,,1 decembrie – ziua României [604988]

UNIVERSITATEA ,,AUREL VLAICU” din ARAD
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI,
PSIHOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

LUCRARE METODICO -ȘTIINȚIFICĂ
PENTRU OBȚINEREA GRADULUI
DIDACTIC I ÎN ÎNVĂȚĂMÂNT

Coordonator științific:
Lect. CAMELIA BRAN
CULDA GEORGETA (căsătorită NICA)
ȘCOALA GIMNAZIALĂ DUDEȘTII NOI,
DUDEȘTII NOI, TIMIȘ

UNIVERSITATEA ,,AUREL VLAICU” din ARAD
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI,
PSIHOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

Influența școlii în
dezvoltarea
comunității

Coordonator științific:
Lect. CAMELIA BRAN
CULDA GEORGETA (căsătorită NICA)
ȘCOALA GIMNAZIALĂ DUDEȘTII NOI,
DUDEȘTII NOI, TIMIȘ

Argument
Școala și comunitatea sunt doi factori importanți în dezvoltarea armonioasă a copilului,
factori care se influenț ează reciproc în procesul de formare a elevului. Școala este o instituție
publică ce își desfășoară activitatea în mijlocul comunității și are ca obiect al muncii chiar
membrii comunității iar comunitatea se dezvoltă bazându – se pe educația transmisă prin
intermediul școlii.
Școala este cea care face legătura între individ și comunitate , deoarece este prima
instituție cu care acesta intră în contactact prin intermediul grădiniței. Astfel influența pe care
aceasata o are asupra dezvoltării sociale, intelect uale, culturale a copilului este foarte mare, iar
de această dezvoltare depinde ulterior și dezvoltarea comunității care nu este altceva decât un
grup de indivizi care traiesc și se gospodăresc împreună, au aceleași idealuri și norme după care
se ghidează. Tot școala este cea care îl determină pe ins să participe activ la dezvoltarea
comunității din care face parte, în primul rând prin implicarea lui în dezvoltarea multilaterală
și armonioasă a propriului copil dar și prin participarea la activitățile școla re și extrașcolare
organizate de școală, activități caresunt realizate în parteneriat cu celelalte instituții din
comunitate.
Familia este celula de bază a societății , iar mediul familial este unul dintre factorii
determinanți în creșterea și dezvoltarea copilului alături de școală și comunitate. Nivelul de
dezvoltare al comunității este dat de nivelul de dezvoltare a idivizilor care formează această
societate.
Relația școală -familie -comunitate în educația copilului a a devenit o prioritate majoră
odată cu apariția noțiunii de asigurare a caltății în învățământ. Ridicarea nivelului calității în
educație este un obiectiv major al eforturilor de eficientizare a legăturilor obligatorii dintre
școală și comunitate. Este necesară o redefinire a echilibrului educ ațional între deciziile luate
de școală și inițiativele venite din partea comunității. Astfel , în fiecare unitate există o Comisie
de Evaluare și Asigurare a Calității care urmărește asigurarea unui învățământ de calitate,
eficient și în conformitate cu n ecesitățile comunității din care face parte.

STRUCTURA LUCRĂRII
CAPITOLUL 1: Școala și comunitatea
1.1.Definiții
1.2.Parteneriatul școală -comunitate
1.3.Școala și autoritățile locale
1.4.Proiecte comune școală -comunitate
1.5.Servicii ale școlii către comunitate

CAPITOLUL 2: Școala și familia
2.1.Funcții ale familiei
2.2.Fenomene sociale care in fluențează evoluția familiei și parteneriatul școală –
familie
2.3.Teorii privind relația școală -familie și forme de organizare a activităților cu
familia
2.4.Parteneriatul școală -familie
2.5.Impedimente în relația școală -familie

CAPITOLUL 3: Studiu privind influența a ctivităților realizate de către școală în
dezvoltarea comunității Dudeștii Noi
2.1. Premisele cercetării
2.2. Scopul și obiectivele cercetării
2.3. Ipoteza cercetării
2.4. Variabilele cercetării
2.5. Metode de investigație
2.5.1. Metoda chestionarului
2.5.2. Metoda experimentului
2.6. Eșantionul de subiecți
2.7. Descrierea cercetării
2.7.1. Etapa preexperimentală – aplicarea chestionarelor
2.7.2. Etapa formativă/de intervenție

2.7.2.1. ,, Comuna mea , Dudeștii Noi e o grădină cu flori, nu e groapă
de gun oi !”
2.7.2.2. ,, Cumpără un mărțișor, bucură un puișor! “
2.7.2.3. ,,Și noi putem să fim actori!”
2.7.2.4. ,,Cercul de pictură pe sticlă și ceramică Dudeștii Noi”
2.7.2.5. ,,Drumul Corvineștilor”
2.7.3. Etapa postexperimentală – evaluarea și compararea r ezultatelor
CAPITOLUL 3: Concluzii și propuneri
BIBLIOGRAFIA
ANEXE
CUPRINSUL

Capitolul 1: Școala și comunitatea

1.1.1. Definiții
Școala este instituția publică care prestează servicii educative, prin transmiterea
cunoștințelor, dezvoltarea de abilități, formarea competențelor, a normelor, valorilor ce aunt
recunoscute și acceptate social. Această instituție își desfășoară activiatatea într -o comunitate
alcătuită din mai mule component e ce reprezintă factori educaționali care la rândul lor au o
ofertă educațională proprie: familia, organizațiile guvernamentale și nonguvernamentale,
poliție, biserica etc.
Comunitatea -cum poate fi altfel definită decât ca un grup de oameni care au acel eași
interese , credințe sau norme în ceea c e preivește viața,sau toți locuitoriii unei localități, țări,
muluțimea tuturor celor care trăiesc pe același plai și au obiceiuri și norme comune de viață?
În țara noastră există două categorii de comunități:
– comunități locale din mediul rural – oamenii se cunosc foarte bine, intereacționează frecvent,
există și multe grade de rudenie mulți dintre membri comunității iar țndepărtarea de ala normele
și legile acesteia sunt sancționate;
– comunitățile din mediul urban – aici nu mai este vorba de comunități locale, deoarece
contactul frecvent între indivizi este mai rar, normele societății sunt diversificate, iar tradițiile
și obiceiurile tind să se piardă.

1.1.2. Parteneriatul Școală – Comunitate
Școala și comunitatea sunt două aspecte care i -a preoc upat în egală măsură pe pedagogi,
sociologi, psihologi, fiziologi,antropologi etc., fiecare încercând să surprindă aspectele ce
contribuie la mecanismele de funcționare ale acestora, agenții implicați și gradul de implicare
al acestora în promovarea educației. Asistăm astăzi la dezvoltarea unui adevărat curent de idei
și acțiune centrat pe comunitate și dezvoltarea sa. 1
Școala și comunitatea sunt două elemente esențiale în momentul actual deoarece ele
contribuie în egală măsură la dezvoltarea multilaterală a omenirii. De aici și necesitatea
colaborării eficiente a acestor două entități cu scopul de a obține indivizi folositori c omunității.
Școala este una din instituțiile centrale ale comunității alături de biserică, poliție etc.
care are roluri specifice dar nu poate funcționa și nu se poate dezvolta fără a ține cont de

1 Camelia Stăiculescu (2012), Școala și comunitatea locală, Editura ASE, București, p. 9

specificul comunității în care funcționează. Astfel, apar e necesitatea colaborării dintre
comunitate și școală, colaborare ce se concretizează inevitabil într -un parteneriat.
Școala este una din instituțiile centrale ale comunității, are roluri specifice dar nu poate
funcționa și nu se poate dezvolta fără aține cont de specificul comunității în care funcționează.

Parteneriatul este o document legal în care este prezentat scopul general al acestuia,
obiectivele, modalitățile de realizare a acestora și atribuțiile fiecărui partener. Pentru aplicare a
în practică a partenerietului este strict necesară colaborarea strânsă și combinarea avantajelor
specifice pentru ambii parteneri.
Din punctul de vedere al beneficiilor pe care le aduce, parteneriatul poate fi definit ca o
modalitate eficientă în realizarea reformei managementului, prin schimbarea modului în care
sunt abordate problemele publice, astfel încât soluționarea lor să să devină fezabilă prin
parteneriat.2
Dat fiind că școala este o ogarnizație care fu ncționează conform unui orar riguros, ea
determină ritmurile familiei și implicit a comunității. Pe de altă parte însă școala își asumă
pentru o parte a zilei sarcina supravegherii copliilor. Ea oferă copiilor un spațiu propriu de
învățătură și de joacă, d eîntâlnire cu persoane de aceeași vârstă, pe care spațiul limitat al
locuințelor și amenajările urbane nu îl asigură totdeauna.3
Parteneriatul pare a fi o soluție eficientă deoarece ambii parteneri se implică în procesul
de formare și dezvoltare cu o ,,ze stre” specifică care se întrepătrunde. Dacă școala intervine cu
cadre didactice specializate, cu metode și tehnici specifice fiecărui domeniu, cu spații de
învățare, cu materiale didactice și dotări corespunzătoare, comunitatea pune la dispoziție
,,obiectu l muncii” adică elevul, tradițiile și obiceiurile caracteristice zonei, etnie, mediul natural
etc. Pentru a obține rezultate eficiente, toate elementele amintite mai sus cu care intervine școala
trebuie adaptate cerințelor și specificului comunității. Astf el, orice parteneriat trebuie să se
bazezeze pe complementaritatea servicilor oferite de către ambele părți.
Construirea parteneriatului este un proces deliberat ce implică adoptarea unui
management bazat pe colaborare, comunicare și acceptarea diversităț ii, responsabilizarea
partenerilor și implicarea reciprocă.4

