1 Disciplina : Drept financiar public C oordonator ș tiin [612737]

1
Disciplina
:
Drept
financiar
public
C
oordonator
ș
tiin
ț
ific
:
Conf.
univ.
dr.
Simona
Gherghina
Absolvent: [anonimizat]

2
Datoria
public
ă
local
ă

3
Cuprins:
Capitolul
I
:
Bugetul
local
………………………………………………………………………………………3
1.
Structura
bugetului
local…………………………………………………………………………………….3
2.
S
urse
de
venituri
ale
bugetului
local…………………………………………………………………….4
3.
P
rincipiul
echilibrului
bugetar
la
nivel
local
………………………………………………………….8
Capitolul
II
:
Datoria
public
ă
local
ă
…………………………………………………………………………8
1.
C
oncept
ul
de
datorie
public
ă
local
ă
……………………………………………………………………..8
2.
S
tructura
datoriei
publice
locale
…………………………………………………………………………11
3
.
Î
mprumutul
ca
surs
ă
de
venituri
pentru
bugetul
local
……………………………………………11
Capitolul
III
:
Scopul
asum
ă
rii
datoriei
publice
locale
………………………………………………15
1.
F
inan
ț
area
investi
ț
iilor
………………………………………………………………………………………15
2.
R
efinan
ț
area
datoriei
locale
……………………………………………………………………………….15
Capitolul
IV
:
Instrumentele
datoriei
publice
locale
………………………………………….
…..18
1.
Titlurile
de
valoare…………………………………………………………………………………………..18
2.
Î
mprumuturile
de
la
b
ă
ncile
comerciale
sau
de
la
alte
institu
ț
ii
de
credit………………..18
3.
Contractele
de
c.redit
furnizor
………………………………………………………………………….19
4.
Leasingul
financiar
…………………………………………………………………………………………19
5.
Garan
ț
ia
local
ă
………………………………………………………………………………………………..19
Capitolul
V
:
Creditorii
datoriei
publice
locale.
Beneficiarii
garan
ț
iilor
locale
……………22
Capitolul
VI
:
Procedura
contract
ă
rii
datoriei
publice
locale
…………………………………….24
1.
C
ondi
ț
iile
asum
ă
rii
datoriei
publice
locale…………………………………………………………..24
2.
P
lafoanele
de
î
ndatorare
public
ă
local
ă
……………………………………………………………….25
3.
A
probare
a
contract
ă
rii
datoriei
publice
locale……………………………………………………..27
4.
A
vizare
contract
ă
rii
datoriei
publice
locale………………………………………………………….28
5.
Fondul
de
risc
………………………………………………………………………………………………….29

4
Capitolul
VII
:
Obliga
ț
ii
de
î
nregistrare
ș
i
publicitate
a
obliga
ț
iilor
de
natura
datoriei
publice
……………………………………………………………………………………………….30
1.
R
aportare
a
datoriei
publice
locale………………………………………………………………….31
2.
R
egistrele
datoriei
publice
locale…………………………………………………………………..32
Capitolul
VIII
:
Plata
obliga
ț
iilor
de
natura
datoriei
publice
locale
…………………………33
1.
E
fectuarea
pl
ăț
ilor
obliga
ț
iilor
de
natura
datoriei
publice
locale…………………………33
2.
F
ondul
de
risc
………………………………………………………………………………………………34
Capitolul
IX
:
Controlul
opera
ț
iunilor
legate
de
datoria
public
ă
……………………………34
Capitolul
X
:
Evolu
ț
ia
serviciului
datoriei
publice
locale
î
n
perioada
2012
–
2014………………………………………………………………………………………………………………36
Capitolul
XI
:
Considera
ț
ii
finale
…………………………………………………………………….38

5
Capitolul
I
:
Bugetul
local
1.
Structur
a
bugetului
local
Bugetele
publice
locale
cuprind
veniturile
ș
i
cheltuielile
unit
ăț
ilor
administrativ-teritoriale,
iar
acestea
se
grupeaz
ă
î
n
buget
pe
baza
clasifica
ț
iei
bugetare
aprobate
de
Ministerul
Finan
ț
elor
Publice.
Clasifica
ț
ia
bugetar
ă
reprezint
ă
organizarea
veniturilor
ș
i
cheltuielilor
bugetare
î
ntr-o
ordine
prestabilit
ă
ș
i
obligatorie,
fiind
instrumentul
de
baz
ă
necesar
pentru
planificarea,
executarea,
monitorizarea,
controlul
ș
i
raportarea
finan
ț
elor
publice.
Î
n
privin
ț
a
clasific
ă
rii
veniturilor
bugetare,
acestea
se
structureaz
ă
pe
capitole
ș
i
subcapitole,
iar
î
n
privin
ț
a
clasific
ă
rii
cheltuielilor
bugetare,
pe
p
ă
r
ț
i,
capitole,
subcapitole,
titluri,
articole,
precum
ș
i
alineate
ș
i
paragrafe,
dup
ă
caz.
Vor
avea
destina
ț
ie
precis
ă
ș
i
limitat
ă
cheltuielile
incluse
î
n
capitole
ș
i
articole.
Bugetul
local
are
o
structura
dual
ă
,
compun
â
ndu-se
din
dou
ă
sec
ț
iuni
ș
i
anume:
-sec
ț
iunea
de
func
ț
ionare;
-sec
ț
iunea
de
dezvoltare.
Cele
doua
sec
ț
iuni
se
utilizeaz
ă
pentru
fundamentarea
bugetelor
locale
ș
i
se
aprob
ă
ca
anexe
la
acestea.
Sec
ț
iunea
de
func
ț
ionare
–
”
partea
de
baz
ă
,
obligatorie,
a
unui
buget
local,
care
cuprinde
veniturile
necesare
acoperirii
cheltuielilor
curente
pentru
realizarea
atribu
ț
iilor
ș
i
competen
ț
elor
stabilite
prin
lege,
specifice
fiec
ă
rei
unit
ăț
i
administrativ-teritoriale
/subdiviziuni
administrativ-teritoriale,
precum
ș
i
cheltuielile
curente
respective
”
1
.
Sec
ț
iunea
de
func
ț
ionare
cuprinde
urmatoarele
tipuri
de
venituri:
venituri
proprii,
potivit
art.5
alin.
(1)
lit.
a),
cu
excep
ț
ia
veniturilor
din
valorificarea
unor
bunuri;
venituri
proprii
ale
institu
ț
iilor
publice
locale
finan
ț
ate
integral
sau
par
ț
ial
din
venituri
proprii;
subven
ț
ii
pentru
finan
ț
area
cheltuielior
curente;
sume
defalcate
din
unele
venituri
ale
bugetului
de
stat
pentru
finan
ț
area
cheltuielilor
curente;
venituri
din
î
mprumuturi
acordate
institu
ț
iilor
ș
i
serviciilor
publice
locale
sau
activita
ț
iilor
finan
ț
ate
integral
din
venituri
proprii;
vars
ă
minte
din
sec
ț
iunea
de
func
ț
ionare
pentru
finan
ț
area
sec
ț
iunii
de
dezvoltare.
1
art.
2
pct.
50
din
Legea
273/2006
a
Finan
ț
elor
publice
locale

6
Sec
ț
iunea
de
func
ț
ionare
cuprinde
urmatoarele
tipuri
de
cheltuieli
:
cheltuieli
de
personal,
bunuri
ș
i
servicii,
dob
â
nzi,
subven
ț
ii,
transferuri
curente
î
ntre
unit
ăț
ile
administa
ț
iei
publice,
alte
transferuri
pentru
cheltuieli
curente,
asisten
ță
social
ă
,
ramburs
ă
ri
de
credite,
alte
cheltuieli,
î
mprumuturi
pentru
institu
ț
ii
ș
i
servicii
publice
locale
sau
activit
ăț
i
finan
ț
ate
integral
din
venituri
proprii.
Sectiunea
de
dezvoltare
–
”
partea
complementar
ă
a
unui
buget
local,
care
cuprinde
veniturile
afectate
cheltuielilor
de
capital,
potrivit
politicilor
de
dezvoltare
la
nivel
na
ț
ional,
regional,
jude
ț
ean,
zonal
sau
local,
dup
ă
caz,
precum
ș
i
cheltuielile
de
capital
respective,
pe
baz
ă
de
programe
ș
i
proiecte.
Prin
nivel
zonal
se
î
n
ț
elege
teritoriul
corespunz
ă
tor
a
dou
ă
sau
mai
multe
unit
ăț
i
administrativ-teritoriale
î
nvecinate
pe
a
c
ă
ror
raz
ă
se
realizeaz
ă
o
ac
ț
iune,
o
lucrare,
un
serviciu,
un
program
sau
orice
alt
obiectiv,
î
n
î
n
ț
elesul
colectivit
ăț
ilor
locale
respective
”
1
.
Sec
ț
iunea
de
dezvoltare
cuprinde
urmatoarele
tipuri
de
venituri:
vars
ă
minte
din
sec
ț
iunea
de
func
ț
ionare;
sume
rezultate
din
valorificarea
unor
bunuri;
subven
ț
ii
pentru
cheltuieli
de
capital;
sume
defalcate
din
unele
venituri
ale
bugetului
de
stat
pentru
finanta
ț
ea
cheltuielilor
de
capital;
sume
primite
de
Uniunea
European
ă
si
sau
al
ț
i
donatori
î
n
contul
pla
ț
ilor
efectuate
ș
i
prefinan
ță
ri;
Sec
ț
iunea
de
dezvoltare
cuprinde
urmatoarele
tipuri
de
cheltuieli:
cheltuieli
de
capital;
proiecte
cu
finan
ț
are
din
fonduri
externe
neramburasbile
de
postaderare;
transferuri
pentru
cheltuieli
de
capital;
alte
transferuri
interne
pentru
cheltuieli
de
capital.
2.
S
urse
de
venituri
ale
bugetului
local
Conform
art.
5
din
Legea
finantelor
publice
locale,
veniturile
bugetare
se
compun
din:
a)
venituri
proprii,
formate
din
:
impozite,
taxe,
contribu
ț
ii,
alte
v
ă
rs
ă
minte,
alte
venituri
ș
i
cote
defalcate
din
impozitul
pe
venit;
b)
sume
defalcate
din
unele
venituri
ale
bugetului
de
stat;
c)
subven
ț
ii
primite
de
la
bugetul
de
stat
ș
i
de
la
alte
bugete;
d)
dona
ț
ii
ș
i
sponsoriz
ă
ri.
Veniturile
proprii
sunt
veniturile
pe
care
autorit
ăț
ile
le
realizeaz
ă
pe
plan
local.
Nivelul
ș
i
sursele
acestora
sunt
controlate,
decise
de
c
ă
tre
autorit
ăț
ile
locale,
î
n
limitele
prev
ă
zute
de
1
art.
2
pct.
51
din
Legea
273/2006
a
Finan
ț
elor
publice
locale

7
lege.
Principalele
acte
normative
care
reglementeaz
ă
veniturile
proprii
sunt
Legea
finan
ț
elor
publice
locale
ș
i
Codul
Fiscal.
O
caracteristic
ă
a
veniturilor
proprii
este
aceea
c
ă
autorit
ăț
ile
locale
au,
î
n
general,
liberate
î
n
privin
ț
a
modului
î
n
care
sunt
cheltuite.
Se
poate
afirma
c
ă
gradul
de
autonomie
al
unei
comunit
ăț
i
depinde
î
n
mare
m
ă
sur
ă
de
ponderea
veniturilor
realizate
pe
plan
local
î
n
raport
cu
alte
resurse
de
venituri
ale
bugetelor
locale.
Ideal
ar
fi
ca
veniturile
proprii
s
ă
poat
ă
acoperi
cheltuielile
efectuate
pentru
satisfacerea
nevoilor
locale.
Î
n
func
ț
ie
de
sursa
de
colectare,
veniturile
care
se
realizeaz
ă
pe
plan
local
pot
fi
venituri
fiscale,
venituri
nefiscale,
venituri
din
capital
ș
i
venituri
cu
destina
ț
ie
special
ă
.
Fundamentarea
veniturilor
bugetelor
locale
se
bazeaz
ă
pe
constatarea
ș
i
evaluarea
materiei
impozabile
ș
i
a
bazei
de
impozitare
î
n
func
ț
ie
de
care
se
calculeaz
ă
impozitele
ș
i
taxele
aferente.
Anexa
Legii
finan
ț
elor
publice
prezint
ă
veniturile
proprii
astfel:
”
1.
Impozit
pe
profit
de
la
regiile
autonome
ș
i
societ
ăț
ile
comerciale
de
sub
autoritatea
consiliilor
locale
2.
Cote
defalcate
din
impozitul
pe
venit:
a)
cote
defalcate
din
impozitul
pe
venit;
b)
sume
alocate
de
consiliul
jude
ț
ean
din
cotele
defalcate
din
impozitul
pe
venit
pentru
echilibrarea
bugetelor
locale.
3.
Alte
impozite
pe
venit,
profit
ș
i
c
âș
tiguri
din
capital:
–
alte
impozite
pe
venit,
profit
ș
i
c
âș
tiguri
din
capital.
4.
Impozite
ș
i
taxe
pe
proprietate:
a)
impozit
pe
cl
ă
diri;
b)
impozit
pe
terenuri;
c)
taxe
juridice
din
timbru,
taxe
de
timbru
pentru
activitatea
notarial
ă
ș
i
alte
taxe
de
timbru;
d)
alte
impozite
ș
i
taxe
pe
proprietate.
5.
Alte
impozite
ș
i
taxe
generale
pe
bunuri
ș
i
servicii:
–
taxe
hoteliere.
6.
Taxe
pe
servicii
specifice:
a)
impozit
pe
spectacole;
b)
alte
taxe
pe
servicii
specifice.
7.
Taxe
pe
utilizarea
bunurilor,
autorizarea
utiliz
ă
rii
bunurilor
sau
pe
desf
ăș
urarea
de
activit
ăț
i:

8
a)
taxe
asupra
mijloacelor
de
transport;
b)
taxe
ș
i
tarife
pentru
eliberarea
de
licen
ț
e
ș
i
autoriza
ț
ii
de
func
ț
ionare;
c)
alte
taxe
pe
utilizarea
bunurilor,
autorizarea
utiliz
ă
rii
bunurilor
sau
pe
desf
ăș
urarea
de
activit
ăț
i.
8.
Alte
impozite
ș
i
taxe
fiscale:
–
alte
impozite
ș
i
taxe
fiscale.
9.
Venituri
din
proprietate:
a)
v
ă
rs
ă
minte
din
profitul
net
al
regiilor
autonome
de
sub
autoritatea
consiliilor
locale;
b)
restituiri
de
fonduri
din
finan
ț
area
bugetar
ă
a
anilor
preceden
ț
i;
c)
venituri
din
concesiuni
ș
i
î
nchirieri;
d)
venituri
din
dividende;
e)
alte
venituri
din
proprietate.
10.
Venituri
din
dob
â
nzi:
–
alte
venituri
din
dob
â
nzi.
11.
Venituri
din
prest
ă
ri
de
servicii
ș
i
alte
activit
ăț
i:
a)
venituri
din
prest
ă
ri
de
servicii;
b)
contribu
ț
ia
p
ă
rin
ț
ilor
sau
sus
ț
in
ă
torilor
legali
pentru
î
ntre
ț
inerea
copiilor
î
n
cre
ș
e;
c)
contribu
ț
ia
persoanelor
beneficiare
ale
cantinelor
de
ajutor
social;
d)
taxe
din
activit
ăț
i
cadastrale
ș
i
agricultur
ă
;
e)
contribu
ț
ia
lunar
ă
a
p
ă
rin
ț
ilor
pentru
î
ntre
ț
inerea
copiilor
î
n
unit
ăț
ile
de
protec
ț
ie
social
ă
;
f)
venituri
din
recuperarea
cheltuielilor
de
judecat
ă
,
imputa
ț
ii
ș
i
desp
ă
gubiri;
g)
alte
venituri
din
prest
ă
ri
de
servicii
ș
i
alte
activit
ăț
i.
12.
Venituri
din
taxe
administrative,
eliber
ă
ri
de
permise:
a)
taxe
extrajudiciare
de
timbru;
b)
alte
venituri
din
taxe
administrative,
eliber
ă
ri
de
permise.
13.
Amenzi,
penalit
ăț
i
ș
i
confisc
ă
ri:
a)
venituri
din
amenzi
ș
i
alte
sanc
ț
iuni
aplicate
potrivit
dispozi
ț
iilor
legale;
b)
penalit
ăț
i
pentru
nedepunerea
sau
depunerea
cu
î
nt
â
rziere
a
declara
ț
iei
de
impozite
ș
i
taxe;
c)
î
ncas
ă
ri
din
valorificarea
bunurilor
confiscate,
abandonate
ș
i
alte
sume
constatate
odat
ă
cu
confiscarea,
potrivit
legii;
d)
alte
amenzi,
penalit
ăț
i
ș
i
confisc
ă
ri.
14.
Diverse
venituri:

9
a)
v
ă
rs
ă
minte
din
venituri
ș
i/sau
disponibilit
ăț
ile
institu
ț
iilor
publice;
b)
alte
venituri.
15.
Venituri
din
valorificarea
unor
bunuri:
a)
venituri
din
valorificarea
unor
bunuri
ale
institu
ț
iilor
publice;
b)
venituri
din
v
â
nzarea
locuin
ț
elor
construite
din
fondurile
statului;
c)
venituri
din
privatizare;
d)
venituri
din
v
â
nzarea
unor
bunuri
apar
ț
in
â
nd
domeniului
privat.
B.
Sume
defalcate
din
unele
venituri
ale
bugetului
de
stat
C.
Dona
ț
ii
ș
i
sponsoriz
ă
ri
D.
Subven
ț
ii
de
la
bugetul
de
stat
ș
i
de
la
alte
administra
ț
ii
E.
Opera
ț
iuni
financiare.
”
Alocarea
cotelor
ș
i
sumelor
defalcate
din
unele
venituri
ale
bugetului
de
stat.
Potrivit
art.
33
alin.
(1)
din
Legea
finan
ț
elor
publice
locale,
”
pentru
finan
ț
area
cheltuielilor
publice,
precum
ș
i
pentru
echilibrarea
bugetelor
locale
ale
unit
ăț
ilor
administrativ-teritoriale,
prin
legea
bugetului
de
stat
se
aprob
ă
sume
defalcate
din
unele
venituri
ale
bugetului
de
stat,
cu
destina
ț
ie
special
ă
ș
i,
respectiv,
pentru
echilibrarea
bugetelor
locale.
”
Repartizarea
acestor
cote
ș
i
sume
defalcate
va
fi
efectuat
ă
,
î
n
condi
ț
iile
legii,
î
n
func
ț
ie
de:
-capacitatea
financiar
ă
determinat
ă
pe
baza
impozitului
pe
venit
î
ncasat
pe
locuitor;
-suprafa
ț
a
jude
ț
ului.
Subven
ț
ii
primite
de
la
bugetul
de
stat
ș
i
de
la
alte
bugete
–
reprezint
ă
sume
alocate
de
la
nivel
central
comunit
ăț
ilor
locale
cu
un
scop
deja
stabilit,
astfel
c
ă
autorit
ăț
le
locale
nu
de
ț
in
o
modalitate
legal
ă
de
a
controla
nivelul
acestor
sume
sau
modul
î
n
care
vor
fi
cheltuite.
Institu
ț
iile
publice
mai
pot
folosi
pentru
desf
ăș
urarea
activit
ăț
ii
lor
bunuri
materiale
ș
i
fonduri
b
ă
ne
ș
ti
primite
de
la
persoane
juridice
ș
i
fizice
sub
forma
dona
ț
iilor
ș
i
sponsoriz
ă
rilor,
cu
respectarea
dispozi
ț
iilor
legale.
Fondurile
b
ă
ne
ș
ti
acordate
de
persoanele
juridice
ș
i
fizice,
primite
sub
aceast
ă
form
ă
,
î
n
situa
ț
ia
institu
ț
iilor
publice
finan
ț
ate
integral
de
la
buget,
sunt
v
ă
rsate
direct
la
bugetul
local
din
care
se
finan
ț
eaz
ă
acestea.
Cu
aceste
sume
se
majoreaz
ă
veniturile
ș
i
cheltuielile
bugetului
local,
iar
fondurile
respective
se
vor
utiliza
cu
respectarea
destina
ț
iilor
stabilite
de
transmi
ță
tor.
Bunurile
materiale
primite
de
institu
ț
iile
publice
sub
form
ă
de
dona
ț
ii
ș
i
sponsoriz
ă
ri
se
î
nregistreaz
ă
î
n
contabilitatea
acestora.

