1. DESCRIEREA GENERAL Ă A NAVEI VRACHIER DE 1 5.000 TDW 7 CAPITOLUL 1. DESCRIER EA GENERALĂ A NAVEI VRACHIER DE 15.000 TDW 1.1. DEZVOLTAREA… [628616]

1. DESCRIEREA GENERAL Ă A NAVEI VRACHIER DE 1 5.000 TDW
7

CAPITOLUL 1. DESCRIER EA GENERALĂ A NAVEI VRACHIER DE
15.000 TDW

1.1. DEZVOLTAREA TRANSPORTULUI INTERNAȚIONAL DE MĂRFURI

În ultimii ani și cu precădere în ultimele decenii, trans portul maritim și fluvial, a
cunoscut o dezvoltare fără precedent, în strânsă concordanță cu ritmul rapid de industrializare
și globalizare cu creșterea traficului intern și extern de mărfuri. În paralel, s -au întreprins
lucrări importante de modernizare a porturilor maritime și fluviale, pentru a face față
sarcinilor sporite de transport și tranzit și totodată de dezvoltare a capacității de construcție
a șantierelor navale. Avântul economic înregistrat de societatea umană în ultima perioadă, a
impli cat o creștere fără precedent a comerțului mondial și a traficului de materii prime de bază
necesare industriei – minereuri, cărbune, petrol .
La realizarea circulației volumului intens de mărfuri, în vertiginoasa creștere anuală,
transportului naval i -a revenit rolul de primă mărire, atât cantitativ cât și ca operativitate, și
aceasta nu numai pentru că transportul de apă este mai ieftin, ci, mai ales, ca urmare a
diversificării surselor de relații comerciale, înmulțirii numărului de participanți la acest e
relații și caracterului tot mai complex al schimburilor comerciale internaționale.
Mările și oceanele lumii formează o punte de legătură trainică, eficientă și necesară
între țările lumii; mai mult decât atât, țările continentale își dezvoltă prin mari l ucrări
artificiale rețelele de ape naturale în căi navigabile, spre a prelungi transportul de apă cât mai
adânc în interiorul continentelor și, prin canale, până la porțile marilor coloși industriali.
Ca urmare, flotele maritime de transport au cunoscut în perioada postbelică o creștere
vertiginoasă a tonajului global, însoțită de diversificarea tipurilor de nave, de specializarea și
perfecționarea tehnico -constructivă, tonaj unitar mărit, creșterea vitezei de marș, introducerea
automatizării în funcționare a instalațiilor de bord, îmbunătățirea condițiilor de muncă și de
viață la bord, îmbunătățirea condițiilor de muncă și de viață la bord, creșterea securității
navelor angajate în expediții maritime în orice zone navigabile ale Oceanului Planetar.
Comerțul maritim modern este o activitate economică vastă și complexă, atât ca volum
al mărfurilor aflate în trafic naval, cât și ca valoarea materială a acestora, la care se adaugă
investițiile uriașe, de înaltă tehnicitate, reprezentate de nave ca mijloc de tran sport și de
porturile moderne ca noduri de transbordare. În același timp, complexitatea sa rezidă și în

1. DESCRIEREA GENERAL Ă A NAVEI VRACHIER DE 1 5.000 TDW
8
condițiile specifice de mediu în care se desfășoară – mările și oceanele – care impun măsuri
deosebite de siguranță.
Din toate aceste aspecte a derivat și s-a creat în timp un cadru deosebit de complex,
specific tehnic, dar și economic și juridic corespunzător comerțului, respectiv transportului
maritim.
Aceste măsuri de ordin tehnic, economic și juridic sunt cu atât mai indispensabile, cu
cât condițiil e specifice ale transportului maritim, distanțele mari de parcurs, cantitățile de zeci
și sute de mii de tone de marfă afluite într -un singur transport, străbaterea la un singur voiaj a
mai multor zone climatice, care prin variația condițiilor hidrometeoro logice supun atât
mărfurile, cât și navele, la solicitări mari de rezistență structurală, pot cauza deplasări ale
încărcăturii ca urmare a oscilațiilor navelor, putând conduce la pierderea stabilității de către
acestea.
Ca activitate economică, transportul maritim modern nu se poate limita numai la
măsuri privind realizarea rentabilității – condiție, de altfel, ireductibilă – ci se impune ca o
necesitate obiectivă a dezvoltării societății umane în condițiile geografice, economice și
politice concrete ale lu mii și epocii noastre. La stadiul tehnic actual atins de civilizație, nici un
alt mijloc de transport, cu excepția navelor, nu poate asigura traficul peste mări și oceane a
miliardelor de tone de mărfuri intrate anual în circuitul schimburilor internaționa le.