2 http://documents.tips/documents/relatia -scoala -familie -marinela -marc.html , p 2
3 Adela -Mihaela Țăranu,, Școoala, între comunitatea locală și provocările globalizării,
INSTITUTUL EUROPEAN, București , 2009, pag. 135
4 http://documents.tips/documents/relatia -scoala -familie -marinela -marc.html , p.2

Principiile importante pe care se bazează parteneriatului Școală – Comunitate pot fi
găsite în Legea Educației Naționale (art. 3):
Principiul echității – în baza căruia accesul la învățare se r ealizează fără discriminare;
Principiul calității – în baza căruia activitățile de învățare se raportează la standarde de referință
și bune practici;
Principiul relevanței – în baza căruia educația răspunde nevoilor de dezvoltare personale și
social – econ omice
Principiul eficenței – în baza căruia se urmărește obținerea de rezultate educaționale maxime
prin gestionarea resurselor existente;
Principiul descentralizării – în bîzî căruia deciziile principale se iau de către actorii implicați în
proces
Princip iul răspunderii publice – în baza căruia unitățile de învățământ răspund public de
rezultatele lor;
Principiul transparenței – concretizat în asigurarea vizibilității totale a deciziei și a rezultatelor;
Principiul asigurării egalității de șanse;
Principiul incluziunii sociale;
Principiul centrării educației pe beneficiarii acesteia;
Principiul participării și responsabilizării părinților;
Principiul fundamentării deciziilor pe dialog și consultare;
Principiul respectăii dreptului la opinie al bene ficiarilor direcți ai sistemului de educație.

1.2. Școala și familia
Familia este un factor important al parteneriatului dintre școală și comunitatea locală
deoarece e este celula de bază a societății, respectiv a comunității. Fără de aceasta nu putem
vorbi descre colaborare sau parteneriat între cele două menționate mai sus.
Familia constituie primul factor în dezvoltarea multilaterală a copilului deoarece ea
reprezintă prima sursă de educație dar și de informare, devenind ulterior fundamentul pe care
se construieste personalitatea viitorului cetățean.
1.3. Școala și autoritățile locale
În actualul sistem constituținal și legal, administrația publică este înfăptuită de două
mari categorii de autorități:
1. Autorități de natură statală :

 Președintele și Guvernul – reprezintă cei doi șefi ai executivului în actualul
sistem
constituțional legal;
 Ministerele și alte organe – reprezintă centrele de specialitate subordinate
Guvernului;
 Autorități central nesubordonate Guvernului – numite generic autorități central
autonome ;
 Serviciile descentralizate și descentrate ale ministerelor din unitățile
administrative teritoriale;
 Prefectul – reprezentantul Guvernului în teritoriu.
2. Autorități autonome locale , alese prin sufragiu universal, egal, direct, secret,
liber exprimat de colectivitatea politico -teritorială, și anume:
 Consiliul local, care este autoritate autonomă locală cu character deliberative;
 Primarul, care are un dublu statut: el este, în primul rând și cu precădere, o
autoritate autonomă pentru că e ste ales de cetățenii cu drept de vot dintr -o comunitate (comună,
oraș, municipiu) și, în al doilea rând este o autoritate statală, pentru că are și atribuții de stare
civilă, de autoritate tutelară, în domeniul alegerilor etc.
 Consiliul județean, care est e autoritate administrativă publică județeană cu
caracter deliberativ.
Dintre toate aceste autorități, reprezentative pentru relația școală -comunitate sunt
Consiliile locale ca autorități deliberative și primarii ca autorități executive.
,,Conform Legii Ad ministrației Publice Locale atribuțiile Consiliului local,
relevante pentru parteneriatul școală -comunitate sunt:
– Are inițiativă și hotărăște, în condițiile legii, în toate problemele de interes local
– Avizează sau aprobă, studii, prognoze și programe de dezvoltare economico –
socială
– Aprobă bugetul local și modul de utilizare a rezervei bugetare
– Stabilește impozite și taxe locale, precum și taxe speciale, în condițiile legii
– Administrează domeniul public și domeniul privat al comunei sau orașul ui
– Înființează instituții publice, servicii publice de interes local;
– Urmărește, controlează și analizează activitatea acestora

– Asigură condițiile materiale și financiare necesare pentru buna funcționare a
instituțiilor și serviciilor publice de e ducație, sănătate, cultură, tineret și sport, apărarea
ordinii publice, apărarea împotriva incendiilor și protecția civilă
– Hotărăște în localitățile în care nu este personal didactic suficient, acordare de
stimulente în natură și în bani, precum și alte facilități potrivit legii
– Contribuie la organizarea de activități, științifice, culturale, artistice, sportive și
de agrement
– Hotărăște cu privire la asigurarea ordinii publice, analizează activitatea gardienilor
publici, poliției, jandarmeriei, pom pierilor și a formațiunilor de protecție civilă
– Acționează pentru protecția și refacerea mediului înconjurător; contribuie la
protecția, conservarea, restaurarea și punerea în valoare a monumentelor istorice și de
arhitectură, a parcurilor și rezervații lor naturale
– Contribuie la realizarea măsurilor de protecție și asistență socială, asigură
protecția drepturilor copilului etc.
Noua lege a educației (publicată în MO NR. 18/10.01.2011) stimulează o serie de
prevederi în ceea ce privește autoritățile locale.
– În Art. 19 ”Pentru asigurarea accesului egal la educație și formare profesională,
autoritățile administrației publice locale, în baza avizului conform al inspectoratelor
școlare, aprobă organizarea, funcționarea și după caz dizolva rea unor structuri de
învățământ fără personalitate juridică”. În Art. 20 se prevede că: ”autoritățile
administrației publice locale asigură, în condițiile legii, buna
desfășurare a învățământului preuniversitar în localitățile în care acestea își
exercită autoritatea”.
– Asigurarea personalului didactic necesar desfășurării educației antepreșcolare se
face de către autoritățile administrației publice locale, împreună cu inspectoratele școlare
cu respectarea standardelor de calitate și a legislației în vigo are (Art. 27)
– Asigură condițiile pentru generalizarea treptată a învățământului preșcolar
împreună cu inspectoratele școlare (Art. 28)
– Contribuie la organizarea filierelor tehnologice sau vocaționale a liceelor pe care
le stabilește inspectoratul școla r, cu consultarea autorităților administrației publice
locale,având în vedere tendințelor de dezvoltare socială și economică precizate în
documentele strategice regionale, județene și locale (Art.31)
– Stabilesc unitățile în care se organizează învățământu l de artă și învățământul
sportiv de stat cu avizul conform al inspectoratelor școlare, potrivit legii (Art. 42)

– Pot realiza parteneriate cu unitățile de învățământ, asociațiile de părinți,
organizații nonguvernamentale cu competențe în domeniu pentru or ganizarea și
funcționarea programelor ”Școală după școală” prin care se pot oferi” activități
educative, recreative, de timp liber, pentru consolidarea competențelor dobândite sau de
accelerare a învățării, precum și activități de învățare remedială” (Art. 61.8)
– Organizează rețeaua școlară a unităților de învățământ preuniversitar cu avizul
conform al inspectoratelor școlare
– Pentru a asigura calitatea învățământului, autoritățile administrației publice
locale din proprie inițiativă sau a inspectoratelor școlare pot solicita Ministerului
Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului ridicare acreditării/ autorizării unei unități
de învățământ cu personalitate juridică sau a unei structuri a acesteia în conformitate cu
prevederile legale .
– Pentru asigur area”calității educației și a optimizării gestionării resurselor” (Art. 63),
unitățile de învățământ împreună cu autoritățile administrației publice locale pot decide
înființarea consorțiilor școlare care sunt, conform legii ”Parteneriate contractuale într e
unitățile din învățământ care asigură:
a) Mobilitatea personalului între unitățile membre ale consorțiului
b) Utilizarea în comun a resurselor unităților de învățământ din consorțiu
c) Lărgirea oportunităților de învățare oferite elevilor ți recunoaștere a reciprocă a
rezultatelor învățării și evaluării ”
-Unitățile din învățământ cu personalitate juridică sunt conduse de consiliile de
administrație, de directori și directori adjuncți după caz(Art. 96). Aceste organe de
conducere au obligația de a conlucra cu consiliul profesoral,cu comitetul de părinți și cu
autoritățile administrației publice locale.
Din componenta consiliului de administrație fac parte și reprezentanți ai autorităților
publice locale, după cu urmează:”în unitățile de învățământ de stat, Consiliul de
Administrație este organul de conducere și este constituit din 7, 9 sau 17 membri”.
-Autoritățile publice locale au și rol consultativ în ce privește politicile financiare
și în domeniul resurselor umane (Art. 103), iar consiliile locale și co nsiliul județean,
respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului București pot contribui din bugetele
proprii la finanțarea de bază și completară a unităților de învățământ preuniversitară de
stat.