10
3.
P
rincipiul
echilibrului
bugetar
la
nivel
local
Principiul
echilibrului
bugetar
presupune
acoperirea
integral
ă
a
cheltuielilor
prin
veniturile
colectate,
pun
â
ndu-se
î
n
acest
fel
accent
pe
ideea
de
precau
ț
ie,
de
chibzuin
ță
,
de
ra
ț
ionalizare
a
resurselor
pentru
o
mai
bun
ă
gospod
ă
rire
ș
i
eficien
ță
a
activit
ăț
ilor
de
investire
ș
i
str
â
ngere
a
veniturilor.
Principiul
echilibrului
bugetar
îș
i
are
reglementare
expres
ă
la
nivel
comunitar
prin
Regulamentul
financiar
aplicabil
bugetului
general
al
CE
nr.
1064/2002
î
n
art.
14
–
“
veniturile
ș
i
cheltuielile
de
plat
ă
din
buget
trebuie
s
ă
se
afle
î
n
echilibru
”
Î
n
Rom
â
nia,
acest
principiu
este
prezentat
î
n
legea
273/2006
a
finan
ț
elor
publice
locale,
î
n
art.
13
reg
ă
sim
“
cheltuielile
unui
buget
se
acoper
ă
intergral
din
veniturile
bugetului
respectiv
”
.
Principiul
echilibrului
bugetar
cu
toate
c
ă
este
o
idee
directoare
ș
i
trebuie
pe
c
â
t
posibil
respectat,
î
n
Rom
â
nia,
nu
s-a
aplicat
cu
rigurozitate
î
n
legisla
ț
ia
finan
ț
elor
publice,
fiind
de
altfel
o
particularitate
general
î
nt
â
lnit
ă
la
nivelul
statelor
lumii
1
.
1
Monica
Amalia
Ratiu,
Drept
financiar
public.
Drept
bugetar,
Ed.
C.H.
Beck,
2013,
p.
148

11
Capitolul
II
:
Datoria
public
ă
local
ă
Datoria
public
ă
local
ă
urmeaz
ă
a
se
contracta
î
n
momentul
î
n
care
cheltuielile
locale
nu
pot
fi
acoperite
din
venituri
ordinare,
recurgandu-se
la
completarea
acestora
cu
venituri
extraordinare.
1.
Concept
ul
de
datorie
public
ă
local
ă
Datoria
public
ă
local
ă
beneficiaz
ă
de
o
reglementare
legal
ă
expres
ă
î
n
Legea
273/2006
privind
finan
ț
ele
publice
locale
,
definit
ă
î
n
art.
62
alin.
(1)
ca
“
o
obliga
ț
ie
general
ă
care
trebuie
rambursat
ă
,
conform
acordurilor
î
ncheiate,
din
veniturile
proprii
ale
unit
ăț
ii
administrativ-teritoriale
î
mprumutate,
prev
ă
zute
la
art.
5
alin.
(1)
lit.
a)
2
,
precum
ș
i
din
veniturile
beneficiarilor
de
î
mprumuturi
garantate
de
autorit
ăț
ile
administra
ț
iei
publice
locale,
dup
ă
caz.
”
Pentru
definirea
conceptului
de
datorie
public
ă
local
ă
trebuie
analizate
elementele
componente
pe
care
le
reg
ă
sim
expuse
î
n
textul
legal,
prezentat
mai
sus
.
D
up
ă
modalitatea
de
structurarea
a
textului
legal
,
˝
obliga
ț
ia
general
ă˝
poate
fi
considera
t
ă
chiar
obiectul
asum
ă
rii
obliga
ț
iilor
de
natura
datoriei
publice
locale
.
Aceast
ă
obliga
ț
ie
general
ă
nu
ofer
ă
î
ns
ă
,
din
punct
de
vedere
juridic
,
repere
de
fixare
a
î
ntinderii
î
ndatoririlor
pe
care
o
unitate
administrativ-teritorial
ă
ș
i
le
va
putea
asum
a
cu
titlu
de
datorie
public
ă
,
astfel
ca
nu
putem
vorbi
despre
un
obiect
al
datoriei
publice
locale
definit
de
textul
legal
deoarece
acesta
nu
prezint
ă
niciun
caracter
de
identificare,
fiind
î
n
fapt
un
“
termen
lipsit
de
specifica
ț
ie
juridic
ă”
1
.
Obliga
ț
ia
de
r
ambursare
reprezint
ă
un
element
important
pentru
identificarea
ș
i
î
ncadrar
ea
unui
anumit
tip
de
î
ndatoriri
î
n
categoria
obliga
ț
iilor
de
natura
datoriei
publice
locale
.
Î
n
acest
sens
dac
ă
o
obliga
ț
ie
asumat
ă
de
c
ă
tre
o
unitate
administartiv-teritorial
ă
nu
are
inclus
ă
obligativitatea
ramburs
ă
rii
acesteia
î
ntr-un
anumit
termen,
stabilit
î
n
conformitate
cu
acordurile
î
ncheiate
î
n
acest
sens,
nu
suntem
î
n
ipoteza
unei
obliga
ț
ii
de
natur
a
datoriei
publice
locale.
Cu
titlu
de
exemplu
amintim
fondurile
nerambursabile
2
(1)
Veniturile
bugetare
locale
se
constituie
din:
a)
venituri
proprii,
formate
din:
impozite,
taxe,
contribu
ț
ii,
alte
v
ă
rs
ă
minte,
alte
venituri
ș
i
cote
defalcate
din
impozitul
pe
venit.
1
Simona
Gherghina,
Drept
financiar
public.
Datoria
publica,
Ed.
C.H.
Beck,
2013,
p.
128

12
primite
de
la
Uniunea
European
ă
,
diferite
dona
ț
ii
primite
î
n
condi
ț
iile
legii,
etc.
Modalit
ăț
ile
ramburs
ă
rii
se
vor
face
î
n
func
ț
ie
de
forma
î
n
care
a
fost
contractat
ă
:
a)din
veniturile
proprii
ale
unitailor
administrativ-teritoriale
b)de
c
ă
tre
cei
î
n
favoarea
c
ă
rora
unitatea
administrativ-teritorial
ă
a
ac
ț
ionat
ca
garant
(ace
ș
ti
beneficiari
sunt
responsabili
de
plata
obliga
ț
iei
principale
de
natura
datoriei
publice
locale).
Asumarea
acestui
tip
de
obliga
ț
ii
presupune
î
ntotdeauna
un
acord
de
voin
ț
e.
Vom
avea
î
n
cadrul
acestui
raport
jurid
i
c
pe
de-o
parte
debitorul
(unita
ț
ile
adiministrativ-teritoriale)
ș
i
pe
de
alt
ă
parte
creditorul
(persoanele
care
pot
in
conditiile
legii
sa
acorde
imprumuturi
debitorilor-persoane
juridice
de
drept
public).
O
condi
ț
ie
esential
ă
a
datoriei
publice
locale
este
reprezentat
ă
de
categoria
de
venituri
din
care
vor
tre
b
ui
rambursate
aceste
tipuri
de
obliga
ț
ii.
Contractele
rambursabile
asumate
de
c
ă
tre
unit
ăț
ile
administartiv-teritoriale
sunt
contractate
î
n
scopul
supliment
ă
r
ii
veniturilor
ș
i
reprezint
ă
obliga
ț
ii
de
plat
ă
institui
te
direct
î
n
sarcina
lor
,
mai
exact
din
bugetul
local
va
trebui
s
ă
se
acopere
orice
form
ă
de
plat
ă
pe
care
o
va
lua
î
mprumutul.
Asumarea
obliga
ț
iei
se
poate
face
ș
i
prin
garantarea
prin
venituri
proprii
a
unui
î
mprumut
î
n
favoarea
unei
ter
ț
e
persoane.
C
hiar
dac
ă
sumele
de
bani
provenite
din
acest
tip
de
î
mprumut
nu
vor
reveni
direct
unita
ț
ii
administrativ-teritoriale,
aceasta
are
o
obliga
ț
ie
secundara
de
plat
ă
î
n
cazul
î
n
care
plata
obliga
ț
iei
principale
nu
este
facut
ă
de
catre
ter
ț
ul
garantat
(doar
î
n
cazul
î
n
care
cel
î
n
favoarea
c
ă
ruia
s-a
constituit
garan
ț
ia
nu
îș
i
execut
ă
obliga
ț
ia,
creditorul
este
î
ndrept
ăț
it
s
ă
cear
ă
executarea
datoriei
de
la
garant
(fideiusor))
.
P
rin
aceast
ă
modalitate
se
acord
ă
,
î
n
condi
ț
iile
legii,
un
plus
de
capital
î
n
scopul
sprijinirii
ș
i
dezvolt
ă
rii
comunit
ăț
ii.
A
ș
adar
garan
ț
ia
“
are
un
caracter
accesoriu
ș
i
subsidiar
î
n
raport
cu
obliga
ț
ia
principala
”
1
.
Datoria
public
ă
local
ă
este
a
ș
adar
o
obliga
ț
ie
asumat
ă
sau
garantat
ă
î
n
exerci
ț
iul
activit
ăț
ii
de
c
ă
tre
organele
administra
ț
iei
publice
locale
ș
i
care
trebuie
s
ă
fie
rambursat
ă
din
veniturile
proprii
ale
unit
ăț
ii
administrativ-teritoriale
sau
de
c
ă
tre
garantat,
î
n
cazul
obliga
ț
iei
asumate
prin
contractul
de
garantare.
O
alt
ă
defini
ț
ie
a
datoriei
publice
locale
o
reg
ă
sim
î
n
OUG
64/2007
pivind
datoria
public
ă
î
n
art.
2
litera
e)
ș
i
anume:
“
datorie
public
ă
local
ă
–
totalitatea
obliga
ț
iilor
unit
ăț
ilor
administrativ-teritoriale,
la
un
moment
dat,
provenind
din
finan
ță
rile
rambursabile
angajate
pe
baze
contractuale
sau
garantate
de
c
ă
tre
autorit
ăț
ile
1
Liviu
Pop,
Ionut-Florin
Popa,
Stelian
Ioan
Vidu,
Tratat
elementar
de
drept
civil,
ed.
Universul
Juridic,
2012,
p.
782

13
administra
ț
iei
publice
locale,
conform
dispozi
ț
iilor
prezen
ț
ei
ordonan
ț
e
de
urgen
ță
ș
i
ale
Legii
nr.
273/2006
privind
finan
ț
ele
publice
locale,
cu
complet
ă
rile
ulterioare
”
.
Aceast
ă
reglementare
a
datoriei
publice
locale
î
mparte
obliga
ț
iile
ce
pot
fi
contractate
de
c
ă
tre
o
unitate
administrativ-teritorial
ă
î
n
dou
ă
tipuri
de
contacte
ș
i
anume
contractele
de
î
mprumut
ș
i
contractele
de
garan
ț
ie
î
ncheiate
î
n
unul
din
cele
dou
ă
modalit
ăț
i
î
n
func
ț
ie
de
scopul
pentru
care
urmeaz
ă
a
se
asuma.
Putem
conchide
c
ă
datoria
public
ă
local
ă
este
ansamblul
obliga
ț
iilor
asumate
de
c
ă
tre
o
unitate
administrativ-teritorial
ă
î
n
exerci
ț
iul
atribu
ț
iilor
sale,
ea
put
â
nd
consta
î
ntr-un
contract
de
î
mprumut
sau
de
garan
ț
ie
ce
trebuie
rambursat
conform
prevederilor
legale,
iar
“
definitoriu
pentru
aceste
obliga
ț
ii
nu
este
categoria
de
venituri
din
care
vor
fi
pl
ă
tite,
ci
cauza
acestor
obliga
ț
ii
de
plat
ă
.
”
2
2.
S
tructura
datoriei
publice
locale
Din
perspectiva
naturii
obliga
ț
iei
asumate
de
catre
unit
ăț
ile
administrativ-teritoriale,
datoria
public
ă
local
ă
se
compune
din
datoria
public
ă
direct
ă
si
datoria
public
ă
garantat
ă
.
Datoria
public
ă
direct
ă
reprezint
ă
acea
obliga
ț
ie
asumat
ă
de
c
ă
tre
autorit
ăț
ile
administra
ț
iei
publice
locale
î
n
calitate
de
debitor
principal.
Instrumentele
datoriei
publice
locale
sunt
reprezentate
de
titluri
de
valoare
–
obliga
ț
iunile
municipale,
î
mprumuturi
de
la
banci,
alte
tipuri
de
finan
ț
are
(contractele
de
credit
furnizor
ș
i
cele
de
leasing
financiar)
Datoria
public
ă
garantat
ă
reprezint
ă
acea
obliga
ț
ie
asumat
ă
de
c
ă
tre
autorit
ăț
ile
administra
ț
iei
publice
locale
î
n
calitate
de
garant.
Intrumentele
datoriei
publice
garantate
sunt
reprezentate
de
î
mprumuturile
garantate
si
de
avalizarea
biletelor
la
ordin.
Perioada
de
rambursare
a
datoriei
publice
se
determin
ă
î
n
func
ț
ie
de
perioada
de
timp
pentru
care
se
acord
ă
creditele.
Astfel
ca
datoria
pe
termen
scurt
este
determinata
de
un
credit
contractat
pe
o
perioada
de
p
â
na
la
un
an;
datoria
pe
termen
mediu
este
determinat
ă
de
un
credit
contactat
pe
o
perioada
î
ntre
un
an
si
5
ani;
datoria
pe
termen
lung
este
determinat
ă
de
un
credit
contractat
pe
o
perioada
de
peste
5
ani.
2
Simona
Gherghina,
Drept
financiar
public.
Datoria
publica,
Ed.
C.H.
Beck,
2013,
p.
129

14
3
.
Î
mprumutul
ca
surs
ă
de
venituri
pentru
bugetul
local
Din
perspectiva
reziden
ț
ei
creditorului
cu
care
se
î
ncheie
contractul
de
î
mprumut
de
c
ă
tre
autorit
ăț
ile
publice
locale,
datoria
public
ă
local
ă
include:
a.
Datoria
public
ă
local
ă
intern
ă
–
cuprinde
totalitatea
obliga
ț
iilor
financiare
ale
autorit
ă
tilor
administra
ț
iei
publice
locale
ce
provin
din
î
mprumuturi
contractate
direct
sau
garantate
de
acestea,
de
la
persoane
fizice
sau
juridice
rezidente
î
n
Romania.
Datoria
intern
ă
este
compus
ă
din:
–
î
mprumuturi
interne
contractate
de
la
b
ă
nci
comerciale
sau
alte
institu
ț
ii
de
credit
rom
â
ne
de
c
ă
tre
autorit
ăț
ile
publice
locale;
-f
inan
ță
ri
rambursabile
externe
contractate
de
stat
ș
i
sub
î
mprumutate
unit
ăț
ilor
administrativ-teritoriale
;
Î
n
aceast
ă
situa
ț
ie,
statul
acord
ă
un
î
mprumut
unit
ăț
ilor
administrativ-teritoriale
î
ns
ă
acest
î
mprumut
nu
este
asigurat
din
bugetul
de
stat
ci
dintr-un
contract
de
î
mprumut
distinct.
Statul
se
poate
î
mprumut
a
î
n
condi
ț
ii
diferite
fa
ță
de
o
unitate
administrativ-teritorial
ă
av
â
nd
la
dispozi
ț
ie
ș
i
o
serie
de
alte
organisme
de
la
care
poate
contracta
un
î
mprumut,
iar
la
nivel
local
nu
este
deschis
ă
o
astfel
de
posibilitate
(de
exemplu,
statele
membre
ale
Uniunii
Europene,
FMI,
Banca
Mondial
ă
).
Practic
unit
ăț
ile
administrativ-teritoriale
nu
contracteaz
ă
o
finan
ț
are
extern
ă
,
ci
statul
este
acela
care
beneficiaz
ă
de
mecanismele
interna
ț
ionale
de
finan
ț
are,
urm
â
nd
c
a
acest
î
mprumut
s
ă
fie
direc
ț
ionat
acestora
conform
reglement
ă
rilor
interne.
-pe
baza
titlurilor
de
valoare
emise
de
c
ă
tre
autorit
ăț
ile
publice
locale
ș
i
subscrise
de
catre
diverse
persoane
fizice
sau
juridice
-a
coperirea
golurilor
de
casa
–
î
mprumuturi
din
contul
curent
general
al
Trezoreriei
Statului
Pe
parcursul
execu
ț
iei
bugetare
pot
ap
ă
rea
situa
ț
ii
î
n
care
veniturile
unit
ăț
ii
administrativ
–
teritoriale
sunt
insuficiente,
î
ns
ă
aceast
ă
situa
ț
ie
este
una
temporar
ă
din
cauza
unor
factori
naturali
(cum
este
concediul
pe
timp
de
vara
î
ntr-o
localitate
î
n
care
majoritatea
locuitorilor
sunt
angaja
ț
i
sau
perioada
de
iarn
ă
pentru
o
localitate
î
n
care
baza
este
actvitatea
de
agricultur
ă
,
etc.).
Pentru
aceste
perioade
unitatea
administrativ
–
teritorial
ă
se
poate
î
mprumut
a
din
disponibilit
ăț
ile
contului
general
al
Trezoreriri
Statului.
Condi
ț
iile
î
n
care
se
poate
recurge
la
acest
tip
de
î
mprumut
sunt
reglementate
î
n
art.
65
din
L
egea
fin
a
n
ț
elor
publice
locale
care
nu
permite
s
ă
se
recurg
ă
la
aceast
ă
varianta