Figura 1.1. Rata de transport maritim în anii 1980 -2013

1. DESCRIEREA GENERAL Ă A NAVEI VRACHIER DE 1 5.000 TDW
9
Faptul că, transportul pe apă în general, este mai ieftin și deci mai avantajos decât
transportul pe oricare dintre celelalte căi de comunicație, rezidă și din următoarele
caracteristici:
– Este mijlocul cel mai economic, calculat fie la cost global, fie la tona transportată,
dar mai ales la tonă/milă; În figura 1.1 este prezentată evoluția ratei de transport maritim în
perioada 1980 -2013.

Figura 1.2. Flota mondială a principalelor tipuri de nave pe anii 1980 -2013 în milioane de
tdw 2013

– Construcția navelor pe clase a crescut în fiecare an din perioada 1980 -2013 iar
navele bulk a cunoscut cea mai mare creștere dintre toate aceste nave.
– Dispune de o gamă foarte variată de nave, clasice sau specializate, cu capacități
unitare variind de la câteva sute de tone deadweight, până la marile mineraliere de 100.000 –
300.000 tdw, vrachiere de 25.000 -150.000 tdw și petroliere între 30.000 -500.000 tdw, ceea ce
permite ca la o singură călătorie să s e transporte cantități mari de mărfuri la distanțe de mii de
mile marine, fără oprire între portul de încărcare și cel de destinație și cu viteze
satisfăcătoare(12 -31 Nd);
– Permite transportul mărfurilor aproape în orice zonă a globului, inclusiv în zonele cu
ghețuri, fără transbordare pe apă și în condiții din ce în ce mai bune de siguranță;
– În anumite împrejurări, poate constitui un mijloc de echilibrare, chiar de

1. DESCRIEREA GENERAL Ă A NAVEI VRACHIER DE 1 5.000 TDW
10
îmbunătățire a balanței de plăți a țării respective.
În condițiile dezvoltării economiei mo ndiale de piață în epoca contemporană și în
perspectiva creșterii excepționale a sortimentelor de mărfuri, atât materii prime, cât mai ales
produse industriale și alimentare de consum, sau investiții tehnice, flotele maritime și fluviale,
cât și porturile, au sarcini deosebit de mari, care au impus în ultimul timp realizarea de
progrese tehnice constructive spectaculoase, atât în producția de nave și de echipamente
navale, cât și extinderea porturilor maritime și fluviale.
Dezvoltarea intensivă a transportu lui cu nave specializate, ce realizează afluirea mărfii
într-un singur sens (nave de tip tanc, mineraliere, vrachiere, feriboturi etc), a dus la
dezvoltarea de soluții constructive pentru instalațiile de balast -santină, care să aibă drept
urmare navigația în siguranță și pe drumul de întoarcere, asigurându -se astfel, pe lângă
stabilitatea navei și a unei asiete convenabile, bune condiții pentru funcționarea propulsorului,
care să prevină apariția fenomenului de cavitație.
În practica comerțului maritim și mai ales în condițiile actuale ale dezvoltării
multilaterale a relațiilor economice dintre toate statele lumii, în contextul prevenirii poluării
mediului marin și ale intensificării fără precedent a transportului maritim de mărfuri, rolul
condițiilor tehni co – economice de operare în siguranță a navelor și de ordin juridic, generale
și locale, a căpătat o importanță hotărâtoare, care guvernează, de fapt, atât buna desfășurare a
relațiilor comerciale internaționale, cât și în perspectiva lor.

