1 Din (spațiu) orfan în urban Aungurenci Roxana Valentina, Semian B Atunci când vedem sau frecventăm un spațiu public vibrant în care oamenii sunt… [607170]

1 Din (spațiu) orfan în urban

Aungurenci Roxana Valentina, Semian B

Atunci când vedem sau frecventăm un spațiu public vibrant în care oamenii sunt fericiți
și relaxati nu ne mai punem întrebări legate de trecut, ci preferăm să trăim momentul. Totuși,
la baza unei astfel de reușite se găsesc o multitudine de factori care trebuie priviți din
perspectivele mai multor categorii de indivizi. Într -adevăr “omul sfințește locul”, dar până a
ajunge la o astfel de situație trebuie creat u n mediu propice regenerării vieții publice.
Trăirea în spații limitate, prost organizate restricționează interacțiunea, activitățile
productive și poate crea probleme de sănătate. Aici se remarcă dorința societății de a evolua
din punct de vedere economic , dar odată cu aceasta apar și sacrificiile care îl au în prim -plan
pe muncitorul de rând1. Nevoile lui sunt ignorate, poate nu complet, dar la nivel social spațiile
publice ar trebui să fie încadrate în categoria serviciilor de bază. Putem spune că acestea sunt
camerele de zi, grădinile și coridoarele din zonele urbane care creează o extindere a spațiilor
mici de locuit și destinate activității profesionale, ceea ce îmbunătățește dezvoltarea și
dezirabilitatea unei comunități.
Datorită apariției aces tor zone create special pentru sporirea socializării și a activităților
economice se produce o creștere a productivității. Acesta fiind scopul principal al
industrializării, care însă a pierdut din vedere necesitatea omului de a aparține unui grup și de
a se contopi cu natura.
Această abatere de la nevoile și obiceiurile primordiale a avut repercursiuni care s -au
remarcat în momentul în care anumite zone au fost abandonate. Transformarea radicală pe
care acestea au suferit -o încă din momentul lor de apogeu a fost influențată de numeroși
factori negativi care au contribuit la scăderea calității vieții.
De fapt, la nivelul planificării urbane, omul a dispărut complet din aria de inters și a fost
înlocuit de mașină. Fie că ne referim la automobile sau la siste mele de producție atunci când
aducem aminte de această devalorizare umană, concluzia este aceeași: pentru a face față
provocărilor cauzate de urbanizarea rapidă trebuie să se întâlnească om cu om, să provoace un
scurt -circuit al rutinei zilnice, să cedeze timp sufletului și celor de lângă, să fie punte de
tranziție între o lume monotonă preocupată de materializare și una ideală în care spiritul tânăr
al fiecăruia să fie nemuritor.
Mai devreme sau mai târziu, din această ambiție exagerată de a produce cu mu lt peste
nevoile societății și de a duce economia într -o extremă ce neglijează orice alt tip de câștig
pentru locuitorii unui oraș se produc transformări radicale care vizează în principal confortul.
Spațiile născute din neglijența autorităților și nu numa i devin focar de primejdii și
vulnerabilitate, o explozie de emoții negative care sensibilizează și înlătură individul
provocând o migrare în masă către zone care oferă securitatea necesară. Acest abandon este

1 Tomlinson , M. , Woodward (2013) Green Design, Materials and Manufacturing
Processess;

2
provocat și de câțiva factori rezultați dintr -o perspectivă aflată în relație de opoziție cu
imaginea prezentată anterior. Dacă vorbim de zonele intens populate, sau mai bine spus
poluate, face m referire la congestionările traficului de unde rezultă calitatea scazută a aerului.
Aceasta apare din cauza utilizării în masă a vehiculelor private, în timp ce transportul public
ori este ignorat ori necesită o actualizare completă a sistemului.
Ruperea de astfel de spații “goale” care nu reușesc decât să tulbure siguranța citadină
are un impact semnificativ în ceea ce privește spiritul locului. În aceste cazuri, remedierea
situației este o țintă greu de realizat, dar nu imposibilă. Trecerea de la o viață publică la care
ești obligat să participi și una care îți oferă posibilitatea de a alege, reprezintă o provocare, un
proces care duce către puctul dorit sau către cel de la care ai pornit. Succesul nu are la baza
reguli stricte, ci depinde de rabd area si sensibilitatea cu care este abordata analiza
comportamentelor si nevoilor oamenilor pentru care se produce transformarea.
Identitatea spațiului public este dată de fiecare individ și trebuie să creeze emoții,
amintiri și să satisfacă nevoia de reciprocitate. Dacă facem o conexiune între ele și clădiri
observăm o relaționare între gol și plin, însă doar la nivel de materialitate. La nivel social,
“golurile urbane” sunt cele care dau viață orașului. Asta în cazul în care reflectă diversitatea și
încurajează oamenii să trăiască împreună fără efort, menținând dorința de apartenență.
Complexitatea spațiilor publice face ca succesul acestora să fie destul de greu de obținut
de la început. Cele mai reușite proiecte experimentează îmbunătățiri constante , dar pe termen
scurt pentru a putea fi testate și perfecționate. În principal, fiecare așezare umană ar trebui să
beneficieze de mai multe astfel de spații, dar cu destinații diferite: străzi, trotuare și trasee
pentru biciclete; spațiile verzi ca loc de meditație, relaxare; piețe (de obicei cu funcțiuni
comerciale) pentru a oferi spații de întâlnire sau pentru manifestații politice / sociale /
culturale.
Spațiile verzi funcționează ca un adevărat magnet. Cel mai mare impact îl au asupra
copiilor care au nevoie de un univers al lor în care să se destindă și pe care să îl poată adapta
în fucție de momentul lor de creativitate. Din acest motiv, nu de puține ori, vom observa
copii, care din dorința lor de eliberare își trag grabiți părinții către intrările p arcurilor2. Privind
în paralel vom observa că reprezentanții vârstei a treia utilizează aceste spații, în principal,
pentru a se plimba și de aici rezultă una din cele mai importante necesități ale individului:
parcursul pietonal.
De cele mai multe ori pi ețele urbane sunt spații ale comemorării și ale manifestațiilor
poporului, dar asta nu le asigură succesul, deoarece într -un final ajung doar spații de trecere
fără a reprezenta un adevărat interes. Aceste cazuri pot fi rezolvate prin introducerea unor
elemente care creează efecte sociale puternice. Oamenii sunt atrași de artă, în astfel de
împrejurări sculptura are un impact mai mare, deoarece le permite “interacțiunea”: o pot
atinge, o pot simți și pot discuta despre ea2. Pe lângă percepția vizuală și tac tilă o putem
adăuga și pe cea auditivă, deoarece spațiul vibrează odată cu muzica. Aceasta, spre deosebire
restul poate fi remarcată de la distanță. Poate fi criticată sau apreciată, dar în orice caz dă
naștere unei senzații care chiar și în contradicție c u cea dorită de inițiator, intrigă perceptorul
și îl provoacă să socializeze.