15
dac
ă
exist
ă
excedent
din
anii
anteriori
neutilizat
î
n
contul
unit
ăț
ii
administrativ
–
teritoriale,
deoarece
dup
ă
cum
e
ș
i
normal,
recurgerea
la
acest
tip
de
î
mprumut
trebuie
s
ă
se
fac
ă
î
n
cazurile
excep
ț
ionale
î
n
care
nu
mai
exist
ă
alte
disponibilit
ăț
i
b
ă
ne
ș
ti
disponibile
care
s
ă
acopere
pentru
moment
golul
de
venit.
Limita
contract
ă
rii
este
semnificativ
redus
ă
,
ș
i
“
nu
va
dep
ăș
i
5%
din
totalul
veniturilor
estimate
a
fi
î
ncasate
pe
durata
anului
bugetar
î
n
care
se
face
î
mprumutul
”
1
,
tocmai
din
cauza
faptului
c
ă
acest
î
mprumut
nu
face
parte
din
calculul
datoriei
publice
anuale,
fiind
contractat
ș
i
rambursat
î
n
decursul
unui
an
bugetar.
Î
n
accea
ș
i
idee
c
a
cea
de
mai
sus,
unit
ăț
ile
administartiv
–
teritoriale
nu
vor
putea
contracta
un
î
mprumut
din
contul
Trezoreriei
mai
mare
dec
â
t
ceea
ce
poate
efectiv
returna.
Astfel
suntem
î
n
prezen
ț
a
a
dou
ă
limit
ă
ri
succesive
ș
i
care
se
completeaz
ă
.
Prima
limitare
general
ă
se
refer
ă
la
maximul
ce
poate
fi
contractat
ș
i
anume
5%
din
veniturile
preconizate
a
fi
î
ncasate
pe
durata
unui
an
bugetar
ș
i
cea
de-a
dou
ă
limitare
vine
î
n
completarea
primei,
iar
dac
ă
fondurile
pe
care
unit
ăț
ile
administrativ
–
teritoriale
le
pot
rambursa
pe
durata
aceluia
ș
i
an
bugetar
sunt
mai
mici
dec
â
t
aceast
ă
prima
limita,
se
va
aplic
ă
cu
prio
r
itate
cea
de-a
dou
a
limitare.
Dat
a
limit
ă
pentru
restituirea
acestui
î
mprumut
este
31
decembrie
al
anului
î
n
care
se
contracteaz
ă
î
mprumutul,
iar
î
n
cazul
nerestituirii
p
â
n
ă
la
aceast
ă
dat
ă
direc
ț
iile
generale
ale
finan
ț
elor
publice
sunt
autorizate
s
ă
execute
contul
unit
ăț
ii
administrativ-teritoriale
î
n
cauza.
b.
Datoria
publica
locala
externa
–
cuprinde
totalitatea
obliga
ț
iilor
financiare
ale
autorit
ă
tilor
administra
ț
iei
publice
locale
ce
provin
din
î
mprumuturi
contractate
direct
sau
garantate
de
acestea,
de
la
persoane
juridice
nerezidente
î
n
Romania.
Datoria
extern
ă
se
compune
din:
-f
inan
ță
rile
rambursabile
externe
contractate
direct
de
c
ă
tre
unit
ăț
ile
administrativ-teritoriale
cu
garan
ț
ia
statului
;
Contractarea
de
î
mprumuturi
externe
cu
garan
ț
ia
statului
se
va
face
î
n
condi
ț
ii
restrictive.
Unit
ăț
ile
administrativ-teritoriale
se
pot
î
mprumut
ă
extern
doar
de
la
Banca
European
ă
pentru
Reconstruc
ț
ie
ș
i
Dezvoltare
ș
i
de
la
Banca
European
ă
de
Investi
ț
ii.
Doar
aceste
dou
ă
institu
ț
ii
interna
ț
ionale
ofer
ă
credite
la
nivel
local
pentru
finan
ț
area
unor
proiecte
determinate
de
investi
ț
ii
î
n
vederea
dezvolt
ă
rii
comunit
ăț
ilor
locale.
Statul
va
fi
obligat
s
ă
pl
ă
teasc
ă
aceste
obliga
ț
iile
asumate
ș
i
nepl
ă
tite
de
c
ă
tre
acestea
dac
ă
la
scaden
ță
ele
nu
vor
fi
achitate.
1
Art.
65
din
L
egea
finan
ț
elor
publice
locale

16
Unit
ăț
ile
administrativ-teritoriale
potrivit
art.
4.2.7
din
Normelor
metodologice
de
aplicare
a
Ordonan
ț
ei
de
urgen
ță
a
Guvernului
nr.
64/2007
privind
datoria
public
ă
,
pot
fi
beneficiare
ale
garan
ț
iilor
de
stat
sau
subimprumuturilor
acordate
de
c
ă
tre
Ministerul
Economiei
ș
i
Finan
ț
elor
numai
î
n
baza
unei
legi
speciale,
iar
rambursarea
î
mprumutului
garantat
sau
sub
î
mprumutat
de
stat
trebuie
s
ă
se
fac
ă
din
surse
proprii,
f
ă
r
ă
a
afecta
bugetul
general
consolidat,
respectiv
din
bugetele
locale
ale
acestora,
numai
dup
ă
ob
ț
inerea
î
n
prealabil
a
avizului
din
partea
Comisiei
de
autorizare
a
î
mprumuturilor
locale
ș
i
mai
apoi
a
avizului
Comitetului
Interministerial
de
Finan
ță
ri,
Garan
ț
ii
ș
i
Asigur
ă
ri,
precum
ș
i
î
n
condi
ț
iile
impuse
de
alte
legi
speciale
1
.
Rostul
acestei
analize
suplimentare,
avizul
Comitetului
Interministerial
de
Finan
ță
ri,
Garan
ț
ii
ș
i
Asigur
ă
ri,
este
acela
de
a
verific
a
din
perspectiva
statului
solvabilitatea
debitorului,
care
este
unitatea
administrativ
–
teritorial
ă
.
Obliga
ț
ia
de
rambursare
nu
r
ă
m
â
ne
strict
doar
a
acesteia,
statul
av
â
nd
o
obliga
ț
ie
subsidiar
ă
de
plat
ă
î
n
cazul
î
n
care
la
bugetul
local
nu
sunt
fonduri
disponibile
pl
ăț
ii
î
mprumutului
contractat,
astfel
statul
este
obligat
s
ă
ac
ț
ioneze
prudent
ș
i
s
ă
verifice
pentru
cine
garanteaz
ă
.
Î
n
ambele
situa
ț
ii,
ș
i
î
n
cazul
garan
ț
iei
ș
i
î
n
cazul
unui
sub
î
mprumut,
nu
este
nevoie
doar
de
acea
tutela
administrativ
ă
,
a
Comisiei
de
autorizare
a
î
mprumuturilor
locale
care
evalueaz
ă
dac
ă
nu
cumva
unitatea
administrativ-teritorial
ă
îș
i
asum
ă
riscuri
prea
mari,
ci
este
nevoie
ș
i
de
un
aviz
al
Comitetului.
Abia
dup
ă
ce
avem
aceste
autoriz
ă
ri,
se
poate
semna
propriu-zis
contractul.
Î
n
temeiul
analizei
econimice
ș
i
financiare
realizate
de
Banca
de
Export-Import
a
Rom
â
niei
S
Ă
–
Exim-bank
vor
fi
emise
avizele(care
preced
ș
i
condi
ț
ioneaz
ă
aprobarea
prin
lege
a
garan
ț
iilor
incluse
î
n
datoria
public
ă
)
pe
baza
determin
ă
rii
gradului
de
risc
de
insolvabilitate
al
persoanei
care
solicit
ă
garan
ț
ia
.
-finan
ță
rile
rambursabile
externe
contractate
direct
de
unit
ăț
ile
administrativ
teritoriale
î
n
baza
garan
ț
iilor
proprii;
Acelea
ș
i
institu
ț
ii
interna
ț
ionale
pot
acord
a
î
mprumuturi
unit
ăț
ilor
administrativ-teritoriale
c
a
ș
i
î
n
cazul
contract
ă
rii
de
î
mprumuturi
externe
cu
garan
ț
ia
statului,
respectiv
Banca
European
ă
pentru
Reconstruc
ț
ie
ș
i
Dezvoltare
ș
i
de
la
Banca
European
ă
de
Investi
ț
ii.
Diferen
ț
a
const
ă
î
n
faptul
c
ă
cestea
vor
garanta
pentru
obliga
ț
iile
1
Art.
4.2.1
din
Normelor
metodologice
de
aplicare
a
Ordonan
ț
ei
de
urgen
ță
a
Guvernului
nr.
64/2007
privind
datoria
public
ă

17
de
natu
ra
datoriei
publice
locale
prin
propriile
venituri
care
se
vor
constitui
la
bugetul
local,
iar
statul
nu
va
fi
nevoit
s
ă
contribuie
cu
nimic
î
n
plata
acestora.
Banca
Europeana
pentru
Reconstruc
ț
ie
si
Dezvoltare
(BERD)
a
fost
î
nfiin
ț
at
ă
î
n
scopul
ajut
ă
rii
statelor
est-europene
eliberate
de
sub
jugul
regimurilor
comuniste,
al
caror
comer
ț
exterior
s-a
prabu
ș
it
odat
ă
cu
organiza
ț
ia
economic
ă
regional
ă
care
î
l
sus
ț
inea
.
Banca
Europeana
de
Investitii
(BEI)
este
o
institu
ț
ie
financiar
ă
a
Uniunii
Europene,
creata
î
n
temeiul
prevederilor
Tratatului
de
la
Roma
privind
constituirea
Comunita
ț
ii
Economice
Europene.
Aceasta
banc
ă
a
fost
conceputa
ca
o
institu
ț
ie
independent
ă
(de
ș
i
este
o
institu
ț
ie
autonom
ă
,
la
Banca
European
ă
de
Investi
ț
ii
particip
ă
toate
statele
membre
ale
Uniunii
Europene)
de
credit,
î
n
scopul
partaj
ă
rii
echitabile
a
costurilor
reconstruc
ț
iei
(oarecum
egalizatoare)
a
regiunilor
Europei,
î
n
principal
prin
acordarea
de
î
mprumuturi
pe
termen
lung
.

18
Capitolul
III
:
Scopul
asum
ă
rii
datoriei
publice
locale
Pornind
de
la
defini
ț
ia
datoriei
publice
locale,
analizat
ă
mai
sus,
trebuie
s
ă
subliniem
c
ă
obliga
ț
iile
de
natura
datoriei
publice
locale
vor
putea
fi
asumate
doar
î
n
scopurile
limitativ
reglemetate
î
n
Legea
finan
ț
elor
publice
locale.
Destina
ț
iile
reglementate
expres
de
lege
î
n
vederea
contract
ă
rii
datori
e
i
publice
locale
sunt
:
I.
Inv
esti
ț
ii
publice
de
interes
local,
II.
R
efinan
ț
area
datoriei
publice
locale,
aplicabile
at
â
t
î
n
cazul
datoriei
publice
directe
c
â
t
ș
i
î
n
cazul
datoriei
publice
garantate.
Pentru
a
putea
î
n
ț
elege
no
ț
iunea
de
investi
ț
ie
public
ă
de
interes
local,
trebuie
s
ă
ne
raport
ă
m
la
dispozi
ț
iile
legale
reglementate
î
n
Legea
finan
ț
elor
publice
(cheltuielile
de
investi
ț
ii)
ș
i
OUG
88/2013
privind
adoptarea
unor
m
ă
suri
fiscal
‐
bugetare
pentru
î
ndeplinirea
unor
angajamente
convenite
cu
organismele
interna
ț
ionale,
precum
ș
i
pentru
modificarea
ș
i
completarea
unor
acte
normative(investi
ț
ia
public
ă
).
Ne
vom
raporta
la
aceste
dou
ă
defini
ț
ii
deoarece
o
defini
ț
ie
a
investi
ț
iilor
publice
de
interes
local
nu
o
vom
reg
ă
si
reglementat
ă
ca
atare.
Acest
lucru
poate
fi
considerat
un
neajuns
legislativ,
dat
fiind
faptul
c
ă
î
n
practic
ă
aceste
inves
ț
ii
pot
fi
f
ă
cute
î
ntr-un
mod
u
ș
or
dispropor
ț
ionat
fa
ță
de
necesit
ăț
ile
î
nt
â
lnite
î
n
realitatea
local
ă
.
Reg
ă
sim
astfel
î
n
Legea
500/2002
privind
finan
ț
ele
publice
reglementarea
cheltuielilor
de
investi
ț
ii
ca
“
parte
a
cheltuielilor
publice
destinate
finan
ță
rii
obiectivelor/proiectelor
de
investi
ț
ii
ș
i
a
celorlalte
categorii
de
investi
ț
ii,
indiferent
de
subdiviziunea
clasifica
ț
iei
bugetare
la
care
se
î
ncadreaz
ă”
.
O
alt
ă
reglementare
a
investi
ț
iei
publice
o
reg
ă
sim
î
n
Ordonan
ță
de
Urgen
ță
a
Guvernului
88/2013
1
privind
adoptarea
unor
m
ă
suri
fiscal
‐
bugetare
pentru
î
ndeplinirea
unor
angajamente
convenite
cu
organismele
interna
ț
ionale,
precum
ș
i
pentru
modificarea
ș
i
completarea
unor
acte
normative,
care
activeaz
ă
la
nivel
central
ș
i
presupune
conform
art.
39
lit.
b)
ca
o
investi
ț
ie
public
ă
s
ă
fie
realizat
ă
î
n
una
din
formele
prev
ă
zute
de
lege
ș
i
anume
de
c
ă
tre
o
autoritatea
public
ă
central
ă
sau
local
ă
sau
de
c
ă
tre
un
operator
economic
asupra
c
ă
ruia
statul
de
ț
ine
controlul.
Sunt
considerate
de
asemenea
investi
ț
ii
publice
ș
i
cele
realizate
din
credite
bancare
garantate
de
c
ă
tre
stat,
dar
ș
i
1
M.Of.,
nr.
593
din
20
septembrie
2013

19
investi
ț
iile
care
fac
obiectul
unui
parteneriat
public-privat
pentru
elaborare,
implementare,
operare
ș
i/sau
finan
ț
are
vor
intra
tot
î
n
categoria
investi
ț
iilor
publice.
Î
n
acest
sens
vom
vedea
defini
ț
iile
date
de
legisla
ț
ie
(OUG
88/1996)
cu
privire
la
termenii
de
investi
ț
ie,
investi
ț
ie
public
ă
ș
i
proiect
de
investi
ț
ii:
“
a)
investi
ț
ie
‐
cheltuial
ă
care
duce
la
o
cre
ș
tere
a
valorii
activelor,
care
nu
sunt
consumate
imediat,
ci
care
sunt
folosite
ulterior
pentru
produc
ț
ia
viitoare
a
bunurilor
ș
i
serviciilor;
b)
investi
ț
ie
public
ă
‐
investi
ț
ia
realizat
ă
de
c
ă
tre
sau
î
n
numele
unei
autorit
ăț
i
publice
centrale,
al
unei
administra
ț
ii
publice
locale
î
n
cazul
î
n
care
proiectul
este
cofinan
ț
at
din
fonduri
alocate
de
la
bugetul
de
stat
prin
programele
na
ț
ionale
sau
al
unui
operator
economic
asupra
c
ă
ruia
statul
de
ț
ine
controlul
ș
i
este
reclasificat
î
n
sectorul
administra
ț
iei
publice
potrivit
Regulamentului
(CE)
nr.
2.223/96
al
Consiliului
din
25
iunie
1996,
cu
modific
ă
rile
ș
i
complet
ă
rile
ulterioare.
Se
consider
ă
investi
ț
ii
publice
ș
i
investi
ț
iile
realizate
din
credite
bancare
garantate
de
c
ă
tre
stat,
ș
i
investi
ț
iile
care
fac
obiectul
unui
parteneriat
public
privat
pentru
elaborare,
implementare,
operare
ș
i/sau
finan
ț
are;
c)
proiect
de
investi
ț
ii
‐
un
set
de
activit
ăț
i
desf
ăș
urate
î
ntr
‐
un
anumit
interval
de
timp,
ca
parte
a
unui
program
de
cheltuieli
publice,
î
n
scopul
realiz
ă
rii
unei
investi
ț
ii
publice
”
Aceast
ă
reglementare
presupune
realizarea
investi
ț
iilor
publice
pe
baza
unor
criterii
de
prioritizare
cuprinse
î
n
aceasta
ș
i
anume
“
realizarea
obiectivelor
de
gestiune
adecvat
ă
a
fondurilor
publice
prin
alocarea
acestora
c
ă
tre
proiecte
de
investi
ț
ii
î
n
func
ț
ie
de
priorit
ăț
ile
Guvernului,
de
resursele
disponibile
î
n
fiecare
an
ș
i
de
impactul
economic
ș
i
social
preconizat
al
investi
ț
iilor
respective.
”
1
Etapele
procedurale
ce
trebuie
a
fi
parcurse
pentru
realizarea
unui
proiect
de
investi
ț
ii
publice
sunt:
1)
etapa
scris
ă
,
de
documentare
ș
i
argumentare
î
ntr-o
manier
ă
riguroas
ă
a
planului
ș
i
a
ideii
proiectului;
2)
studiul
de
fezabilitate
care
urm
ă
re
ș
te
cea
mai
viabil
ă
alternativ
ă
din
punct
de
vedere
tehnic,
economic
ș
i
social,
dimensiunea
proiectului,
evaluarea
impactului
de
mediu,
precum
ș
i
alte
studii
necesare
realiz
ă
rii
proiectului;
3)
selec
ț
ia
ș
i
bugetarea
are
loc
dup
ă
ce
ordonatorul
principal
de
credite
consider
ă
c
ă
un
anumit
proiect
î
ndepline
ș
te
principalele
criterii
de
prioritizare;
4)
implementarea/execu
ț
ia
proiectului
presupune
realizarea
efectiv
ă
a
proiectului
1
Simona
Gherghina,
Drept
financiar
public.
Datoria
publica,
Ed.
C.H.
Beck,
2013,
p.
139

