transform ării rămâne în
proprietatea exportatorului.

8 Articolul VII al GATT privind stabilirea valorii în vam ă

18 Admiterea temporar ă a mărfurilor permite utilizarea pe teritoriul
unui stat a bunurilor aduse cu un anumit scop și utilizate, într-o perioad ă
de timp determinat ă, cu respectarea destina ției și reglement ărilor vamale,
cu condi ția ca să fie încheiate printr-un regim vamal definitiv, de regul ă
reexportul.
Perfecționarea pasiv ă a mărfurilor permite exportul temporar de
bunuri na ționale, în vederea transform ării sau prelucr ării. Acest regim
reprezint ă opusul regimului de perfec ționare activ ă.

Politica vamal ă prin principalul s ău instrument, tariful vamal, cu ajutorul
normelor și reglement ărilor prezentate, privi nd regimurile vamale și
valoarea în vam ă, în strict ă concordan ță cu principiile comer țului
internațional, reprezint ă principala și prima politic ă folosită de către state
în protec ția comer țului și monitorizarea fluxur ilor comerciale, de
asemenea contureaz ă cadrul care une ște statele în cadrul zonelor de
liber schimb, uniunilor vamale și uniunilor economice și monetare.

§ 1.2. Proceduri și tehnici de aplicare a politicii vamale
comune9

a.) Teritoriul de aplicare a politicii vamale comune

La baza cre ării Uniunii Europene a stat politica vamal ă comună.
Pentru aplicarea politicii vamale comune s-au considerat necesare

9 Prelucrarea informa țiilor din Codul vamal comunitar

19 elaborarea normelor și procedurilor care s ă se aplice uniform și unitar în
toate vămile din spa țiul comunitar. Dispozi țiile legisla ției vamale sunt
cuprinse în Codul vamal comunitar.

Pentru armonizarea și flexibilizarea aplic ării procedurilor vamale s-a
considerat necesar ă prelucrarea informa țiilor vamale în procedur ă
informatic ă simplificat ă, astfel încât, în prezent, declara ția vamal ă pe
suport informatic reprezint ă regula iar declara ția vamal ă pe hârtie
reprezint ă excepția.
Mărfurile comunitare aflate în teritoriul vamal al Comunit ății
beneficiaz ă și ele de un regim de reglementare în special cu privire la TVA
și sunt supuse și ele unor formalit ăți vamale simplificate, dup ă caz.
Pentru facilitarea comer țului și lupta împotriva fr audei sunt necesare
proceduri vamale simple și informatizate. Se impune aplicarea unui control
vamal modern și a unei supravegheri vamale utilizând cele mai
performante metode de analiz ă.
Legisla ția vamal ă trebuie s ă reflecte noua realitate economic ă și să
vegheze la facilitarea sch imburilor comerciale legale. Vama are un rol
important și în protec ția frontierelor externe ale Uniunii Europene. Codul vamal comunitar con ține normele și procedurile generale care
asigură aplicarea m ăsurilor tarifare și altor m ăsuri de politic ă
comercial ă comună în legătură cu schimburile comerciale cu m ărfuri
între Uniunea European ă, văzută ca entitate distinct ă și țările terțe.
Țările terțe sunt țările din afara teritoriului vamal al Uniunii Europene.
Prin reglement ările vamale se protejeaz ă interesele financiare ale
Uniunii Europene.

20 Utilizarea tehnologiei informa ției și eliminarea documentelor vamale
pe suport de hârtie ajut ă la facilitarea schimburilor comerciale și la
eficiența controalelor vamale.
Autorit ățile vamale sunt respons abile de supravegherea comer țului
internațional al Comunit ății, contribuind astfel la un comer ț echitabil și
deschis. Misiunea autorit ății vamale vizeaz ă, în special, urm ătoarele
aspecte:
• Protejarea intereselor financiare ale Comunit ății și ale statelor
membre,
• Protejarea Comunit ății de comer țul inechitabil și ilegal și
încurajarea activit ăților comerciale legale,
• Garantarea securit ății Comunit ății, protec ția mediului, în
cooperare cu autorit ățile competente,
• Menținerea unui echilibru adecvat între controalele vamale și
facilitarea comer țului legitim.
Teritoriul vamal al Uniunii Europene cuprinde teritoriile urm ătoare,
inclusiv apele lor teritoriale și interioare, respectiv spa țiul lor aerian:
• Teritoriul Regatului Belgiei,
• Teritoriul Republicii Bulgaria,
• Teritoriul Republicii Cehe,
• Teritoriul Regatului Danemarcei, cu excep ția, insulelor Feroe și
a Groenlandei,
• Teritoriul Republicii Federale Germania, cu excep ția insulelor
Helgoland și a teritoriului Busingen,
• Teritoriul Republicii Estonia,
• Teritoriul Irlandei,
• Teritoriul Republicii Elene,

21 • Teritoriul Regatului Spaniei, cu excep ția teritoriilor Ceuta și
Melilla,
• Teritoriul Republicii Francez e, exceptând Noua Caledonie,
Maiotte, Saint – Pierre și Miquelon, Wallis și Futuna, Polinezia
Franceză și teritoriile australe și antarctice franceze,
• Teritoriul Republicii Italiene, cu excep ția municipalit ăților Livigno
și Campione d Italia și a apelor na ționale ale Lacului Lugano
cuprinse între țărm și frontierele politice al e zonei situate între
Ponte Tresa și Porto Ceresia,
• Teritoriul Republicii Cipru,
• Teritoriul Republicii Letonia,
• Teritoriul Republicii Lituania,
• Teritoriul Marelui Ducat al Luxemburgului,
• Teritoriul Republicii Ungare,
• Teritoriul Maltei,
• Teritoriul Regatului Țărilor de Jos în Europa,
• Teritoriul Republicii Austria,
• Teritoriul Republicii Polone,
• Teritoriul Portugaliei,
• Teritoriul României,
• Teritoriul Republicii Slovenia,
• Teritoriul Republicii Slovace,
• Teritoriul Republicii Finlanda,
• Teritoriul Regatului Suediei,
• Teritoriul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord,
precum și Insulele Canalului și Insulele Man.

22 • De precizat c ă și teritoriul statului Monaco face parte din
teritoriul vamal al Uniunii Europene.

b.) Noțiuni de baz ă în aplicare legisla ției vamale
Pentru aplicarea politicii vamale comune, în Codul vamal comunitar
sunt stipulate și detaliate defini țiile de baz ă și termenii uzuali folosi ți în
practica și limbajul vamal.
Astfel:
¾ Autoritatea vamal ă – administra țiile vamale ale statelor membre
responsabile pentru aplicarea legisla ției vamale,
¾ Legisla ție vamal ă – ansamblul de dispozi ții legale format din codul
vamal comunitar și dispozi țiile de punere în aplicare a acestuia
adoptate la nivel comunitar sau na țional, tariful vamal comun,
dispozițiile de instituire a unui sistem comunitar de exonerare de la
plata taxelor vamale, acordurile interna ționale care con țin dispozi ții
vamale,
¾ Controale vamale – opera țiunile specifice efectuate de autorit ățile
vamale în scopul asigur ării aplicării corecte a legisla ției vamale sau
legislației conexe,
¾ Risc – prin risc se în țelege probabilitatea produc erii, la intrarea,
ieșirea, tranzitul, transferul sau destina ția finală a mărfii care circul ă
între teritoriul vamal al Comunit ății și țările sau teritoriile aflate în
afara acestui teritoriu sau la sta ționarea m ărfurilor care nu au statut
comunitar sau a unui eveniment care ar avea unul din urm ătoarele
rezultate:
• Împiedic ă aplicarea corect ă a măsurilor comunitare sau
naționale,

23 • Compromite interesele financiare ale Comunit ății sau statelor
membre,
• Constituie o amenin țare pentru securitatea și siguran ța
Comunității.
• Prin gestionarea riscurilor se în țelege determinarea sistematic ă
a riscurilor și punerea în aplicare a tuturor m ăsurilor necesare
pentru a limita expunerea la riscuri. Activit ățile de gestionare a
riscurilor sunt: colectarea de date și informa ții, analiza și
evaluarea riscurilor, supravegherea vamal ă pe baza metodelor
inteligente.
¾ Formalit ăți vamale – ansamblul opera țiunilor care trebuie îndeplinite
de către persoanele implicate și autoritățile vamale în vederea
respectării legisla ției vamale,
¾ Declara ția sumar ă – documentul prin care o persoan ă informeaz ă
autoritățile vamale, c ă sunt introdu-se sau scoase m ărfuri din
teritoriul Comunit ății,
¾ Declara ție vamal ă – actul prin care o persoan ă indică sub forma și
în modalitatea prev ăzute, dorin ța de a plasa m ărfurile sub un
anumit regim vamal,
¾ Regim vamal – punerea în liber ă circulație, regimuri speciale și
export,
¾ Datoria vamal ă – obliga ția unei persoane de a pl ăti cuantumul
taxelor de import și export care se aplic ă mărfurilor,
¾ Mărfuri comunitare – mărfurile care apar țin uneia din urm ătoarele
categorii:
¾ Mărfuri produse în întregime pe teritoriul Comunit ății și care nu
conțin mărfuri importate din țări sau teritorii aflate în afara teritoriului
vamal al Comunit ății. Mărfurile produse în întregime pe teritoriul

24 Comunității nu au statutul vamal de m ărfuri comunitare dac ă sunt
obținute din m ărfuri plasate din regim de tranzit extern,
antrepozitare vamal ă, admitere temporar ă sau perfec ționare activ ă.
¾ Mărfurile care intr ă pe teritoriul vamal al Comunit ății provenind din
țări sau teritorii care nu fac parte din acest teritoriu dar au fost puse
în libera circula ție după vămuire devin m ărfuri comunitare dup ă
stingerea obliga țiilor de plat ă.
¾ Mărfurile ob ținute din m ărfuri necomunitare care au fost puse în
liberă circulație sau m ărfurile produse din m ărfuri necomunitare
puse în liber ă circulație și mărfuri comunitare beneficiaz ă de statutul
de mărfuri comunitare.
¾ Liber de vam ă – actul prin care autorit ățile vamale pun m ărfurile la
dispoziția persoanei, în scopul prev ăzut de regimul vamal sub care
acestea au fost plasate,l
¾ Supravegherea vamal ă – acțiunile întreprinse de c ătre autoritatea
vamală pentru asigurarea respect ării reglement ărilor vamale,
¾ Conversia monetar ă – conversia monetar ă este necesar ă pentru
stabilirea valorii în vam ă atunci când valoarea m ărfurilor este
exprimat ă într-o alt ă monedă decât cea a statului membru.
c.) Criteriile de determinare a taxelor vamale

Taxele vamale la import se bazeaz ă pe tariful vamal comun.
Tariful vamal comun cuprinde:
• Nomenclatura combinat ă a mărfurilor,
• Orice alt ă nomenclatur ă care se bazeaz ă pe nomenclatura
combinat ă,

25 • Taxele vamale conven ționale sau autonome normale aplicabile
mărfurilor din Nomenclatura Combinat ă,
• Măsurile tarifare preferen țiale cuprinse în acordurile pe care
Comunitatea le-a încheiat cu țări din afara teritoriului vamal,
• Măsurile autonome care prev ăd reducerea sau exonerarea de
taxe vamale aferente anumitor m ărfuri,
• Regimurile tarifare preferen țiale definite pe ntru anumite m ărfuri
datorită naturii sau destina ției lor finale,
• Măsuri tarifare prev ăzute de legisla ția agricol ă sau comercial ă
comună.
Pentru aplicarea tarifului vamal comun, clasificarea tarifar ă a
mărfurilor reprezint ă identificarea unei subpozi ții sau altei subdiviziuni din
Nomenclatura Combinat ă.
M ărfurile ob ținute în întregime într-o țară sunt considerate ca fiind
originare din acea țară, bineînțeles ținând cont de excep țiile enun țate la
punctul anterior. Atunci când originea m ărfurilor este prezentat ă pe
declarația vamală, autoritățile vamale pot solicit a importatorului s ă prezinte
elemente justificative care s ă întărească veridicitatea originii declarate.
Pentru m ărfurile care beneficiaz ă de preferin țe vamale stipulate prin
acorduri, originea declarat ă are în vedere și clauzele referitoare la aceasta
din respectivele acorduri. Baza de calcul pentru valoarea în vam ă este valoarea de tranzac ție
adică prețul efectiv pl ătit sau de pl ătit pentru m ărfuri atunci când sunt
vândute pentru export în spa țiul comunitar.
Pre țul efectiv pl ătit sau de pl ătit este plata total ă efectuat ă sau de
efectuat de c ătre cump ărător vânzătorului sau de c ătre cump ărător unui
terț în beneficiul vânz ătorului pentru m ărfurile importate și cuprinde toate

26 plățile efectuate sau de efectuat, drept condi ție a vânz ării mărfurilor
importate. Valoarea de tranzac ție se aplic ă în peste 90% din opera țiunile de
import dar se au în vedere respectarea urm ătoarelor condi ții:
• Nu exist ă restricții privind cedarea sau utilizarea m ărfurilor c ătre
cumpărător,
• Nicio parte a profitului din nicio vânzare ulterioar ă nu revine direct
sau indirect vânz ătorului.
Datoria vamal ă la import ia na ștere în urma plas ării mărfurilor
necomunitare supuse taxelor vamale la import sub unul dintre urm ătoarele
regimuri vamale:
• Punerea în liber ă circulație a mărfurilor,
• Admiterea temporar ă cu exonerarea par țială a taxelor de import.
Datoria vamal ă ia naștere în momentul accept ării declara ției vamale.
Mărfurile care intr ă pe teritoriul Comunit ății sunt acoperite de o
declarație sumar ă. Declara ția sumar ă de intrare se depune prin procedee
informatice. Anumite documente comerc iale, portuare sau de transport pot
ține locul unei declara ții sumare.
Mărfurile care sunt introduse pe teri toriul vamal al UE sunt supuse
supravegherii vamale, pot face obiectul controalelor vamale sau
restricțiilor sau interdic țiilor, dup ă caz.
Mărfurile introduse pe terito riul vamal al Comunit ății sunt prezentate
la biroul vamal imediat dup ă sosirea lor.
În vederea v ămuirii se întocme ște o declara ție vamal ă în detaliu care
cuprinde toate datele justificative ale m ărfurilor și la care se anexeaz ă
documentele comerciale și de transport.
Mărfurile pot fi plasate într-unul din regimurile vamale speciale:
• Tranzitul: tranzitul intern și tranzitul extern,

27 • Antrepozitarea: depozitarea temporar ă, antrepozitarea vamal ă
și zonele libere,
• Destina ția vamală: admiterea temporar ă și destinația finală,
• Perfecționarea: perfec ționarea activ ă și perfecționarea pasiv ă.