2 Whyte , William H. (2001) The Social Life of Small Urban Spaces;

3 Imaginea pe care locuitorii și -o fac cu privire la un spațiu redă amprenta pe care acesta
la rândul lui o creează la nivelul conștiinței colective. Există locuri în care oamenii preferă să –
și petreacă timpul în detrimentul alto ra, asta pentru că unele dintre ele au istorii de povestit. În
cazurile mai puțin fericite pot fi realizate zone care se autoalimentează și se transformă în
timp, iar datorită celor care le utilizează devin locuri încărcate de sens și semnificații.
Pentru a ilustra mai bine ideile precizate anterior voi prezenta povestea unui spațiu
public care a reușit să întipărească în mintea locuitorilor două tipuri de perspective complet
diferite.
La început, râul Cheonggyecheon din Seoul, Coreea de Sud era conturat de o autostradă
cu trafic intens (fig. 3). Circulația infernală a automobilelor a provocat congestionarea
regulată a traficului, aducând odată cu ea și pericole în ceea ce privește sănătatea și siguranța
cetățenilor, creând un mediu de viață nefavorabil. În timp, dezvoltarea zonei a încetat,
populația și ocuparea forței de muncă a scăzut și astfel, autostrada care conecta nordul și
sudul orașului a reușit să segmenteze întreaga comunitate și a fost treptat abandonată (fig. 1).
Pe lângă neglijența față de securitatea oamenilor și calitatea slabă a aerului cauzată de
utilizarea în masă a vehiculelor private a mai existat și problema inundațiilor frecvente la care
era predispus râul și care, în timp au provocat probleme la nivel structural. Riscurile aduse de
situația respectivă a zonei au avut o singură concluzie: demolarea drumului vechi în favoarea
unei soluții ecologice care să îl aibă în prim -plan pe individ.
Cea de -a doua versiune deschidea o nouă perspectivă care să încurajeze biodiversita tea
în zonă și să creeze un spațiu în care oamenii și natura să poată interacț iona, un centru al vieții
publice care să remedieze separarea anterioară a oraș ului. F așia ca re reprezenta obiectul
reabilitării a fost transformată într -o oază de vegetație a cărei punct fort e era interacțiunea cu –
apa. Aceasta era ș i elemental central al conceptului peisager, esteticul fiind principalul
element care avea să șocheze și să atragă (fig. 2, 4) .
Restaurarea a transformat fostul traseu auto într -o centură verde ce îmbină alte trei
elemente: istoria, urbanul și cultura. Pe lângă atracția pe care a reprezentat -o pentru localnici a
devenit un punct de interes și pentru turiști datorită modului în care a promovat schimbarea și
relaționarea. Odată cu bunăstarea oamenilor a urm at și o creștere economică remarcabilă,
dovada că nevoile lor au fost satisfăcute3.
Spațiile publice pot forma senzații și imagini diferite, dar la baza acestora stă influența
și implicarea directă a omului. Din dorința de a aparține unui grup apare și con știința colectivă
care îndeamnă individul să iasă din sfera confortului și să -și dedice timpul societății. Astfel,
datorită devotamentului față de societate și dezvoltarea ei, așezările urbane nu vor mai avea de
suferit în urma abandonului și neglijenței ș i, la rândul lor, vor oferi spații sigure și complexe
destinate petrecerii timpului liber.

3 Mayer, Natalie (2012) The Cheonggyecheon river restoration project, Seoul, South
Korea

4
BIBLIOGRAFIE:

1. Tomlinson , M. , Woodward (2013) Green Design, Materials and Manufacturing
Processes s;

2. Whyte , William H. (2001) The Social Lif e of Small Urban Spaces ;

3. Sangmoo, Kim (2015) Why public spaces are a basic need for cities,
https://www.weforum.org/agenda/2015/04/why -public -spaces -are-a-basic -need -for-
cities /?fbclid=IwAR1GUJ4iuObru4ycy8p6MLNe8B28O51GkGFJc5mWE15HMszZoUHTFmlt
CrI

4. Mayer, Natalie (2012) The Cheonggyecheon river restoration project, Seoul,
South Korea
https://sustainabilitywriter.wordpress.com/2012/07/04/the -cheonggyecheon -river –
restoration -project -seoul -south -korea/?fbclid=IwAR0MJ9yPmJB3F5z –
B6qd rleFVEQ_Lwsb6kYbNv6OIusvP3v1rXSnuEojntM

Fig.1 Fig.2

5
Fig.3 Fig.4