20
carea
a
primit
o
aloca
ț
ie
bugetar
ă
î
n
intervalul
de
timp
estimat;
5)
finalizarea,
operarea
ș
i
î
ntre
ț
inerea
proiectului,
etap
ă
ap
ă
rut
ă
dup
ă
recep
ț
ia
ș
i
punerea
î
n
func
ț
iune
a
proiectului;
6)
evaluarea
ex-post
a
proiectului,
ce
presupune
evaluarea,
explicarea
ș
i
diseminarea
rezultatelor
ob
ț
inute
ale
unui
proiect
de
investi
ț
ii.
Investi
ț
iile
publice
locale
vor
fi
supuse
acestor
prevederi
legale,
respectiv
prioritiz
ă
rii
ș
i
monitoriz
ă
rii
doar
î
n
situa
ț
ia
î
n
care
sunt
cofinan
ț
ate
de
la
bugetul
de
stat
sau
alte
bugete
centrale
sau
dac
ă
beneficiaz
ă
de
garan
ț
ii
de
stat.
Aceste
prevederi
ale
OUG
88/2013
pot
fi
aplicate
strict
cu
privire
la
domeniul
de
aplicare
al
acestei
legi,
o
interpretare
mai
larg
ă
nefiind
posibil
ă
,
o
men
ț
iune
expres
ă
î
n
acest
sens
o
reg
ă
sim
chiar
î
n
aceast
ă
lege
î
n
art.
39
–
”Î
n
sensul
prezentului
capitol,
î
n
scopul
exclusiv
al
prioritiz
ă
rii
proiectelor
de
investi
ț
ii
publice
semnificative
”
Procedura
de
acordare
a
creditelor
pentru
investi
ț
ii
de
interes
local
este
reglementat
ă
de
L
egea
273/2006
privind
finan
ț
ele
publice
locale,
î
ns
ă
investi
ț
iile
publice
de
interes
local
nu
se
bucur
ă
de
o
defini
ț
ie
expres
ă
,
iar
acest
lucru
las
ă
deschis
drumul
la
interpret
ă
ri,
deoarece
sfera
interesului
local
este
extrem
de
larg
ă
ș
i
anumite
limit
ă
ri
s-ar
putea
impune
î
n
concordan
ță
cu
interesul
local
particularizat
de
la
caz
la
caz.
O
anumit
ă
prioritizare
a
nevoilor
locale
ar
fi
binevenit
ă
,
deoarece
contractarea
datoriei
publice
locale
preupune
o
responsabilitate
de
ordin
financiar,
iar
alegerea
f
ă
r
ă
a
pune
accentul
pe
nevoile
particulare
ale
comunit
ăț
ii,
î
n
sensul
oportunit
ăț
ii
investi
ț
ilor
posibile
a
fi
f
ă
cute
la
un
moment
dat
la
nivel
local,
nu
va
face
altceva
dec
â
t
s
ă
î
ndatoreze
inutil
comunitatea.
Vom
consider
a
investi
ț
ii
publice
de
interes
local
acele
investi
ț
ii
care
presupun
“
realizarea
de
lucr
ă
ri
ș
i
achizi
ț
ii
care
au
c
ă
obiect
bunuri
care
vor
intr
ă
î
n
proprietatea
unit
ăț
ii
administrativ-teritoriale
respective,
indiferent
dac
ă
aceste
bunuri
vor
apar
ț
ine
domeniului
public
sau
domeniului
privat
al
acestora
ș
i
indiferent
de
finan
ț
area
din
fonduri
publice
sau
fonduri
private
a
acetor
investi
ț
ii.
”
1
1
Simona
Gherghina,
Drept
financiar
public.
Datoria
publica,
Ed.
C.H.
Beck,
2013,
p.
140

21
Capitolul
IV
:
Instrumentele
datoriei
publice
locale
Contractarea
datoriei
publice
locale
se
poate
face
sub
cele
cinci
forme
reglementate
de
lege
si
anume
:
titluri
de
valoare,
î
mprumuturi
de
la
b
ă
ncile
comerciale
sau
de
la
alte
institu
ț
ii
de
credit,
credite
furnizor,
leasing
financiar,
garan
ț
ie
local
ă
.
1
.
Titlurile
de
valoare
sau
obliga
ț
iunile
municipale
“
au
ap
ă
rut
î
n
anul
2001
(la
Mangalia
ș
i
Predeal),
dup
ă
o
perioada
de
tatonare
ce
a
urmat
apari
ț
ei
Legii
finan
ț
elor
publice
locale
nr.
189/1998.
”
1
Ele
reprezint
ă
acele
acte
juridice
care
constat
ă
obliga
ț
ii
de
plat
ă
asumate
de
care
unita
ț
ile
administrativ-teritoriale.
Aceste
titluri
de
valoare
sunt
reglementate
de
c
ă
tre
Legea
finan
ț
elor
publice
locale,
dar
avem
ș
i
legisla
ț
ie
secundar
ă
ce
cuprinde
limitele
ce
trebuie
î
ndeplinite
î
nainte
de
emiterea
acestora
ș
i
î
n
plus
anumite
prevederi
specifice
privind
pia
ță
de
capital
î
n
Legea
297/2004
privind
pia
ță
de
capital.
Prospectul
de
emisiune
va
î
nso
ț
i
î
ntotdeauna
aceste
obliga
ț
iuni
pentru
c
ă
î
n
cuprinsul
l
ui
se
reg
ă
sesc
elementele
ce
caracterizeaz
ă
acest
tip
de
obliga
ț
ii
de
natur
a
datoriei
publice.
Odat
ă
asumate
aceste
obliga
ț
ii
vor
fi
pl
ă
tite
doar
din
veniturile
proprii
ale
bugetului
local.
2
.
Î
mprumuturile
de
la
b
ă
nci
comerciale
sau
de
la
alte
institu
ț
ii
de
credit
.
Î
n
aceast
ă
categorie
intr
ă
institu
ț
iile
de
credit
na
ț
ionale
ș
i
institu
ț
iile
financiare
interna
ț
ionale.
Unit
ăț
ile
administrativ-teritoriale
pot
contracta
credite
de
la
institu
ț
iile
financiare
interna
ț
ionale,
î
ns
ă
ele
au
acces
doar
cele
care
acord
ă
credite
ș
i
autorit
ăț
ilor
locale.
Î
n
acest
sens,
unit
ăț
ile
administrativ-teritoriale
nu
pot
primi
finan
ță
ri
de
la
acele
institu
ț
ii
financiare
care
acord
ă
credite
exculusiv
statelor,
cum
ar
fi
Grupul
B
ă
ncii
Mondiale,
Fondul
Monetar
Interna
ț
ional
ș
i
nici
nu
pot
beneficia
de
mecanismele
de
finan
ț
are
rambursabil
ă
ale
Uniunii
Europene,
fiind
disponibile
ș
i
acestea
exclusiv
statelor
membre.
Institu
ț
iile
finenciare
interna
ț
ionale
care
acord
ă
credite
rambursabile
autorit
ăț
ilor
administra
ț
iei
publice
locale
sunt
Banca
pentru
Reconstructeie
ș
i
Dezvoltare
ș
i
Banca
European
ă
de
Investi
ț
ii.
Unit
ăț
ile
administrativ-teritoriale
se
pot
î
mprumut
a
deasemenea
la
nivel
na
ț
ional
de
la
institu
ț
iile
de
credit
constituite
legal
î
n
Rom
â
nia.
1
Mircea
Stefan
Minea,
Cosmin
Flavius
Costas,
Dreptul
Finantelor
Publice,
Volumul
I,
editia
a
2-a
revizuita,
editura
Universul
Juridic,
2011,
pag
285

22
3
.
Contractele
de
credit
furnizor
.
Pot
fi
definite
c
ă
o
form
ă
de
credit
comercial
prin
care
se
transfer
ă
bunuri
î
n
proprietatea
statului,
dar
f
ă
r
ă
a
se
primi
pre
ț
ul.
Statul
va
avea
o
obliga
ț
ie
de
plat
ă
a
pre
ț
ului,
plus
o
plat
ă
suplimetar
ă
sub
form
a
unei
dob
â
nzi,
dar
ea
va
fi
afectat
ă
potrivit
contractului
de
un
termen
suspensiv.
Pre
ț
ul
datorat
este
considerat
tot
o
obliga
ț
ie
de
natur
a
datoriei
publice.
Acest
tip
de
contract
poate
avea
c
a
obiect
un
contract
de
v
â
nzare-cump
ă
rare,
un
contract
de
antrepriz
ă
sau
un
contract
de
prest
ă
ri-servicii.
4
.
Contractele
de
leasing
financia
r
sunt
o
categorie
de
î
mprumuturi
cu
un
regim
special
ș
i
care
au
o
structura
de
finan
ț
are
mai
complex
ă
.
Pl
ăț
ile
aferente
leasingului
vor
fi
destinate
ramburs
ă
rii
î
mprumutului
contractat
î
ntr-o
astfel
de
form
ă
.
Contractele
de
leasing
financiar
pot
fi
contractate
de
c
ă
tre
ordonatorii
principali
de
credite
cu
acordul
favorabil
al
Ministerului
Finan
ț
elor
Publice
ș
i
aprobat
prin
hot
ă
r
â
re
de
Guvern.
5
.
Garan
ț
ia
local
ă
.
Legea
finan
ț
elor
publice
local
ă
men
ț
ioneaz
ă
doar
dou
ă
forme
de
garantare
ș
i
anume
garantarea
prin
venituri
proprii
ș
i
avalizarea
biletelor
la
ordin.
Garatiile
publice
a
ș
a
cum
sunt
ele
reglementare
î
n
art.
63
prev
ă
d
doar
obliga
ț
ia
c
a
acordul
de
garantare
prin
venituri
s
ă
fie
î
ncheiat
sub
form
a
unui
document
î
ntregistrat
la
autorit
ăț
ile
administra
ț
iei
publice
locale
ș
i
la
î
mprumut
ă
tor.
Legea
finan
ț
elor
publice
locale
nu
prevede
expres
form
a
î
n
care
se
vor
p
utea
face
aceste
garan
ț
ii,
astfel
c
ă
putem
î
n
ț
elege
c
ă
ele
pot
fi
garan
ț
iilor
personale
sau
a
garan
ț
iilor
reale.
Este
adev
ă
rat
c
ă
î
n
principiu
ele
vor
fi
garan
ț
ii
personale,
î
ns
ă
p
â
n
ă
la
o
reglementare
expres
ă
ș
i
explicit
ă
putem
î
n
ț
elege
c
ă
ș
i
garan
ț
iile
reale,
î
mbr
ă
c
â
nd
form
a
ipotecii
mobiliare
pe
conturile
î
n
care
se
î
ncaseaz
ă
venituri
proprii
ale
unit
ăț
ii
administrativ
–
teritoriale
sau
asupra
veniturilor
deja
î
ncasate,
pot
face
obiectul
unei
garan
ț
ii
publice
locale.
i.
Scopul
emiterii
garan
ț
iilor
Î
mprumutul
contractat
de
c
ă
tre
operatorii
economici
sau
de
c
ă
tre
un
serviciu
public
trebuie
s
ă
fie
destinat
finan
ță
rii
unei
investi
ț
ii
de
interes
public,
iar
î
n
cazul
î
n
care
este
contractat
chiar
de
unitatea
administrativ-teritorial
ă
acesta
poate
fi
destinat
finan
ță
rii
unei
investi
ț
ii
de
interes
public
sau
refinan
ță
rii
datoriei
publice
locale.

23
ii.
Emiten
ț
ii
garan
ț
iilor
publice
locale
La
nivel
local
doar
unit
ăț
ile-administrativ
teritoriale
pot
emite
garan
ț
ii
pentru
sus
ț
inerea
anumitor
sectoare
de
activitate
î
n
m
ă
sur
a
î
n
care
consider
ă
c
ă
un
astfel
de
ajutor
serve
ș
te
interesului
public.
iii.
Beneficiarii
garan
ț
iei
publice
locale
Dintre
beneficiarii
garan
ț
iilor
publice
locale
se
exclud
persoanele
fizice.
Chiar
dac
ă
aceast
ă
dispozi
ț
ie
nu
este
reglementat
ă
expres,
reg
ă
sim
î
n
art.
61
alin.
(1)
din
Legea
finan
ț
elor
publice
locale
,
condi
ț
iile
esen
ț
iale
pentru
acordarea
garan
ț
iei
ș
i
anume
î
n
scopul
finan
ță
rii
unor
investi
ț
ii
de
interes
local.
Aceste
investi
ț
ii
chiar
sub
diversele
forme
pe
care
le
pot
î
mbrac
ă
(achizi
ț
ii
publice,
contracte
de
concesiune
de
lucr
ă
ri/servicii,
contracte
de
parteneriat
public-privat,
etc.)
fac
aproape
imposibil
ă
pentru
persoanele
fizice
participarea
î
n
derularea
acestor
tipuri
de
contracte
sau
proceduri.
iv.
Efecte
acord
ă
rii
garan
ț
iilor
publice
locale
Unit
ăț
ile
administrativ-teritoriale
garanteaz
ă
prin
venituri
pentru
propriile
î
mprumuturi
precum
ș
i
pentru
cele
contractate
de
operatorii
economici
ș
i
de
serviciile
publice
din
subordinea
acestora.
Contractul
de
garantare
odat
ă
acordat
se
va
aplic
a
prioritar
fa
ță
de
revendic
ă
rile
unor
ter
ț
e
persoane
î
mpotriva
unit
ăț
ii
administrativ-teritoriale
chiar
dac
ă
acestora
le
este
cunoscut
contractul
de
garantare
sau
nu.
A
ș
adar
din
veniturile
destinate
garant
ă
rii
se
vor
î
ndestula
prioritar
titularii,
creditorii
contractului
de
garantare
ș
i
î
n
cele
din
urm
ă
cei
ce
de
ț
in
alte
drepturi
de
crean
ță
î
mpotriva
unit
ăț
ii
administrativ-teritoriale.
Rambursarea
î
mprumuturilor
garantate
se
va
face
din
bugetele
beneficiarilor
acestor
tipuri
de
î
mprumuturi,
dup
ă
caz
din
veniturile
operatorilor
economici
ș
i
ale
serviciilor
publice
din
subordinea
unit
ăț
ilor
administrativ-teritoriale
ș
i
numai
dac
ă
acestea
nu
îș
i
î
ndeplinesc
obliga
ț
iile
de
plata,
unitatea
administrativ-teritotiala
va
fi
obligat
ă
s
ă
achite
creditul
garantat
î
n
aceste
condi
ț
ii.
Tot
unit
ăț
ile
administrativ-teritoriale
vor
trebui
s
ă
achitate
ș
i
garan
ț
iile
emise
pentru
contractarea
de
î
mprumuturi
proprii
ș
i
î
n
niciun
caz
acestea
nu
vor
constitui
obliga
ț
ii
de
plata
din
bugetul
de
stat.
1
v.
Condi
ț
iile
acod
ă
rii
garan
ț
iilor
Î
n
vederea
aprob
ă
rii
acestui
tip
de
î
mprumut
trebuie
parcurse
o
serie
de
etape.
1
Art.
62
alin.
(12)
–
Serviciul
datoriei
publice
locale
nu
reprezint
ă
obliga
ț
ii
sau
r
ă
spunderi
ale
Guvernului
ș
i
va
fi
pl
ă
tit
din
bugetele
locale
ș
i
din
bugetele
beneficiarilor
de
î
mprumuturi
garantate
de
autorit
ăț
ile
administra
ț
iei
publice
locale,
precum
ș
i
din
sumele
ob
ț
inute
din
contractarea
de
î
mprumuturi
pentru
refinan
ț
area
datoriei
publice
locale
directe.