§ 1.3 Alc ătuirea unui dosar de v ămuire

Dosarul de v ămuire con ține declara ția vamal ă precum și alte
documente solicitate de autorit ățile din țară unde are loc v ămuirea. Aceste
documente sunt valabile atât pentru export cât și pentru import.

a) Declara ția vamal ă
Declara ția vamal ă este acceptat ă de autoritatea vamal ă numai dac ă
sunt îndeplinite condi țiile de form ă și este înregistrat ă în registrul de
evidență. Declara ția vamală în detaliu se depune la biroul vamal la care au
fost prezentate m ărfurile și indiferent de regimul vamal solicitat se
realizeaz ă cu ajutorul unui formular standardizat numit Document
Administrativ Unic (DAU). DAU con ține: 54 de rubrici numer otate, 4 rubrici cu indici alfabetici și
mențiuni special. El trebuie pr ezentat unui birou vamal înso țit de toate
documentele exigibile. În cazul în care nu pot fi prezentate toate
documentele, înregistrarea declara ției se face prin subscrierea unui
document garantat D48.
b) Documente anexate
Documentele anexate la declara ția vamal ă sunt de dou ă feluri:
documente de baz ă solicitate, în general, de c ătre autorit ățile vamale din

28 toate țările lumii și cele solicitate numai de anumite țări. Printre acestea
amintim:
Factura extern ă.
Factura extern ă este întocmit ă de exportator și arată condițiile în care
are loc vânzarea de bunuri și servicii. Acest document reprezint ă un
înscris care atest ă vânzarea m ărfii, mijloce ște transferul de proprietate de
la vânzător la cump ărător și justifică încasarea contravalorii m ărfii. Factura
externă servește la efectuarea formalit ăților vamale.
În practica de comer ț exterior se mai utilizeaz ă factura pro forma,
factura consular ă și factura vamal ă, acestea având func ții specifice.
Lista de colisaj
Lista de colisaj sintetizeaz ă aspectele principale privind con ținutul
partiziilor de marf ă, ca și modul de ambalare și marcare în vederea
transportului. Ea este util ă atât pentru transportator, cât și pentru celelalte
părți implicate în derularea contractului comercial interna țional.
Documentele de transport
Documentele de transport sunt cele care fac dovada livr ării mărfii,
data de executar e a contractului fiind aceea cu data documentului de
transport. Exist ă mai multe tipuri de documente de transport în func ție de
modalitatea de realizare a acestuia, dup ă cum urmeaz ă: Conosament
(transport maritim, fluvial, oceanic), scrisoarea de trasur ă de tip CMR
(transport rutier), scrisoare de tr ăsură de tip CIM (transport feroviar) și
Airway Bill (transport aerian).
Dovada cantit ății livrate se face, în gener al, prin documentul de
transport. Exist ă mai multe modalit ăți de determinare a cantit ății livrate: la
plecare, la sosire sau determinarea dubl ă a cantit ății: la plecare și la
sosire. Ultima modalitate este în practica interna țională agreată din ce în

29 ce mai mult de importatori în cazul m ărfurilor care î și pot modifica masa în
timpul transportului.
În situația bunurilor fungibile10 se admit de regul ă toleranțe în plus
sau în minus în raport cu cantitatea contractat ă.
Certificatul de origine
Acesta reprezint ă un document eliberat de produc ătorul mărfii și stă
la baza stabilirii taxelor vamale. Documentele care atest ă originea
mărfurilor sunt urm ătoarele:
– Certificatul de orig ine model A – în cazul Si stemului Generalizat de
Preferințe;
– Certificatul EUR 1 – în cazul acordurilor comerciale încheiate cu
AELS; – Certificatul EUR 1 și EUR 2 – pentru toat e regimurile preferen țiale;
– Certificatul ATR – pentru produsele provenind din Turcia.
Certificatul de s ănătate și certificatul fito-sanitar
Certificatul de s ănătate este utilizat la exportul de produse agro-
alimentare și certifică faptul c ă acestea corespund cerin țelor legale din
țara exportatorului.
Certificatul fito-sanitar este fo losit pentru produse agricole vegetale și
este eliberat de c ătre o autoritate din țara exportatorului la solicitarea
importatorului, pentru a-i servi acestuia din urm ă ca document doveditor la
vămuire.
Declara ția vamal ă împreun ă cu documentele men ționate sunt
prezentate la biroul vamal și pe baza lor se realizeaz ă procesul de
vămuire.

10 Bunurile fungiile reprezint ă acea categorie de bunuri care au aproximativ aceea și
greutate, densitate, culoare și masă și pot fi înlocuite unele cu altele, cum este cazul
cerealelor.

30

31 Capitolul
2
EVOLUȚIA POLITICII VAMALE A
ROMÂNIEI ȘI A TARIFULUI
VAMAL NA ȚIONAL

2.1. Translația politicii vamale a României și a tarifului vamal
național la politica vamal ă comună
2.2. Similarit ăți în politica vamal ă veche și contemporan ă a
României
2.3. Armonizarea cadrului institu țional al administra ției vamale
române

32

33
§ 2.1. Transla ția politicii vamale a României și a tarifului
vamal na țional la politica vamal ă comună

De la 1 ianuarie 2007, România aplic ă tariful vamal comun al
Uniunii Europene și prevederile din politica comercial ă comună. Până la
aderare administra ția vamal ă română în special și Guvernul României au
făcut progrese remarcabile de aliniere în totalitate la ac quis-ul comunitar
în domeniu. Cu toate aspectele controversate, se poate spune c ă înainte
de aderare, administra ția vamal ă română era poate, singura, armonizat ă
din punct de vedere al politicii vamale la toate exigen țele europene.
Liberalizarea comer țului exterior a început în anul 1990 odat ă cu
abolirea monopolului de stat iar cadrul general s- a încheiat în anul 1992
prin adoptarea unui nou tarif vamal.
Tariful vamal, aplicat de la 1 ianuar ie 1992, a fost elaborat în baza
Convenției vamale din 1983 de la Bruxelles privind sistemul armonizat de
descriere și codificare a m ărfurilor. Tarifului vamal i-au fost aduse
modificări ulterioare, astfel în 1995 a fost revizuit și adoptat un nou tarif
vamal de import care cuprinde ta xe vamale modificate în func ție de
acordurile preferen țiale la care România a început s ă fie parte, reduceri
graduale la importurile din țările Uniunii Europene, fostele țări CEFTA și
cele din AELS.
Din punct de vedere comercial, Ro mânia practica înainte de
aderare, la fel ca și acum, o politic ă vamală preferen țială cu caracter
tarifar. Aceasta presupune o flexibilitat e a tarifului vamal, în sensul c ă se
acceptă reduceri, except ări sau elimin ări ale taxelor vamale la unele
importuri din țări, zone de liber schimb sau uniuni vamale cu care sunt

34 încheiate acorduri comerciale care presupun acordar ea unui tratament
favorabil în rela țiile comerciale.
La elaborarea Tarifului vamal de im port al României se avea în
vedere ca taxele vamale s ă fie mai mici sau cel mult egale cu nivelul
specificat în Anexele Acordului de la Marrakech, privind constituirea
Organiza ției Mondiale a Comer țului, a Acordului interna țional privind
carnea de bovin ă și a Acordului interna țional privind pr odusele lactate,
încheiate la Marrakech în anul 1994. În România Acordurile au fost
aprobate prin Legea nr.133/1994. În lege se stipuleaz ă ratificarea
următoarelor în țelegeri interna ționale: Acordul de la Marrakech privind
constituirea Organiza ției Mondiale de Comer ț, încheiat la Marrakech la 15
aprilie 1994; Acordul interna țional privind carnea de bovin ă, încheiat la
Marrakech la 15 aprilie 1994; Acordul interna țional privind produsele
lactate, încheiat la Marrakech la 15 aprilie 1994.
Conform actului normativ, taxele va male din Tariful vamal de import
al României trebuiau s ă fie mai mici sau cel mult egale cu nivelul specificat
în Lista nr. LXIX – România, anexat ă la Protocolul de la Marrakech.
Ministerul Economiei și Comerțului de la acea vreme a publicat, periodic,
modificările în regimul de import și export ce au intervenit ca urmare a
aplicării angajamentelor asumate de Rom ânia în baza Acordului de la
Marrakech privind constituirea Organiza ției Mondiale a Comer țului.11
În elaborarea Tarifului vamal de import al României se avea în
vedere și aplicarea m ăsurilor de politic ă comercial ă internă, cu inciden ță în
protecția economiei și producției naționale fa ță de mărfurile din import.
Conform Codului Vamal al României și Regulamentului de aplicare
a Codului Vamal al României modificat în anul 2006 și valabil pân ă la
momentul adopt ării Codului Vamal Comunitar, în special la import,

11 Legea nr.133/1994, M.Of. nr. 360/bis/27.12.1994.

35 aplicarea taxelor vamale din Tariful vamal era reglementat ă după reguli
care stabilesc valoarea în vam ă, aplicarea ad valorem a taxei vamale și
exprimarea procentual ă a acesteia precum și definirea tratamentului
favorabil. La importul m ărfurilor, și înainte de aderare și în prezent,
autoritatea vamal ă realizeaz ă procedura de v ămuire și de încasare a
datoriei vamale aferent ă drepturilor de import, aplicând și măsurile de
politică comercial ă.
Taxele vamale de import se determinau pân ă la aderare pe baza
Tarifului vamal de import al României. Tariful vamal de import al României
se elabora pe baza nomenclaturii combinate a m ărfurilor. În tariful vamal
al României ca, de altfel și în tariful vamal comun, taxa vamal ă era
exprimat ă în procente și se aplica la valoarea în vam ă a mărfurilor,
exprimat ă în lei. Taxele vamale aplicabile, și înainte de 2007 și acum, sunt
cele prev ăzute la data înregistr ării declara ției vamale de import. În situa ția
în care, ulterior înregistr ării, în timpul efectu ării procedurii de v ămuire,
până la acordarea liberului de vam ă, intervin taxe vamale preferen țiale,
titularul opera țiunii comerciale sau reprezent antul acestuia va solicita
autorității vamale aplicarea taxei vamale corespunz ătoare regimului
preferențial.
Unele categorii de m ărfuri pot beneficia de un tratament tarifar
favorabil, în func ție de felul m ărfii sau destina ția lor specific ă, potrivit
reglement ărilor vamale sau acordurilor și convențiilor interna ționale la care
România (înainte de aderar e) sau Uniunea European ă (în prezent) este
parte.

Prin tratament tarifar favorabil se în țelege o reducere sau exceptare de
drepturi vamale, care poate fi aplicat ă și în cadrul unui cont ingent tarifar.

36 Prin lege se stabileau cazu rile în care, din motive și împrejur ări
speciale, se acordau scutiri de drepturi vamale la importul de m ărfuri.
Guvernul, în cazuri temeinic just ificate, la propuner ea Ministerului
Finanțelor Publice și a Ministerului Economiei și Comer țului (actualele
denumiri sunt Ministerul Finan țelor Publice și Ministerul pentru Comer ț,
IMM și mediul de afaceri), putea aproba, cu caracter temporar, except ări
sau reduceri de taxe vamale , pentru unele categorii de m ărfuri.
Regulile generale și notele explicative de interpretare a
nomenclaturii m ărfurilor prev ăzute în Tariful vamal de import al României
erau cele din Conven ția interna țională a Sistemului armonizat de descriere
și codificare a m ărfurilor, încheiat ă la Bruxelles la 14 iunie 1983, la care
România era parte.
În vederea aplic ării corecte a tarifului vamal, autoritatea vamal ă
constată originea m ărfurilor importate, pe baza urm ătoarelor criterii:
mărfuri produse în întregime într-o țară, mărfuri obținute printr-o prelucrare
sau transformare substan țială într-o țară. Aplicarea criteriilor se face pe
baza regulilor de origine prev ăzute de reglement ările vamale sau de
acordurile ori conven țiile interna ționale la care Români a înainte de aderare
era parte.
În aplicarea regimului tarifar preferen țial, regulile și formalit ățile
necesare pentru dete rminarea originii m ărfurilor sunt cele stabilite în
acordurile și convențiile interna ționale la care România era parte.
Procedura de determinare a valorii în vam ă este cea prev ăzută în
Acordul privind aplicarea articolului V II al Acordului general pentru tarife și
comerț (G.A.T.T.) încheiat la Genev a la 1 noiembrie 1979, la care
România este parte. Transformar ea în lei a valorii în vam ă se face la
cursul de schimb stabilit și comunicat de Banca Na țională a României.
Valoarea în vam ă se determin ă și se declar ă de către importator, care

37 este obligat s ă depună la biroul vamal, o declara ție pentru valoarea în
vamă, însoțită de facturi sau alte documente de plat ă a mărfii și a
cheltuielilor pe parcurs extern, aferente acesteia.12
Prin O.G. nr. 26/1993, modificat ă până la aderare aproape în
totalitate, s-a legitimat intrarea în vigoare, dup ă 1990, a tarifului vamal
național care se aplica tuturor m ărfurilor importate, de asemenea au fost
stabilite normele privind nomenclatura vamal ă și stabilirea originii
bunurilor.
În acela și an, prin H.G. nr. 120/29.03.1993 s-a men ționat:
„începând cu data de 1 ma i 1993, clasificarea m ărfurilor în Tariful Vamal al
României, (…), se detaliaz ă de la 6 la 8 cifre, taxele vamale
transpunându-se automat de la fiecare pozi ție de 6 cifre la toate pozi țiile
de 8 cifre în care acestea se detaliaz ă”.
Analizând reglement ările prezentate, referito are îndeosebi la Tariful
Vamal, se poate spune c ă, Codul Vamal al Români ei a fost elaborat în
concordan ță cu Codul vamal comunitar.
Pentru aspectele de politic ă vamală prezentate în istoria recent ă a
politicii vamale a României regulile și principiile sunt acelea și și în politica
vamală comună, aplicată de România în prezent.

Codul Vamal al Ro mâniei era împ ărțit în capitole care tratau dispozi țiile
generale de aplicat, reglement ările vamale, sistemul institu țional al
autorității vamale și regimurile vamale.

12 Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal al României

38 Prevederile Codului Vamal și ale Regulamentului de aplicare a
Codului Vamal, erau armonizate în cea mai mare parte cu legisla ția
vamală comunitar ă, punerea în practic ă a acestora f ăcându-se în
mod unitar. Nu existau la momentul anului 2006 deosebiri de aplicare
față de legisla ția comunitar ă în ceea ce prive ște utilizarea
nomenclaturii tarifare, informa țiile tarifare obligatorii, regulile de
origine, valoarea în vam ă, procedurile și regimurile vamale la import
și export, tranzitul, antrepozitul vamal, documentul administrativ
unic, datoria vamal ă. România utiliza de asemenea și nomenclatura
combinat ă ca bază a Tarifului vamal de import.