1.2. PREZENTAR EA GENERALĂ A NAVEI VRACHIER DE 176000 TDW

Nava a fost construită în anul 2011 sub registrul de clasificație RINA Class, fiind un
vrachier cu dublufund rezistent la 147 kN/m2, bordaj dublu. Aceasta navigă sub pavilionul
Panama și are un tonaj deadweight de 1500 0 tdw.

Caracteristici principale:
– lungime maximă, 142,00 m
– lungime între perpendicularele planului de forme, 132,00 m
– lățime, 2 2,40 m
– înălțimea de construcție, 1 1,3 m
– pescajul, 8,25 m
– volumul magaziilor 1 8700 m3;
– plinul de combustibil greu este de 438 m3;

1. DESCRIEREA GENERAL Ă A NAVEI VRACHIER DE 1 5.000 TDW
11
– plinul de combustibil ușor este de 105,39 m3;
– plinul de apă potabilă este de 311 m3;
– plinul de apă de balast este de 4345,83 m3;
– plinul de ulei de ungere este de 41,66 m3;

Figura 1. 3. Nava vrachier de 15000 tdw

Clasa navei :
La construcția și dotarea navei vor fi respectate urmatoarele Reguli și Convenții:
– Regulile IACS ;
– SOLAS 1974 cu modificările din 1978, 1981;
– Convenția internațională pentru liniile de încărcare din 1966;
– Convenția internațională pentru prevenirea p oluării apelor maritime IMO 1973 și
1978;
– Convenția internațională pentru evitarea abordajelor pe mare 1972;
– Convenția de la Geneva nr. 92/1970 în legatură cu amenajările pentru echipaje
– Regulile CAER pentru protecția muncii, 1968;
– Regulile sanitar e CAER 1968;

1. DESCRIEREA GENERAL Ă A NAVEI VRACHIER DE 1 5.000 TDW
12
– Regulile și Recomandările referitoare la navigația pe Canalul Panama 1975 și
modificările din 1979;
– Regulile de navigație pe Canalul Suez 1981;
– Regulile de navigație pe Canalul Kiel;
– Regulile de navigație pe Canalul Sf. Laurentiu 1973 cu completările 1980;
– Regulile pentru securitatea containerelor Geneva 1972;
– Regulile ILO pentru instalația de încărcare;
– Regulile SOLAS pentru transportul grânelor;
– Regulile USCG pentru navele cu pavilion străin 1981;

Deadweight
Deadweight -ul navei la pescajul de plină încărcare d= 8,25 m în apa de mare cu
ρ=l,025 t/m3 nu va fi mai mic de 15000 tdw.

Figura 1. 4. Prezentarea navei încărcate

Viteza
Viteza navei pe milă măsurată cu corpul proaspăt vopsit și carena curată, în apă
adâncă, intensitatea vântului nu mai mare de 30 pe scara Beaufort și starea mării maxim 20, la
pescajul de plină încărcare d= 8,25 m și 85% din puterea maximă continuă a motorului
principal va fi de cel puțin 15 Nd.

1. DESCRIEREA GENERAL Ă A NAVEI VRACHIER DE 1 5.000 TDW
13
Această viteză se va deduce din rezultatele probe lor de mare cu nava în balast.

Autonomia. Zona de navigație
Rezervele de combustibil, ulei, apă, hrană, asigură navei o autonomie de 6000 Mm la
o viteză de exploatare de 15 Nd și 85% din puterea maximă continuă.
Zona de navigație a navei este nelimitată.

Stabilitatea și asieta
Stabilitatea navei satisface criteriile de stabilitate RINA pentru nave cu zona de
navigație nelimitată pentru toate situațiile de exploatare.
La navigația în balast, pescajul pupa asigură funcționarea normală a elicei iar pescajul
prova este mai mare cu 2,5% din lungimea navei.