-Autoritățile publice locale asigură finanțarea complementară din care sunt
suportate cheltuieli de capital, cheltuieli sociale și alte cheltuieli asociate procesului de
învățământ preuniversitar de stat, din bugetele locale. Categoriile de cheltuieli sunt:
– Investiții, reparații capitale, consolidări
– Subvenții pentru internate și cantine
– Cheltuieli pentru evaluare periodică națională a elevilor
– Cheltuieli cu bursele elevilor
– Cheltuieli pentru transportul elevilor conform prevederilor art.84 alin 1
– Cheltuieli pentru naveta cadrelor didact ice conform legii
-În ceea ce privește administrarea patrimoniului, în Art.112 se prevede că
”terenurile și clădirile unităților de educație timpurie, de învățământ preșcolar, școlilor
primare, gimnaziale și liceale, inclusiv ale celorlalte niveluri de înv ățământ din cadrul
acestora, înființate de stat, fac parte din domeniul public local și sunt administrate de
către consiliile locale.”5
Primarul îndeplinește funcția de autoritate publică locală, el este cel care conduce
serviciile publice dar și aparatul de specialitate al primarului.
Primarul desemnează cel puțin un reprezentant în consiliul de administrație al unităților
de învățământ preuniversitar.
Conform Legii educației naționale nr. 1/2011, finanțarea de baza și finantarea
complementară a unităților de învățământ se realizează pe baza contractului de management
încheiat între directorul unității de învățământ preuniversitar și primarul unității/subdiviziunii
administrativ -teritoriale în a cărei rază teritorială se află unitatea de învățământ, respectiv cu
președintele consiliului județean/primarul de sector, în cazul școlilor speciale.

1.4. Proiecte comune școală -comunitate

1.5. Serviciile școlii către comunitate
Parteneriatul dintre școal ă și familie se poate concretiza sub forma unor servicii
organizate exclusiv de către școală sau în colaborare cu alte instituții, organizații sau asociații
de părinți. Acestea pot fi: centre de sprijinire educativă a elevilor defavorizați, centre de
consi liere, centre de logopedie, sportive, pentru supravegherea copiilor la teme , cercuri

5 http://documents.tips/documents/relatia -scoala -familie -marinela -marc.html , p.8-10

lingvistice, artistico -plastice, teatrale, de voluntariat etc. Toate au ca scop primordial
dezvoltarea multilaterală a elevilor și implicit a comunității.
Școala poate in terveni în sprijinirea educativă a elevilor defavorizați socio -economic
prin:
a) programe de intervenție – acest lucru crează condiții favorabile succesului școlar al
elevului în cauză
b) educația compensatoare – concretizată în burse de merit, cursuri de î not, premii de
excelență etc.
c) pregătirea suplimentară după cursuri – Unele școli oferă posibilitatea sprijinirii
elevilor care se pregătesc pentru olimpiade sau concursuri școlare prin programe de
suplimentare, dar și a elevilor cu risc de eșec școlar. Acestea sunt fie remunerate prin
intermediul unor proiecte europene sau din fondurile bugetului local , fie neremunerate.
d) programe de meditații
e) stimulente și a descurajări –programe care oferă stimulente materiale pentru elevii cu
rezultate deosebite fie la școală, dar mai ales la concursurile școlare.

CAPITOLUL 2: Școala și familia

2.1. Funcții ale familiei
După cum se știe familia are o multitudine de funcții, printre care:
-funcția economică
-funcția de socializare
-funcția educativă
-funcția de solidaritate
-funcția de reproducere

2.2. Fenomene sociale care influențeayă evoluția familiei și parteneriatul școală –
familie
Fenomenele sociale care influențează evoluția familiei și parteneriatul școală – familie:
– Natalitatea are un rol important în viața școlii pentru că influențează fluxurile de
elevi care intră în școală, iar numărul elevilor influențează la rândul lui celelalte resurse școlare
(spații de învățare, personal, finanțări etc.). Majoritatea țărilor civilizate se confruntă momentan
cu problema scăderii natalității datorată :
-dorinței individului de a avea și de a oferi propriului copil un trai mai bun;
-scăderii fertilității;
-amânării deciziei de a avea un copil până la o vârstă tardivă;
-optări i pentru o carieră profesională în locul statutului de mamă etc.
– Divorțul

Familia, celula de bază a societății, este universul cel mai apropiat care îi oferă copilului
liniște, stabilitate, ajutor la nevoie, suport moral, iar când aceasta se destramă co pilul este
extrem de afectat pe toate planurile. Experiențele prin care acesta trece în cazul divorțului
părinților sunt deosebit de traumatizante și toate aceste traume afectează inevitabil dezvoltarea
intelectuală, morală , socială a individului aflat î n prin proces de formare.
Cauzele divorțului sunt multiple și diverse :
-căsătorii la o vârstă precoce ;
-concubinaj;
-nivelul scăzut al educației partenerilor;
-stresul de la servici
-sărăcia
-alcolismul etc.
În timpul procesului de divorț dar și în peri oada imediat următoare, în familie se
instalează de cele mai multe ori o atmosferă tensionată cu violențe fizice , dar mai ales verbale,
cu o luptă acerbă pentru preluarea copiilor, cu presiune asupra lor , în cazul în care aceștia au
vârsta la care pot s ă aleagă cu cine doresc să rămână. Situația se agravează când violențele iau
amploare și este implicată poliția sau alte instituții abilitate.
Divorțul părinților are consecințe educative nedorite asupra copiilor care au nevoie de
ambele sexe pentru a -și construi o bună identitate. Rolurile părinților sunt diferite, copilul se
identifică cu părintele de același sex și caută afecțiune la părintele de sex opus. Niciunul dintre
părinți nu -și poate exercita eficient rolul în condițiile în care trăiește izolat de celălalt. Foarte
nociv pentru copil este climatul din familie existent înainte ca cei doi soți să se despartă efectiv.6
În această perioadă critică pentru copil , școlii îi revine un rol deosebit de important
deoarece este primul loc unde copilul cau tă înțelegere și alinare. Școala trebuie să fie pregătită
pentru astfel de situații cu cadre didactice specializate din punct de vedere psihopedagogic, cu
psihologi, asistenți sociali care să îi asculte pe acești copii, să îi înțelegă și să le arate că și ei
sunt importanți. De foarte multe ori copiii se simt vinovați pentru situația tensionată din casă și
uneori chiar pentru divorțul părinților, iar dacă nu se găsește o persoană care să discute cu ei și
să le explice că vine nu este nicidecum a lor , exis tă șanse foarte mari să intre într -un anturaj
nepotrivit și clacheze.

6 Camelia Stăiculescu (2012), Școala și comunitatea locală, Editura ASE, București, p.47

– Migrația forței de muncă reprezintă un fenomen social a cărei pondere acrescut
vertiginos de când românii au primit dreptul de a munci în Europa. Nu doar România se
confruntă cu aceas tă problemă, ci și alte țări din estul Europei.
Plecare unui părinte în străinătate afectează inevitabil orice copil , dar situația nu este așa de
gravă ca în cazul în care pleacă ambii părinți iar copiii rămân în grija bunicilor, ba chiar mai
rău în, gri ja altor rude. Cu cât rudele sunt mai îndepărtate , cu atât implicarea lor este mai mică
iar copilul se simte abandonat. Printre puținele elemente de stabilitate din viața lor rămâne
învățătorul, respectiv dirigintele.
Și de această dată parteneriatul din tre cele două componente este necesar în cazul
copiilor ai rămași în grija rudelor sau cunoștințelor, dar nu și suficient, căci golul rămas în
sufletul acestor copii în urma plecării părinților la muncă în străinătate nu poate fi umplut.
Efortul pentru sa lvarea acestor copii trebuie să apară și din partea școlii dar și a autorităților
locale. Școala ar trebui să ofere asistență psihologică și cadre didactice informate și specializate
pentru a desfășura activități sociale iar autoritățile locale ar putea aj uta prin stimularea
servicilor de asistență socială.
Problemele pot fi mai ușor identificate, monitorizate și, de ce nu , rezolvate dacă există
o cale de comunicare și cooperare între școală, care este prima instanță care poate sesiza
problemele copiilor prin contactul nemijlocit și frecvent cu copiii și familiile lor și autoritățile
publice locale, instituțiile comunității și organizațiile nonguvernamentale care acționează la
nivel local. Școala, dar și Direcțiile de asistență socială, organizațiile nongu vernamentale pot
iniția programe de educare, informare și consiliere a părinților cu privire la efectele plecării
acestora, a absențelor prelungite asupra copiilor.7
– Reconstruirea familiei din părinți divorțați
– Decesul unui membru al familiei
– Implicarea părinților în activitatea școlii depinde de interesul acestora față de
școală , de programul de lucru al părinților și de nivelul de pregătire al acestora. Există cazuri
în care părinții se implică activ în toate activitățile organizate de de școală, în toate activitățile
școlare și extrașcolare ale propriului copil dar există și extrema cealaltă când părinții nu
păstrează niciun fel de legătură cu școala, nefiind prezenți nici măcar unul la ședințele cu
părinții.