Modificările anuale ale nomenclaturii co mbinate erau introduse prin
hotărâri ale Guvernului României.
Regimul scutirilor de la plata taxelor vamale respecta obliga țiile
asumate de România prin acordurile și conven țiile interna ționale.
Principiile pe care se bazau regimul scutirilor de taxe vamale erau în
conformitate cu practica Uniu nii Europene, armonizarea complet ă fiind
realizată în momentul ader ării țării noastre la Uniunea European ă.
Concomitent cu asigurarea procesului de preluare și aplicare a
acquis-ului comunitar, România urm ărea, în complementaritate în
perioada preaderare, îndeplinirea obliga țiilor ce îi reveneau ca parte
contractant ă la mai multe conven ții interna ționale multilaterale,
recomand ări ale Organiza ției Mondiale a V ămilor, precum și din acordurile
bilaterale privind colaborarea și asistența reciproc ă în domeniul vamal.
România era parte contractant ă la conven ții interna ționale vizând
armonizarea regimurilor și procedurilor vamale, denumirea și codificarea
mărfurilor, admit erea temporar ă.

39 Pentru Capitolul 26 – Rela ții Externe, în documentul complementar
de poziție, la momentul închiderii, s-au men ționat aspecte referitoare la
modul de implementare a po liticii comerciale comune și la acceptarea
exigențelor de acquis la momentul ader ării. Conform documentului
complementar de pozi ție și realității postaderare, Rom ânia a acceptat
acquis-ul comunitar.
Guvernul României și-a stabilit, pentru toate Capitolele, ca obiectiv
pentru aderarea la Uniunea European ă data de 1 ianuarie 2007. În acest
scop, România a intensif icat procesul de preg ătire astfel încât s ă pună în
aplicare acquis-ul comunitar în domeniul rela țiilor externe f ără a cere
perioade de tranzi ție.

Politica României în domeniul încheierii acordurilor de comer ț liber s-a
făcut în concordan ță cu politica Uniunii Europene. România avea
încheiate acorduri de comer ț liber cu acele țări care au negociat acorduri
similare cu Uniunea European ă. Legislația României în domeniul politicii
comerciale și al relațiilor externe era la mom entul anului 2007, în mare
măsură, în concordan ță cu legisla ția comunitar ă.

Implementarea acquis-ului nu a presupus înfiin țarea unor noi
instituții și structuri administrative deo arece în perioada preaderare
România a fost atent ă la atribu țiile și rolul administra țiilor de profil
europene. România a asigurat infrastructura necesar ă, baza de date și
pregătire a personalului care au putut permite implementarea și aplicarea
efectivă a acquis-ul la momentul ader ării.
Referitor la calitatea de membru al Organiza ției Mondiale a
Comerțului, sunt f ăcute preciz ări în documentul complementar de pozi ție.
România este membr ă fondatoare a O.M.C. și aplică, de la 1 ianuarie

40 1995, prevederile Acordului de la Marrakech. România a fost membr ă
GATT (Acordul General pentru Tarife și Comerț) din anul 1971, participând
la rundele de negocieri Tokyo și Uruguay. În urma ratific ării Acordului de la
Marrakech, România a devenit parte la acordurile multilaterale. Aderarea
României la Uniunea European ă nu a adus schimb ări importante în
privința obligațiilor asumate de Români a în cadrul Organiza ției Mondiale a
Comerțului.
România beneficia de tr atamentul preferen țial acordat de țările
dezvoltate donatoare în cadrul Sist emului generaliz at de preferin țe vamale
(SGP). La momentul ader ării, România a adoptat schemele de preferin țe
generalizate aplicate de Uniunea European ă.
Ministerul Economiei și Comer țului a cooperat cu serviciile de
specialitate ale Comisiei Europene, astfel încât orice nou ă reglementare în
domeniul m ăsurilor de ap ărare comercial ă era armonizat ă cu legisla ția
comunitar ă și compatibil ă cu prevederile Organiza ției Mondiale a
Comerțului. Conform angajamentelor, România a ac ționat astfel încât la
momentul ader ării, politica comercial ă a fost transferat ă sub
responsabilitatea deplin ă a Uniunii Europene.
Cu privire la c ooperarea economic ă cu țările terțe, la momentul
aderării la Uniunea European ă, România a f ăcut compatibile cu obliga țiile
de membru toate acordurile și tratatele sale, în special cele privind
comerțul, cooperarea economic ă și tehnică și investițiile.
La momentul ader ării la Uniunea European ă, România a solicitat s ă
devină parte la Acordul privind Spa țiul Economic European (SEE),
conform articolului 128 al SEE.
Acquis-ul const ă în principal dintr-un num ăr de instrumente care
asigură funcționarea uniunii vamale, precum și protecția și controlul
granițelor sale externe. F ără uniune vamal ă, politica comercial ă și de

41 dezvoltare a Uniunii Europene, pia ța agricol ă comună și coordonarea
eficientă a politicilor economice și monetare nu ar fi posibile. România a
acceptat în întregime, a șa cum se prevede și în documentul de pozi ție
transmis Uniunii Europene, acquis-ul comunitar privind capitolul 25 –
Uniunea vamal ă, în vigoare la data de 31 decem brie 2000, ulterior, a fost
agreat acquis-ul comunitar pân ă la data de 30 iunie 2002.
Finalizarea implement ării TARIR (Tariful Va mal Integrat Român) și
asigurarea compatibilit ății depline cu TARIC (Tariful Vamal Integrat
Comunitar) s-a realizat în anul 2005.
Armonizarea complet ă a regimului scutirilor de taxe vamale s-a
finalizat în anul 2002. Aplicarea integral ă a acquis-ului comunitar în
domeniul contingentelor cantitative și al plafoanelor are ca termen, data
aderării. Armonizarea deplin ă cu acquis-ul în ceea ce prive ște regimul
vamal de antrepozit avea ca term en anul 2003, dar a fost realizat ă în anul
2004, printr-o modificare a Codului Vamal.
Alinierea deplin ă la procedura simplificat ă de declarare incomplet ă
și la procedura de de clarare simplificat ă a avut termen trimestrul II 2002,
fiind realizat ă. Elaborarea și punerea în practic ă a unei reglement ări
privind controlul utiliz ării finale a m ărfurilor care beneficiaz ă de un
tratament tarifar favorabil în func ție de destina ția lor final ă a avut ca
termen anul 2001, fiind realizat ă.
Adoptarea unei legi pentru aplicarea Conven ției de la Istanbul
(Conven ția privind admiterea temporar ă a mărfurilor) a avut termen anul
2001, fiind realizat ă. În ceea ce prive ște regulile de origine preferen țială,
finalizarea acordurilor de comer ț liber cu toate țările participante la

42 sistemul de cumul pan-european a avut ca termen anul 2004, fiind
realizată.13
Negocierile la Capitolul 26 – Rela țiile externe au fost deschise și
închise în cadrul Conferin ței de Aderare Români a – U.E. din 14 iunie
2000. Acquis-ul comunitar af erent Capitolului 26 – Rela țiile externe, printre
alte aspecte, acoper ă relațiile economice și comerciale ale Comunit ății
Europene cu țările terțe în ceea ce prive ște regimul de import, regimul de
export, m ăsurile de ap ărare comercial ă, Organiza ția Mondial ă a
Comerțului și cadrul comer țului multilateral, precum și cooperarea
economic ă și asistența pentru dezvoltare.
România era deja asociat ă politicii comerciale comune a
Comunității Europene prin Acordu l European de Asociere
România a acceptat în întregim e acquis-ul comunitar privind
capitolul 26 – Rela țiile externe, în vigoare la data de 31 decembrie 2000.
Ulterior, a fost agreat acquis-ul comunitar pân ă la data de 30 iunie 2002.

Din scurta istorie de preaderare prezentat ă, se observ ă că politica
vamală a României a fost preg ătită pentru trecerea la politica vamal ă
comună, legislația vamal ă fiind printre primele armonizate, dup ă anii
1990, măsurile asumate de România prin capitolele de negociere sunt
realizate, respectându-se term enele stabilite în documentele
complementare de pozi ție sau planurile de m ăsuri prioritare. De foarte
mare importan ță în armonizarea legislativ ă a politicii vamale o au și
respectarea reglement ărilor și principiilor organismelor interna ționale din
domeniul comer țului interna țional.

13 documentare la Autoritatea Na țională a Vămilor, în baza raportului Prezentare
capitole de acquis închise provizoriu al MIE, site-ul official www.mie.ro , 2004

43
§ 2.2. Similarit ăți în politica vamal ă veche și contemporan ă
a României
Informațiile referitoare la v ămi și activitatea vamal ă în spa țiul
românesc dateaz ă încă din antichitate. De altfel, în lumea veche institu ția
vamală și funcționarii vamali erau consacrate și controversate din punct de
vedere al activit ății și rolului vame șului.
Protectorii spirituali ai V ămii, sunt Sfântul Apostol și Evanghelist
Matei și Sfântul Zaheu Vame șul, menționați în Noul Testament.
În Imperiul Roman, Vama se numea portorium . Cuvântul portorium
înseamn ă de fapt tax ă de trecere. Taxele vamale pl ătite în interior se
numeau telonium sau telonem . Vămile în Imperiul Roman erau separate în
portorium terestris și portorium maritimum. Taxa vamal ă reprezenta un
impozit indirect – vectigalias . Deși taxele vamale aveau un scop fiscal, la
frontierele Imperiului se aplicau ta xe vamale mai mari pentru a îngr ădi
intrarea sau ie șirea anumitor bunuri. În acest sens, taxele vamale aveau
rol de protec ție comercial ă.
Taxele vamale se percepeau și se aplicau în func ție de locul și
statutul v ămii. Astfel în v ămile de la frontiera Imperiului – stationes , taxele
erau mai mari decât cele din interior. În v ămile de la frontierele vamale ale
regiunilor vamale, taxele erau mai mici, iar dup ă plata acestora nu se mai
percepeau alte drepturi va male în interior. În v ămile de la hotarele
provinciilor, drumurilor sau ora șelor se verifica dac ă au fost pl ătite taxele
vamale și dacă mărfurile au intrat sau au ie șit legal. 14

14 Gudea N., Vama Roman ă Porolissum, monografie, Cluj Napoca, 1996, pag: 87-88

44 În Imperiul Roman v ămile erau organizate în circumscrip ții sau
regiuni vamale. Dacia era cuprins ă în Regiunea vamal ă a Illiryei ( publicum
portorii Illyrici ). Fiecare regiune vamal ă avea un tarif vamal propriu.
În Dacia, încasarea taxelor vamale se f ăcea în stationes portorii ,
unde func ționau tabularium (birouri special am enajate), conduse de servi
villici , care proveneau din rândul scla vilor imperiali având în subordine
funcționari proveni ți din aceea și categorie ( familia vectigalias ). Funcționarii
vamali inferiori aveau o situa ție material ă bună, chiar dac ă proveneau din
rândul sclavilor. Ace știa erau: arcarii – casierii, contrascriptores – cei care
efectuau „control vamal documentar”, tabularii – contabilii, dispensatores –
cei care efectuau calculele. 15
În Dacia func ționau vămi importante la Dier na, Drobeta, Micia,
Sucidava, Ulpia Traiana Sarmisegetuz a, Apulum, Porolissum (în zona
Sălaj, una dintre cele mai mari v ămi de frontier ă ale Imperiului, ruinele
construc ției vămii se păstrează și astăzi, astfel încât s-a putut reconstitui
spațiul cu amenaj ările interioare specifice activit ății de vămuire și
supraveghere vamal ă).
În perioada medieval ă organizarea v ămilor și aplicarea taxelor
vamale erau subordonate direct domnito rilor. Taxele vamale aplicate la
frontieră se numeau „ drepturi de vam ă”. Domnitorul era cel în m ăsură să
acorde tratamente vamale preferen țiale. În Moldova, pe timpul lui
Alexandru cel Bun, s-au r eglementat pentru prima dat ă procedurile de
aplicare a taxelor vamale.
Astfel, „ vămile mari și mici ” erau impunerile vamale la ie șirea și
intrarea m ărfurilor din țară sau în țară. Acestea se pl ăteau pe unitate de
măsură sau pe tipul mijlocului de transport (car, c ăruță). „Vămile de ora ș”

15 Academia Român ă, Istoria Românilor, Vol. II, Edit. Enciclopedic ă, 2001, pag: 203-
204.

45 se percepeau pentru bugetul ora șului sau a conduc ătorului cet ății. „Vama
de hotar ” impune principiul aplic ării taxelor vamale în func ție de originea
mărfurilor, sau teritoriul de unde veneau.
În vremea lui Mircea cel B ătrân se aplica și taxa vamal ă ad-valorem
de 3% la trecerea spre Marea Neagr ă și pentru marf ă nouă.
În timpul domniei lui Ștefan cel Mare și Sfânt, la fiecare punct de
frontieră își desfășurau activitatea vame șii, oameni de încredere ai
domnitorului, condu și de un „ mare vame ș”. „Marele vame ș” avea ca
atribuții conducerea v ămii și coordonarea modului de aplicare al m ăsurilor
de politic ă comercial ă.
În Transilvania organizarea v ămilor și aplicarea taxelor vamale erau
subordonate direct puter ii suverane. Taxele erau cunoscute sub
denumirea de iucessima și tricessima și se percepeau la import, export și
tranzit. Valoarea în vam ă era o valoare stabilit ă cutumiar sau ad-hoc prin
înțelegerea dintre vame și și comercian ți. Taxele vamale se pl ăteau în bani
sau în natur ă, o cotă parte din cantitatea de m ărfuri. În perioada
medieval ă, veniturile v ămii erau ale domnitorului.16
În secolul al XVII-lea, în Țările Române, taxele vamale la m ărfuri se
încasau la v ămile de hotar ale provinciil or sau la intrarea în ora șe. În Țara
Româneasc ă, pentru comer țul cu Transilvania, func ționau vămi la Câineni,
Rucăr, Vâlcan, pe cursurile superioare ale râurilor Teleajen, Prahova,
Buzău. Pentru comer țul cu sudul Dun ării funcționau vămi la Severin,
Calafat, Giurgiu, Br ăila.
În Moldova, la trecerea în Transilvania, func ționau vămile Moldovi ța
și Câmpulung, iar pentru comer țul cu Polonia func ționau vămile Hotin și
Cernăuți. Vămile Moldovei la Marea Neagr ă funcționau la Chilia și Cetatea

16 Cerchez Octavia, Politica vamal ă, component ă a politicii comerciale externe a
României, Editura Expert, 2003, pag: 61-64