Structura echipajului
Echipajul navei este compus, după cum urmează: commandant, doi ofițeri de cart
punte , șef mecanic , un ofițer de cart mașini , un electrician , șef echipaj , doi timonieri , doi
marinara, doi motoriști , doi practicanți , doi bucătari, un fitter .
Pe navă mai sunt prevăzute:
– o cabina pilot;
– o cabina armator.

Motorul principal
Propulsia navei este asigurată de un motor principal tip M/E MAN B&W 8L35MC .
Motorul este caracterizat de o putere maximă continuă de 5200 kW la 210 rpm. Motorul
principal are un consum specific efectiv de 1 85 g/kWh. Puterea mecanică a motorului
principal este preluată de un reductor de tip GWC6675 cu un raport de transmitere de 2:1.
Elicea navei este de tip MAU are un di ametru de 4,5 m și 5 pale.

1. DESCRIEREA GENERAL Ă A NAVEI VRACHIER DE 1 5.000 TDW
14

Figura 1. 5. Prezentarea motorului principal

1.3. INSTALAȚIILE DE CORP ȘI PUNTE

Instalația de ancorare prova
Ca elemente componente avem:
– trei ancore Hall din care una de rezervă;
– două lanțuri de ancoră din oțel;
– două nișe proeminente;
– două declanșatoare montate pe puntea principală și acționate de pe puntea teugă;
– două nări de ancoră cu tuburi de tablă sudată și pași de bord turnate;
– două stope de lanț cu rolă;
– platforme și postamenți;
– două vinciuri combinate de ancoră și manevră hidraulice. Un vinci este prevăzut
din barbotină cu frână, tobă de cablu cu frână, tambur manevră, motor hidraulic.
Instalația de ancorare pupa
Este amplasată pe puntea bărci în extremitatea pupa și e alcatuită din:
– un vinci combinat de ancoră și manevră;
– o ancoră tip SPECK;

1. DESCRIEREA GENERAL Ă A NAVEI VRACHIER DE 1 5.000 TDW
15
– un cablu de ancorare depozitat pe toba vinciului;
– o nișă de ancoră amplasată pe oglinda pupa în PD;
– o navă de ancoră ce leagă puntea bărcii și nișa;
– o rolă de ghidare amplasată la intrarea în navă;
– sistem de botare ce ține ancora la post în nișă;
– un capac de furtună ce acoperă nara de ancoră;
Instalația de santină și drenare a tancurilor de combustibil
Instalația asigură drenarea magaziilor de m ărfuri, a C.M. -ului și a tancurilor de
combustibil greu după spălare, a compartimentului mașinei cârmei, puțului de lanț, tunelului
de tubulaturi. Instalația se compune din următoarele părți distincte:
– instalația de santină pentru magazii;
Aceasta e compusă din: electropompa de santină dublată de electropompa de balast,
tubulatura magistrală, sorburi cu reținere.
– instalația de santină pentru C.M.;
Drenarea C.M. -ului se face cu o electropompă cu piston care mai are posibilitatea și
debarasării apei de santină la mal prin prize amplasate în borduri precum și posibilitatea
trimiterii reziduurilor la tancul de omogenizare a reziduurilor.
Apa de santină este evacuată peste bord doar pentru concentrația sub 15 p.p.m.
– instalația de santină pentru zona pupa;
Drenarea compartimentului mașinii cârmei se face gravitațional printr -un sistem de
tubulaturi de scurgeri.
– instalația de santină pentru zona prova.
Drenarea încaperilor de pe puntea principală, se face gravitațional printr -un sistem de
tubulaturi, care cond uc în puțurile pentru drenarea spațiului dintre platforma picului prova și
puntea principală.
Instalația de balast
Instalația de balast este deservită de două electropompe centrifuge verticale
neautoamorsabile. Pentru amorsare, fiecare pompa este dotata cu :
– un ejector care extrage aerul din tubulatura de aspirație având ca agent de lucru aerul
comprimat;
– 2 valvule electromagnetice montate pe aspirația ejectorului și pe admisia agentului de
lucru;
– un presostat ce comandă închiderea și deschiderea valvu lelor electromagnetice funcție
de presiunea realizată pe refularea pompelor.