7 Camelia Stăiculescu (2012), Școala și comunitatea locală, Editura ASE, București, p .51

2.3. Teorii privind relația școală – familie și forme de organizare a activităților cu
familia
Există două teorii importante privind relația școală -familie:
– Teoria profesionalismului care consideră ca un element esențial serviciul făcut altora, fără a
gândi la avantaje personale; criteriile acestei teorii sunt : competența, servirea clienților, un cod
de etică profesională.
– Teoria schimbului care consideră acțiunea umană în funcție de un câștig personal; se
consideră privilegii tradiționale ale profesorilor: un grad de autonomie, un salariu asigurat, o
competiție restrânsă. Din această perspectivă câștigurile profesorului din parteneriatul școală –
familie sunt : un statut valorizator în ochii societății; cooperarea cu familia poate fi un test
profesional și poate fi co nsiderată ca făcând parte din datoria profesională a
profesorului(părinții sunt clienți ai școlii); eficacitatea învățământului poate fi ameliorată prin
cooperarea între școală și familie; părinții sunt responsabili legali de educația copiilor lor și pot
avea exigente de a evalua rezultatele activității școlare.8
În ceea ce privește relația dintre familie și părinți cele mai frecvente forme de organizare
a acestei relații sunt :
-Ședințele cu părinții
-Discuții individuale între cadrele didactice și părinți
-Organizarea unor întâlniri cu părinții
-Implicarea părinților în manifestări culturale ale școlii și activități recreative
-Voluntariat
-Asociațiile de părinți
-Cursuri de Parenting9

2.4. Parteneriatul școală -familie

La nivelul școlii, părinții sunt implicați în mai mult tipuri formale de organizare:
1. Consiliul reprezentativ al părinților / Asociația de părinți
2. Consiliul clasei
3. Comisia pentru evaluarea și asigurarea calității în școală
4. Comitetul de părinți ai clasei10

8 http://documents.tips/documents/relatia -scoala -familie -marinela -marc.html , p.4
9 http://documents.tips/documents/relatia -scoala -familie -marinela -marc.html , p.4-5
10 http://documents.tips/documents/relatia -scoala -familie -marinela -marc.html , p.5

5. Consiliul de Adminis trație al școlii
Conform noii legi a educației, relațiile dintre instituțiile școlare și familiile elevilor
îmbracă noi dimensiuni formale:
– În Art. 14 se stipulează că : MECTS proiectează, fundamentează și aplică strategiile
naționale în domeniul educației și prin consultarea structurilor asociative reprezentative ale
părinților.
– Părinții se pot implica și în alegerea disciplinelor din curriculum la decizia școlii. În art. 63
se prevede că: ”consiliul de administrație al unității de învățământ, în urma consultării
elevilor, părinților și pe baza resurselor disponibile, stabilește curriculum la decizia școlii.
Programele școlare pentru disciplinele/domeniile de studiu,respectiv modulele de pregătire
opționale se elaborează la nivelul unităților de învățământ” și prin consultarea structurii
asociative a părinților.
– În Art. 79. familiile antepreșcolarilor, ale preșcolarilor și ale elevilor sunt recunoscute ca
beneficiarii secundari ai învăț ământului preuniversitar.
– Conform legii, învățământul preuniversitar este centrat pe beneficiari, iar toate deciziile
majore vor fi luate atât prin consultarea reprezentanților beneficiarilor primari ( Consiliul
Național al Elevilor) și prin co nsultarea obligatorie a reprezentanților beneficiarilor secundari
și terțiari, respectiv a structurilor asociative reprezentative ale părinților.(art. 80)
– Legea mai prevede și formalizarea relațiilor școală -părinți astfel: în art. 86 se preve de că
”Unitățile de învățământ încheie cu părinții, în momentul înscrierii antepreșcolarilor,
respectiv a preșcolarilor sau a elevilor, în Registrul unic matricol, un contract educațional,
în care sunt înscrise drepturile și obligațiile r eciproce ale părinților. Contractul educațional –
tip este aprobat prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului și
este particularizat, la nivelul fiecărei unități de învățământ, prin decizia consiliului de
admi nistrație”. În lege sunt prevăzute numai următoarele obligații ale părinților: părintele
sau tutorele legal este obligat să ia măsuri pentru școlarizarea elevului, pe perioada
învățământului obligatoriu și răspunde pentru distrugerile materiale din patrimoniul școlii,
cauzate de elev. Nerespectarea acestor obligații din culpa părintelui sau a tutorelui legal
instituit, se sancționează cu amendă cuprinsă între 100 lei și 1.000 lei ori cu muncă în folosul
comunității, prestată de părinte sau de tutorele legal (Art. 360)
– În ce privește componenta evaluare, se dorește realizarea unei mai bune transparențe față de
părinți. Un rol important îl are ”portofoliul educațional al elevului” care este constituit
din elemente ca re atestă evoluția elevului în contexte educaționale diverse. Apare însă
problema egalității de șanse. Familiile cu resurse materiale scăzute sau cu un capital

educațional precar, pot asigura pentru copiii lor o bună educație nonformală și informală?
Aceeași problemă se ridică și pentru copiii proveniți din comunități sociale izolate. În urma
evaluărilor periodice(clasele: a II -a, a IV -a, a VI -a ) elevilor le vor fi realizate planuri
individualizate de învățare care se comunică părinților . În baza
acestora se realizează atât preorientarea cât și orientarea către liceu. În acest caz se pune
întrebarea care este rolul familiei în realizarea acestor planuri individualizate? Considerăm
că părinții trebuie să fie parteneri activi în realiza rea acestor planuri.
– Asociațiile de părinți pot realiza parteneriate cu unitățile de învățământ, organizații
nonguvernamentale cu competențe în domeniu pentru organizarea și funcționarea programelor
”Școala după școală” prin care se pot oferi ”acti vități educative, recreative, de timp liber,
pentru consolidarea competențelor dobândite sau de accelerare a învățării, precum și
activități de învățare remedială”. Ca sprijin oferit copiilor și familiilor acestora, statul poate
finanța programu l ”Școala după școală” pentru copiii și elevii din grupurile dezavantajate,
potrivit legii. (Art. 58)
– Reprezentanții părinților fac parte și din conducerea unităților de învățământ, fiind
membri cu drepturi depline în Consiliul de Admi nistrație (2 -3 părinți, în funcție de numărul
total de membri)
– Asociațiile reprezentative ale părinților au rol consultativ în ce privește politicile financiare
și în domeniul resurselor umane (Art. 103). Un raport asupra relațiilor dintre școal ă și familie
în Țările Comunității Europene enumeră motivele pentru care școala și familia se străduiesc să
stabilească legături între ele :
– Părinții sunt juridic responsabili de educația copiilor lor;
– Învățământul nu este decât o parte din educația copilului;o bună parte a educației se petrece
în afara școlii;
– Atitudinea părinților se răsfrânge asupra rezultatelor școlare ale elevilor, în special asupra
motivațiilor învățării;
– Grupurile sociale implicate în situația școlară(în special părinții și profesorii) au dreptul
să influențeze gestiunea școlară;11

2.5. Impedimente în relația școală -familie
Raporturile școlii cu comunitatea, în special prin relația directă cu familia, sunt puternic
influențate de modificările aduse pe piața lib eră: școala, în calitate de producătoare de capital

11 http://documents.tips/documents/relatia -scoala -familie -marinela -marc.html , p.5-6

uman – pregătirea personală – trebuie să găsească formele cele mai eficiente de asigurare a
calității produselor sale, iar ,,consumatorii”, de astă data activi, se interesează de drepturile lor
în privința opțiunilor și controlului serviciilor educaționale. Tendința manifestată în toate statele
occidentale legată de modificarea semnificației noțiunii de ,,serviciu public”, ,,cetățean” și
,,cetățenie ” , se manifestă în raportul școală – comunitate care devine un raport între cetățeni și
reprezentanții unui serviciu public în care educatorii (ca grup de specialiști care reprezintă
statul) sunt supuși evaluării publice. Noțiunea de accountability , ce definește obligația
funcționarului public de a desfășura o ac tivitate transparentă, se traduce prin deschiderea
școlii.12
Date fiind aceste noțiuni, eșecul elevilor reprezintă inevitabil un eșec al școlii. Să nu
uităm că școala nu este singurul factor care influențează suuccesul școlar , familia la rândul său
își pune amprenta în mod semnificativ asupra îndregului proces edicativ, de unde rezultă
necesitatea impetuoasă a depășirii tuturor obstacolelor ce stau în calea unei relații productive
între școală și familie.Aceste obstacole sunt :
a) de natură șolar ă:
– Dificultăți de comunicare
– Profesorul este nehotărât între a fi autonom și a respecta condițiile noi ale parteneriatului
– Lipsa pecializării cadrelor didactice în legătură parteneriatul școală -familie
b) de natură familială
– părinții pot fi uneo ri apatici
– nu sunt responsabili ci așteptă doar inițiativa cadrelor didactice
– uneori sunt prea timizi
– participă la întîlnirile stabilite , dar doar cu scopul de a critica școala
– alții sunt preocupați în exces de notere copilului
– nu înțeleg corect rolul lor în educația copilului
– vin la școală doar în situații excepționale
– uneori, părinții sunt recalcitranți față de ideile noi
– gestionează ineficient prioritățile

12 Adela-Mihaela Țăranu,, Școoala, între comunitatea locală și provocările globalizării,
INSTITUTUL EUROPEAN, București , 2009, pag. 138

Capitolul 3 : Studiu privind influența activităților realiza te de către școală în
dezvoltarea comunității Dudeștii Noi

3.1. Premisele cercetării
Prezenta lucrare își propune să demonstreze că școala , prin activitatea sa la nivelul
cuurriculumului dar mai ales prin activitatea extrașcolară contribuie în mod explicit la
dezvoltarea comunității din care face parte, pe plan social, cultural, economic, ecologic etc.
Prin participarea la proiectele clasei fiecare elev devine membru activ în procesul de dezvoltare
al școlii și al comunității din care face parte , dar în același timp devine conștient de
responsabilitatea pe care o are fiecare membru al comunității și anume aceea de a face tot ce îi
stă în putință pentru a asigura progresul societății.
Dezvoltarea unei comunități depinde de fiecare membru indiferen t de vârstă, sex , etnie
sau alte criterii sociale, iar influența copiilor asupra membrilor familiei, vecinilor, rudelor, este
foarte mare. Dezvoltarea unor abilități, priceperi și deprinderi în cadrul activităților extrașcolare

duce la implementarea acest ora mai departe în cadrul altor activități ce îi vor implica de această
data și pe adulți, și astfel, după principiul bulgărelui de zăpadă, toate aceste eforturi duc la o
dezvoltare a comunității.