46 Albă. Vămile de interior erau numeroase și funcționau în func ție de pie țele
de desfacere. 17
După instaurarea Regulamentelor organi ce, în secolul al XVIII – lea,
veniturile vamale erau date la bugetul statului. În aceast ă perioad ă, se
impune și necesitatea specializ ării profesionale a vame șilor care s ă-și
desfășoare activitatea într-o structur ă a statului distinct ă, specializat ă.
Începutul epocii moderne în istoria vamal ă a României este anul
1859. Domnitorul Alexandr u Ioan Cuza a promulgat „Proiectul pentru
administra ția Vămilor Principatelor Unite, Moldova și Valachia ”. Actul
normativ cuprindea reglement ări privind organizarea serviciului vamal,
dispoziții comune referitoare la importul și exportul m ărfurilor. Dup ă
realizarea uniunii administrative, si stemul vamal a fost subordonat
Ministerului Finan țelor, având structura de direc ție general ă.
La 1 iulie 1875, regele Carol I promulg ă prima Lege a v ămilor
elaborată de miniștrii de finan țe conservatori Petre Mavrogheni și George
G. Cantacuziono. În anul 1905, a intrat în vigoare Legea general ă a
vămilor, sub coordonarea ministrului liberal Emil Costinescu. Vama avea
în subordine 38 de birouri vamale.
După Unirea de la 1918, în Ro mânia Mare erau 80 de v ămi
subordonate Direc ției vămilor din Ministerul Finan țelor.
În comer țul exterior al Români ei, perioada 1924-1929 s-a
caracterizat printr-o cre ștere a exporturilor, determinat ă de necesit ățile de
valută, de asemenea se observ ă o creștere a importurilor determinat ă de
necesitatea dezvolt ării industriei și transporturilor. Astfel, pentru refacerea
economiei, prin politica vamal ă s-a men ținut controlul asupra importurilor
și exporturilor. De exemplu, tarifu l vamal din anul 1921 era de natur ă

17 Academia Român ă, Istoria Românilor, Vol. V, Edit. Enciclopedic ă, 2003, pag: 464.

47 protecționistă pentru industrie. În anul 1923 s-a acordat libertate deplin ă
pentru exportul cerealelor, singura restric ție fiind plata taxelor vamale.
În anul 1927, s-a adoptat un nou ta rif vamal, cunoscut sub numele
de „tariful Manoilesc u”, minimal pentru țările care aplicau taxe
preferențiale produselor române ști, pentru celelalte țări taxele vamale
ajungeau pân ă la 50% din valoarea în vam ă. 18
În anul 1933, Virgil Madgearu, ministrul finan țelor din partea Partidului
Național Țărănesc propune Parlamentului o nou ă lege care se va aplica din
același an. Prin acest act normativ se înfiin țează direcțiile regionale vamale.
Primul tarif vamal modern al Români ei a fost introdus în anul 1875,
fiind modificat și completat ulterior în 1878 și 1886. Ultimul tarif vamal
adoptat înaintea primului r ăzboi mondial este el aborat în anul 1904.
Tarifele vamale din aceast ă perioadă au un caracter protec ționist.
În anul 1929 din ini țiativa economistului Virgil Madgearu, ministru
de finanțe în Guvernul condus de Alex andru Vaida-Voiev od se elaboreaz ă
un nou tarif vamal. Tariful vamal, cunoscut ca Tariful Madgearu , cuprindea
două categorii de taxe: minimale, ireductibile – stabilite pentru m ărfuri care
se produceau în țară și generale, reductibile care se negociau cu țările
partenere pentru acordarea reciproc ă a concesiilor tarifare. 19
În elaborarea „tarifului Madgearu” s-a avut în vedere protejarea
producției agricole, protejarea industriilor care valorific ă produsele
agricole, ap ărarea intereselor consumator ilor, coordonarea intereselor
industriei cu ale agriculturii.20

18 Lolescu Elena, Istoria economiei na ționale, Editura Sitech, Craiova, 2003, pag:223-224
19 Cerchez Octavia, Politica vamal ă, component ă a politicii comerciale externe a
României, Editura Expert, 2003, pag: 61-69.
20 Virgil Madgearu, Evolu ția economiei române ști, după războiul mondial, Edit.
Științifică, 1995, pag:166

48 Mircea Vulc ănescu, marele filosof, economist și profesor de etic ă a
fost subsecretar de stat și șef al Direc ției Generale a V ămilor în perioada
1935 – 1937. A murit în chinuri la înch isoarea Aiud, ultimile sale cuvinte
fiind ,, Să nu ne răzbunați !”.
În perioada 1945 – 1989 activitatea de comer ț exterior se desf ășura
doar prin întreprinderile de stat specializate.
În anul 1973 s-a înfiin țat Direc ția General ă a Vămilor, cu
personalitate juridic ă distinctă, iar în anul 1979 a intrat în vigoare ultimul
Cod Vamal, valabil pân ă după anul 1990. În anul 1973 s-a hot ărât ca, în
cadrul Ministerului Comer țului, Direc ția General ă a Vămilor să funcționeze
într-o nou ă structur ă de organizare atribuindu-i-se, în acela și timp, și
calitatea de institu ție cu personalitate juridic ă. De la data de 1 ianuarie
1983, Direc ția General ă a Vămilor a trecut în subordinea Ministerului
Finanțelor.
Codul Vamal al Republicii Socialiste România a fost abrogat în anul
1997. În acest act normativ se men ționa că politica vamal ă se elaboreaz ă
în concordan ță cu politica extern ă, internă și a partidului unic, ea
întemeindu-se pe principiul constitu țional potrivit c ăruia activitatea de
comerț exterior este monopol al stat ului. Regulamentul de aplicare a
Codului Vamal se aproba prin de cret al Consiliului de Stat. 21

Prin prezentarea istoriei politicii vamale române și administra ției vamale
române, din cele mai vechi timpuri și până astăzi, se observ ă, că în
multe situa ții diferă doar complexitatea aplic ării, modul de abordare și
perioada istoric ă, existând multe aspecte similare chiar cu politica
vamală din timpul Imperiului Roman.

21 Codul Vamal al RSR din 1979

49
§ 2.3. Armonizarea cadrului institu țional al administra ției
vamale române

După 1990, Administra ția Vamal ă Română a intrat într-un proces
de reform ă legislativ ă și instituțională, având ca obiectiv principal,
pregătirea condi țiilor necesare ader ării la Uniunea European ă. Elaborarea,
legiferarea și aplicarea efectiv ă a tarifului vamal de import începând cu 1
ianuarie 1991 a fost prima m ăsură cu caracter complex ce a determinat
optimizarea func ției de fiscalitate a serviciilor vamale, derularea procesului
de încasare a taxelor vamale în mod unitar, sistematic și nediscriminatoriu.
În perioada 1992-1993, c adrul legal a fost îmbun ătățit treptat, în
vederea armoniz ării cu legisla ția comunitar ă prin adoptarea tarifului vamal
de import bazat pe nomenclatura sistemul ui armonizat la nivel de 6 cifre
(1992), utilizarea formularului tipizat al declara ției vamale în detaliu, similar
documentului administrativ unic utilizat în Comunitatea Economic ă
European ă (1993), adoptarea tarifului vamal de import având la baz ă
nomenclatura combinat ă a mărfurilor (1993).
În perioada 1996 – 1998 a fost adoptat cadrul legislativ al activit ății
vamale, în cea mai mare parte armonizat cu cel comunitar și cel referitor la
structura organizatoric ă a Administra ției Vamale Române. Codul Vamal al
României elaborat în anul 1997, a fost modificat în anii 2004 și 2006.
Regulamentul Vamal elaborat în anul 1997, a fost modificat în anii 2001,
2003 și 2004, 2006.
În aplicarea politicii vamale, Autoritatea Na țională a Vămilor
exercită, în principal, atribu ții de aplicare în domeniul vamal a m ăsurilor
specifice rezultate din legisla ția comunitar ă, națională și internațională.

50 Structurile centrale și regionale ale Autorit ății Naționale a V ămilor
urmăresc și supravegheaz ă respectarea legisla ției vamale pe întreg
teritoriul țării și exercită controlul specific potrivit reglement ărilor în vigoare,
iau măsuri de prevenire și combatere, în conformitate cu reglement ările
legale în vigoare, a oric ăror infrac țiuni și contraven ții în domeniul vamal
Conform atribu țiilor stabilite de actele normative în vigoare,
Autoritatea Na țională a Vămilor este organizat ă și funcționează ca organ
de specialitate al administra ției publice centrale, cu personalitate juridic ă,
în subordinea Ministerului Finan țelor Publice și în cadrul Agen ției
Naționale de Administrare Fiscal ă. Autoritatea Na țională a Vămilor asigur ă
aplicarea politicii vamale și în domeniul accizelor și exercită atribuțiile
stabilite prin lege. Autoritatea Na țională a Vămilor asigur ă aplicarea
legislației în domeniul vamal și pentru accize, în mod uniform, impar țial,
transparent și nediscriminatoriu, tuturor persoanelor fizice și juridice,
Autoritatea Na țională a Vămilor are, în principal, urm ătoarele
atribuții:
• aplică în domeniul vamal și pentru accize m ăsurile specifice
rezultate din progr amele guvernamentale și din reglement ările
vamale și pentru accize și alte dispozi ții aplicabile m ărfurilor
aflate sub supraveghere vamal ă și fiscală pentru accize sau
supuse controlului vamal și fiscal pentru accize;
• organizeaz ă, îndrum ă și controleaz ă activitatea direc ților
regionale pentru accize și operațiuni vamale, a direc țiilor
județene pentru accize și operațiuni vamale, precum și a
birourilor vamale din subordine;
• urmărește și supravegheaz ă respectarea reglement ărilor
vamale pe întregul teritoriu al țării și exercită controlul specific
potrivit legisla ției în vigoare;

51 • ia măsuri pentru prevenirea, combaterea și sancționarea
contraven țiilor în conformitate cu reglement ările legale în
vigoare;
• participă împreun ă cu alte organe de specialitate ale
administra ției publice centrale la el aborarea proiectelor de acte
normative în domeniul vamal și al accizelor;
• aplică prevederile Tarifului vamal și ale altor acte normative
referitoare la acesta;
• aplică prevederile legale prin care se transpun directivele
Comisiei Europene privind originea preferen țială și
nepreferen țială a mărfurilor și elaboreaz ă metodologii pentru
aplicarea regulilor de origine preferen țiale cuprinse în
protocoalele de reguli de origin e la acordurile încheiate de
Uniunea European ă;
• asigură aplicarea prevederilor cu ca racter vamal din acordurile,
convențiile și tratatele interna ționale la care România este
parte;
• urmărește aplicarea corect ă a regulilor de interpretare a
Nomenclaturii sistemului armonizat și de evaluare în vam ă a
mărfurilor, precum și a prevederilor actelor normative referitoare
la taxele vamale, taxa pe valoarea ad ăugată, accize și alte
drepturi vamale;
• elaboreaz ă norme metodologice pentru organele proprii de
control și le supune spre aprobare Agen ției Naționale de
Administrare Fiscal ă;
• elaboreaz ă și adoptă norme tehnice de aplicare a prevederilor
Regulamentului vamal;
• elaboreaz ă propuneri privind sist ematizarea legisla ției vamale;

52 • acționează pentru îndeplinirea program elor privind integrarea
vamală european ă;
• coordoneaz ă, îndrum ă și controleaz ă activitatea direc țiilor
regionale pentru accize și operațiuni vamale, a direc țiilor
județene pentru accize și operațiuni vamale și a birourilor
vamale pe linia prevenirii și combaterii traficului ilicit de droguri,
arme, explozivi, alte produse cu regim special, obiecte din
patrimoniul cultural na țional; urm ărește, în cooperare cu
celelalte organe abilitate ale statului, cazurile de sp ălare a
banilor prin opera țiuni vamale;
• verifică modul de declarare de c ătre titularul opera țiunii vamale
sau de c ătre reprezentantul s ău a drepturilor de import și a altor
drepturi legal datorate reprezentând impozite și taxe care,
potrivit legii, sunt în atribu ția autorit ății vamale; încaseaz ă și
virează aceste drepturi; stabile ște, prin controlul ulterior al
declarațiilor, diferen țele și asigură încasarea sau, dup ă caz,
rambursarea ori remiterea acestora; aplic ă formele și
instrumentele de plat ă și de garantare a drepturilor de import și
a altor impozite și taxe aflate în competen ța sa;
• controleaz ă mijloacele de transport înc ărcate cu m ărfuri de
import, export sau aflate în tranzit, precum și bagajele înso țite
sau neînso țite ale c ălătorilor care trec frontiera de stat a
României și verifică legalitatea și regimul vamal ale acestora,
potrivit reglement ărilor vamale în vigoare; re ține, în vederea
confiscării, mărfurile care fac obiec tul unor abateri de la
legislația vamal ă și pentru care legea prevede o astfel de
sancțiune;

53 • verifică, potrivit reglement ărilor vamale în vigoare, pe timp de zi
și de noapte, cl ădiri, depozite, terenuri, sedii și alte obiective și
poate preleva, în condi țiile legii, probe pe care le analizeaz ă în
laboratoarele proprii sau agrea te în vederea identific ării și
expertizării mărfurilor supuse v ămuirii;
• efectueaz ă investiga ții, supravegheri și verific ări, potrivit
reglement ărilor legale în vigoare, în cazurile în care sunt
semnalate situa ții de înc ălcare a legisla ției vamale de c ătre
persoane fizice și juridice; verific ă registre, coresponden ța și
alte forme de eviden ță și are dreptul de a cere oric ărei
persoane fizice sau juridice s ă prezinte, f ără plată,
documenta ția și informa țiile privind opera țiunile vamale;
• exercită controlul ulterior conform reglement ărilor vamale;
• asigură sistemul informatic integrat vamal, datele și prelucrările
acestora pentru statistica vamal ă și de comer ț exterior;
gestioneaz ă informațiile cu privire la cole ctarea datoriei vamale;
• reprezint ă, în fața instanțelor, direct sau prin organele teritoriale
ale Ministerului Economiei și Finanțelor, interesele statului în
cazurile de înc ălcare a normelor vamale;
• asigură, prin intermediul Biroului transmiterea și/sau primirea pe
cale electronic ă a informa țiilor privind acordarea asisten ței
pentru recuperarea în România a unor crean țe stabilite într-un
alt stat membru al Un iunii Europene, precum și pentru
recuperarea într-un alt stat me mbru al Uniunii Europene a
creanțelor stabilite în România, potrivit competen țelor legale;
• asigură aplicarea prevederilor legale privind recuperarea în
România a unor crean țe stabilite într-un alt stat membru al
Uniunii Europene, precum și a celor privind recuperarea într-un

54 alt stat membru al Uniunii Europene a crean țelor stabilite în
România, pentru crean țele pe care le administreaz ă potrivit
legii;
• întocme ște studii, analize și elaboreaz ă proiecte de acte
normative privind organizarea activit ății proprii pe care le
supune ministrului economiei și finanțelor cu avizul
președintelui Agen ției Naționale de Administrare Fiscal ă pentru
a fi valorificate și promovate;
• face propuneri de avizare a proiectelor de acte normative
elaborate de alte ministere și instituții centrale, care cuprind
măsuri referitoare la domeniul vamal;
• aplică legislația în ceea ce prive ște raporturile de serviciu și
raporturile de munc ă ale personalului propriu;
• colaboreaz ă, pe baz ă de protocol, cu structurile abilitate ale
Ministerului Internelor și Reformei Administrative, precum și cu
alte organe ale statului sau asocia ții patronale, cu atribu ții în
aplicarea legii ori interesate în realizarea politicii vamale;
• coopereaz ă, pe bază de reciprocitate, cu autorit ățile vamale ale
altor state, precum și cu organismele interna ționale de
specialitate, în vederea prevenirii, cercet ării și combaterii
fraudelor vamale;
• organizeaz ă și execută controlul respect ării prevederilor legale
privind supravegherea mi șcării produselor accizabile pe
teritoriul na țional;
• propune m ăsuri cu privire la îmbun ătățirea activit ății de
colectare și încasare a veniturilor provenite din produse
accizabile și de întărire a capacit ății de control în închiderea
circuitelor mi șcării produselor accizabile;