1. DESCRIEREA GENERAL Ă A NAVEI VRACHIER DE 1 5.000 TDW
16
Instalația de acționare hidraulică a valvulelor de santină și balast
Instalația are drept scop acționarea hidraulică de la distanță a valvulelor de santină și
balast amplasate în tunelul de tubulaturi. Se actionează în acest sens 6 bucăți valvule de colț
de santina normal închise și 13 bucăți valvule de balast. Instalația se compune din:
– modulul energetic: rezervor, electropompă, roti dințate, 1 bucată acumulator
pneumohidraulic, butelie nitrogen, pompă manuală, filtre, presostate, AMC -uri;
– valvule;
– pupitru de comandă;
– circuite electrice.
Instalația de stins incediu cu apă
Nava este dotată cu o instalație de stins incendiu cu apă deservită de două
electropompe centrifuge verticale care vor putea lucra și în paralel amplasate în C.M. pe paiol
câte una în fiecare bord. Pentru cazurile de avarie în C.M. nava este dotată cu electropompă
centrifugă verticală de avarie autoamorsabilă amplasată într -un compartiment special
amenaj at pe dublul fund.
Instalația de stins incendiu cu CO 2
Nava este dotată cu o instalație de stins incendiul cu CO 2 deservită de o centrală CO 2
amplasată pe puntea prmcipală conținând 155 de butelii, acționate hidraulic cu servocilindri.
Instalația este pre vazută cu sirene în C.M. și alte mijioace de avertizare sonoră (fluiere) în
alte compartimente (magazii, atelier sudură, compartiment D.G. avarie).
Instalația de stins incendiu cu abur, aburire și spălare tancuri
Instalația folosește abur la 0,7 MPa de la instalația caldarinei. Avem:
– un distribuitor care asigură aburirea tancurilor de ulei (circulație și rezervă);
– un distribuitor care asigură stingerea incendiului cu abur la incinerator, M.P.,
caldarina cu arzător.
Prin aburire are loc desprinderea de p e suprafața tancului a depunerilor contribuind la o
mai bună curațire în urma spălarii.
Instalația de ventilație magazii și tunele
Ventilatie magazii: sistemul de ventilație este mixt cu introducție artificială și
evacuare naturală, ce asigură șase schimburi pe oră, când magaziile sunt goale. Avem:
electro -ventilatoare axiale amplasate pe puntea principală, teugă și ruf, guri de introductie
prevăzute cu site de protecție contra flăcărilor.
Ventilație tunel: sistemul este mixt cu introducție naturală și evacuare artificială ce
asigura 10 schimburi pe oră. Avem: electro ventilator axial pe puntea principală, guri de

1. DESCRIEREA GENERAL Ă A NAVEI VRACHIER DE 1 5.000 TDW
17
introductie.
Instalația de guvernare
Instalația este compusă din:
– cârma semisuspendată, semicompensată, sudată;
– mașina de carmă electrohidraulică deservită de grupul electrohidraulic acționat de un
circuit electric din tabloul de distribuție;
– arborele cârmei: oțel forjat cu cămașă de oțel inoxidabil pentru lagărul inferior;
– lagăre: din oțel cu bucșă din bronz, unse cu ungătoare ;
– brațul cârmei: din oțel forjat cu cămașă inox sprijinit pe un lagăr cu bucșa din bronz;
– comandă și indicatoare: comanda se face cu ajutorul pilotului automat.
Instalația de salvare
Nava este echipată cu două bărci de salvare tip închis, una normală c u motor
amplasată pe puntea bărcilor și bordul babord și o barcă de urgentă cu motor amplasată în
bodul tribord.