3.2. Scopul și obiectivele cercetării
Scopul cercetării este de a stimula dezvoltarea comunității prin activitățile
extrașcolare realizate de Școala Gimnazială Dudeștii Noi la nivelul unei clase de elevi.
Obiectivele cercetării:
– identificarea direcțiilor de dezvoltare ale comunității Dudeștii Noi ce pot fi s prijinite
prin activități organizate de școală
– stabilirea nivelului de implicare a elevilor și părinților în activitățile de dezvoltare a
comunității
– proiectarea și organizarea activităților care să influențeze dezvoltarea comunității pe
plan cultural -artistic, ecologic și social
– evidențierea efectelor produse după desfășurarea activităților

3.3. Ipoteza cercetării
Dacă școala proiectează și desfășoară mai multe activități extrașcolare diverse și
atractive, va crește numărul elevilor și părinților i mplicați în activități de dezvoltare pe plan
social, cultural și ecologic a comunității și vor fi dezvoltate proiecte comunitare de impact.

3.4. Variabilele cercetării
Variabila independentă : activități de dezvoltare socială, cultural -artistică și ecolo gică
Variabila dependentă : creșterea interesului pentru dezvoltarea comunității, numărul și impactul
proiectelor commune dezvoltate

3.5. Metode de investigație

3.5.1. Metoda chestionarului
Un chestionar este un instrument de cercetare constând dintr -o serie de întrebări și a
altor solicitări în scopul de a aduna informații de la persone. A fost inventat de Sir Francis
Galton.
Există mai multe tipuri de chestionare cu:

 întrebări închise cu:
– răspuns unic
– răspuns multiplu
 întrebări matrice cu:
– răspuns unic
– răspuns multiplu
 întrebări deschise cu :
– răspuns pe un camp
– răspuns pe mai multe câmpuri
– răspuns liber de tip eseu
– răspuns numeric
 întrebări cu notare:
– clasament
– sumă constantă

3.5.2. Metoda experimentului
,,Experimentul este observarea și măsurarea efectelor manipulării unei variabile
independente asupra variabilei dependente, într -o situație în care acțiunea altor
factori(prezenți efectiv dar străini studiului) este redusă la minimum ”(Festinger&Ratz, 1963)
Deci experimen tal reprezintă o observație provocată și controlată care implică următoarele
concepte de bază:
– variabile
– situație experimentală
– manipulare experimentală
Variabilele la rândul lor sunt de două categorii: variabile independente și variabile
depend ente iar schema pe care se bazează experimental este R=f(S). S este stimulul (variabila
independentă) , R este răspunsul (variabila dependentă) iar ,,f” este relația dintre ele.
Există trei categorii de experimente:
 experimentul natural
 experimentul de lab orator
 experimentul psihopedagogic
3.6. Eșantionul de subiecți

Subiecții sunt elevii clasei a III -a (20 elevi) de la Școala Gimnazială Dudeștii Noi (an
școlar 2015 -2016) și părinții acestora (20 persoane) , locul desfășurării este Școala Gimnazială
Dudești i Noi dar și alte locații din comunitate, iar perioada cercetării este reprezentată de anii
școlari 2014 -2016.
3.7. Descrierea cercetării
3.7.1. Etapa preexperimentală
Pentru afla direcțiile de dezvoltare a comunității s -a folosit ,,Planul de dezvoltare al
Comunei Dudeștii Noi” , componenta analitică, și anume, analiza PEST(E) și analiza pe
domenii.

,,Planul de măsuri pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a comunei Dudeștii Noi ”

Măsură Termen Responsabil Resurse
O1. Dezvoltarea de servicii turistice de relaxare și servicii petnru petrecerea timpului liber;
Aquaparcul (Universul apei) Dudeștii
Noi
Octombrie
2015 Agent de
dezvoltare
locală;
Administrator
public POR 2014 -2020
PNDR 2014 –
2020 – Axa 3 –
Renovrea satelor;
Turism; Axa 4 –
LEADER.

Fonduri
guvernamentale
pentru turism

Resursa locală –
fonduri locale
private; Rugile
locale;
Înființarea unui parc comunal – cu
spații de joacă pentru copii și alei
pentru promenadă, cu scenă petnru
evenimente în aer liber; Iulie 2015 Agent de
dezvoltare
locală;
Program de facilități pentru
investițiile în spațiile de cazare la nivel
local – pensiuni și agropensiuni
turistice; Ianuarie
2016 Agent de
dezvoltare
locală;
Program de facilități pentru
înființarea de restaurante;
Ianuarie
2016 Agent de
dezvoltare
locală;
Administrator
public

Program de facilități pentru servicii
adresate turiștilor – inclusiv pe fostele
platforme ale COMTIM; Ianuarie
2016 Agent de
dezvoltare
locală;
Administrator
public

Buget proiecte
25.000.000 EUR
Înființarea unui centru de resurse
turistice: Formare resursei umane în
domeniul turistic, marketing turistic și
informare turistică; Octombrie
2015 Agent de
dezvoltare
locală;
Administrator
public
Servi cii specifice de pescuit;
Octombrie
2015 Agent de
dezvoltare
locală;
Administrator
public
Ofertă turistică: Program sportiv –
competiții sportive; Evenimente locale
– tradiții ale etniilor; Muzeul viu –
Muzeul șvabilor din banat; etc. Ianuarie
2016 Agen t de
dezvoltare
locală;
Administrator
public

Fig. 1. Primăria comunei Dudeștii Noi – Principiile de lucru13
Măsură Termen Responsabil Resurse
O2. Sprijin pentru înființarea de servicii sociale și alte servicii la nivelul comunității
Înființarea unui Dispensar veterinar /
punct de lucru permanent; Octombrie
2015 Medic veterinar PNDR 2014 –
2020; FRDS –
SEE Grants
POSDRU 2007 –
2013 – 6.1
Economie
socială; POCU Centru de bătrâni cu probleme
medicale și de sănătate; Ianuarie
2015 Medic de familie
Înființarea unei cantine sociale cu
servicii de catering; Iunie 2015 Asistent social
Administrator

13 http://www.primariadudestiinoi.ro/html/comu na/plan_masuri.php

Casa de Cultura 2014 -2020
Resursa locală:
Clădiri
disponibile;
Bugetul local;
Buget proiecte:
1.600.000 EUR Dotarea centrului de permanență cu o
ambulanță; Octombrie
2015 Medic de familie
Sprijin pentru dezvoltarea de
activități economice în domeniul
serviciilor sociale pentru locuitorii
comunei și turiști (centru de
înfrumusețare, SPA, centru de
echitație, etc.); Ianuarie
2016 Agent de
dezvoltare
locală;
Administrator
public
Fig. 214
Măsură Termen Responsabil Resurse
O3. Înființarea de întreprinderi sociale pentru calificarea și angajarea tinerilor din comună;
Înființarea unei întreprinderi sociale
pentru producerea pavelelor și a
betonului ornamental și pentru
pavarea trotuarelor și străzilor
comunei; Ianuarie
2015 Agent de
dezvoltare
locală;
Administrator
public Programul
POSDRU – DMI
6.1 – Sprijin irea
economiei
sociale.
Programarea
2007 – 2013;
POCU – 2014 –
2020. POSCEE
2014 -2012;
PNDR – 2014 –
2020.
Resursele locale
disponibile:
Clădirile
disponibile la
Primărie;
Buget proiecte:
800.000 EUR Înființarea unei întreprinderi sociale
pentru spații verzi;
Ianuarie
2015 Agent de
dezvoltare
locală;
Administrator
public
Înființarea unei întreprinderi sociale
în domeniul alimentației;
Ianuarie
2016 Agent de
dezvoltare
locală;
Administrator
public
Înființarea unui centru de
calificare/recalificare a tinerilor
având ca bază de activități practice
întreprinderile sociale inițiate; Ianuarie
2015 Agent de
dezvoltare
locală;
Administrator