55 • organizeaz ă și acordă asistență de specialitate contribuabililor
în domeniul mi șcării produselor accizabile;
• adoptă măsurile necesare pentru asigurarea aplic ării
prevederilor Conven ției privind utilizarea tehnologiei
informațiilor de c ătre serviciile vamale și ale Conven ției cu
privire la asisten ța reciproc ă și cooperarea între administra țiile
vamale;
• administreaz ă și gestioneaz ă, în cooperare cu autorit ățile
vamale ale statelor membre ale Uniunii Europene, aspectele
vamale ce decurg din aplicarea aranjamentului administrativ
privind sistemul cotelor tarifare comunitare;
• îndepline ște atribu țiile legate de realiz area controalelor
Fondului European pentru Dezvoltare Rural ă, delegate de
Agenția de Plăți și Interven ție pentru Agricultur ă în calitate de
organism responsabil în plan na țional de derularea și
gestionarea fondurilor europene pentru agricultur ă;
• efectueaz ă gestionarea riscurilor pe baz ă de surse și de
strategii na ționale și internaționale;
• raporteaz ă Comisiei Europene cazurile de fraud ă și
neregularit ăți privind drepturile vama le mai mari de 10.000
euro;
• încaseaz ă și contabilizeaz ă resursele proprii tradi ționale (taxe
vamale, contribu ții agricole, taxe antidumping) ale bugetului
comunitar);
• întreprinde m ăsurile speciale pr ivind supravegherea produc ției,
importului și circulației produselor accizabile;
• îndepline ște atribuțiile și sarcinile prev ăzute de lege în domeniul
autorizării, atestării, avizării persoanelor juridice și fizice care

56 desfășoară activități de produc ție, îmbuteliere, ambalare,
primire, de ținere, depozitare și/sau expediere, comercializare,
utilizare final ă a produselor accizabile;
• controleaz ă, în condi țiile legii, mijloacele de transport înc ărcate
sau suspectate a fi înc ărcate cu m ărfuri purt ătoare de accize
armonizate aflate în mi șcare intracomunitar ă, verific ă
îndeplinirea condi țiilor legale cu privire la mi șcările
intracomunitare de produse accizabile, verific ă, în condi țiile
legii, pe timp de zi și de noapte, cl ădiri, depozite, terenuri, sedii
și alte obiective și poate preleva, în condi țiile legii, probe pe
care le analizeaz ă în laboratoarele prop rii sau agreate în
vederea identific ării și expertiz ării produselor accizabile;
• constată și sancționează faptele care constituie contraven ții
potrivit reglement ărilor fiscale referitoare la regimul produselor
accizabile și reține, în vederea confisc ării, mărfurile care fac
obiectul contraven ției, pentru care legea prevede o astfel de
sancțiune;
• efectueaz ă investiga ții, supravegheri și verific ări, potrivit
reglement ărilor legale în vigoare, în cazurile în care sunt
semnalate situa ții de înc ălcare a legisla ției fiscale privind
accizele de c ătre persoane fizice și juridice;
• organizeaz ă și aplică măsuri de supraveghere fiscal ă și
efectueaz ă controlul respect ării prevederilor legale, na ționale și
comunitare, în cazul deplas ării pe teritoriul na țional a
produselor accizabile; îndepline ște atribu țiile prev ăzute de
reglement ările fiscale privind procedura de gestionare a
documentelor administrative de înso țire, întocmite în cazul
deplasării produselor accizabile în regim suspensiv;

57 • realizeaz ă, prin intermediul direc țiilor regionale pentru accize și
operațiuni vamale, executarea silit ă a drepturilor de import sau
de export, a altor taxe și impozite datorate statul ui, potrivit legii,
în cadrul opera țiunilor vamale, a accesori ilor aferente acestora,
a amenzilor și a oricăror alte sume dator ate bugetului general
consolidat în temeiul unor titluri executorii, precum și, în cazurile
prevăzute de lege, a crean țelor stabilite într-un alt stat membru
al Uniunii Europene, potrivit competen țelor legale;
• îndepline ște orice alte atribu ții prevăzute de reglement ările
fiscale privind accizele22.

Sigla Autorit ății Naționale a V ămilor

22 H.G. 110-2009 privind organizarea și funcționarea ANV

58

Structura Organizatoric ă a Autorit ății Naționale a V ămilor

De la momentul anului 2007, autoritatea vamal ă română aplică tariful
vamal comun și reglement ările vamale ale Uniun ii Europene, la frontiera
vamală a Uniunii Europene, de nord-est, sud-vest și la Marea Neagr ă, în
mod uniform și unitar ca toate autorit ățile vamale ale statelor membre,
pe întreg teritoriul Uniunii Europene.

59 Funcționarea eficient ă a uniunii vamale, având în vedere faptul c ă
politica vamal ă este una dintre cele mai complexe politici economice,
impune aplicarea legisla ției vamale în mod unitar și uniform pe întreg
teritoriul Uniunii Europene.
Politica comercial ă a Uniunii Europene este reglementat ă la nivel
comunitar, administra țiile vamale na ționale doar aplicând reglement ările
vamale comune. Administra țiile vamale europene aplic ă aspecte legate de
reglement ările comer țului interna țional multilateral și al politicii agricole
comune, aplic ă prevederile acordurilo r comerciale preferen țiale sau de
liber schimb încheiate de Uniunea European ă, ca entitate economic ă –
comercial ă distinctă, cu țările terțe.
Tariful Vamal Integrat Comunitar (TARIC), a ap ărut din necesitatea
gestionării corecte, f ără omisiuni, a reglement ărilor vamale europene, de
politică agricolă comună și politică comercial ă interna țională. TARIC
reprezint ă un instrument de lucru zilnic, aflat la dispozi ția funcționarilor
vamali și agenților economici. Acesta cuprinde sub form ă codificat ă,
totalitatea reglement ărilor comunitare și naționale, de natur ă vamală sau
conexă, care se aplic ă mărfurilor în procesul de v ămuire.
TARIC asigur ă interpretarea, integrarea și codificarea unitar ă a
tuturor reglement ărilor cu aplicabilitate în domeniul vamal și este elaborat
de către Comisia European ă. Acesta con ține nomenclatura în toate limbile
țărilor membre, pentru toate încadr ările tarifare. În TARIC sunt men ționate
nivelul taxelor vamale, al m ăsurilor de politic ă comercial ă comună și
agricolă comună, aplicabile.
Actualizarea TARIC se realizeaz ă, anual, la nivelul Comisiei
Europene. Datele și informa țiile conținute, corecte și complete, sun
transmise în timp util c ătre toate statele membre . Crearea bazei de date
TARIC și implementarea în sistemul info rmatic vamal comunitar permite

60 aplicarea corect ă, uniform ă și unitară a politicii vamale comune pe întreg
teritoriul Uniunii Europene, de asemenea permite comunicarea imediat ă a
tuturor modific ărilor ce intervin în legisla ția comercial ă comună.23

Tariful Vamal Integrat Comunita r (TARIC), cuprinde dispozi țiile
Sistemului armonizat de denumire și codificare a m ărfurilor (S.A.),
dispozițiile nomenclaturii comb inate (N.C.), dispozi țiile referitoare la
domeniul vamal, con ținute în legisla ția specific ă.

Dispozițiile referitoare la domeniul vamal se refer ă la taxele vamale
convenționale, except ările și reducerile de taxe vamale, contingentele
tarifare, regimul tarifar preferen țial (inclusiv pe baz ă de contingente tarifare
preferențiale).
Regimul tarifar preferen țial este aplicabil pentru țările membre ale
Comunităților Europene – U.E., țările membre ale Asocia ției Europene a
Liberului Schimb (A.E.L.S.), țările participante la Ac ordul privind sistemul
global de preferin țe comerciale între țările în curs de dezvoltare
(S.G.P.C.), țările semnatare ale Protocolului privind negocierile comerciale
între țările în curs de dezvoltare – Protocolul celor 16 (P16). De
asemenea, tariful vamal in tegrat cuprinde dispozi ții referitoare la aplicarea
taxei pe valoarea ad ăugată și accizelor ca drepturi de import, la prohibi țiile
și restricțiile la import și export, alte restric ții la import, inclusiv CITES și
bunurile cu dubl ă utilizare.
La nivelul Autorit ății Naționale a V ămilor, în vederea preg ătirii
cadrului tehnic și procedural de implementare a tarifului vamal comun ca
instrument de politic ă comercial ă și tarifului vamal integrat comunitar

23 Caraiani Gheorghe, Diaconu Gelu Ștefan, Tariful Vamal Integrat, reglement ări și
mod de utilizare, Edit: Lumina Lex, 2002, pag: 58 – 59

61 (TARIC) au fost întreprinse m ăsuri de creare a unei nomenclaturi tehnice
de codificare și clasificare și a unei baze de date l egislative, similare
TARIC, nomenclatorul denumindu-se Tariful Vamal Integrat Român
(TARIR), care a asigurat transla ția de la actuala clasificare și interpretare
la TARIC, care cuprinde tariful vamal comun și reglement ările vamale
comune, codificate.

62

63 Capitolul
3
ROLUL POLITICII VAMALE
COMUNE ȘI A TARIFULUI
VAMAL COMUN ÎN PROCESUL
DE EXTINDERE A UNIUNII
EUROPENE

3.1. Cadrul conceptual, legislativ și decizional al politicii
comerciale comune
3.2. Rolul aplic ării politicii vamale comune în protec ția
comerțului Uniunii Europene

64

65
§ 3.1. Cadrul conceptual, legislativ și decizional al politicii
comerciale comune

În sensul conjuncturilor și tendințelor din economia mondial ă,
Uniunea European ă este adepta liberului schimb dar nu este singura
putere economic ă care îmbr ățișează această filosofie. Majoritatea țărilor
se supun acestor noi tendin țe. NAFTA, UE, ASEAN, MERCOSUR sunt de
acord cu liberalizarea comer țului interna țional, înt ărind astfel rolul
Organiza ției Mondiale a Comer țului.
În ultimii ani, cooperarea economic ă comercial ă între țări din
America, Europa și Asia se dezvolt ă. Rusia și China au rezultate
economice pozitive și sunt receptive la conjunctura mondial ă. Rusia
adoptă o atitudine deschis ă față de vecinii s ăi candida ți sau membrii la
Uniunea European ă. Majoritatea țărilor în curs de dezvoltare au ini țiate
procese de reform ă. Liberul schimb se va accentua în urm ătorii ani,
previzionându-se constituirea unei zone de comer ț liber planetare.24
Uniunea European ă este format ă din 27 de state membre, de la 1
ianuarie 2007. Uniunea European ă cuprinde: Comunitatea Economic ă a
Cărbunelui și Oțelului, Comunitatea Economic ă European ă și
Comunitatea European ă a Energiei Atomice.
Uniunea European ă a devenit unul dintre ce i mai puternici factori ai
procesului actual de globalizare. Sistemul integrat al rela țiilor economice și
monetare creat între țările membre nu au transfo rmat-o într-o entitate
izolată ci într-o entitate care contribuie la stimularea și accelerarea

24 Comisia European ă, Scenarii: Europa în 2010, o Europ ă, cinci destine, Edit.
Institutul de Economie Mondial ă, București, 2000, pag:20

66 interdependen țelor interna ționale și la liberalizarea comer țului, pe plan
mondial. De la înfiin țare, Uniunea European ă a încheiat acorduri
preferențiale cu diferite țări sau grup ări regionale.
Uniunea European ă a demonstrat voin ța politică de a crea un
spațiu de integrare caract erizat pe echilibru și stabilitate dar și prin
capacitatea institu țională de preg ătire și gestionare a unui proces de
extindere. No țiunea de extindere apare în Tr atatul de la Roma care
stipuleaz ă că „orice stat european poate deveni candidat și membru al
Comunității”. În baza acestui arti col, Uniunea European ă a cunoscut șase
procese de extindere, de la înfiin țarea Comunit ății de către statele
fondatoare. Astfel, în anul 19 73 au aderat Danemarca, Irlanda, și Marea
Britanie, în anul 1981 a aderat Gr ecia, în 1986 au aderat Spania și
Portugalia, în anul 1995 au aderat Austria, Finlanda și Suedia iar în anul
2004, cea mai mare extindere, au adera t Polonia, Estonia, Lituania,
Letonia, Ungaria, Cehia, Sl ovacia, Slovenia, Cipru și Malta. În anul 2007
au aderat România și Bulgaria.
Tratatul de la Roma privind crearea C.E.E. a constituit baza
construc ției comunitare. La 25 martie 1957, membrii fondatori ai Uniunii
Europene, Belgia , Olanda, Fran ța, Germania, Italia, Luxemburg și Olanda
au semnat Tratatul de la Roma care a pus bazele Comunit ății Economice
Europene. Articolele 23 – 27 ale Tratatului au cons tituit baza de creare a
uniunii vamale. Tratatul de la Roma a prev ăzut pentru realizarea uniunii
vamale, înl ăturarea complet ă, dar treptat ă, a taxelor vamale de import și
de export în rela țiile comerciale dintre statel e semnatare, pentru produsele
industriale și agricole; înl ăturarea complet ă, dar treptat ă a restric țiilor
cantitative și a altor bariere netarifare din calea comer țului reciproc al
țărilor membre; instituirea unui regim fiscal comun în țările membre, al ături
de elaborarea și adoptarea unor regul i comune privind desf ășurarea

67 concuren ței în cadrul comunit ății; instituirea unei politici comerciale
comune fa ță de terți și instituirea unui tarif vamal comun, precum și
armonizarea legisla țiilor vamale ale țărilor membre.

Politica comercial ă comună și tariful vamal comun reprezint ă
principalii piloni ai politicii Uniunii Europene în sfera rela țiilor comerciale
externe

De la apari ția Comunit ății, politica comercial ă comună a fost una
dintre cele mai importante instrumente ale sale, în co nformitate cu regulile
GATT, Comunitatea ca uniune vamal ă trebuia s ă aibă un tarif vamal
comun și dispoziții comerciale comune. Principiul care guverneaz ă politica
comercial ă comună după Tratatul de la Maastr icht este cel al unei
„economii de pia ță deschise cu liber ă concuren ță”.
Acest lucru nu înseamn ă o renun țare la protec ția comercial ă ci o
reducere a gradului de protec ție. Domeniul de aplicare al politicii
comerciale comune se extinde, cuprinde și aspecte interne nu doar cele
de la frontierele vamale sau exter ne. Obiectivul economic a fost de
apropiere a economiilor na ționale prin crearea une i uniuni vamale, prin
instituirea libert ății bunurilor, servic iilor, persoanelor și capitalurilor, prin
stabilirea unor po litici comune.