24
Î
n
primul
r
â
nd
trebuie
s
ă
se
elimine
posibilitatea
c
a
prin
acordarea
acestei
garan
ț
ii
s
ă
se
acorde
un
ajutor
de
stat
mascat
ș
i
î
n
consecin
ță
ilegal.
Astfel
c
ă
este
obligatoriu
c
a
autorit
ăț
ile
administra
ț
iei
publice
s
ă
informeze
Comitetul
interministerial
pentru
urm
ă
rirea
respect
ă
rii
normelor
aplicabile
privind
acordarea
ajutoarelor
de
stat
de
c
ă
tre
autorit
ăț
ile
administra
ț
iei
publice
locale
1
cu
privire
la
orice
m
ă
sur
ă
de
sprijin
pe
care
acestea
inten
ț
ioneaz
ă
s
ă
o
acorde
investitorilor
,
iar
valoarea
dep
ăș
e
ș
te
10
milioane
de
euro.
Garan
ț
ia
acordat
ă
poate
constitui
ajutor
de
stat
dac
ă
î
ndepline
ș
te
condi
ț
iile
prev
ă
zute
î
n
Comunicarea
Comisiei
cu
privire
la
aplicarea
articolelor
87
ș
i
88
din
Tratatul
CE
privind
ajutoarele
de
stat
sub
form
ă
de
garan
ț
ii
2
–
“
curtea
a
confirmat
prin
hot
ă
r
â
rile
sale
recente
c
ă
evaluarea
pe
care
o
face
Comisia
ar
trebui
s
ă
se
bazeze
pe
principiul
investitorului
care
opereaz
ă
î
ntr-o
economie
de
pia
ță
.
Prin
urmare,
trebuie
s
ă
se
ț
in
ă
seama
de
posibilit
ăț
ile
efective
ale
unei
î
ntreprinderi
beneficiare
de
a
ob
ț
ine
resurse
financiare
echivalente,
recurg
â
nd
la
pia
ț
a
de
capital.
Nu
se
consider
ă
a
fi
ajutor
de
stat
situa
ț
ia
î
n
care
o
nou
ă
surs
ă
de
finan
ț
are
este
pus
ă
la
dispozi
ț
ie,
î
n
condi
ț
ii
ce
ar
fi
acceptabile
pentru
un
operator
privat,
î
n
condi
ț
iile
normale
ale
unei
economii
de
pia
ță
.
”
Unitatea
administrativ-teritorial
ă
va
informa
ș
i
Consiliul
Concuren
ț
ei,
iar
î
n
cazul
î
n
care
garan
ț
ia
este
calificat
ă
c
a
ajutor
de
stat,
î
ns
ă
nu
î
ndepline
ș
te
condi
ț
iile
de
excludere
prev
ă
zute
î
n
Comunicarea
Comisiei
Europene,
Comitetul
interministerial
va
supraveghea
negocierile
dintre
autorit
ăț
ile
administra
ț
iei
publice
locale
ș
i
investitori
a
c
ă
ror
investi
ț
ie
dep
ăș
e
ș
te
valoarea
de
10
milioane
euro.
3
Î
n
continuare,
emiterea
garan
ț
iei
va
trebui
aprobat
ă
de
care
consiliul
local
conform
art.
61
alin
(2)
din
Legea
finan
ț
elor
publice
locale.
Astfel,
ea
se
va
face
la
propunerea
ordonatorului
principal
de
credite
ș
i
cu
votul
majorit
ăț
ii
absolute
a
consilierilor
î
n
func
ț
ie.
Anterior
aprob
ă
rii
se
vor
verific
a
toate
aspectele
analizate
ș
i
cuprinse
î
n
Legea
finan
ț
elor
publice
locale
pentru
contractarea
unor
î
mprumuturi
de
natur
a
datoriei
pubice
locale
ș
i
anume
dac
ă
scopul
contract
ă
rii
î
mprumutului
se
î
ncadreaz
ă
î
n
cele
dou
ă
direc
ț
ii
deja
cunoscute,
respectiv
finan
ț
area
investi
ț
iilor
publice
de
interes
local
sau
refinan
ț
area
datoriei
publice;
dac
ă
î
mprumutul
se
î
ncadreaz
ă
î
n
plafoanele
de
î
ndatorare
local
ă
;
ș
i
î
n
conseci
ț
a
se
va
solicit
ă
avizul
Comisiei
de
autorizare
a
î
mprumuturilor
locale.
1
Hotararea
Guvernului
nr.
1058/2008
privind
constituirea
Comitetului
interministerial
pentru
urmarirea
respectarii
normelor
aplicabile
privind
acordarea
ajutoarelor
de
stat
de
catre
autoritatile
administratiei
publice
locale,
M.
Of.
nr.
653
din
16
septembrie
2008
2
JOUE
C
155/10
din
20
iunie
2008
3
Simona
Gherghina,
Garantiile
publice,
editura
C.H.
Beck,
pag.
177

25
vi.
Avalizarea
biletelor
la
ordin
Biletul
la
ordin
este
un
act
juridic
unilateral
ș
i
reprezint
ă
promisiunea
necondi
ț
ionat
ă
de
a
pl
ă
ti
o
suma
determinat
ă
de
c
ă
tre
emitent
beneficiarului
biletului,
la
scaden
ță
sau
la
ordinul
acestuia.
Avalizarea
biletelor
la
ordin
c
a
form
ă
a
garan
ț
iei
pulice
locale
–
“
avalizarea
de
c
ă
tre
autorit
ăț
ile
administra
ț
iei
publice
locale
a
biletelor
la
ordin
emise
de
operatorii
economici
ș
i
serviciile
publice
din
subordinea
acestora
reprezint
ă
datorie
public
ă
local
ă”
1
.
Avalizarea
presupune
oferirea
unei
garan
ț
ii
pentru
î
ndeplinirea
obliga
ț
iei
asumate
de
c
ă
tre
unul
dintre
semnatarii
biletului
la
ordin.
Astfel,
biletul
la
ordin
este
semnat
de
debitor
ș
i
de
c
ă
tre
ter
ț
ul
garant,
î
n
acest
caz
unitatea
administrativ
–
teritorial
ă
se
nume
ș
te
avalist.
Prin
semnare,
avalistul
se
oblig
ă
c
a
î
n
cazul
nechitarii
la
scaden
ță
a
sumei
î
nsemnate
î
n
biletul
la
ordin
s
ă
achite
suma
dac
ă
emitentul
nu
o
face.
“
Avalizarea
presupune
o
form
ă
de
fideiusiune
specific
ă
titlurilor
de
valoare.
”
2
Garan
ț
ii
guvernamentale
emise
conform
OUG
nr.
64/2007
privind
datoria
public
ă
3
-mil.
lei-
Garan
ț
ii
emise
de
unit
ăț
ile
administrativ-teritoria
le
2011
2012
2013
2014
2015
Trim.
I
2016
Apr.
2016
161.2
7
218.
82
153.8
7
227.4
0
60.0
6
42.17
0.00
1
Art.
62
alin.
(3)
din
Legea
finantelor
publice
locale
2
Simona
Gherghina,
Drept
financiar
public.
Datoria
publica,
Ed.
C.H.
Beck,
2013,
p.
164
3
http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buletin/executii/Anexa17aprilie2016Ro_07062016.pdf

26
Capitolul
V
:
Creditorii
datoriei
publice
locale.
Beneficiarii
garan
ț
iilor
locale
Autorita
ț
ile
administratiei
publice
locale
pot
î
ncheia
contracte
de
finan
ț
are
rambursabil
ă
doar
cu
anumite
categorii
de
creditori
si
anume:
-institu
ț
ii
de
credit.
Dupa
cum
am
mai
precizat,
autoritatile
administratiei
publice
locale
pot
î
ncheia
contracte
de
finan
ț
are
rambursabila
cu
b
ă
nci
comerciale
ș
i
alte
institu
ț
ii
de
credit
reglementate
î
n
Romania;
-institu
ț
ii
financiare
interna
ț
ionale.
Î
n
privin
ț
a
aceastei
categorii
de
creditori
trebuie
s
ă
facem
o
precizare
ș
i
anume
c
ă
unita
ț
ile
administrativ-teritoriale
pot
solicita
ș
i
primi
credite
rambursabile
doar
de
la
mecanismele
financiare
interna
ț
ionale
care
au
î
n
obiectul
lor
de
activitatea
acestor
tipuri
de
credite.
Instiu
ț
iile
financiare
interna
ț
ionale
care
pot
acorda
credite
autorita
ț
ilor
administratiei
publice
sunt
Banca
Europeana
pentru
Reconstruc
ț
ie
ș
i
Dezvoltare
ș
i
Banca
Europeana
de
Investi
ț
ii,
astfel
c
ă
unita
ț
ile
administrativ-teritoriale
nu
au
acces
la
Grupul
B
ă
ncii
Mondiale,
Fondul
Monetar
Interna
ț
ional,
mecamismele
de
finan
ț
are
rambursabil
ă
specifice
Uniunii
Europene
(acestea
nu
pot
fi
debitori
ai
unor
î
mprumuturi
acordate
de
catre
statele
membre).
-stat,
prin
intermediul
contractelor
de
sub
î
mprumut.
Beneficiarii
garan
ț
iilor
publice
locale
Corobor
â
nd
defini
ț
ia
dat
ă
de
c
ă
tre
L
egea
finan
ț
elor
publice
locale
garan
ț
iei
locale
î
n
art.
2
alin.
(1)
pct.
36-
“
angajamentul
asumat
de
o
autoritate
a
administra
ț
iei
publice
locale,
î
n
calitate
de
garant,
de
a
pl
ă
ti
la
scaden
ță
obliga
ț
iile
neonorate
ale
garantatului,
operatorilor
economici
ș
i
serviciilor
publice
din
subordinea
acesteia,
î
n
condi
ț
iile
legii
”
cu
defini
ț
ia
dat
ă
de
Ordonan
ță
de
urgen
ță
nr.
64/2007
privind
datoria
public
ă
î
n
art.
2
lit.
h)-
”
garan
ț
ie
–
angajamentul
asumat
î
n
numele
ș
i
î
n
contul
statului
de
c
ă
tre
Guvern,
prin
Ministerul
Economiei
ș
i
Finan
ț
elor,
sau
de
c
ă
tre
unit
ăț
ile
administrativ-teritoriale,
prin
autorit
ăț
ile
administra
ț
iei
publice
locale,
î
n
calitate
de
garant,
de
a
pl
ă
ti
la
scaden
ță
obliga
ț
iile
neonorate
ale
garantatului,
î
n
condi
ț
iile
prezen
ț
ei
ordonan
ț
e
de
urgen
ță”
observ
ă
m
c
ă
reglementarea
general
ă
o
reg
ă
sim
î
n
Legea
datoriei
publice,
iar
reglementarea
special
ă
î
n
Legea
finan
ț
elor
publice
locale.
Din
cele
dou
ă
defini
ț
ii
î
n
ț
elegem
c
ă
beneficiarii
garan
ț
iilor
locale
pot
fi
doar
î
ntreprinderile
publice
(societ
ăț
ile
ș
i

27
regiile
autonome
î
nfiin
ț
ate
de
c
ă
tre
consiliul
local,
cu
excep
ț
ia
acelora
î
n
care
statul
nu
este
ac
ț
ionar
majoritar
ș
i
î
n
consecin
ță
nu
poate
influen
ț
a
deciziile
luate
de
c
ă
tre
organele
de
conducere
ale
societ
ăț
ilor),
serviciile
publice
controlate
de
autorit
ăț
ile
publice(
“
pot
fi
considerate
î
n
subordinea
autorit
ăț
ilor
administra
ț
iei
publice
locale
numai
acele
servicii
publice
realizate
sub
form
ă
gestiunii
directe,
dar
prin
intermediul
unor
persoane
juridice
distincte,
respectiv
societ
ăț
i
comerciale
ș
i
regii
autonome
î
nfiin
ț
ate
de
consiliul
local
”
1
)
ș
i
bine
î
n
ț
eles
chiar
unit
ăț
ile
administrativ-teritoriale
î
n
situa
ț
ia
garant
ă
rii
pentru
propriile
obliga
ț
ii.
Î
n
sprijinul
afirma
ț
iilor
avem
ș
i
reglementarea
dat
ă
garantatului
de
Legea
datoriei
publice
î
n
art.
2
lit.
g)
ș
i
anume
“
garantat
–
persoan
ă
juridic
ă
pentru
care
se
prevede
c
ă
rambursarea
finan
ță
rii
garantate
de
stat
s
ă
se
fac
ă
din
veniturile
proprii,
f
ă
r
ă
a
afecta
bugetul
de
stat,
sau,
î
n
cazul
garan
ț
iilor
acordate
unit
ăț
ilor
administrativ-teritoriale,
se
prevede
c
ă
rambursarea
s
ă
se
fac
ă
din
bugetele
locale,
precum
ș
i
din
veniturile
operatorilor
economici
ș
i
ale
serviciilor
publice
din
subordinea
unit
ăț
ilor
administrativ-teritoriale
care
beneficiaz
ă
de
garan
ț
iile
acordate
de
c
ă
tre
acestea,
pentru
care
se
prevede
c
ă
rambursarea
s
ă
se
fac
ă
din
surse
proprii
”
.
Dintre
beneficiarii
garan
ț
iilor
publice
locale
se
exclud
persoanele
fizice.
Chiar
dac
ă
aceast
ă
dispozi
ț
ie
nu
este
reglementat
ă
expres,
reg
ă
sim
î
n
art.
61
alin.
(1)
din
Legea
finan
ț
elor
publice
locale
condi
ț
iile
esen
ț
iale
pentru
acordarea
garan
ț
iei
ș
i
anume
î
n
scopul
finan
ță
rii
unor
investi
ț
ii
de
interes
local.
Aceste
investi
ț
ii
chiar
sub
diversele
forme
pe
care
le
pot
î
mbrac
ă
(achizi
ț
ii
publice,
contracte
de
concesiune
de
lucr
ă
ri/servicii,
contracte
de
parteneriat
public-privat,
etc.)
fac
aproape
imposibil
ă
pentru
persoanele
fizice
participarea
î
n
derularea
acestor
tipuri
de
contracte
sau
proceduri.
1
Simona
Gherghina,
Garantiile
publice,
editura
C.H.
Beck,
pag.
172

28
Capitolul
VI
:
Procedura
contract
ă
rii
datoriei
publice
locale
1.
C
ondi
ț
iile
asum
ă
rii
dator
iei
publice
locale
Pentru
asumarea
obliga
ț
iilor
de
natur
a
datoriei
publice
locale
legea
finan
ț
elor
publice
locale
instituie
c
â
teva
limit
ă
ri,
menite
s
ă
asigure
debitorul
de
solvabilitatea
creditorului
(
sau
unitatea
administrativ-teritorial
ă
),
dar
ș
i
colectivitatea
local
ă
c
ă
autorit
ăț
ile
executive
ș
i
deliberative
care
au
ini
ț
iativa
ș
i
iau
decizia
î
mprumutului
ș
tiu
ce
fac.
Astfel,
comportamentul
prudent
ș
i
aceast
ă
solvabilitate
nu
sunt
g
â
ndite
numai
î
n
interesul
creditorului,
ci
ș
i
î
n
interesul
public,
al
colectivit
ăț
ii
locale.
Un
prim
impediment
î
n
contractarea
unui
î
mprumut
este
cel
al
existen
ț
ei
unor
pl
ă
ț
i
restante
la
dat
a
de
31
decembrie
a
anului
anterior
(la
î
ncheierea
exerci
ț
iului
bugetar),
dar
numai
dac
ă
la
dat
a
solicit
ă
rii
avizului
Comisiei
de
autorizare
a
î
mprumuturilor
locale
ele
au
r
ă
mas
î
nc
ă
neachitate.
A
dou
a
limitare
este
c
a
unitatea
administrativ
-t
eritorial
ă
s
ă
nu
î
nregistreze
un
deficit
al
sec
ț
iunii
de
func
ț
ionare
la
sf
â
r
ș
itul
anului
anterior
solicit
ă
rii.
Sec
ț
iunea
de
func
ț
ionare
reprezint
ă
partea
de
baz
ă
a
unui
buget
local
ș
i
cuprinde
veniturile
necesare
acoperirii
cheltuielilor
curente
(obliga
ț
ii
c
are
se
refer
ă
la
cheltuielile
de
personal,
cheltuielile
materiale
ș
i
cu
prestarea
serviciilor,
subven
ț
iile
ș
i
transferurile
necesare
realiz
ă
rii
atribu
ț
iilor
ș
i
competen
ț
elor
autorit
ăț
ilor
administra
ț
iei
publice
locale)
pentru
realizarea
atribu
ț
iilor
ș
i
competen
ț
elor
stabilite
prin
lege,
specifice
fiec
ă
rei
unit
ăț
i
administrativ-teritoriale.
Cea
de-a
treia
limitare
este
prev
ă
zut
ă
î
n
articolul
14
alin.
(8)
1
ș
i
presupune
c
ă
existen
ț
a
arieratelor
2
va
determina
imposiblilitatea
contract
ă
rii
de
noi
angajamente
de
natur
a
datoriei
publice
locale
p
â
n
ă
la
sitingerea
acestora
prin
plata.
O
excep
ț
ie
de
la
limit
ă
rile
de
ordin
financiar
este
prev
ă
zut
ă
pentru
unit
ăț
ile/subdiviziunile
administrativ-teritoriale
care
se
afl
ă
î
n
procedura
de
criz
ă
financiar
ă
sau
insolven
ță
ș
i
care
solicit
ă
î
mprumuturi
sau
garan
ț
ii
pentru
refinan
ț
area
datoriei
publice
locale.
Garantarea
va
putea
fi
f
ă
cut
ă
î
n
aceste
condi
ț
ii
doar
pentru
1
Ordonatorii
de
credite
pot
face
noi
angajamente
legale,
î
n
limita
prevederilor
bugetare
aprobate,
numai
dup
ă
stingerea
pl
ăț
ilor
restante
î
nregistrate
la
finele
anului
anterior,
respectiv
a
arieratelor
din
execu
ț
ia
anului
curent,
cu
excep
ț
ia
celor
provenite
din
neacordarea
sumelor
cuvenite
conform
contractelor
de
finan
ț
are
a
proiectelor
derulate
prin
programe
na
ț
ionale.
2
Art.
2
alin.
(1)
pct.
4^1
din
legea
273/2006
arierate
–
pl
ăț
i
restante
cu
o
vechime
mai
mare
de
90
de
zile,
calculat
ă
de
la
data
scaden
ț
ei;

29
propriile
obliga
ț
ii,
excluz
â
nd
posibilitatea
c
a
unitatea
administrativ
teritorial
ă
s
ă
emit
ă
garan
ț
ii
pentru
alte
persoane.
Trebuie
s
ă
avem
î
n
vedere
faptul
c
ă
statul,
î
n
persoan
a
unit
ăț
ilor
administrativ-teritoriale
nu
poate
intr
a
î
n
procedura
falimentului,
iar
acest
lucru
are
o
deosebit
ă
important
ă
deoarece
odat
ă
ce
unit
ăț
ile
sau
subdiviziunile
administrativ-teritoriale
se
afl
ă
î
n
procedura
de
criz
ă
financiar
ă
sau
insolven
ță
acestea
pot
solicit
ă
î
mprumuturi
sau
garan
ț
ii
pentru
refinan
ț
area
datoriei
publice
locale
chiar
dac
ă
au
pl
ă
ti
restante
la
dat
ă
de
31
decembrie
a
anului
anterior,
neachitate
p
â
n
ă
la
dat
a
solicit
ă
rii
avizului
Comisiei
de
autorizare
a
î
mprumuturilor
locale
ș
i
chiar
dac
ă
au
un
deficit
al
sec
ț
iunii
de
func
ț
ionare
la
sf
â
r
ș
itul
anului
anterior
solicit
ă
rii,
î
n
vederea
respect
ă
rii
planului
de
redresare
a
crizei
financiare
sau
insolven
ț
ei
ș
i
pentru
a
dep
ăș
i
c
â
t
mai
repede
situa
ț
ia
dificita
î
n
care
se
afl
ă
.
Nici
ratele
scadente
de
capital,
dob
â
nzile
ș
i
comisioanele
aferente
î
mprumuturilor
refinantate
nu
vor
intr
a
î
n
calculul
datoriei
publice
anuale.
O
alt
ă
excep
ț
ie
de
la
î
ncadrarea
î
n
alin.
4
al
art.
63
este
aceea
a
î
mprumuturilor
sau
garan
ț
iilor
efectuate
pentru
asigurarea
prefinan
ță
rii
sau
cofinan
ță
rii
proiectelor
care
beneficiaz
ă
de
fonduri
externe
neramburasabile
de
preaderare
ș
i
postaderare
la
Uniunea
European
ă
.
2.
Plafoane
de
î
ndatorare
public
ă
local
ă
Pentru
a
fi
eligibil
ă
pentru
a
îș
i
asum
a
o
obliga
ț
ie
de
natur
a
datoriei
publice
locale,
o
unitate
administrativ
–
teritorial
ă
trebuie
s
ă
î
ndeplineasc
ă
cumulativ
c
â
teva
cerin
ț
e
esen
ț
iale.
Astfel,
nu
vor
putea
contracta
î
mprumuturi
sau
garanta
orice
fel
de
î
mprumut
dac
ă
totalul
datoriilor
anuale
acumulate
dep
ăș
e
ș
te
30%
din
media
veniturilor
proprii
1
.
Î
n
categoria
datoriilor
intr
ă
“
ratele
scadente
la
î
mprumuturile
contractate
ș
i/sau
garantate,
dob
â
nzile
ș
i
comisioanele
aferente
acestora,
inclusiv
ale
î
mprumutului
care
urmeaz
ă
s
ă
fie
contractat
1
Art.
5
alin
(1)
din
legea
273/2006
(1)
Veniturile
bugetare
locale
se
constituie
din:
a)
venituri
proprii,
formate
din:
impozite,
taxe,
contribu
ț
ii,
alte
v
ă
rs
ă
minte,
alte
venituri
ș
i
cote
defalcate
din
impozitul
pe
venit;
b)
sume
defalcate
din
unele
venituri
ale
bugetului
de
stat;
c)
subven
ț
ii
primite
de
la
bugetul
de
stat
ș
i
de
la
alte
bugete;
d)
dona
ț
ii
ș
i
sponsoriz
ă
ri;
e)
sume
primite
de
la
Uniunea
European
ă
ș
i/sau
al
ț
i
donatori
î
n
contul
pl
ăț
ilor
efectuate
ș
i
prefinan
ță
ri.