14 http://www.primariadudestiinoi.ro/html/comuna/plan_masuri.php

public
Stimularea investiților în zona
industrială – facilități pentru
investitori. Decembrie
2015 Primar
Fig.3 15
Măsură Termen Responsabil Resurse
O4. Dezvoltarea unui centru de desfacere a produselor locale
Înființarea unui târg de produse
locale – unde să vândă produse
producătorii locali și cei din satele
învecinate; Ianuarie 2016 Viceprimar PNDR 2007 –
2013; Axa
LEADER a
PNDR; PNDR
2014 – 2020;
Resursă
locală:Terenuri
disponibile la
nivel local;
Fonduri private
locale;

Buget proiecte –
500.000.EUR Înființarea unei întreprideri
comunitare pentru vânzarea
produselor locale – înființarea unei
cooperative a producătorilor locali; Decembrie
2016 Viceprimar
Încurajarea dezvoltării produselor
ecologice (mai ales în domeniul
pomicol);
Ianuarie 2016 Viceprimar
Fig. 416
Măsură Termen Responsabil Resurse
O5. Sprijin pentru înființarea plantațiilor de pomi și împădurirea terenurilor slab productive;
Identificarea suprafețelor care ar
putea fi dezvoltate ca plantații
pomicole sau împădurite; Octombrie
2014 Agent de
dezvoltare
locală;
Administrator
public PNDR 2007 –
2013; Axa
LEADER a
PNDR; PNDR
2014 – 2020;

15 http://www.pr imariadudestiinoi.ro/html/comuna/plan_masuri.php

16 http://www.primariadudestiinoi.ro/html/comuna/plan_masuri.php

Promovarea înființării de plantații
pomico le și împăduririi suprafețelor
slab productive; Decembrie
2016 Agent de
dezvoltare
locală;
Administrator
public Resursă
locală:Terenuri
disponibile la
nivel local;
Fonduri private
locale;
Buget proiecte –
Resurse locale Suport pentru dezvoltarea proiectelor
de finanțare;
Decembrie
2016 Agent de
dezvoltare
locală;
Administrator
public
Fig. 517
Măsură Termen Responsabil Resurse
O6. Creșterea calității serviciilor educaționale și a populației școlare;
Înființarea unui centru de zi pentru a
oferi servicii prelungite copiilor; Iunie 2017 Director
Școala
Gimnazială PNDR 2014 –
2020; FRDS –
SEE Grants;
POCU 2014 –
2020, Economie
socială; POR;
Resursa locală:
Clădiri
disponibile;
Bugetul local;
Buget proiecte:
1.600.000 EUR Promovarea ofertei școlare la firmele
de pe teritoriul comunei; Iunie 2015 Director
Școala
Gimnazială
Stabilirea în localitate ca cadrelor
didactice ale școlii; Decembrie
2016 Director
Școala
Gimnazială
Modernizarea infrastructurii
educaționale; Decembrie
2017 Director
Școala
Gimnazială
Fig. 618
Măsură Termen Responsabil Resurse
O7. Dezvoltarea transportului în comun cu Municipiul Timișoara și cu satele învecinate;
Înființarea unei rute de autobuz Decembrie Administrator PNDR – 2014 –

17 http://www.primariadudestiinoi.ro/html/comuna/plan_masuri.php

18 http://www.primariadudestiinoi.ro/html/comuna/plan_masuri.php

permanente în partenerait cu satele
vecine; 2016 public 2020;
POS Transport;

Buget proiec te:
1.500.000 EUR Înființarea unei linii de transport în
comun care să lege comuna de
municipiu (incluzând marile
companii de pe traseu); Decembrie
2019 Primar
Fig. 719
Măsură Termen Responsabil Resurse
O8. Amenajarea infrastructurii Comunei;
Renovarea Bisericii Romano -Catolice
„Sf. Vendelin ” – Monument istoric
Decembrie
2017 Agent de
dezvoltare
locală;
Administrator
public PNDR 2014 –
2020 – Axa 3 –
Renovrea
satelor; Axa 1 –
Accesul la
terenurile
agricole și
forestiere; Axa 4
– LEADER.

POR 2 014-2020

POS Mediu;
Fonduri
guvernamentale
pentru
infrastructură și
mediu;

Resursa locală –
intreprinderile
sociale înființate;
Extinderea infrastructurii de apă
potabilă și canalizare; Decembrie
2018 Agent de
dezvoltare
locală;
Rețea de supreveghere video a
comunei Decembrie
2016 Administrator
public
Pavarea aleilor pietonale din comună
– realizarea unei pavări uniforme Iulie 2016 Viceprimar
Amenajarea de fântâni arteziene și
fântâni cu apă potabilă; Decembrie
2019 Agent de
dezvoltare
locală;
Amenajarea drumurilor către
proprietățile agricole din jurul
comunei Iulie 2017 Agent de
dezvoltare
locală;
Amenajarea unei centuri pentru
utilajele agricole în jurul comunei Iulie 2019 Agent de
dezvoltare
locală;
Amenajarea canalizării pluviale din Iulie 2017 Agent de
dezvoltare

19 http://www.primariadudestiinoi.ro/html/comuna/plan_masuri.php

comună și din jurul comunei; locală; POR; POS
Transport;

Buget proiecte
5.000.000 EUR Rețea de gaz în toată comuna Decembrie
2016 Agent de
dezvoltare
locală;
Spații de locuit pentru specialiști care
lucrează în comună (cadre didactice,
medic, medic veterinar, etc.) Iulie 2017 Administrator
public
Amenajarea de parcări; Iulie 2016 Viceprimar
Construirea unei baze sportive în
comună; Decembrie
2018 Administrator
public
Surse alternative de energie pentru
încălzire și uz caznic
Decembrie
2019 Agent de
dezvoltare
locală;
Administrator
public
Fig.820
Măsură Termen Responsabil Resurse
O9. Ecologizarea și înfrumusețarea comunei
Amenajarea uniformă a spațiilor
verzi ale comunei; Decembrie
2017 Administrato
r public PNDR 2014 –
2020
POS Mediu;
Fonduri
guvernamentale
pentru
infrastructură și
mediu;
POSDRU – 6.1
Economie socială
POCU 2014 -2020
Resursa locală –
intreprinderile Ecologizarea spațiilor din apropierea
comunei (curățarea gunoaielor și
amenajarea lor ca aspect) Octombrie
2016 Viceprimar
Păstrarea unui specific al
comunităților – renovarea clădirilor
vechi specifice colectivității Octombrie
2017 Primar
Plan peisagistic al comunei –
îmbinarea modernului și specificului
local; Octombrie
2018 Primar
Curățarea măracinilor și a ierbii de pe
langă șosele și de pe toate terenurile Decembrie
2015 Viceprimar

20 http://www.primariadudestiinoi.ro/html/comuna/plan_masuri.php

accesibile ale comunei sociale înființate;

Buget proiecte
500.000 EUR
Fig. 921
Măsură Termen Responsabil Resurse
O10. Dezvoltarea agendei culturale a comunei și implicarea tinerilor în activități culturale;
Înființarea unui muzeu local (în
clădirea bisericii catolice, după
renovarea acesteia); Decembrie
2017 Referent
cultural PNDR 2014 –
2020
POCU 2014 -2020
Fondul Cultural
Român
Programele de
cooperare
transfrontalieră
2014 -2020
Resursa locală –
intreprinderile
sociale înființate;
Buget proiecte
500.000 EUR Înființarea unei miniorchestre în
cadrul Casei de Cultură Dudeștii Noi; Iulie 2015 Referent
cultural
Deschiderea Casei de Cultură pentru
activități de tineret; Iulie 2015 Referent
cultural
Sprijin pentru înființarea de asociații
culturale și de tineret în comună; Iulie 2015 Referent
cultural
Realizarea de tabere de creație
artistică (pictură, sculptură,
literatură, muzică, etc.) Iulie 2016 Referent
cultural
Realizarea de înfrățiri și realizarea de
cooperări transfrontaliere cu
localități din străinătate Decembrie
2017 Primar

Fig. 1022

Aplicarea chestionarelor:
Chestionarul pentru elevi

21 http://www.primariadudestiinoi.ro/html/comuna/plan_masuri.php

22 http://www.primariadudestiinoi.ro/html/comuna/plan_masuri.php

An școlar: 2014 -2015
Clasa: _______
Data: __________________
1.Câte obiective istorice ai viziatat anul trecut ?
□ niciunul
□ unul
□ două
□ mai multe
2. Colectezi selectiv gunoiul menajer?
□ DA
□ NU
3. În ce zi a lunii este colectat gunoiul selectiv?
□ în fiecare luni
□ marțea
□ în fiecare a doua zi de luni din lună
□ nu știu
4. Știi cum se pregătește selectiv gunoiul pentru predare?
□ DA
□ NU
5. Crezi că e important să selectezi gunoiul?
□ DA
□ NU
6. Reciclezi?
□ DA
□ NU
7. Câte piese de teatru ai vizionat în anul trecut școlar?
□ niciuna
□ una
□ două
□ mai multe
8. De unde cumperi mărțișoare?
□ Timișoara
□ producători locali
□ magazinele din localitate