Libera circula ție a mărfurilor în cadrul Comunit ății Europene presupune
interzicerea între statele membre a taxelor vamale și alte taxe cu
caracter echivalent, adoptarea unui tari f vamal comun în raporturile cu
țările terțe și interzicerea între membri a oric ăror restric ții cantitative.

68 Conform dispozi țiilor art. 9(23) din Tratat ul C.E., Comunitatea se
bazează pe o uniune vamal ă, schimburile comerciale între membrii sunt
libere iar pentru ter ți se aplic ă un tarif vamal comun. Crearea uniunii
vamale între membrii a presupus crearea unor polit ici de concuren ță reală
între participan ții la tranzac țiile de comer ț exterior. Uniunea vamal ă a fost
realizată la sfârșitul anului 1992. Tariful vamal comun a fost stabilit prin
dispozițiile Regulamentului 950/68 di n 28 iunie 1968 al Consiliului U.E. și
modificat ulterior. A fost pus în aplic are de la 1 iulie 1968, când a înlocuit
tarifele vamale na ționale. Tariful vamal se aplic ă importurilor din țările
terțe, de către autorit ățile vamale ale fiec ărui stat membru.
La 12 octombrie 1992, Consiliul a adoptat Codul vamal comunitar.
Elementele fundamentale ale politicii comerciale, care constituie
substanța integrării economice europene au fo st conturate înc ă de la
începutul form ării acestei entit ăți. Tratatul de la Roma men ționează că
pentru prosperitatea na țiunilor și pentru atingerea scopului cre ării uniunii
vamale: „Politica comercial ă va trebui s ă ia în considerare efectele
favorabile pe care le va genera sc ăderea taxelor vamale între statele
membre asupra cre șterii competitivit ății și eficienței agenților economici”.
Acest lucru înseamn ă că măsurile de politic ă comercial ă trebuie s ă
acționeze pentru libera lizarea importurilor și stimularea exporturilor.
Obiectivele politicii comerciale po t fi concentrate în încheierea de
acorduri interna ționale, promovarea schimburilo r comerciale între statele
membre și țările terțe, dezvoltarea armonioas ă a comer țului mondial,
eliminarea progresiv ă a restric țiilor în schimburile comerciale, reducerea
barierelor vamale și creșterea forței concuren țiale a întreprinderii. Cu toate
acestea politica comercial ă comună nu este liberal ă, prezentând un
caracter protec ționist, chiar dac ă Tratatul de la Roma a prev ăzut un
comerț bazat pe liberul schimb în rela țiile cu țările terțe.

69 Prin Tratat se stipuleaz ă că: „prin crearea unei uniuni vamale,
Statele semnatare vor contribui, în conformitate cu interesul comun al
grupării, la dezvoltarea armonioas ă a comer țului interna țional, la
reducerea progresiv ă, a restric țiilor comerciale și a barierelor tarifare din
calea schimburilor comerciale interna ționale” .
Despre politica comercial ă comună se poate vorbi de la intrarea în
vigoare a tarifului vamal comun, taxele vamale fiind stabilite la început ca
medie aritmetic ă a nivelului taxelor vamale na ționale. Politica comercial ă
comună este stabilit ă la nivelul Uniunii Eu ropene nefiind în competen ța
guvernelor na ționale, tratatul de la Roma men ționând c ă: ”politica
comercial ă comună este construit ă pe principii uniforme în ceea ce
privește modific ările tarifare, încheierea acordurilor comerciale și tarifare,
măsurile de liberalizare (…)” .

Nicio țară membr ă nu poate decide individual m ăsuri de politic ă
comercial ă, stabilirea metodologic ă și procedural ă făcându-se de
organismele comunitare, doar aplic area instrumentelor de politic ă
comercial ă fiind în competen ța administra țiilor naționale. Statele
membre au conferit institu țiilor comunitare competen ța exclusiv ă în
ceea ce prive ște semnarea acordurilor și stabilirea politicii comerciale
față de terți.
Cu toate c ă instrumentele politicii comerc iale sunt consacrate în
Uniunea European ă la nivel procedural, tehnic și ca mod de via ță
comercial ă, interesele na ționale, gradul de protec ție al economiei
naționale, au grupat țările în func ție de percep ția față de libertatea
comerțului.

70 Astfel, țările cu orientare liberal ă (Germania, Olanda, Danemarca, și
Regatul Unit al Marii Britanii) consider ă că deschiderea comercial ă este
bună, fiind de acord cu reducerea protec ționismului tarifar și netarifar și cu
promovarea multilateralismului comercial.
Alte țări sunt subiective fiind intere sate de protejarea intereselor
sectoriale (Italia, Spania, Belgia , Luxemburg) sau de protejarea produc ției
agricole (Fran ța, Irlanda, Belgia). Protec ționismul fa ță de terți, într-o form ă
mai dură este sus ținut de țările mai pu țin dezvoltate (Grecia, Portugalia). 25
Tratatul Comunit ăților Europene nu define ște politica comercial ă
comună, ca atare, dar stabile ște principiile unif orme de aplicare a
acesteia. Politica comercial ă comună este fondat ă pe principii uniforme în
ceea ce prive ște modific ările tarifare, încheier ea acordurilor tarifare și
comerciale, uniformizarea m ăsurilor de liberalizare, politica exporturilor,
măsurile de ap ărare comercial ă.
Comunitatea are competen ță exclusiv ă în domeniul politicii comerciale.
Măsurile de politic ă comercial ă, naționale, sunt permise doar cu
autorizarea Comunit ății.26
Instituțiile comunitare, responsabile cu procesul de luare a deciziei
în cadrul politicii comerciale comune sunt Parlamentul European, Consiliul
Uniunii Europene, Comisia European ă și Curtea de Justi ție.
Referitor la participarea la procesul legislativ, atunci când Consiliul
emite regulamente, directive sau deciz ii, consultarea Parlamentului este
inițiată de către Consiliu pe baza propunerii înaint ate de Comisie. În actele
legislative trebuie men ționat că a fost consultat Parlamentul. Parlamentul
poate să aprobe pozi ția comun ă adoptat ă de Consiliu, caz în care

25 Dumitru Miron, Economia Uniunii Europene, Edit. Luceaf ărul 2002, pag.479-482
26 Nicoleta Diaconu, Drept comunitar, Politicile comunitare, Ed. Lumina Lex, 2003,
pag. 116-117

71 reglementarea e considerat ă adoptat ă, sau să o resping ă, caz în care
reglementarea se consider ă neadoptat ă.
Consiliul Uniunii Europene , este alc ătuit din reprezentan ți la nivel
ministerial ai fiec ărui stat membru. Membrii Consiliului ac ționează conform
recomand ărilor propriului guvern. Consiliul este institu ția înzestrat ă cu
puteri decizionale, de asemenea ar e sarcina de a asigura coordonarea
politicilor economice general e ale statelor membre.
Comisia European ă, are rolul de a asigura func ționarea și
dezvoltarea corespunz ătoare a pie ței comune. Responsabilit ățile și
puterile Comisiei sunt de asigurare a aplic ării prevederilor reglement ărilor
Comunității, de formulare de recomand ări și furnizarea de opinii, de
exercitare a propriilor puteri decizionale, de participare în cadrul procesului
legislativ. Comisia are competen țe în exercitarea puterilor conferite de
către Consiliu, negocierea acordurilor interna ționale și reprezentarea
Comunității, implementarea bugetului, în publicarea raportului anual
asupra activit ăților Comunit ății. 27
Rolul Curții de Justi ție este de a ac ționa pentru aplicarea și
interpretarea uniform ă a dreptului comunitar.
Pentru adoptarea și aplicarea politicii comerciale comune, institu țiile
Uniunii Europene au o serie de atribu ții, în limitele de competen ță ale
fiecăreia.
Consiliul este împuternicit cu responsabilitate în ceea ce prive ște
aplicarea politicii comerc iale comune, luând m ăsuri de stabilire a taxelor
din tariful comun, la propunerea Comi siei, conform articolului 26 din
Tratatul de la Roma.
Consiliul autorizeaz ă Comisia s ă deschid ă negocieri comerciale cu

27 Pierre Mathijsen, Compendiu de drept european, Edit. Club Europa, 2002, pag. 68,
92, 115-116.

72 unul sau mai multe state sau organiza ții interna ționale, conform art. 133 și
300 din Tratat, ia m ăsuri pentru înt ărirea cooper ării vamale, conform
art.135 din Tratat. 28
Comisia European ă are în subordine urm ătoarele structuri cu
incidență în politica comercial ă comună: Direcția General ă Fiscalitate și
Uniune Vamal ă, Direcția General ă Comerț și Direcția General ă Extindere.

D.G. Fiscalitate și Uniune Vamal ă are rolul s ă mențină și să apere
cadrul vamal al Uniunii Europene prin aplicarea uniform ă a
nomenclatorului și regulilor de origine. În acest sens, acest Directorat
General administreaz ă și controleaz ă aplicarea Codului Vamal și se
asigură că administra ția vamal ă a statelor membre duce la îndeplinire
sarcinile caracteristice acestui domeniu ca și cum ar exista o singur ă
administra ție în domeniu.

În legătură cu taxele, acest Directorat se asigur ă că legea
comunitar ă este respectat ă în ordinea implement ării pieței comune și a
construc ției uniunii economice și monetare.
D.G. Comer ț are ca principal scop condu cerea politicii comerciale
comunitare conform directivelor con ținute în art. 133 din Tratat. Domeniile
în care se implic ă acest Directorat General sunt, s ă defineasc ă interesele
de comer ț ale Uniunii Europene în termeni ofensivi dar și defensivi, s ă
negocieze, ori de câte ori interesele Uniunii Europene o ce r, acorduri bi și
multilaterale cu alte state în domeniul comer țului, pe baza directivelor de
negociere propuse de Comisie și aprobate de Consiliu. D.G. Comer ț
monitorizeaz ă aplicarea tratatelor semnate în domeniul comercial și

28 Institutul European din România, Adaptarea politicilor României la cerin țele UE cu
privire la taxele vamale și politica comercial ă, studiu de impact, IER, 2001, pag. 16

73 utilizarea cadrului normativ al Organiza ției Mondiale a Comer țului pentru
rezolvarea unor eventuale dispute, monitorizeaz ă prevederile politicilor
interne și externe ale Comunit ăților în leg ătură cu politica de comer ț
precum și a investi țiilor externe. De asemenea, furnizeaz ă publicului larg
date privind activitatea sa precum și consultarea diferitelor grupuri de
interese, ale oamenilor de afaceri, a societ ății civile, în leg ătură cu politicile
viitoare în acest domeniu. 29

Tariful vamal comun a ap ărut și din necesitatea ca Uniunea European ă,
ca entitate economic ă comercial ă, să impună față de terți acelea și
restricții, plăți sau drepturi.

Tariful vamal comun a ap ărut inițial în Regulamentul 950/1968,
versiunile revizuite și reactualizate fiind anuale. Tariful vamal comun a fost
influențat de factori externi și interni, cum ar fi aderarea de noi state
membre, m ăsurile de Politică Agricolă Comun ă, prin produse agricole
supuse unui regim special la import, Conven ția Interna țională asupra
sistemului de Codificare și Descriere Armonizat ă a Produselor, care a
intrat în vigoare în 1998. Conven ția a unificat sistemele vamale și de
clasificare comercial ă. Uniunea European ă a implementat Conven ția prin
Regulamentul 2658/87, care con ține Nomenclatorul Combinat și Tariful
Vamal Integrat (TARIC).
Tariful vamal comun este influen țat de directivele rundelor de
negocieri comerciale, încheiate în cadrul GATT (Rundele Dillon, Kennedy,
Tokyo și Uruguay), care au produs modific ări nivelurilor aplicate, de
asemenea de acordurile co merciale încheiate cu state nemembre,
individual sau colectiv, care scuteau aceste state de taxele din tariful

29 site-ul www.europeana.ro .

74 comun, sau le reduceau.
Aplicarea și administrarea tarifului vamal comun au necesitat
reglement ări care s ă explice și să legitimeze aplicarea politicii vamale
comune. Reglement ările au fost încorporate în Codul Vamal Comunitar
(adoptat la 12 octombrie 1992) și în Regulamentul de implementare a
Codului Vamal. 30

Din cele prezentate se eviden țiază faptul c ă la baza construc ției
europene au stat princi piile de politic ă comercial – vamal ă, iar tariful
vamal comun a asigurat, în acela și timp și o protec ție la frontierele
vamale ale Uniunii Europene dar și un grad de deschidere. Cadrul
legislativ este clar și instituțiile au competen țe bine definite astfel încât
să poată fi asigurate aplicarea tarifului vamal comun și măsurilor de
politică comercial ă comună în mod corect, uniform și unitar pe întreg
teritoriul Uniunii Europene.

§ 3.2. Rolul aplic ării politicii vamale comune în protec ția
comerțului Uniunii Europene

Componentele de aplicare a polit icii comerciale comune sunt
tarifele fixate în cadrul GATT, cele autonome și preferen țiale stabilite în
tariful vamal comun; contingentele; taxele anti-dumpi ng; angajamentele
privind pre țurile; barierele de reglem entare, tehnice, de regul ă naționale;
subvențiile la export pentru agricultur ă; subven ții interne și licențele
automate.

30 Cairns Walter, Introducere în legisla ția Uniunii Europene, Edit. Universal Dalsi,
2001, pag. 273.

75
ƒ Politica comercial ă comună acționează pentru realizarea celorlalte
politici comunitare.
ƒ Pentru diploma ția comercial ă acționează prin tariful vamal comun,
contingente pentru accesul pe pie țe, liberalizarea comer țului.
ƒ Pentru politica agricol ă comun ă, acționează prin prelev ări,
subvenții la export, tarife sezoniere.
ƒ Pentru integrarea economic ă cu țări terțe, acționează prin
aplicarea sa în cadrul zonelor li bere sau uniunilor vamale, scopul
fiind tratamentul preferen țial sau aderarea acestora.
ƒ Pentru politica de dezvoltare, ac ționează prin tarife preferen țiale,
preferințe speciale negociate, obiectivul fiind promovarea
exportului pentru beneficiari.
ƒ Pentru politica în domeniul concuren ței, acționează prin taxe anti-
dumping și compensatorii împotriv a stabilirii anticoncuren țiale a
prețurilor.
ƒ Pentru politica industrial ă, acționează prin restric ții voluntare la
export, taxe anti-dumping, obiec tivul fiind competitivitatea
sectoarelor/firmelor comunitare.
ƒ Pentru politica extern ă, acționează prin embargouri, blocade
economice, controlul bunurilor cu dubl ă utilizare, achizi ții speciale,
obiectivul fiind respectarea rezolu țiilor interna ționale.31

Uniunea vamal ă a devenit o realitate de la 1 iulie 1968, acest lucru
însemnând c ă, din acel moment, tarifele și restricțiile cantitative dintre
statele membre erau abolite, iar proces ul de înlocuire a tarifelor vamale

31 Pelkmans Jacques, Integrare european ă. Metode și analiză economic ă, Institutul
European din România, 2003, pag:250-251

76 naționale cu cel comun era finalizat. Opera ționalizarea uniunii vamale s-a
făcut cu 18 luni, înainte de ca lendarul stabilit în Tratat.
Efectele cre ării uniunii vamale au fost numeroase. Au fost eliminate
în totalitate drepturile vamale între membri, a fost elaborat un Cod Vamal
Comun și a fost realizat ă piața unică internă. Succesul acestor efecte a
fost crearea unei legisla ții vamale simple, clare care se aplic ă în mod
uniform pe întreg teritoriul entit ății.