30
ș
i/sau
garantat
î
n
anul
respectiv
”
2
.
Î
n
categoria
veniturilor
proprii
nu
vor
intr
a
acele
venituri
care
au
rezultat
din
v
â
nzarea
unor
bunuri,
deoarece
acestea
nu
au
caracter
de
constan
ț
a,
ele
aduc
un
plus
de
venit
î
n
bugetul
local
la
un
moment
dat
ș
i
nu
pot
s
ă
asigure
o
continuitate,
î
n
consecin
ță
nu
pot
fi
luate
î
n
calcul
pentru
rambursarea
î
mprumutului
odat
ă
contractat.
Calculul
se
va
face
c
a
medie
aritmetic
ă
a
ultimilor
trei
ani
anteriori
anului
î
n
care
se
solicit
ă
autorizarea
finan
ță
rii
rambursabile
care
urmeaz
ă
s
ă
fie
contractat
ă
ș
i/sau
garantat
ă
tocmai
pentru
a
asigura
pe
de-o
parte
siguran
ță
ramburs
ă
rii,
î
n
direc
ț
ia
î
n
care
anul
de
referin
ță
al
contract
ă
rii
creditului
s
ă
fi
avut
î
ncas
ă
ri
la
bugetul
local
mai
mari
fa
ță
de
media
normal
ă
ș
i
î
n
consecin
ță
diminuarea
acestora
va
afecta
condi
ț
iile
î
n
care
creditul
poate
fi
astfel
rambursat
ș
i
pe
de
alt
ă
parte
pentru
a
nu
dezavantaja
unitatea
administrativ
–
teritorial
ă
care
î
n
anul
contract
ă
rii
creditului
are
î
ncas
ă
ri
mai
sc
ă
zute
la
nivel
local
3
.
O
plafonare
suplimentar
ă
este
stabilit
ă
prin
hot
ă
r
â
re
de
Guvern,
la
propunerea
Min
isterului
Finan
ț
elor
publice.
P
â
n
ă
la
dat
ă
de
1
noiembrie
a
fiec
ă
rui
an
se
va
stabili
pentru
urm
ă
torii
3
ani
nivelul
maxim
al
obliga
ț
iilor
de
natur
a
datoriei
publice
locale
ce
poate
fi
contractat
de
c
ă
tre
unit
ăț
ile
administrativ
–
teritorial
e
ș
i
tragerile
ce
se
pot
efectua
din
finan
ță
rile
rambursabile
contractate
sau
care
urmeaz
ă
a
fi
contractate
pentru
c
a
acestea
s
ă
se
î
ncadreze
î
n
nivelul
anual
al
deficitului
bugetului
general
consolidat.
Datorit
ă
faptului
c
ă
este
o
limit
ă
consolidat
ă
la
nivel
na
ț
ional,
cererile
de
autorizare
adresate
Comisiei
pentru
autorizarea
î
mprumuturilor
locale
se
vor
aproba
î
n
limita
sumei
generale
2
Art.
63
alin.
(4)
din
legea
273/2006
3
(Vp(t-3)
–
Vc(t-3))
+
(Vp(t-2)
–
Vc(t-2))+
(Vp(t-1)
–
Vc(t-1))
–––––––––––––––––––––
,
3
unde:
Cc
–
(Rat
ă
credit
+
dob
â
nd
ă
+
comisioane)
credite
contractate;
Cn
–
(Rat
ă
credit
+
dob
â
nd
ă
+
comisioane)
credit
nou;
Vp(t-3)
–
veniturile
proprii
realizate
î
n
cel
de-al
3-lea
an
anterior
celui
î
n
care
se
solicit
ă
contractarea/garantarea;
Vp(t-2)
–
veniturile
proprii
realizate
î
n
cel
de-al
2-lea
an
anterior
celui
î
n
care
se
solicit
ă
contractarea/garantarea;
Vp(t-1)
–
veniturile
proprii
realizate
î
n
anul
anterior
celui
î
n
care
se
solicit
ă
contractarea/garantarea;
Vc(t-3)
–
veniturile
din
valorificarea
unor
bunuri,
potrivit
art.
29,
î
n
cel
de-al
3-lea
an
anterior
celui
î
n
care
se
solicit
ă
contractarea/garantarea;
Vc(t-2)
–
veniturile
din
valorificarea
unor
bunuri,
potrivit
art.
29,
î
n
cel
de-al
2-lea
an
anterior
celui
î
n
care
se
solicit
ă
contractarea/garantarea;
Vc(t-1)
–
veniturile
din
valorificarea
unor
bunuri,
potrivit
art.
29,
î
n
anul
anterior
celui
î
n
care
se
solicit
ă
contractarea/garantarea

31
disponibile,
î
n
ordinea
depunerii
cererilor.
Astfel
c
ă
regasim
reglementate
la
nivel
na
ț
ional
limitarile
prev
ă
zute
de
Legea
338/2015
pentru
aprobarea
plafoanelor
unor
indicatori
specifica
ț
i
î
n
cadrul
fiscal-bugetar
pe
anul
2016
1
care
prevede
î
n
art.
2
alin.
(2)
c
ă
Ӕ
n
anul
2016
plafoanele
privind
finan
ță
rile
rambursabile,
care
pot
fi
contractate
de
c
ă
tre
unit
ăț
ile/subdiviziunile
administrativ-teritoriale,
precum
ș
i
cele
privind
tragerile
din
finan
ță
rile
rambursabile
contractate,
sau
care
urmeaz
ă
a
fi
contractate
de
unit
ăț
ile/subdiviziunile
administrativ-teritoriale,
sunt
î
n
sum
ă
de
1.200,0
milioane
lei
fiecare.
Valoarea
aferent
ă
finan
ță
rilor
rambursabile,
care
poate
fi
autorizat
ă
pentru
o
unitate/subdiviziune
administrativ-teritorial
ă
,
este
de
maximum
100
milioane
lei
anual.
”
3.
Aprobarea
contract
ă
rii
datoriei
publice
locale
Hotararea
de
contractare
sau
garantare
de
î
mprumuri,
interne
sau
externe,
se
face
de
c
ă
tre
Consiliului
local,
jude
ț
ean
sau
Consiliilor
Municipiului
Bucure
ș
ti,
la
propunerea
ordonatorului
principal
de
credite,
cu
votul
majorit
ăț
ii
absolute
(jum
ă
tate
plus
unu
din
num
ă
rul
consilierilor
î
n
func
ț
ie)
2
.
Dup
ă
aprobarea
hotar
â
rii
de
contractare
a
datoriei
publice
locale
de
catre
Consiliul
local,
contractarea
propriu-zis
ă
a
î
mprumutului
nu
se
poate
face
dec
â
t
dup
ă
ob
ț
inerea
avizului
Comisiei
de
autorizare
a
î
mprumuturilor
locale.
4.
Avizarea
contract
ă
rii
datoriei
publice
locale
O
alt
ă
condi
ț
ie
esen
ț
ial
ă
prive
ș
te
primirea
avizului
din
partea
comisiei
de
autorizare
a
î
mprumuturilor
locale
conform
art.
61
alin.
(3)
1
din
Legea
finan
ț
elor
publice
locale.
Activitatea
Comisiei
de
autorizare
a
î
mprumuturilor
locale
este
reglementat
ă
de
H.G.
9/2007
2
privind
constituirea,
componen
ț
a
ș
i
func
ț
ionarea
Comisiei
de
autorizare
a
î
mprumuturilor
locale.
Potrivit
acesteia,
Comisia
se
afl
ă
î
n
subordinea
Ministerului
Finan
ț
elor
Publice
ș
i
este
condus
ă
de
un
secretar
de
stat
cu
atribu
ț
ii
de
coordonarea
a
1
Publicat
ă
î
n
M.
Of.
nr.
940
din
18
decembrie
2015
2
Art.
61
alin.
(2)
–
Consiliile
locale,
jude
ț
ene
ș
i
Consiliul
General
al
Municipiului
Bucure
ș
ti,
dup
ă
caz,
hot
ă
r
ă
sc,
la
propunerea
ordonatorului
principal
de
credite,
contractarea
sau
garantarea
de
î
mprumuturi,
cu
votul
a
cel
pu
ț
in
jum
ă
tate
plus
unu
din
num
ă
rul
consilierilor
î
n
func
ț
ie.
1
Art.
61
alin.
(3)
–
Autorit
ăț
ile
administra
ț
iei
publice
locale
pot
contracta
sau
garanta
î
mprumuturi
î
n
condi
ț
iile
alin.
(1),
potrivit
legii,
numai
cu
avizul
comisiei
de
autorizare
a
î
mprumuturilor
locale.
2
M.Of.,
nr.
71
din
30
ianuarie
2007

32
datoriei
publice.
Ș
edin
ț
ele
Comisiei
vor
avea
loc
lunar
sau
ori
de
c
â
te
ori
va
fi
necesar,
iar
hot
ă
r
â
rile
nu
se
pot
adopta
f
ă
r
ă
votul
a
cel
pu
ț
in
dou
ă
treimi
din
num
ă
rul
membrilor
acesteia.
Astfel
c
ă
pentru
aprobarea
î
mprumutului
este
nevoie
de
dou
ă
voturi
succesive,
mai
exact
votul
majorit
ăț
ii
consilierilor
î
n
func
ț
ie
pentru
c
a
debitorul
la
propunerea
ordonatorului
principal
de
credit
s
ă
hot
ă
rasc
ă
asumarea
unei
obliga
ț
ii
de
natur
a
datoriei
publice
locale;
mai
apoi
acordarea
avizului
de
c
ă
tre
Comisia
de
autorizare
a
î
mprumuturilor
locale
cu
votul
a
dou
ă
treimi
din
num
ă
rul
membrilor
acesteia.
Avizul
î
n
aceast
ă
ipoteza
este
f
ă
r
ă
nicio
î
ndoial
ă
un
aviz
conform,
deoarece
autorit
ăț
ile
administra
ț
iei
publice
au
obliga
ț
ia
de
a
solicit
a
ș
i
de
a
respect
a
avizul
astfel
dat
de
c
ă
tre
Comisie.
Î
n
cazul
î
n
care
Comisia
acord
ă
un
aviz
negativ
contractarea
sau
garantarea
de
î
mprumuturi
publice
locale
nu
va
fi
posibil
ă
.
Î
n
cazul
acestui
aviz
este
conferit
ă
Guvernului
(Comisia
de
Autorizare
a
Î
mprumuturilor
publice
locale
func
ț
ion
â
nd
î
n
structura
Ministerului
Finan
ț
elor
Publice)
puterea
necesar
ă
s
ă
blocheze
f
ă
r
ă
drept
de
r
ă
spuns
ini
ț
iativele
locale
î
n
acest
sens.
Se
poate
pune
problema
c
ă
acest
drept
acordat
Comisiei
contravine
principiului
autonomiei
locale.
Acest
principiu
este
reglementat
î
n
Legea
administra
ț
iei
publice
locale
nr.
215/2001,
iar
î
n
art.
3
se
statueaz
ă
c
ă
"prin
autonomie
local
ă
se
î
n
ț
elege
dreptul
ș
i
capacitatea
efectiv
ă
a
autorit
ăț
ilor
administra
ț
iei
publice
locale
de
a
solu
ț
iona
ș
i
de
a
gestiona,
î
n
numele
ș
i
î
n
interesul
colectivit
ăț
ilor
locale
pe
care
le
reprezint
ă
,
treburile
publice,
î
n
condi
ț
iile
legii".
Mai
mult
î
n
art.
3
din
Carta
european
ă
a
autonomiei
locale
1
se
prevede
c
ă
"prin
autonomie
local
ă
se
î
n
ț
elege
dreptul
ș
i
capacitatea
efectiv
ă
ale
autorit
ăț
ilor
administra
ț
iei
publice
locale
de
a
solu
ț
iona
ș
i
de
a
gestiona,
î
n
cadrul
legii,
î
n
nume
propriu
ș
i
î
n
interesul
popula
ț
iei
locale,
o
parte
important
ă
a
treburilor
publice."
Aceast
ă
posibil
ă
î
nc
ă
lcare
a
principiului
autonomiei
locale
poate
fi
privit
î
ns
ă
c
a
un
control
de
oportunitate
a
ini
ț
iativelor
locale
ș
i
astfel
se
p
ă
streaz
ă
o
anumit
ă
a
ș
ezare
ș
i
balan
ță
a
m
ă
surilor
care
se
doresc
a
fi
î
nfiin
ț
ate,
acestea
trec
â
nd
prin
dou
ă
filtre,
rezultatul
direct
fiind
protejarea
prin
control
a
intereselor
locale.
Art.
61
alin
(4)
aduce
c
â
teva
preciz
ă
ri
cu
privire
la
componen
ț
a
ș
i
func
ț
ionarea
Comisiei
ce
se
aprob
ă
prin
hot
ă
r
â
re
de
Guvern.
Membrii
comisiei
de
autorizare
a
î
mprumuturilor
locale
ș
i
ai
secretariatului
vor
primi
o
indemniza
ț
ie
lunar
ă
egal
ă
cu
20%
1
Monitorul
Oficial,
Partea
I
nr.
331
din
26/11/1997

33
din
indemniza
ț
ia
secretarului
de
stat,
î
n
lunile
î
n
care
au
loc
ș
edin
ț
e
ale
comisiei.
Indemniza
ț
ia
se
suport
ă
de
la
bugetul
de
stat,
prin
bugetul
Ministerului
Finan
ț
elor
Publice.
Dac
ă
autorit
ăț
ile
administra
ț
iei
publice
locale
nu
parcurg
etap
a
aviz
ă
rii
sau
nu
respect
ă
acest
aviz,
acestea
vor
fi
sanc
ț
ionate
cu
amend
ă
de
la
10.000
lei
la
50.000
lei.
Î
n
cazul
contract
ă
rii
unui
î
mprumut
extern
cu
gara
ț
ia
statului,
este
necesar
un
aviz
suplimentar
si
anume
avizul
Comitetului
Interministerial
de
Finan
ță
ri,
Garan
ț
ii
ș
i
Asigur
ă
ri
,
deoarece
prin
implicarea
statului
î
n
obliga
ț
ia
de
plat
ă
(obliga
ț
ie
secundar
ă
)
trebuie
sa
se
stabileasc
ă
si
s
ă
se
asigure
ca
unitatea
administrativ-teritoriala
are
resursele
necesare
pentru
plata
acestei
obliga
ț
ii.
5.
Fondul
de
risc
Fondul
de
risc
este
conceput
î
n
scopul
acoperirii
riscuril
or
p
rivind
emiterea
de
garan
ț
ii
publice
î
n
favoarea
unor
operatori
economici
ș
i
a
unor
servicii
publice
de
subordonare
local
ă
,
av
â
ndu-se
î
n
vedere
siguran
ț
a,
lichiditatea
ș
i
rentabilitatea
fondurilor
.
El
este
constituit
pentru
fiecare
unitate
administrativ-teritorial
ă
care
emite
garan
ț
ii,
î
n
afar
a
bugetului
local,
î
n
conturi
deschise
la
Trezoreria
statului
pentru
garan
ț
iile
,
î
mprumuturi
interne
ș
i
un
cont
diferit
pentru
garantarea
î
mprumuturilor
externe.
Potrivit
art.
2
lit.
f)
din
Ordonan
ță
de
urgen
ță
privind
datoria
public
ă
,
“
fondul
de
risc
se
constituie
la
Ministerul
Economiei
ș
i
Finan
ț
elor
ș
i
la
nivelul
unit
ăț
ii
administrativ-teritoriale
de
c
ă
tre
autorit
ăț
ile
administra
ț
iei
publice
locale,
din
comisioanele
î
ncasate
de
la
sub
î
mprumuta
ț
i/garanta
ț
i
de
Guvern,
respectiv
de
la
garanta
ț
ii
de
c
ă
tre
autorit
ăț
ile
administra
ț
iei
publice
locale,
precum
ș
i
din
alte
surse
prev
ă
zute
de
lege.
”
Aceast
ă
reglementare
general
ă
se
completeaz
ă
cu
art.
64
alin.
(3)
din
Legea
finan
ț
elor
publice
locale
care
prevede
c
ă
fondul
de
risc
la
nivel
local
se
constituie
din:
“
-sumele
î
ncasate
sub
forma
de
comisioane
de
la
beneficiarii
î
mprumuturilor
garantate;
-dob
â
nzile
acordate
de
unit
ăț
ile
Trezoreriei
Statului
la
disponibilit
ăț
ile
fondului;
-major
ă
ri
de
î
nt
â
rziere
la
nivelul
celor
existente
pentru
veniturile
bugetare,
aplicate
pentru
neplata
î
n
termen
de
c
ă
tre
beneficiarii
î
mprumuturilor
garantate
a
comisioanelor
ș
i,
respectiv,
a
ratelor
scadente,
dob
â
nzilor
ș
i
comisioanelor
aferente
–
î
n
completare,
din
bugetul
local.
”

34
Comisioanele
î
ncasate
de
la
beneficiarii
î
mprumuturilor
garantate
conform
Legii
finan
ț
elor
publice
locale
se
vor
determina
de
c
ă
tre
ordonatorul
principal
de
credite,
urm
â
nd
a
fi
aprobat
de
c
ă
tre
autorit
ăț
ile
deliberative.
Nivelul
comisionului
se
va
aplic
a
asupra
valorii
î
mprumutului
garantat.
Comisionul
de
risc
reprezint
ă
o
sum
ă
pe
care
beneficiarul
unei
finan
ță
ri
rambursabile
garantate
de
catre
unitatea
administrativ-teritorial
ă
o
datoareaz
ă
î
n
cuantumul
ș
i
la
termenele
stabilite
î
n
contractul
de
garantare
fondului
de
risc.
Gradul
de
risc
va
fi
determinat
de
catre
Banca
de
Export-Import
a
Rom
â
niei
—
S.A.
—
Eximbank
sau
alt
agent
desemnat
î
n
acest
sens.
La
î
ncheierea
anului
sumele
aflate
î
n
bugetul
fondului
de
risc
se
î
ntorc
î
n
bugetul
local,
î
ns
ă
doar
î
n
m
ă
sur
ă
ș
i
î
n
limita
î
n
care
bugetul
local
a
contrubuit
la
completarea
din
venituri
proprii
a
acestuia.
Sumele
r
ă
mase
dup
ă
aceast
ă
regularizare
cu
bugetul
local
se
vor
raporta
î
n
anul
urm
ă
tor
cu
aceea
ș
i
destina
ț
ie.
Sumele
constituite
la
fondul
de
risc
sunt
destinate
pl
ăț
ii
obliga
ț
iilor
garantate
de
c
ă
tre
unitatea
administrativ-teritorial
ă
î
n
cazul
î
n
care
persoanele
î
n
favoarea
carora
s-au
constituit
aceste
garan
ț
ii
nu
dispun
la
scaden
ță
de
fonduri
b
ă
ne
ș
ti
necesare
pentru
achitarea
obliga
ț
iilor
asumate.