1.4. DOTAREA NAVEI CU INSTALA ȚII DE PUNTE ȘI NAVIGA ȚIE

Principalele echipamente de naviga ție:
 Radar FURUNO
 1 sistem de hărți electronice fabricat de VISION tipul Vision 2100 ECDIS
 DGPS 2 receptoare GPS, fabricat de LEICA tipul MX 420
 MF/HF statie de radiotelefonie tipul 3105
 2 SATCOM C tipul Sailor Inmarsat
 2 VHF/DSC Radio telefon tipul RT 4722
 1 SATCOM F 77 Tipul TT 3084
 EPIRB Sailor 406 MHz Satelitte Epirb
 2 Transpondere Radar tipul Sailor SART 9,2 -9,5 Ghz
 3 unitați portabile VHF tipul Sailor
 4 unitați portabile VHF pentru uz zilnic tipul SC 390 marca STN
 1 Navtex tipul NAV 5
 1 Reciever FORUNO pentru vreme tipul 208 MAEK 2
 1 sistem jurnal de bord urgență marca NAVIKNOT tipul FNF
 Loch electromagnetic AGILOG

1. DESCRIEREA GENERAL Ă A NAVEI VRACHIER DE 1 5.000 TDW
18
 Sondă ultrason marca Spery Marine tipul es 5000
 AIS marca SAAB tipul R4 AIS
 Consola GMDSS
Compasul magnetic
Este un element de baza in navigatie cu ajutorul caruia se determina directiile în
orizontul adevărat,drumul pentru deplasarea in siguranta a navei si relevmentele folosite la
rezolvarea problemelor de pozitie în navigatia costieră
În funcție de locul de instalare si de mod ul de utilizare a compasului magnetic la bord
se disting:
– compasul etalon , montat în planul diametral al navei pe puntea etalon,puntea cea
mai de sus a navei,care oferă la bord locul de instalare cu influente magnetice minime .
– compasul de drum ,instalat in timonerie,în prova timonei,dupa care se asigură
guvernarea navei.Indicatiile compasului de drum sunt controlate după compasul etalon.

Figura 1. 6. Puntea de comandă a navei

Sonda de navigatie
Mijloacele de navigatie folosite la bord pentru măsurarea adancimii apei se numesc
sonde; operatiunea de măsurare a adâncimii apei este denumită sondaj si prezintă interes ca
actiune de prevenire a pericolului punerii navei pe uscat,ca observatie pentru controlul pozitiei

1. DESCRIEREA GENERAL Ă A NAVEI VRACHIER DE 1 5.000 TDW
19
navei si pentru executarea mane vrei de ancorare.De asemenea mai este folosită pentru
determinarea naturii fundului marii.
Se cunosc urmatoarele tipuri de sonde:sonda simpla sonda mecanica si sonda ultrason.Sonda
ultrason prezintă cea mai largă utilizare la bordul navelor.
Radarul
Radar ul este mijlocul de radiolocatie care servește la detectarea obiectelor(nave
,geamanduri,coastă etc.,numite”ținte”) din zona acoperită de bătaia acestuia și a distanței la ele.
Pentru realizarea acestor performanțe, radarul se bazează pe principiul ecoului , aplicat
de mult in navigație, la scara oferită de mijloacele vremii. Astfel pe timp de ceața, la emiterea
unui sunet scurt de sirenă, dacă acesta întâlnește un obstacol capabil să -l reflecte, distanța la
obiect este egală cu jumătatea produsului dintre i ntervalul de timp măsurat între momentul
emiterii semnalului și cel al recepției ecoului, prin viteza de propagare a sunetului în atmosferă.

Figura 1. 7. Radarul navei
Părțile componente principale ale radarului sunt: emițatorul de impulsuri foarte scurte de
energie electromagnetică, antena rotativă cu fascicul dirijat, receptorul si indicatorul; emițătorul
și receptorul funcționează pe aceeași antenă, instalația fiind prevăzută cu un comutator automat
de emisie -recepție.
Girocompasul
Are aceeași înt rebuințare ca și cea a compasului magnetic numai ca funcționarea se
bazează pe proprietățile mecanice ale giroscopului.Giroscopul este construit în principal dintr –
un tor și un sistem de suspensie cardanică.
Generalități asupra funcționării unui compas gir oscopic:
– partea principală a unui girocompas este partea sensibilă
– elementul sensibil al girocompasului este în esență un giroscop suspendat
– girocompasul este format dintr -unul sau mai multe giroscoape