Pentru realizarea etapel or avansate ale integr ării, Vama a jucat un rol
important în simplificarea opera țiunilor de v ămuire, liberalizarea
schimburilor și uniformizarea lor în rela țiile cu ter ții. Vama, ac ționează
pentru Uniunea European ă și nu pentru un stat membru în mod
special.32
Vama, în Uniunea European ă contribuie la realizarea principalelor
obiective de politic ă comercial ă ale Uniunii Europene ajutând la
încurajarea comer țului mondial, pr omovarea unui comer ț echitabil,
dezvoltarea investi țiilor, încurajarea dezvolt ării schimburilor comerciale
cu terții, pregătirea candida ților pentru aderarea la Uniunea European ă
și conturarea rolului lor în contextul unei pie țe unice care asigur ă
libertatea circula ției, asigurarea protec ției întreprinderilor na ționale și
sectoarelor împotriva concuren ței terților și încurajarea exporturilor,
facilitarea aplic ării unui sistem clar al drept urilor vamale, asigurarea unei
bariere sensibile în pia ța internă care să aibă rolul de dezvoltare a
comerțului între membri.

32 Gh. Pârvu, Ion Ro șu Hamzescu, Istoria integr ării economice, Edit. Universitaria,
Craiova, 2002, pag. 102

77 Premisele cre ării politicii vama le comune dateaz ă din anul 1958,
când primele șase state membre au decis cr earea unui tarif vamal comun,
suprimarea taxelor vamale și libera circula ție a mărfurilor. Prin aplicarea
tarifului extern comun, schimburile co merciale între statele membre au
cunoscut o cre ștere considerabil ă, profiturile firmelor exportatoare
crescând, iar din punctul de ve dere al consumatorului, pia ța îi oferea o
varietate de produse. Pentru aplicarea ta rifului vamal comun, a fost nevoie
de elaborarea unei legisla ții clare și simple referitoare la procedurile
vamale, regimurile vamale, regulile de origine, încadrarea tarifar ă. În anul
1988, a fost folosit D.A.U. (docum entul administrativ unic), declara ția
vamală necesar ă efectuării formalit ăților vamale, în mod unitar, pe întreg
teritoriul Uniunii Europene, elim inând astfel aproape 150 de documente
vamale folosite anterior de administra țiile vamale na ționale.
Piața unică poate fi considerat ă ca intrat ă în vigoare în 1993, din
acel moment asigurându-se garantarea a patru libert ăți fundamentale în
spațiul unei pie țe interne. Înainte de pia ța unică, libera circula ție a
mărfurilor nu devenise o realitate în to talitate, deoarece transporturile erau
oprite la frontierele na ționale. Legisla ția vamală, chiar dac ă era armonizat ă
nu era aplicat ă uniform, formalit ățile vamale pentru schimburile
intracomunitare erau complexe chiar dac ă drepturile vamale nu se mai
încasau. La 1 ianuarie 1993, toate contr oalele vamale au fost suprimate la
frontierele na ționale ale membrilor. Libera circula ție a mărfurilor reprezint ă
aspectul interior al uniunii vamale , iar tariful vamal comun reprezint ă
aspectul exterior.

78 Prin politica comercial ă comună se fixeaz ă drepturile vamale ce se
plătesc pentru importurile din țările terțe și acordurile preferen țiale sau
exceptările de taxe vamale pentru anumite importuri. Taxele vamale
sunt fluctuante în func ție de natura m ărfii și provenien ța acesteia.
Aplicarea acestora are în vedere și produsele sensibile, contribuind la
protejarea desfacerii acestora fa ță de produse ter țe mai ieftine. Materiile
prime și produsele semi-finite ca re în Uniunea European ă ajută la
fabricarea produselor finite, beneficiaz ă la import de taxe vamale
reduse.

Tariful vamal comun este adaptat constant în func ție de orientarea
comerțului mondial și de reglement ările O.M.C.

Comunitatea a participat la toat e rundele GATT (OMC) de negocieri
tarifare, luând în considerare deciz iile negocierilor, de reducere gradual ă a
taxelor vamale. De exemplu în cadrul ultimei Runde, s-a decis reducerea
taxelor vamale la produsele rezultate din tehnologia informa ției. Creșterea
taxelor vamale este posibil ă doar în limita respect ării regulilor Organiza ției
Mondiale a Comer țului.

Uniunea vamal ă prin instrumentele politicii comerciale a contribuit la
performan ța economic ă a Uniunii Eur opene ca entitate și la menținerea
în top ca prim ă mare putere economic ă.

Uniunea European ă încurajeaz ă schimburile comerciale
internaționale, în contextul politic ii O.M.C. de liberalizare a comer țului
mondial. Uniunea European ă a încheiat ac orduri preferen țiale de liber
schimb cu diferite țări sau grupe de țări terțe sau candidate.

79 Prin politica sa comercial ă, Uniunea European ă ajută țările în
dezvoltare, prin acorduri preferen țiale, să participe cu produsele lor pe
piața internă a entității. Sistemul de Preferin țe Generalizate (SGP) este
pentru țările în dezvoltare un mijloc de dezvoltare, acceptat, al
schimburilor pe baz ă de concesii comerciale.
Pentru regimurile preferen țiale este necesar ă respectarea
reglement ărilor vamale, referitoare la originea m ărfurilor, pentru a putea
beneficia de reducerile tarifare. Pentru verificarea aplic ării corecte a
legislației vamale, ofi țerii vamali sunt numi ți și „gardienii ” politicii externe a
Comunității.
Alături de suprimarea taxelor vamale pentru parteneri, Uniunea
European ă are ca sarcin ă prioritar ă și crearea unor leg ături fondate pe
cooperarea cu principalele țări terțe. Pentru asigurarea unor schimburi
comerciale corecte, în veder ea combaterii fraudelor de natur ă vamală,
Uniunea European ă a semnat acorduri de cooperare vamal ă și asisten ță
administrativ ă mutuală în materie vamal ă cu acestea. Pe de alt ă parte,
Uniunea European ă asigur ă prin programele sale modernizarea
administra țiilor vamale și a procedurilor vamale din țările terțe, contribuind
astfel la dezvoltarea schimburilor comerciale.
Politica vamal ă comună, prin procedurile de c ontrol a importurilor,
contribuie la protejarea s ănătății cetățenilor fa ță de riscurile produselor
agro-alimentare alterate sau infestate, substan țelor radioactive, de șeuri și
produse periculoase pentru mediul înconjur ător, mărfuri prohibite sau
interzise care afecteaz ă sănătatea moral ă și fizică a popula ției.
Alături de m ăsurile tarifare vamale, prin politica comercial ă comună
sunt folosite și instrumente netarif are care protejeaz ă interesele
economice ale Uniunii Europene. Practi cile comerciale neloiale sunt
întâlnite în Uniunea European ă sub forma dumping-ului și subven țiilor

80 acordate contrar reglement ărilor GATT. Dumping-ul este sesizat atunci
când un exportator dintr-o țară terță vinde pe pia ța european ă produse la
prețuri mai mici decât cele vândute pe pia ța națională, a acestuia.
Sancțiunile comerciale sub forma dreptur ilor vamale suplimentare (drepturi
anti-dumping) sau pres iunile asupra importatorilor care accept ă bunuri cu
un asemenea nivel de pre ț pot fi aplicate importu rilor care aduc dificult ăți
economice importante produselor comuni tare, prin practici neloiale.
Măsurile de sanc ționare pot fi luate și la cererea produc ătorilor na ționali,
pentru anumite m ărfuri determinate. M ăsurile care trebui e luate, sunt în
conformitate cu criteriile stipulate de O.M.C. și legislațiile comunitare.
Nomenclatura tarifului vamal comun este utilizat ă pentru definirea
mărfurilor în cauz ă; termenii utiliza ți sunt foarte preci și și prevăd o
protecție vamală clară.
Măsurile sunt luate dac ă ancheta demonstreaz ă că este în interesul
Comunității, iar efectele sunt în interesul produc ătorilor na ționali.
Drepturile anti-dumping s unt luate în plus fa ță de drepturile vamale din
TARIC. Regulile de or igine permit determinarea țării exportatoare
„acuzată” de practici comerciale neloiale.
Importurile de bunuri fabricate cu costuri reduse pot fi supuse
limitărilor cantitative și supravegherii vamale, urm ărindu-se evolu ția
acestor importuri. Bunurile care fac obiectul acestor restric ții sunt, de
regulă, produsele textile și de îmbr ăcăminte.
Un alt aspect al m ăsurilor de politic ă vamală este protejarea
drepturilor de proprietate intelectual ă. În Comunitate se înregistreaz ă o
creștere a m ărfurilor contraf ăcute și pirat. Legisla ția comunitar ă permite
titularului dreptului de marc ă să ceară administra ției vamale s ă intervină
pentru verificarea produselor suspectate c ă poartă numele unei m ărci

81 comerciale cunoscute (m ărfuri contraf ăcute) sau m ărfuri fabricate f ără
achitarea drepturilor de proprietate intelectual ă titularului (m ărfuri piratate).
Vama, în Uniunea European ă, contribuie la aplicarea politicii
agricole comune și a politicii comune în dom eniul pescuitului. Diferen țele
între prețurile mai sc ăzute de pe pia ța mondial ă și prețurile mai ridicate din
Uniunea European ă, la produsele agricole, ar putea antrena importurile
masive sau pierderile pie țelor de export. Pentru a proteja agricultura
comunitar ă de importurile mai ieftine și a încuraja produc ția destinat ă
exportului, este nevoie de un sistem suplu și necesar al m ăsurilor de
politică vamală.
Drepturile vamale agricole sunt c onstituite din mai multe elemente
caracterizate prin variabilita te, efect sezonier, în func ție de pre țul de import
al țării. Administra țiile vamale ale Uniunii Europene controleaz ă importul
acestor produse și percep taxele vamale.
Politica vamal ă joacă un rol de mecanism permanent în aplicarea
politicii externe și de securitate comune, atunci când sunt adoptate m ăsuri
sancționatorii, blocade economice sau embargo. De exemplu, vama
intervine în oprirea exporturilor c ătre țările care fac obiectul unei sanc țiuni.
Controlul exporturilor de armament și al produselor cu dubl ă utilizare
reprezint ă un alt domeniu al rela țiilor externe, unde vama intervine. Vama
contribuie, de asemenea, și la protejarea patrimoniul ui cultural al tuturor
membrilor ai Uniunii Europene. 33
Reglement ările vamale, în Uniunea European ă, se compun din
Codul vamal comunitar și din dispozi țiile de punere în aplicare a acestuia,
adoptate la nivel comunitar sau pe plan na țional. Codul se aplic ă, fără a

33 Commission europeene, La politique douaniere de l Union europeene,
Luxembourg: Office des publications ofic ielles des Communautes europeennes, 1999,
pag.3-21, site-ul Comsiei Europene.

82 aduce atingere reglement ărilor speciale prev ăzute în alte domenii,
comerțului dintre Comunitate și țări terțe, mărfurilor care fac obiectul
Tratatului de instituire a Comunit ății Europene a C ărbunelui și Oțelului,
Tratatului de inst ituire a Comunit ății Economice Europene sau Tratatului
de instituire a Comunit ății Europene a Ener giei Atomice.
Drepturile legal datorate la apari ția unei datorii vamale se bazeaz ă
pe Tariful Vamal al Comunit ăților Europene. Celelalte m ăsuri prev ăzute în
dispozițiile Comunit ății care reglementeaz ă domenii specifice referitoare la
comerțul cu mărfuri se aplic ă, după caz, potrivit clasific ării tarifare a acelor
mărfuri.
Tariful Vamal al Comunit ăților Europene cuprinde nomenclatura
combinat ă a mărfurilor, orice alt ă nomenclatur ă care se bazeaz ă parțial
sau integral pe Nomenclatura Combinat ă sau care adaug ă la acesta orice
subdiviziuni și care este stabilit ă prin dispozi țiile Comunit ății care
reglementeaz ă domenii specifice în vederea aplic ării măsurilor tarifare
referitoare la comer țul cu mărfuri, măsurile tarifare preferen țiale cuprinse
în acorduri pe care le-a încheiat Comunitatea cu anumite țări sau grupuri
de țări și care prev ăd acordarea tratamentului tarifar preferen țial.
În tariful vamal comun sunt men ționate m ăsurile tarifare preferen țiale
adoptate unilateral de Comu nitate pentru anumite țări, grupuri de țări sau
teritorii, m ăsurile autonome de su spendare, care prev ăd o reducere sau o
exonerare de drepturi de im port aferente anumitor m ărfuri sau alte m ăsuri
tarifare prev ăzute în legisla ția comunitar ă.
Elementele de taxare aplic abile în mod normal m ărfurilor cuprinse
în Nomenclatura Combinat ă se referă la taxele vamale și taxele agricole și
alte taxe la import prev ăzute în politica agricol ă comună sau prin m ăsurile
specifice aplicabi le anumitor m ărfuri care rezult ă din transformarea
produselor agricole.