35
Capitolul
VII
:
Obliga
ț
ii
de
î
nregistrare
ș
i
publicitate
a
obliga
ț
iilor
de
natura
datoriei
publice
Î
n
conformitate
cu
dispozi
ț
iile
art.
62
din
Legea
finan
ț
elor
publice
locale
,
valoarea
total
ă
a
datoriei
contractate
de
autoritatea
administra
ț
iei
publice
locale
va
fi
î
nscris
ă
î
n
registrul
de
eviden
ță
a
datoriei
publice
locale
al
acestei
autorit
ăț
i
ș
i
se
raporteaz
ă
anual
prin
situa
ț
iile
financiare.
Astfel
autorit
ăț
ile
administra
ț
iei
publice
locale
au
obliga
ț
ia
de
a
î
ntocmi
ș
i
men
ț
ine
dou
ă
tipuri
de
registe
î
n
care
se
p
ă
streze
î
n
ordine
cronologic
ă
situa
ț
ia
datoriei
contractat
ă
.
Î
n
registrul
de
eviden
ță
a
datoriei
publice
locale
se
reg
ă
sesc
toate
obliga
ț
iile
financiare
ale
unit
ăț
ii
administrativ-teritoriale
provenind
din
finan
ță
ri
rambursabile
angajate
î
n
mod
direct
de
acestea.
Î
n
registrul
de
eviden
ță
a
garan
ț
iilor
locale
se
vor
reg
ă
si
toate
obliga
ț
iile
unit
ăț
ii
administrativ
–
teritoriale
pentru
care
a
emis
garan
ț
ii,
c
â
t
ș
i
cele
din
avalizarea
biletelor
la
ordin.
Obliga
ț
ia
de
publicitate
este
prev
ă
zut
ă
expres
î
n
art.
76
¹
alin.
(1)
lit.
f)
din
Lege
finan
ț
elor
publice
locale
î
n
care
se
prevede
obliga
ț
ia
de
publicare
integral
ă
pe
pagin
a
de
internet
a
unit
ăț
ii
administrativ
–
teritoriale
a
celor
dou
ă
registre,
respectiv
registrul
datoriei
publice
locale,
precum
ș
i
registrul
garan
ț
iilor
locale
p
â
n
ă
la
dat
ă
de
31
ianuarie
a
fiec
ă
rui
an,
iar
î
n
termen
de
5
zile
de
la
aceast
ă
dat
ă
,
acestea
se
transmit
î
n
format
electronic
Ministerului
Administra
ț
iei
ș
i
Internelor,
î
n
vederea
public
ă
rii
pe
pagin
ă
de
internet
a
acestuia.
Aceat
ă
obliga
ț
ie
asigura
o
anumit
ă
siguran
ță
public
ă
cet
ăț
eanului
care
beneficiaz
ă
prin
aceast
ă
reglementare
de
un
sistem
bugetar
deschis
ș
i
transparent
la
care
poate
avea
acces
î
ntr-un
mod
relativ
simplu.
Sanc
ț
iunea
nerespect
ă
rii
public
ă
rii
acestor
informa
ț
ii
pe
pagin
ă
de
internet
se
sanc
ț
ioneaz
ă
contraventional
cu
amend
ă
de
la
1.000
lei
la
2.500
lei.
1.
Obliga
ț
ia
de
raportare
si
transmitere
de
documente
Dup
ă
contractarea
sau
garantarea
obliga
ț
iilor
de
natur
a
datoriei
publice
locale,
unit
ăț
ile
administrativ
–
teritoriale
sunt
obligate
c
a
î
n
termen
de
10
zile
de
la
dat
a
intr
ă
rii
î
n
vigoare
a
contractului
respectiv
s
ă
transmit
ă
Ministerului
Finan
ț
elor
Publice
copii
de
pe
fiecare
document
primar,
care
atest
ă
contractarea
sau
garantarea
î
mprumutului
ș
i
actul

36
adi
ț
ional
anexat
contractului
sau
acordul
de
î
mprumut
sau
de
garantare,
dac
ă
au
fost
aduse
modific
ă
ri
la
acesta.
Î
n
momentul
utiliz
ă
rii
ș
i
ramburs
ă
rii
creditului
raportarea
la
Ministerul
Finan
ț
elor
Publice
a
datelor
privind
datoria
public
ă
local
ă
se
efectueaz
ă
lunar,
î
n
termen
de
15
zile
de
la
sf
â
r
ș
itul
perioadei
de
raportare.
Nerespect
ă
rii
acestor
dou
ă
obliga
ț
ii
se
sanc
ț
ioneaz
ă
cu
pedeapsa
amenzii
de
la
1
.000
lei
la
2.5
00
lei.
Î
n
acest
sens
men
ț
ion
ă
m
dispozi
ț
iile
din
Hot
ă
r
â
rea
Guvernului
pentru
aprobarea
Normelor
metodologice
de
aplicare
a
Ordonan
ț
ei
de
urgen
ță
a
Guvernului
nr.
64/2007
privind
datoria
public
ă
care
prev
ă
d
î
n
art.
13.3.
care
prev
ă
d
c
ă
“
unit
ăț
ile
administrativ-teritoriale
care
deruleaz
ă
î
mprumuturi
interne
ș
i/sau
externe
contractate
direct
au
obliga
ț
ia
de
a
raporta
lunar
Ministerului
Economiei
ș
i
Finan
ț
elor
tragerile
efectuate
din
aceste
î
mprumuturi,
î
n
vederea
determin
ă
rii
influen
ț
ei
cuantumului
acestora
asupra
deficitului
bugetului
general
consolidat.
De
asemenea,
trimestrial,
se
vor
transmite
estim
ă
ri
privind
efectuarea
unor
astfel
de
trageri
pe
perioad
ă
de
un
an
urm
ă
toare
raport
ă
rii.
”
Documentele
care
vor
trebui
raportate
in
copie
sunt
urmatoarele:
”
a)
contractul/acordul
aferent
angaj
ă
rii
directe
a
finan
ță
rii
rambursabile,
î
nso
ț
it
de
toate
anexele
la
acesta;
b)
contractul/acordul
de
garantare
sau
alte
documente
care
atest
ă
garantarea,
doar
î
n
cazul
garant
ă
rii
î
mprumuturilor
contractate
de
operatorii
economici
sau
de
serviciile
publice
din
subordinea
unit
ăț
ii
administrativ-teritoriale;
c)
actul/actele
adi
ț
ional/adi
ț
ionale,
dac
ă
au
fost
aduse
modific
ă
ri
la
contractul/contractele/acordul/acordurile
prev
ă
zute
la
lit.
a)
ș
i
b),
cu
respectarea
clauzelor
contractuale.
”
1
2.
Registrele
datoriei
publice
locale
Registrele
datoriei
publice
se
î
mpart
î
n
doua
categorii
ș
i
anume
subregistrul
datoriei
publice
guvernamentale
ș
i
subregistrul
datoriei
publice
locale,
acestea
fiind
reglementate
mai
detaliat
î
n
Normele
metodologice
pentru
î
nregistrarea
ș
i
raportarea
datoriei
publice.
Î
nregistrarile
î
n
registrele
datoriei
publice
locale
urmeaz
ă
a
se
face
”
pe
baza
raport
ă
rilor
transmise
Ministerului
Economiei
ș
i
Finan
ț
elor
de
autorit
ăț
ile
executive
ale
1
Capitolul
II,
art.
10
din
Norma
metodologic
ă
pentru
î
nregistrarea
ș
i
raportarea
datoriei
publice

37
administra
ț
iei
publice
locale,
î
n
conformitate
cu
prevederile
art.
62
alin.
(10)
din
Legea
nr.
273/2006,
cu
modific
ă
rile
ș
i
complet
ă
rile
ulterioare,
ș
i
ale
pct.
12.2.3
ș
i
13.3
din
normele
metodologice
aprobate
prin
Hot
ă
r
â
rea
Guvernului
nr.
1.470/2007,
precum
ș
i
ale
prezentelor
norme
metodologice
”
1
.
Subregistrul
datoriei
publice
locale
directe
va
cuprinde
totalitatea
obliga
ț
iilor
financiare
ale
unit
ăț
ilor
administrativ-teritoriale
provenind
din
finan
ță
rile
rambursabile
angajate
direct
de
c
ă
tre
acestea,
pe
baze
contractuale.
Subregistrul
datoriei
publice
locale
garantate
va
cuprinde
totalitatea
obliga
ț
iilor
financiare
ale
unit
ăț
ilor
administrativ-teritoriale
provenind
din
garantarea
î
mprumuturilor
contractate
de
operatorii
economici
ori
de
serviciile
publice
din
subordinea
respectivelor
unit
ăț
i
administrativ-teritoriale,
precum
ș
i
din
avalizarea
de
c
ă
tre
unit
ăț
ile
administrativ-teritoriale
a
biletelor
la
ordin
emise
de
operatorii
economici
ori
de
serviciile
publice
din
subordinea
acestora.
Autorit
ăț
iile
administra
ț
iei
publice
locale
au
obligatia
de
a
î
ntocmi
ș
i
mentine
aceste
subregistre
(cel
al
datoriei
publice
locale
directe
ș
i
garantate),
indiferent
de
formatul
î
n
care
se
vor
se
vor
face,
adic
ă
pe
suport
de
hartie
ș
i/sau
î
n
suport
electornic.
1
Capitolul
I,
art.
7
din
Norma
metodologic
ă
pentru
î
nregistrarea
ș
i
raportarea
datoriei
publice
din
07.04.2008

38
Capitolul
VIII
:
Plata
obliga
ț
iilor
de
natura
datoriei
publice
locale
1.
Efectuarea
pl
ăț
ilor
datoriei
publice
locale
At
â
t
Legea
datoriei
publice
î
n
art.
5
alin
(2)
–
“î
n
vederea
pl
ăț
ii
serviciului
datoriei
publice
guvernamentale,
se
acord
ă
autorizare
bugetar
ă
permanent
ă
pentru
efectuarea
acestor
cheltuieli
”
c
â
t
ș
i
Legea
finan
ț
elor
publice
locale
î
n
art.
63.
alin
(9)
–
“
toate
acordurile
de
î
mprumut
sau
de
garantare
î
ncheiate
potrivit
prevederilor
prezen
ț
ei
legi
vor
fi
considerate
c
ă
fiind
pe
deplin
autorizate
ș
i
vor
constitui
obliga
ț
ii
care
pot
fi
impuse
bugetelor
locale
respective
”
se
referea
la
principiul
autoriz
ă
rii
bugetare
permanente.
Astfel,
nu
se
poate
invoc
a
neplata
unei
datorii
publice
prin
faptul
c
ă
nu
a
fost
inclus
ă
î
n
buget,
legea
prezum
ă
c
ă
odat
ă
asumat
ă
o
obliga
ț
ie
de
natur
a
datoriei
publice,
cheltuiala
aferent
ă
acelei
datorii
e
considerat
ă
autorizat
ă
,
ceea
ce
î
nseamn
ă
c
ă
e
considerat
ă
introdus
ă
î
n
buget,
chiar
dac
ă
î
n
mod
explicit
ea
nu
se
reg
ă
se
ș
te
acolo.
Aceast
ă
excep
ț
ie
este
singu
lara
,
orice
alt
ă
cheltuiala
dac
ă
nu
e
trecut
ă
î
n
buget,
nu
va
putea
fi
efectuat
ă
î
n
mod
valabil
ș
i
legal.
Î
n
cazul
î
n
care
la
scaden
ță
unit
ăț
ile
administrativ
–
teritoriale
nu
pot
achita
din
lips
ă
de
disponibilit
ăț
i
b
ă
ne
ș
ti
rate
de
capital,
dob
â
nzi,
comisioane
ș
i
alte
costuri,
comisioanele
datorate
ș
i
neachitate
la
fondul
de
risc
de
c
ă
tre
ace
ș
tia,
precum
ș
i
major
ă
rile
de
î
nt
â
rziere
aferente
acestor
categorii
de
debite
pl
ă
tite
de
c
ă
tre
Ministerul
Finan
ț
elor
publice
î
n
calitate
de
sub
î
mprumutator
sau
garant
al
unit
ăț
ii
admistrativ-teritorial
ă
,
se
vor
recupera
conform
legisla
ț
iei
î
n
vigoare
privind
colectarea
crean
ț
elor
fiscale,
iar
î
nscrisurile
î
ntocmite
de
direc
ț
iile
de
specialitate
din
cadrul
Ministerului
Economiei
ș
i
Finan
ț
elor,
prin
care
se
individualizeaz
ă
la
scaden
ță
sumele
de
recuperat
ș
i
care
constituie,
î
n
momentul
emiterii,
titluri
de
crean
ță
,
urm
â
nd
s
ă
devin
ă
,
potrivit
legii,
titluri
executorii
1
.
2.
Fondul
de
risc
Dac
ă
o
garan
ț
ie
emis
ă
de
c
ă
tre
unit
ăț
ile
administrativ-teritoriale
ajunge
s
ă
fie
executat
ă
,
prima
surs
ă
de
plat
ă
va
fi
din
fondul
de
risc,
abia
dup
ă
epuizarea
fonurilor
se
va
ajunge
la
plata
sumelor
aferente
din
bugetul
local.
1
Art.
7
din
OUG
64/2007
privind
datoria
publica

39
Î
n
cazul
î
n
care
garan
ț
iile
efectuate
de
c
ă
tre
unit
ăț
ile
administrativ-teritoriale,
nu
sunt
pl
ă
tite
de
c
ă
tre
garanta
ț
i,
se
ajunge
î
n
situa
ț
ia
î
n
care
ascestea
trebuie
s
ă
pl
ă
teasc
ă
î
n
locul
beneficiarilor,
astfel
ordonatorii
de
credite
la
nivel
local,
sunt
obliga
ț
i
s
ă
ia
m
ă
surile
pentru
recupererea
sumei
pl
ă
tite.
Astfel
ca
sumele
reprezent
â
nd
rate
de
capital,
dob
â
nzi,
comisioane
ș
i
alte
costuri,
comisioanele
datorate
ș
i
neachitate
la
fondul
de
risc
de
c
ă
tre
ace
ș
tia,
major
ă
rile
de
î
nt
â
rziere
aferente
acestor
categorii
de
debite
urmeaz
ă
regimul
juridic
al
crean
ț
elor
fiscale
ș
i
se
recupereaz
ă
conform
legisla
ț
iei
î
n
vigoare
privind
colectarea
crean
ț
elor
fiscale
de
c
ă
tre
organele
fiscale
î
n
a
c
ă
ror
raz
ă
teritorial
ă
îș
i
au
domiciliul
fiscal.
Pentru
a
facilita
aceast
ă
recuperare
legea
prevede
c
ă
actul
prin
care
autoritatea
public
ă
,
î
n
spe
ță
autorit
ăț
ile
locale,
individualizeaz
ă
sum
ă
care
trebuie
recuperat
ă
,
constituie,
î
n
momentul
emiterii,
titluri
de
crean
ță
,
urm
â
nd
s
ă
devin
ă
potrivit
legii
titluri
executori
(va
fi
pus
î
n
executare
f
ă
r
ă
a
fi
necesar
ă
o
hot
ă
r
â
re
judec
ă
toreasc
ă
).
Cu
sumele
recuperate
î
n
aceste
condi
ț
iile
se
re
î
ntrege
ș
te
disponibilul
fondului
de
risc.