10. Ai avut vreo lucrare expusă la o expoziție artistico -plastică organizată înafara școlii ?
□ da
□ nu

Chestionar pentru părinți
Nivelul de învățământ: primar
Data: ______________
1. Ați participat la vreo activitate organizată de școală, care să influențeze dezvoltarea
comunității în care locuiți ?
□ DA
□ NU
2. Ați participat la Campania națională de curățenie ,,Let’s Do it, România”?
□ DA
□ NU
3. Știți cum se pregătește selectiv gunoiul pentru predare?
□ DA
□ NU
4. Colectați selectiv gunoiul menajer?
□ DA
□ NU
5. Credeți că e important să selectezi gunoiul?
□ DA
□ NU
6. Dumneavoastră reciclați?
□ DA
□ NU
7. De câte ori ați fost la teatru în anul trecut școlar?
□ niciodată
□ o dată
□ de două ori
□ de mai multe ori
8. Din ce cauză ați mers foarte rar sau nu ați mers la teatru ?
□ lipsa mijlocului de transport

□ lipsa timpului
□ nu m -a interesat
□ lipsa banilor
9. De câte ori ați participat la expoziții artistico -plastice?
□ niciodată
□ o dată
□ de două ori
□ de mai multe ori
10. De unde cumpărați mărțișoare?
□ Timișoara
□ producători locali
□ magazinele din localitate
În urma aplicării chestionarelor atât pentru elevi cât și pentru părinți s -au obținut
următoarele informații:
 Majoritatea elevilor nu au vizitat obiective istorice
 Majoritatea elevilor și părinților nu au cunoștințele necesare despre educația
ecologică, reciclare sau preluarea selectivă a gunoiului menajer
 75% dintre elevi au vizionat cel mu lt o piesă de teatru în anul trecut școlar
 80% dintre părinți au vizionat cel mult două piese de teatru în ultimul an școlar
iar motivele principale sunt lipsa mijlocului de transport propriu și lipsa banilor
 65% dintre părinți au participat la cel mult do uă expoziții artistico -plastice
 doar 25 % dintre elevii chestionați au avut lucrări expuse la o expoziție artistico –
plastică înafara școlii
 majoritatea elevilor și părinților achiziționează mărțișoare din Timișoara sau de
la magazinele din localitate
Rezultatele chestionarelor aplicate elevilor:

0%5%10%15%20%25%30%35%40%
niciunul unul două mai multeChestionar elevi:
1. Câte obiective istorice ai vizitat în anul trecut școlar?
0%50%100%
da marțeaChestionar elevi:
2.Colectezi selectiv gunoiul menajer?
0%10%20%30%40%50%60%70%80%
în fiecare luni marțea în fiecare a doua zi de
luni din lunănu știuChestionar elevi:
3. În ce zi a lunii este colectat gunoiul selectiv în Dudeștii
Noi?

0%20%40%60%80%100%
da nuChestionar elevi:
4. Știi cum se pregătește selectiv gunoiul
pentru predare?
0%10%20%30%40%50%60%70%
da nuChestionar elevi:
5. Crezi că e important să selectezi gunoiul
menajer?
0%20%40%60%80%
da nuChestionar elevi:
6. Tu reciclezi?

0%20%40%60%
niciuna na două mai multeChestionar elevi:
7. Câte piese de teatru ai vizionat în anul
trecut școlar?
0%10%20%30%40%50%60%70%
Timișoara producători locali Magazine din localitateChestionare elevi:
8. De unde cumperi mărțișoare?

Rezultatele chestionarelor aplicate părinților:

0%10%20%30%40%50%60%70%80%
da nuChestionar elevi:
9. Ai avut vreo lucrare plestică expusă la o
expoziție de profil?
0%10%20%30%40%50%60%70%80%
da nuChestionar părinți:
1. Ați participat la vreo activitate organizată
de școală, care să influențeze dezvoltarea
comunității în care locuiți?

0%20%40%60%80%100%
da nuChestionar părinți:
2. Ați participat la Campania națională de
curățenie ,,Let's do it România!"?
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
da nuChestionar părinți:
3. Știți cum se pregătește selectiv gunoiul
pentru predare?

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%
da nuChestionar părinți:
4. Colectați selectiv gunoiul menajer?
0%10%20%30%40%50%60%70%80%
da nuChestionar părinți:
5. Credeți că este important să selectezi
gunoiul?

0%10%20%30%40%50%60%70%80%
da nuChestionar părinți:
6. Dumneavoastră reciclați?
0%5%10%15%20%25%30%35%40%45%
niciodată o dată de două ori de mai multe oriChestinar părinți:
7. De câte ori ați fost la teatru în anul trecut
școlar?

0%10%20%30%40%50%
lipsa mijlocului de
transportlipsa timpului nu m-a interesat lipsa banilorChestionar părinți:
8. Din ce cauză nu ați mers la teatru în anul
trecut școlar?
0%5%10%15%20%25%30%35%40%
niciodată o dată de două ori de mai multe oriChestionar părinți:
9. De câte ori ați participat la expoziții
artistico -plastice?

În urma analizei acestui plan de dezvoltare și a interpret ării chestionarelor pentru elevi
și părinți, am inițiat câteva proiecte care pot veni în sprijinul dezvoltării comunității Dudeștii
Noi la măsurile:
O4. Dezvoltarea unui centru de desfacere a produselor locale: ,, Cumpără un mărțișor,
bucură un puișor! “
O9. Ecologizarea și înfrumusețarea comunei: ,, Comuna mea , Dudeștii Noi e o Grădină
cu flori, nu e groapă de gunoi !”
O10. Dezvoltarea agendei culturale a comunei și implicare tinerilor în activități culturale
și istorice:
,,Teatru pentru cei mici ”
,,Cerc ul de pictură pe sticlă și ceramică Dudeștii Noi”
,,Drumul Corvineștilor”

3.7.2. Etapa formativă/de intervenție
Se folosește următorul eșantion de conținut:
3.7.2.1. ,, Comuna mea , Dudeștii Noi e o grădină cu flori, nu e groapă de gunoi !”
SCOPUL, OPORTUNITATEA PROIECTULUI
Educația ecologică începută încă din grădiniță și continuată apoi în școală, are
semnificația deprinderii unui anumit mod de a înțelege relația dintre om și mediul de viață
care nu este numai al său, ci și al plantelor ș i animalelor, a tot ce există pe pământ.
0%5%10%15%20%25%30%35%40%45%50%
Timișoara Producători locali Magazinele din
localitateChestionar părinți:
10. De unde cumpărați mărțișoare?

Copiii trebuie să conștientizeze și să exprime respectul pentru mediul natural de care
beneficiem cu toții și pe care îl vor moșteni generațiile viitoare, în plus comportamentele și
convingerile formate la o vârstă cât mai fragedă sunt cele care se păstrează cel mai bine în viață.

Foto 1
OBIECTIVELE PROIECTULUI:
-formarea unor deprinderi de îngrijire și ocrotire a mediului , în vederea educării unei atitudini
pozitive față deacesta
-selectarea diferențiată a gunoiului din școală
-informarea elevilor dar și a celeorlalți cetățeni despre timpul foarte lung de degradare a unor
materiale
-realizarea unui mic loc de joacă ,,ECO” în curtea școlii
GRUPUL ȚINTĂ
Elevii clasei a III -a , an școlar 2015 -2016
ACTIVITĂȚILE PROIECTULUI
1. Informarea elevilor în legătură cu activitățile proiectului
2. Să colectăm selectiv deșeurile! -activitate de formare a câte un reprezentant din fiecare clasă
3. Și copiii de la grădiniță sunt eco!
4. Reciclăm, curtea școlii o amenajăm!
5. 23 septembrie – Ziua mondială a curățeniei
REZULTATE AȘTEPTATE
-formarea ,,Echipei ECO”a școlii – 10 elevi – câte un reprezentant din fiecare clasă a învățat sa
selecteze deșeurile și să le pregătească pentru preluarea RETIM -ului
-60 elevi de la grupele mare și mijlocie au învățat sa sorteze deșeurile
– Curtea școlii e amenajată cu un mic loc de joacă cu personaje realizate din cauciucuri uzate și
alte materiale reciclabile

3.7.2.2. ,, Cumpără un mărțișor, bucură un puișor! “
An școl ar 2014 -2015
SCOPUL, OPORTUNITATEA PROIECTULUI
Experiența avută în anul școlar 2013 -2014 când cu un grup de 4 copii am realizat
mărțișoare pictate pe sticlă ,mărțișoare ce au fost oferite cadou mămicilor, bunicilor și altor

personae dragi, a determinat in ițierea unui nou proiect care să ducă la realizarea și
comercializarea acestora în comunitate.
Scopul acestui proiect este de a promova produsele locale, de a crea o tradiție în
achiziționa rea mărțișoarelor lucrate manual în comunitatea noastră, în cadr ul unei minipiețe
ambulante.