83 Prevederile Codului Vamal definesc originea nepreferen țială a
mărfurilor în vederea aplic ării Tarifului Vamal al Comunit ăților, aplic ării
altor măsuri în afara celor tarifare stabilite prin dispozi țiile comunitare care
reglementeaz ă domenii specifice referitoare la comer țul cu m ărfuri și
pregătirii și emiterii certificat elor de origine. M ărfurile originare dintr-o țară
sunt acele m ărfuri obținute sau produse în întregime în țara respectiv ă.
Expresia „m ărfuri obținute în întregime într-o țară” reprezint ă produsele
minerale extrase pe teritoriul țării respective; produsel e vegetale cultivate
în țara respectiv ă; animale vii, n ăscute și crescute în țara respectiv ă;
produsele ob ținute de la animale vii crescute în țara respectiv ă; produsele
de vânătoare sau de pescuit ob ținute în țara respectiv ă; produsele de
pescuit maritim și alte produse ob ținute din apele maritime din afara apelor
teritoriale ale unei țări de către navele înmatriculate sau înregistrate în țara
respectiv ă și care arboreaz ă pavilionul țării respective; produsele ob ținute
de pe fundul m ării sau din subsolul m ării în afara apelor teritoriale, cu
condiția ca acea țară să aibă drepturi exclusive de a exploata solul sau
subsolul respectiv; produsele din de șeuri și produse reziduale ob ținute din
operațiuni de fabricare și articole uzate, dac ă acestea au fost colectate în
zona respectiv ă și sunt potrivite doar pentru recuperarea materiei prime.
Mărfurile în producerea c ărora intervin dou ă sau mai multe țări sunt
considerate originare din țara în care au fost supuse ultimei transform ări
sau prelucr ări substan țiale, justificat ă economic, efectuat ă într-o
întreprindere echipat ă în acest scop și din care a rezultat un produs nou
sau care reprezint ă un stadiu de fabrica ție important.
Legislația vamal ă sau alte reglement ări comunitare specifice pot
prevede ca originea m ărfurilor s ă fie justificat ă prin prezentarea unui
document. Reglement ările privind or iginea preferen țială stabilesc condi țiile
de dobândire a originii pe care m ărfurile trebuie s ă le îndeplineasc ă.

84 Dispozițiile Codului Vamal stabilesc valoarea în vam ă în vederea
aplicării Tarifului Vamal al Comunit ăților Europene și măsurile netarifare
prevăzute în dispozi țiile comunitare care reglementeaz ă domenii specifice
cu privire la comer țul cu mărfuri. Valoarea în vam ă a mărfurilor importate
este valoarea de tranzac ție, respectiv pre țul efectiv pl ătit sau de pl ătit
pentru m ărfuri atunci când sunt vândute pentru export pe teritoriul vamal al
Comunității.
Mărfurile introduse pe teritoriul vamal al Comunit ății se află sub
supraveghere vamal ă din momentul intr ării lor. Ele pot fi supuse
controlului autorit ăților vamale în conformitate cu dispozi țiile în vigoare.
Ele rămân sub o astfel de supraveghere atâta timp cât este necesar
pentru a se stabili statutul lor vamal, dac ă este cazul, și în cazul m ărfurilor
necomunitare.
Mărfurile introduse pe terito riul vamal al Comunit ății sunt transportate
fără întârziere de persoana care le aduce în Comunitate, pe traseul specificat
de autorit ățile vamale și în conformitate cu instruc țiunile acestora, dac ă
acestea exist ă, spre biroul vamal desemnat de autorit ățile vamale sau c ătre
orice alt loc desemnat s au aprobat de acele autorit ăți sau într-o zon ă liberă,
dacă mărfurile sunt introduse în acea zon ă liberă direct.
Mărfurilor necomunitare prezentate în vam ă li se acord ă o
destinație vamală, autorizat ă pentru astfel de m ărfuri necomunitare.
Toate m ărfurile destinate plas ării sub un regim vamal fac obiectul
unei declara ții pentru regimul vamal respectiv.
Mărfurile comunitare declarate pentru un regim de export de
perfecționare pasiv ă, de tranzit sau de antrepozit vamal sunt supuse
supravegherii vamale din momentul accept ării declara ției vamale pân ă în
momentul în care ele p ărăsesc teritoriul vamal al Comunit ății, sunt
distruse, sau declara ția vamală este invalidat ă.

85 Atâta timp cât legisla ția vamală comunitar ă nu prevede reglement ări în
materie, statele membre stabilesc competen ța diverselor birouri vamale situate
pe teritoriul lor și trebuie s ă țină seama, când este posibil, de natura m ărfurilor
și de regimul vamal sub care urmeaz ă să fie plasate.
Punerea în liber ă circulație confer ă mărfurilor necomunitare statutul
vamal de m ărfuri comunitare. Aceasta atrage dup ă sine aplicarea
măsurilor de politic ă comercial ă, încheierea celorlalte formalit ăți prevăzute
cu privire la importul m ărfurilor și la aplicarea dreptur ilor legal datorate.
Mărfurile care p ărăsesc teritoriul vamal al Comunit ății sunt supuse
supravegherii vamale. Ele pot fi supuse controalelor autorit ăților vamale în
conformitate cu dispozi țiile în vigoare. Ele p ărăsesc teritoriul men ționat
folosind, când este cazul, traseul stabilit de autorit ățile vamale și în
conformitate cu normele prev ăzute de aceste autorit ăți.
Datoria vamal ă la import poate s ă ia naștere prin punerea în liber ă
circulație a mărfurilor supuse drepturilor de im port sau, prin plasarea unor
astfel de m ărfuri sub regimul de admitere temporar ă cu exonerare par țială
de drepturi de import. Datoria vamal ă se naște în momentul accept ării
declarației vamale în cauz ă. Debitorul vamal este declarantul. În situa ția
unei reprezent ări indirecte, persoana în numele c ăreia se face declara ția
vamală este, de asemenea, debitor vamal. O datorie vamal ă la import ia
naștere și prin sustragerea de sub supravegherea vamal ă a mărfurilor
supuse drepturilor de import. Datoria vamal ă ia naștere în momentul
sustragerii m ărfurilor de sub supravegherea vamal ă.
O datorie vamal ă la import ia na ștere și în alte situa ții, prin
neexecutarea uneia dintre obliga țiile care rezult ă, în privin ța mărfurilor
supuse drepturilor de import, din depozitarea lor temporar ă sau din
utilizarea regimului vamal sub care sunt plasate sau nerespectarea unei
condiții care reglementeaz ă plasarea m ărfurilor sub regimul respectiv sau

86 acordarea unei rate reduse sau zero a drepturilor de import ținând seama
de destina ția mărfurilor. Debitorul vamal este persoana c ăreia i se solicit ă,
în funcție de împrejur ări, fie executarea obliga țiilor apărute, în privin ța
mărfurilor supuse drepturilor de import, în urma depozit ării lor temporare
sau a utiliz ării regimului vamal sub care au fost plasate, fie respectarea
condițiilor care reglementeaz ă plasarea m ărfurilor sub acel regim.
Dacă un regim vamal este utilizat în mai multe state membre,
deciziile, m ăsurile de identificare adoptate sau convenite și documentele
emise de autorit ățile vamale ale unui stat membru au acelea și efecte
juridice în alte state membre ca deciziile, m ăsurile adoptate și
documentele emise de autorit ățile vamale ale fiec ăruia dintre acele state
membre. De asemenea, constat ările făcute de autorit ățile vamale ale unui
stat membru au aceea și forță probatorie în celelalte state membre ca și
constatările făcute de autorit ățile vamale ale fiec ăruia dintre aceste state
membre. 34
Introducerea reglement ărilor cu inciden ță tarifară în TARIC are un
impact evident în aplicarea politicilor comerciale și economice garantând,
în particular, aplicarea uniform ă a măsurilor tarifare fa ță de operatori.

Vama are un rol important în as igurarea unui medi u comercial,
concuren țial în Uniunea European ă. Vama joac ă un rol important în
lupta contra fraudei și criminalit ății economico-financiare. Exigen țele
cerute de mondializarea comer țului și creșterea schimburilor impun
administra țiilor vamale s ă se adapteze continuu la aceste conjuncturi.

34 Institutul European din România, 2003, Uniunea vamal ă. Acte de baz ă, Codul
Vamal Comunitar, site-ul www.ier.ro

87 BIBLIOGRAFIE

Tratate, manuale universitare, c ărți de specialitate, studii de
cercetare științifică

• Bal, Ana; Dumitrescu, Sterian – Economie Mondial ă, Editura
Economic ă, București, 1999
• Balcerowicz, Leszek – Libertate și dezvoltare , Editura Compania,
2001.
• Cairns, Walter – Introducere în legisla ția Uniunii Europene , Editura
Universal Dalsi, 2001.
• Caraiani, Gheorghe; Diaconu, Gelu Ștefan – Tariful Vamal Integrat,
reglement ări și mod de utilizare , Editura Lumina Lex, 2002.
• Cerchez, Octavia – Politica vamal ă, component ă a politicii
comerciale externe a României , Editura Expert, 2003.
• Ciupagea, Constantin – coordonator – Evaluarea costurilor și
beneficiilor ader ării României la UE, Studii de impact PAIS II, Institutul
European din România, 2004.
• Ciucur, Dumitru – coordonator, Economie, Editura Economic ă,
2001.
• Dăianu, Daniel – Pariul României , Editura Compania, 2004.
• Diaconescu, Mirela – Asocierea României la Uniunea European ă,
Editura Economic ă, 2003.
• Diaconu, Nicoleta – Drept comunitar, Politicile comunitare , Editura
Lumina Lex, 2003.
• Dumitru, Miron – Economia Uniunii Europene , Editura Luceaf ărul,
2002.

88 • Dumitru, Miron – Comerț Internațional , Editura ASE, 2003.
• Dobrescu, M. Emilian – Integrarea Economic ă, Editura All Beck,
2001.
• Fota, Constantin – Comerț interna țional și politici comerciale
internaționale , Editura Universitaria, Craiova, 2002.
• Fota, Constantin – Economie interna țională, Editura Universitaria,
Craiova, 2001.
• Gudea, Nicolae – Vama Roman ă, Porolissum, monografie , Cluj
Napoca, 1996.
• Lolescu Elena – Istoria economiei na ționale , Editura Sitech,
Craiova, 2003.
• Mathijsen, Pierre – Compendiu de drept european , Editura Club
Europa, 2002.
• Madgearu Virgil – Evoluția economiei române ști, după războiul
mondial , Edit. Științifică, 1995.
• Pârvu Gh., Hamzescu Ro șu Ion, Istoria integr ării economice , Edit.
Universitaria, Craiova, 2002.
• Pelkmans, Jacques – Integrare european ă. Metode și analiză
economic ă, Institutul European din România, 2003.
• Popa,Ioan – Tranzacții de comer ț exterior , Editura Economic ă,
2002.
• Ricardo, David – Principiile de economie politic ă și de impunere ,
Editura Antet,
• Stoica, Cosmin, Politica Vamal ă – Implica ții economice ale adopt ării
tarifului vamal comun al U.E. , ed. Pro Universitaria, 2006;
• Stoica, Cosmin, Marinoiu, Ana-Maria, Bu șu, Cristian, Finanțe
publice – Eficien ța actului de guvernare prin finan țe publice , ed. Pro
Universitaria, Bucure ști, 2007;

89 • Stoica, Cosmin, Raneti, Dan-R adu, Marinoiu, Ana-Maria, Anu țoiu,
Alina – Microeconomie. Abord ări privind conduita uman ă a bunăstării, ed.
Pro Universitaria, Bucure ști, 2007;
• Stoica Cosmin, Caraiani Gheorghe, Politica Vamal ă – Rolul politicii
vamale în liberalizarea și reglementarea comer țului interna țional, Editura
Prouniversitaria, 2008
• Sută, Nicolae; Sut ă, S. Sultana – Istoria comer țului mondial și a
politicii comerciale , Editura ALL, 1997.
• Sută, Nicolae – Integrarea economic ă european ă, Editura
Economic ă, 1999.
• Șaguna, Dan Drosu – Drept financiar și fiscal, tratat , Editura
Eminescu, 2000.
• Ștefan, Victor – Doctrine Economice , Editura Sitech, Craiova, 2002.
• *** Academia Român ă – Istoria Românilor , Vol. II, Editura
Enciclopedic ă, 2001.
• *** Academia Român ă – Istoria Românilor , Vol. V, Editura
Enciclopedic ă, 2003.
• *** Dicționar de economie, Editura Economic ă, 2001 .
• *** Enciclopedia Blackwell a gândir ii politice, Edit. Humanitas, 2000.
• *** International Trade Center U NCTAD/WTO – Business Guide to
the World Trading System , traducere neoficial ă a Centrului Român de
Comerț Exterior,1999.
• *** Institutul European din România – Adaptarea politicil or României
la cerințele UE cu privire la taxele vamale și politica comercial ă, studiu de
impact, IER, 2001.

90 Studii și documente ale Comisiei Europene

• *** Comisia European ă – Scenarii: Europa în 2010, o Europ ă, cinci
destine , Edit. Institutul de Economie Mondial ă, București, 2000.
• *** Commission europenne- La politique douanie re de l’Union
europeene, Luxembourg: Office des publications oficielles des
Communautes europeennes , site-ul oficial al Comisiei Europene.
• *** Commission europenne- briefi ng Paper 2 – the EU budget
structure final 2008”
• *** Commission europenne -Electronic Customs Multi-Annual
Strategic Plan 2008 YEARLY REVISION, (MASP Rev 9), TAXUD/477/2004 – Rev. 9 – EN WORKING DOCUMENT

Studii de specialitate

• *** Centrul Român de Comer ț Exterior, Implicațiile adopt ării de către
România, în perspectiva ader ări la UE, a acquis-ul ui comunitar privind
politicile comerciale multilat erale, interregionale, regionale și bilaterale ,
2003.

Acte normative, rapoarte , documente ale institu țiilor guvernamentale

• *** Acordul european instituind o asoc iere între România, pe de o
parte, Comunit ățile Europene și statele membre ale acestora, pe de alt ă
parte din 01/02/1993, publicat în Monito rul Oficial, Partea I nr. 73 din
12/04/1993.
• *** Articolul VII al GATT privind valoarea în vam ă a mărfurilor de
import

91 • *** Institutul European din România – Uniunea vamal ă. Acte de
bază, Codul Vamal Comunitar , IER, 2003.
• *** Ministerul Economiei și Comer țului – Ghidul de utilizare al
Tarifului vamal de import al României , 2004.
• *** Ministerul Integr ării Europene, Prezentare capitole de acquis
închise provizoriu , 2004, site-ul oficial
• *** Ministerul Economiei și Comer țului, august 2004, “Evolu ția
comerțului exterior al României în perioada 2001-2004, comparativ cu
perioada 1997-2000, site-ul oficial
• *** Legea nr. 133/1994 privin d aderarea României la Acordul de la
Marrakech privind constituirea OMC
• *** Codul Vamal al Ro mâniei, cu modific ările ulterioare din perioada
1997 – 2006.
• *** Regulamentul de aprobare a Codu lui Vamal al României, cu
modificările ulterioare din perioada 1997 – 2006.
• *** Ordonan ța Guvernului nr. 8 din 20 ianuarie 2005, privind
stabilirea unor m ăsuri de preluare a G ărzii Financiare și a Autorit ății
Naționale a V ămilor în subordinea Ministerului Finan țelor Publice, precum
și a unor m ăsuri de reorganizare a Agen ției Naționale de Administrare
Fiscală.
• *** HG 366/2004 privind organizarea și funcționarea ANV.
• ***HG 165/2005 privind organizarea și funcționarea ANV.
• *** HG 110-2009 privind organizarea și funcționarea ANV.
• *** Codul Vamal, cu adnot ări și comentarii, Editura Lumina Lex,
1997.
• *** Codul Vamal Comunitar

92 Website
www.customs.ro
www.europa.eu
www.fonduri-ue.ro