40
Capitolul
IX
:
Controlul
opera
ț
iunilor
legate
de
datoria
public
ă
Nerespectarea
condi
ț
iilor
î
n
care
au
fost
contractate
anumite
î
mprumuturi,
atrag
un
control
suplimentar
exercitat
de
c
ă
tre
Curtea
de
Conturi.
Exist
ă
trei
cazuri
reglementate
î
n
care
aceast
ă
nesocotire
a
unor
dispozi
ț
ii
legale
atrage
verific
ă
ri
execeptionale
ș
i
acestea
sunt:

Î
n
cazul
î
n
care
obliga
ț
iile
contractate
pe
termen
scurt
de
c
ă
tre
autorit
ăț
ile
administra
ț
iei
publice
locale
nu
sunt
rambursate
p
â
n
ă
la
sf
â
r
ș
itul
anului
bugetar
î
n
care
au
fost
angajate.
Dup
ă
cum
am
discutat
mai
î
nainte,
obliga
ț
iile
de
plat
ă
asumate
pentru
acoperirea
unor
decalaje
pe
parcursul
execu
ț
iei
bugetare,
trebuie
rambursate
î
n
cadrul
aceluia
ș
i
exerci
ț
iu
bugetar,
deoarece
scopul
acord
ă
rii
acestor
credite
este
s
ă
ajute
unitatea
administrativ-teritorial
ă
s
ă
depaseasc
ă
un
gol
de
î
ncasari
pan
ă
î
n
momentul
î
n
care,
dup
ă
chiar
previziunile
efectuate
î
n
acest
scop,
s
ă
acopere
ș
i
s
ă
ramburseze
creditul
astfel
î
nc
â
t
s
ă
nu
i
ntre
î
n
calculul
datoriei
publice
locale,
iar
odat
ă
depa
ș
it
ă
aceast
ă
perioada
de
rambursare
nu
mai
suntem
î
n
prezen
ț
a
unei
suplimentari
de
venituri
care
nu
produce
datorie
public
ă
local
ă
.

Î
n
cazul
î
n
care
se
dep
ăș
e
ș
te
la
un
moment
dat
limita
de
5%
din
totalul
veniturilor
estimate
a
fi
î
ncasate
pe
durata
anului
bugetar
î
n
care
se
face
î
mprumutul
a
datoriilor
pe
termen
scurt
ale
autorit
ăț
ilor
administrativ
teritoriale.

Î
n
cazul
î
n
care
o
treime
din
num
ă
rul
membrilor
ce
compun
autoritatea
deliberativ
ă
depun
o
sesizare
motivat
ă
Cur
ț
ii
de
Conturi.
Inciden
ț
a
unuia
din
cazurile
expuse
mai
sus
atrage,
la
solicitarea
Cur
ț
ii
de
Conturi,
obligativitatea
autorit
ăț
ilor
administra
ț
iei
publice
s
ă
î
ntocmeasc
ă
ș
i
s
ă
depun
ă
un
plan
de
redresare
la
Curtea
de
Conturi
ș
i
la
direc
ț
ia
general
ă
a
finan
ț
elor
publice
prin
care
autorit
ăț
ile
administra
ț
iei
publice
locale
se
oblig
ă
c
a
î
n
termen
de
12
luni
se
vor
supune
dispozi
ț
iilor
legale
prev
ă
zute
pentru
tipul
de
credit
solicitat.
Mai
specific,
s
ă
se
î
ncadreze
cu
valoarea
î
mprumutului
î
n
limita
de
5%
din
totalul
veniturilor
estimate
a
fi
î
ncasate
pe
durata
anului
bugetar
ș
i
s
ă
pl
ă
teasc
ă
acest
î
mprumut
acest
termen
de
12
luni.
Î
n
cadrul
acestui
plan
de
redresare
se
pot
acord
a
autorit
ăț
ilor
administra
ț
iei
publice
locale
de
c
ă
tre
Ministerul
Finan
ț
elor
Publice,
din
disponibilit
ăț
ile
contului
curent
general
al
Trezoreriei
Statului,
î
mprumuturi
cu
dob
â
nda
chiar
cu
î
nc
ă
lcarea
dispozi
ț
iilor
art.
63

41
alin.
(4)
1
cu
o
condi
ț
ia
important
ă
c
ă
acest
î
mprumut
s
ă
fie
angajat
cu
obligativitatea
ramburs
ă
rii
lui
î
n
termenul
stabilit
de
Ministerul
Finan
ț
elor
Publice
ș
i
care
nu
poate
fi
acordat
î
n
niciun
caz
pe
o
perioada
mai
mare
de
2
ani.
Î
n
scopul
monitoriz
ă
rii
demersurilor
care
intervin
pe
parcursul
planului
de
redresare
autorit
ăț
ile
administra
ț
iei
publice
locale
vor
trebui
s
ă
raporteze
lunar
Cur
ț
ii
de
Conturi
ș
i
la
direc
ț
ia
general
ă
a
finan
ț
elor
publice
modul
de
realizare
a
m
ă
surilor
cuprinse
î
n
planul
de
redresare.
1
Unit
ăț
ilor/Subdiviziunilor
administrativ-teritoriale
li
se
interzice
accesul
la
î
mprumuturi
sau
la
garantarea
oric
ă
rui
fel
de
î
mprumut,
dac
ă
totalul
datoriilor
anuale
reprezent
â
nd
ratele
scadente
la
î
mprumuturile
contractate
ș
i/sau
garantate,
dob
â
nzile
ș
i
comisioanele
aferente
acestora,
inclusiv
ale
î
mprumutului
care
urmeaz
ă
s
ă
fie
contractat
ș
i/sau
garantat
î
n
anul
respectiv,
dep
ăș
esc
limita
de
30%
din
media
aritmetic
ă
a
veniturilor
proprii,
prev
ă
zute
la
art.
5
alin.
(1)
lit.
a),
diminuate
cu
veniturile
din
valorificarea
unor
bunuri,
pe
ultimii
3
ani
anteriori
anului
î
n
care
se
solicit
ă
autorizarea
finan
ță
rii
rambursabile
care
urmeaz
ă
s
ă
fie
contractat
ă
ș
i/sau
garantat
ă
.

42
Capitolul
X
:
Evolu
ț
ia
serviciului
datoriei
publice
locale
î
n
perioada
2012
–
2014
2
Î
n
perioada
2012
–
2014
Rom
â
nia
a
achitat
un
serviciu
al
datoriei
publice
locale
î
n
sum
ă
total
ă
de
6.997,6
milioane
lei,
î
n
medie
2.332,5
milioane
lei
anual,
a
ș
a
cum
rezult
ă
din
urm
ă
torul
tabel:
-mil.
lei-
Anul
Serviciul
datoriei
publice
locale
(milioane
lei)
Ramburs
ă
ri
rate
de
capital
î
mprumuturi
(milioane
lei
Dob
â
nzi
ș
i
comisioane
(milioane
lei)
Pondere
ramburs
ă
ri
rate
de
capital
î
mprumuturi
(%)
Pondere
dob
â
nzi
ș
i
comisioane
(%)
2012
2.124,8
1.338,4
786,4
62,99
37,01
2013
2.569,1
1.774,2
794,9
69,6
30,94
2014
2.303,7
1.684,4
619,3
73,12
26,88
Total
6.997,6
4,797,0
2.200,6
68,55
31,45
Î
n
perioada
analizat
ă
serviciul
datoriei
publice
locale
a
avut
o
evolu
ț
ie
fluctuant
ă
.
Cel
mai
mare
nivel
al
serviciului
datoriei
publice
locale
a
fost
atins
î
n
anul
2013,
c
â
nd
acesta
a
ajuns
la
o
valoare
de
2.569,1
milioane
lei.
Pentru
perioada
analizat
ă
,
efortul
financiar
reprezent
â
nd
pl
ăț
i
de
dob
â
nzi
ș
i
comisioane
aferente
instrumentelor
de
datorie
public
ă
local
ă
a
fost
î
n
sum
ă
total
ă
de
2.200,6
milioane
lei,
reprezent
â
nd
31,45%
din
total
serviciu
datorie
public
ă
local
ă
î
n
sum
ă
total
ă
de
6.997,6
milioane
lei.
Totodat
ă
,
din
analiza
datelor
prezentate
î
n
tabel
se
observ
ă
c
ă
ponderea
ramburs
ă
rilor
de
î
mprumuturi
î
n
total
serviciu
datorie
public
ă
local
ă
a
avut
o
evolu
ț
ie
cresc
ă
toare,
de
la
62,99%
î
n
anul
2012
la
73,12%
î
n
anul
2014.
Concomitent,
ponderea
dob
â
nzilor
ș
i
comisioanelor
î
n
total
serviciu
datorie
public
ă
local
ă
a
avut
o
tendin
ță
de
sc
ă
dere
de
la
37,01%
î
n
anul
2012
la
26,88%
î
n
anul
2014.
Î
n
perioada
2012
–
2014
Rom
â
nia
a
efectuat
pl
ăț
i
de
dob
â
nzi
ș
i
comisioane
aferente
instrumentelor
de
datorie
public
ă
local
ă
î
n
sum
ă
total
ă
de
2.200,6
milioane
lei,
î
n
medie
733,53
milioane
lei
anual.
2
conform
raportului
de
audit
de
performan
ță
”
Evaluarea
managementului
datoriei
publice
î
n
perioada
2012-2014
”

43
Evolu
ț
ia
costurilor
anuale
aferente
instrumentelor
de
datorie
public
ă
local
ă
î
n
perioada
2012
–
2014:
-mil.
lei-
Nr.
crt.
Instrumentele
de
datorie
public
ă
local
ă
2012
2013
2014
Total
costuri
pe
fiecare
tip
de
instrument
1.
Titluri
de
valoare
–
obliga
ț
iuni
municipale
147,4
144,1
119,4
411,0
2.
Î
mprumuturi
de
la
banci
604,5
617,3
470,6
1692,4
3.
Alte
tipuri
de
finan
ț
are
(contracte
de
credit
furnizor/leasing
financiar)
10,5
11,0
16,1
37,6
4.
Î
mprumuturi
garantate
18,2
18,2
11,0
47,4
5.
Biete
la
ordin
avalizate
5,7
4,3
2,3
12,3
Totalul
costurilor
anuale
786,4
794,9
619,3
2.200,6
Î
n
perioada
2012
–
2014,
costurile
anuale
aferente
instrumentelor
de
datorie
public
ă
local
ă
au
î
nregistrat
o
evolu
ț
ie
u
ș
or
ascendent
ă
,
de
la
o
m
ă
rime
absolut
ă
de
786,4
milioane
lei
î
n
anul
2012
la
o
m
ă
rime
absolut
ă
de
794,9
milioane
lei
î
n
anul
2013.
La
data
de
31.12.2014
costurile
anuale
aferente
instrumentelor
de
datorie
public
ă
local
ă
au
î
nregistrat
o
sc
ă
dere
accentuat
ă
ajung
â
nd
la
un
nivel
de
619,3
milioane
lei.
Datoria
administratiei
publice
conform
metodologiei
UE
1
-mil.
lei-
Datoria
administratiei
publice
locale
2010
2011
2012
2013
2014
decembrie
2015
martie
2016
12.946,
4
14.114,9
15.322,8
15.532,5
16.000,1
15.812,8
15.590,8
a.
Dupa
scadenta:
1
http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buletin/executii/EvolutiedatguvconformUERomanamarti
e2016.pdf

44
–
termen
scurt
0,5
2,5
9,9
13,9
23,7
20,0
24,7
–
termen
mediu
si
lung
12.945,
9
14.112,4
15.312,9
15.518,6
15.976,4
15.792,8
15.566,1
b.
Dupa
instrument:
12.946,
4
14.114,8
15.322,8
15.532,5
16.000,1
15.812,8
15.590,8
–
titluri
de
stat
3.003,1
3.152,6
3.148,2
3.117,5
3.072,3
2.992,8
2.983,4
termen
scurt
0,0
0,0
0,0
0,0
2,0
2,0
2,0
–
imprumuturi
9.943,3
10.962,3
12.174,7
12.415,0
12.927,8
12.820,0
12.607,4
termen
scurt
0,5
2,5
9,9
13,9
21,7
18,0
22,7
c.
Dupa
valute:
12.946,
4
14.114,9
15.322,8
15.532,5
16.000,2
15.812,8
15.590,8
–
Lei
6.627,8
7.208,9
7.638,1
7.518,7
8.636,5
10.730,7
10.731,2
–
Euro
6.226,4
6.864,2
7.661,2
7.943,1
7.303,0
5.040,4
4.827,7
–
USD
92,1
41,8
23,4
70,7
60,7
41,7
31,9

45
Capitolul
XI
:
Considera
ț
ii
finale
Avand
î
n
vedere
aspectele
prezentate
î
n
cadrul
lucr
ă
rii
trebuie
s
ă
re
ț
inem
ca
u
nit
ăț
ile
administrativ-teritoriale
pot
recurge
la
contractarea
de
î
mprumuturi
î
n
situa
ț
ia
î
n
care
disponibilitatie
b
ă
ne
ș
ti
nu
sunt
suficiente
pentru
demararea
unor
proiecte
î
n
folosul
comunit
ăț
ilor
sau
se
dore
ș
te
refinan
ț
area
datoriei
existente,
î
n
acest
sens
acestea
au
la
dispozi
ț
ie
o
serie
de
forme
î
n
care
le
pot
face,
cu
respectarea
limit
ă
rilor
impuse
de
legile
î
n
vigoare
.
Refinan
ț
area
datoriei
existente,
potrivit
ș
i
recomand
ă
rilor
echipei
de
audit,
privesc
limitarea
contract
ă
rii
de
î
mprumuturi
interne
ș
i
externe
î
n
scopul
finan
ță
rii
deficitului
bugetar
ș
i
refinan
ță
rii
datoriei
publice.
Astfel
ca
se
dore
ș
te
ca
recurgerea
la
acest
tip
de
î
mprumut
s
ă
se
efectueze
cu
o
frecvne
ță
redusa,
î
n
favoarea
î
mprumuturilor
pentru
realizarea
de
investi
ț
ii
publice
de
interses
local,
care
ajuta
dezvoltarea
comunit
ăț
ii
pe
termen
lung.
Î
mprumuturile
ce
intr
ă
î
n
calculul
datoriei
publice
locale
sunt
menite
s
ă
asigure
un
echilibru
î
n
ordinea
administra
ț
iei
publice
locale,
s
ă
ajute
la
respectarea
obliga
ț
iilor
financiare
î
n
situa
ț
ia
î
n
care
fondurile
locale
se
dovedesc
insuficiente
ș
i
reprezint
ă
totodat
ă
un
imbold
dat
dezvolt
ă
rii
comunit
ăț
ilor
locale.
Î
n
aceea
ș
i
situa
ț
ie,
a
dezvolt
ă
rii
comunita
ț
ii,
regasim
si
garan
ț
iile
acordate
de
catre
unita
ț
ile
administrativ-teritoritoriale
unor
ter
ț
e
persoane.
Asumarea
obliga
ț
iilor
de
natura
datoriei
publice
locale
se
va
face
î
n
condi
ț
iile
restrictive
ale
legii,
cea
mai
important
ă
lege
î
n
aceast
ă
materie
fiind
Legea
nr.
273/2006
privind
finan
ț
ele
publice
locale.

46
Bibliografie:
Tratate,
manuale:
1)
Simona
Gherghina,
Drept
financiar
public.
Datoria
publica,
editura
C.H.
Beck,
2013
2)
Simona
Gherghina,
Garantiile
publice,
editura
C.H.
Beck,
2011
3)
Monica
Amalia
Ratiu,
Drept
financiar
public.
Drept
bugetar,
editura
C.H.
Beck,
2013
4)
Dan
Drosu
Saguna,
Drept
financiar
public,
editia
a
4-a,
editura
C.H.
Beck,
2011
5)
Rada
Postolache,
Drept
financiar,
editia
a
2-a,
editura
C.H.
Beck,
2014
6)
Mircea
Stefan
Minea,
Cosmin
Flavius
Costas,
Dreptul
Finantelor
Publice,
Volumul
I,
editia
a
2-a
revizuita,
editura
Universul
Juridic,
2011
7)
Dan
Drosu
Saguna,
Tratat
de
drept
financiar
si
fiscal,
editura
ALL
BECK,
2001
8)
Liviu
Pop,
Ionut-Florin
Popa,
Stelian
Ioan
Vidu,
Tratat
elementar
de
drept
civil,
ed
itura
Universul
Juridic,
2012
9)
Verginia
Vedina
ș
,
Drept
administrativ.
Editia
a
VIII-a
revazuta
si
actualizata,
editura
Universul
Juridic,
2014
10)
Cosmin
Flavius
Costa
ș
,
Drept
financiar,
editura
Universul
Juridic,
201
6
Legislatie,
jurisprudenta:
1)
Constitutia
Romaniei
2)
Legea
500/2002
privind
finantele
publice
3)
Legea
273/2006
privind
finantele
publice
locale
4)
Legea
69/2010
a
responsabilitatii
fiscal-bugetare
5)
Ordonan
ț
a
de
urgen
ță
nr.
64/2007
privind
datoria
public
ă
6)
Hot
ă
r
â
rea
Guvernului
nr.
9/2007
privind
constituirea,
componen
ț
a
ș
i
func
ț
ionarea
Comisiei
de
autorizare
a
î
mprumuturilor
locale
7)
Legea
nr.
58/1934
asupra
cambiei
ș
i
biletului
la
ordin
8)
Hotararea
Guvernului
nr.
1058/2008
privind
constituirea
Comitetului
interministerial
pentru
urmarirea
respectarii
normelor
aplicabile
privind
acordarea
ajutoarelor
de
stat
de
catre
autoritatile
administratiei
publice
locale
9)
J
OUE
C
155/10
din
20
iunie
2008
10)
Normelor
metodologice
de
aplicare
a
Ordonan
ț
ei
de
urgen
ță
a
Guvernului
nr.
64/2007
privind
datoria
public
ă

47
11)
Norma
metodologic
ă
pentru
î
nregistrarea
ș
i
raportarea
datoriei
publice
12)
Carta
european
ă
a
autonomiei
locale
13)
Legea
338/2015
pentru
aprobarea
plafoanelor
unor
indicatori
specifica
ț
i
î
n
cadrul
fiscal-bugetar
pe
anul
2016
Articole,
studii:
1)
Simona
Gherghina
–
Consideratii
privind
notiunea
de
garantie
publica,
Analele
Universitatii
din
Bucuresti,
seria
Drept,
nr.
4,
2009
2)
Revue
du
droit
public
et
de
la
science
politique
en
France
et
à
l'
é
tranger,
n.1,
2013
3)
Analele
Universitatii
din
Bucuresti
–
Drept,
partea
I,
2012
–
Simona
Gherghina,
Limitele
utiliz
ă
rii
garan
ț
iilor
publice
indirecte
î
n
finan
ț
area
investi
ț
iilor
publice