1. DESCRIEREA GENERAL Ă A NAVEI VRACHIER DE 1 5.000 TDW
20
– s-a prevăzut cu un sistem de urmarire pentru citirea mai comodă a informațiilor date
de girocompas
Girocompasul se rotește libe r în jurul axei principale sprijinită în două lagăre. Lagărele
sunt prevăzute cu rulmenți pentru micșorarea frecărilor.În ultimul timp se caută soluții mai
performante cum ar fi puntea de sprijin pe perna de aer.
G.P.S. -ul
Sistemul Navstar/G.P.S.este un si stem de navigație radio,bazat pe sateliți,proiectat
pentru a oferi navigatorilor din lumea întreagă 24 de ore din 24 date precise despre actuala lor
poziție indiferent de condițtiile meteorologie.
Sistemul de poziționare sau Global Positioning System se ba zează pe orbitarea
receptorului G.P.S. de a măsura cu acuratețe timpul de propagare al semnalelor transmise de
sateliții de pe orbită.Pe orbită sunt 24 de sateliți, 3 de rezervă, în 6 plane orbitale;frecvența pe
care aceștia transmit sete de 1575,42Mhz, fi ecare mesaj repetându -se odată la 30 de secunde.
Receptoarele G.P.S. sunt instrumente folosite pentru a determina poziția navei, cursul
și viteza deasupra fundului, și informații pentru menținerea cursului până la un punct
preselectat(way point);în plus su nt oferite semnale audio și vizuale menite să înlesnească
supravegherea s -a.
Lochul
Mijloacele de navigație folosite pentru determinarea vitezei și a distanței parcurse de
navă se numesc lochuri . Din perioada velierelor și până în zilele noastre s -au utili zat în
navigație mai multe tipuri de lochuri:
– lochul mecanic;
– lochul hidromecanic;
– lochul hidrodinamic;
– elicea navei ca loch;
– metoda lochului improvizat (”lochul olandezului”);
– lochul ultrason Doppler.
Aparatura de comunicații navale
– GMDSS(Global Maritime Distres Safety System) -asigură comunicații de urgență și
securitate, permițând deplasarea informațiilor care cuprind date necesare navigației și
securității vieții umane pe mare, indicând avize de navigație și meteo.
– BReceptoarele NA VTEX permit recepționarea de mesaje la bordul navelor.Mesajele
pot conține diferite informații: avize de navigație, avize meteo, rapoarte de gheață, informații
S.A.R., mesaje de pilot e.t.c.

1. DESCRIEREA GENERAL Ă A NAVEI VRACHIER DE 1 5.000 TDW
21
– E.P.I.R.B.(Emergency Position Indicativ Radio Beacon) -este un di spozitiv care are
încorporat un emițător care transmite la activare un semnal ce va fi detectat de stațiile de
coastă, stabilindu -se poziția incidentului cu o bună precizie înlesnind activitatea de
Search&Rescue
– Radio -telefonul utilizat pentru comunicații : pentru distanțe mici se folosesc în VHF,
iar pe distanțe mari în MF .
– N.B.D.P.(Narow Banb Direct Printing) – este canalul telex prin radio. Emite și
recepționează prin tehnica FSK, prin care fiecare caracter alfa numeric este format dintr -o
combinație d e 7 biți.

1.5. CONCLUZII

Acest capitol al lucr ării are rolul de a prezenta nava și posibilitățile acesteia în ceea ce
privește dimensiunile cât și echipamentele de bord. Având in vedere anul construcției nava
este dotată cu instalații și echipamente moderne. Acest tip de navă de tip vrachier poate
transporta diverse categorii de mărfuri uscate ambalate sau neamb alate, containere sau
cherestea. A bună cunoaștere a dimensiunilor, a calităților de marș și a instalațiilor din dotarea
navei reprezintă cel ma i important factor pentru păstrarea siguranței navei în situațiile limită.

1. DESCRIEREA GENERAL Ă A NAVEI VRACHIER DE 1 5.000 TDW
22

Figura 1.8. Prezentarea compartimentajului navei