OBIECTIVELE PROIECTULUI:
-formarea unor deprinderi artistice de pictură pe sticlă și ceramică
-formarea unor deprinderi de ambalere și expunere a mărfii (mărțișoarelor)
-însușirea unor termini specifici comerțului
– dezvoltare a unui comportament de comunicare civilizată
– promovarea produselor locale

GRUPUL ȚINTĂ
Elevii clasei a II -a , an școlar 2014 -2015

ACTIVITĂȚILE PROIECTULUI
1. Informarea elevilor în legătură cu activitățile proiectului
2. Pictăm mărțișoare!
3. Expoziți e de mărțișoare, cu vânzare

REZULTATE AȘTEPTATE
-realizarea a 100 de mărțișoare pictate pe bucăți de sticlă și ceramică
-10 elevi au învățat tehnica picturii pe sticlă și ceramică
-10 elevi au învățat care sunt etapele necesare comercializării unui produs
– vânzarea tuturor mărțișoarelor
-copiii , părinții și cadrele didactice vor da o importanță mai mare achiziționării produselor
realizate în comunitate
An școlar 2015 -2016
SCOPUL, OPORTUNITATEA PROIECTULUI

La analiza proiectului desfășurat în anul școla r 2014 -2015 s -a constatat că cererea de
mărțișoare a fost mai mare decât oferta, astfel că este necesară dublarea numărului de mărțișoare
dar și diversificarea tehnicilor de lucru.
Scopul acestui proiect a rămas în continuare promovarea produselor locale .

OBIECTIVELE PROIECTULUI:
-formarea unor deprinderi artistice de pictură pe sticlă și ceramică dar și de modelare
-formarea unor deprinderi de ambalere și expunere a mărfii (mărțișoarelor)
-însușirea unor termini specifici comerțului
– dezvoltarea unui co mportament de comunicare civilizată
– promovarea produselor locale
GRUPUL ȚINTĂ
Elevii clasei a III -a , an școlar 2015 -2016
ACTIVITĂȚILE PROIECTULUI
1. Informarea elevilor în legătură cu activitățile proiectului
2. Modelăm și pictăm mărțișoare!
3. Expoziț ie de mărțișoare, cu vânzare

REZULTATE AȘTEPTATE
-realizarea a 200 de mărțișoare pictate pe bucăți de sticlă ,ceramic și modelaje de gips
-10 elevi au învățat tehnica modelării cu pasta și picturii pe sticlă și ceramică
-10 elevi au învățat care sunt etapele necesare comercializării unui produs
– vânzarea tuturor mărțișoarelor
-copiii , părinții și cadrele didactice vor da o importanță mai mare achiziționării produselor
realizate în comunitate
MODALITĂȚI DE PROMOVARE A PROIEC TULUI:
-articol în ziarul Dudeșteanul
– articol în ,,Luceferi dudeșteni”
-afișe
MODALITĂȚI DE CONTINUARE A PROIECTULUI:
Cu banii obținuți din vânzare elevii au achiziționat materiale pentru confecționarea
mărțișoarelor în anul următor și au invitat mămicil e la o felie de tort și un suc de 8 martie.

3.7.2.3. Și noi putem să fim actori!
SCOPUL, OPORTUNITATEA PROIECTULUI
În urma analizei chestionarelor completate atât de părinți cât și de elevi s -a observat
necesitatea de a oferi posibilita tea participării la spectacole de teatru chiar în localitatea Dudeștii
Noi.
Scopul acestui demers este acela de a dezvolta potențialul artistico -dramatic , de a scoate în
evidență calitățile teatrale ale elevilor din clasa a III -a prin punerea în scenă a 4 scenete.
O piesă de teatru tipărită nu ajunge la deplinătatea ei decât în momentul în care ea este
interpretată de artiști , însuflețită de trăirile oamenilor, trăiri care pot fi transmise mai departe
doar prin punerea ei în scenă. Numai în scenă se poat e cunoaște opera scenică în toată
plenitudinea și esența ei. Numai la spectacol se poate simți adevaratul suflet al piesei , subtextul
ei, creat și transmis de artist de fiecare data și la fiecare repetare a spectacolului.

OBIECTIVELE PROIECTULUI:
-forma rea unor deprinderi de interpretare artistică
-realizarea decorului specific pentru fiecare scenetă
-însușirea unor inforamații despre marele nostru dramaturg, I.L.Caragiale

GRUPUL ȚINTĂ
Elevii clasei a III -a , an școlar 2015 -2016

ACTIVITĂȚILE PROIECTULUI
1. ,,Seara de Crăciun “
2. ,,I. L. Caragiale -mare dramaturg”
3. ,,Hansel și Gretel” spectacol susținut de Teatrul de păpuși din Timișoara
4. ,,Repetăm, sceneta descifrăm!”
5. Punerea în scenă – ,,D’ale lui Caragiale”

REZULTATE AȘTEPTATE
-20 elevi devin mici actori
– 50 părinți ,rude,bunici vizionează spectacolul de teatru

Imagini din timpul spectacolelor:
1) Seara de Crăciun

2) D-l Goe

3)Vizită

5) O scrisoare pierdută –fragment

MODALITĂȚI DE ASIGURARE A PUBLICITĂȚII PROIECTULUI:
-articol în ziarul Dudeșteanul
-articol în Luceferi Dudeșteni
-afișe
MODALITĂȚI DE CONTINUARE A PROIECTULUI:
-înfințarea unei trupe de de teatru a școlii

3.7.2.4. Cercul de pictură pe sticlă și ceramică Dudeștii Noi
SCOPUL, OPORTUNITATEA PROIECTULUI

Scopul acestui demers este acela de a dezvolta potențialul artistico -plastic al elevilor din
clasa a III -a dar ș i de stimula interesul elevilor pentru păstrarea tradițiilor populare românești.
Proiectul ,,Cercul de pictură pe sticlă și ceramică Dudeștii Noi” a apărut ca o continuare
a unui proiect mai vechi ,,Vitralii -Expoziții de icoane, lucrări, picturi pe sticlă”
OBIECTIVELE PROIECTULUI:
– încurajarea exprimării plastice, în mod liber, utilizând culorile în funcție de preferință, de
starea sufletească
– participarea cu propria lucrare la expoziția amenajată în holul școlii le va da încredere în sine,
satisfacția muncii depuse

-însușirea tehnicii picturii pe sticlă și ceramică
-realizarea de icoane specifice diferitelor sărbători din timpul anului
-participarea la concursuri de specialitate

GRUPUL ȚINTĂ
Elevii clasei a II -a (III -a) , an școlar 2014 -2015 (2015 -2016)
ACTIVITĂȚILE PROIECTULUI
1. Expoziție de Sf. Nicolae – 2014
2. Concurs ,,Lada cu zestre 2015”
3. Expoziție ,,1 Iunie -ziua copilului” 2015
4. Expoziție de lucrari cu tema : ,,1 decembrie – ziua României”
4. Concurs ,, Icoana mea” –concurs județen de pictu re pe sticlă -2016

REZULTATE AȘTEPTATE
-20 elevi și -au însușit tehnica picturii pe sticlă
– 25 icoane
– 40 farfurii decorate cu motive populare

MODALITĂȚI DE ASIGURARE A PUBLICITĂȚII PROIECTULUI:
-articol în ziarul Dudeșteanul
-articol în Luceferi Dudeșteni
-afișe
MODALITĂȚI DE CONTINUARE A PROIECTULUI:
-autofinanțare din vânzarea obiectelor lucrate

Membrii Cercului de pictură pe sticlă și ceramică Dudeștii Noi au participat cu lucrările
lor la festivalul concurs ,,Lada cu zestre “ 2015 și au câștigat premiu special la secțiunea meșteri
populari.
În 2016 două eleve, membre ale Cercului de pictură pe sticlă și ceramică au participat
cu două lucrări la concursul ,, Icoana mea” organizat de Școala Gimnazială nr. 2 din Timișoar a
în parteneriat cu Mitropolia Banatului și care s -a desfășurat la muzeul Banatului din Timișoara.

3.7.2.5. Drumul Corvineștilor
SCOPUL ȘI OPORTUNITATEA PROIECTULUI :
Scopul proiectului este revitalizarea vieții cultural -educative în co muna Dudeștii
Noi prin diverse activități realizate cu elevii Școlii Gimnaziale Dudeștii Noi în vederea
cristălizarii cunoștințelor de istorie -geografie acumulate în procesul de predare -învățare.
Elevii claselor a III -a și a II -a se pregătesc pentru incursiunea în fascinanta lume a
istoriei cu care urmeză să ia contact în clasa a IV -a. Prin intermediul acestui proiect , beneficiarii
vor putea vedea cu ochii lor, cum și unde au trăit înaintașii noștri, strămoșii poporului român.
Dintre toate regiunile care formeaza Romania de astăzi, Transilvania este cea care a
trecut, probabil, prin cele mai mari transformări sociale ,fiind în același timp locul în care
identitatea națională s -a păstrat cu sfințenie.
Una dintre cele mai ilustre f iguri românesti este Iancu de Hunedoara (Ioan, care a
devenit Iancu pentru a evita confuzia de nume cu un alt frate, Ioan de Hunedoara), iar nobila sa
familie reprezintă unul dintre cele mai grăitoare exemple ale asimilării elementelor românesti
de catre a lte culturi.

OIECTIVELE PROIECTULUI
-recunoșterea pe baza observării a materialelor ,obiectelor, viețuitoarelor din mediul
înconjurător ;
– familiarizarea cu aspectele istorico -geografice ale regiunilor vizitate;
– dezvoltarea curiozitatății și imaginației prin studierea mediului înconjurător;
– dezvoltarea spiritul de colaborare în vederea realizării sarcinilor date.

GRUPUL ȚINTĂ
Beneficiari : 50elevi,
4cadre didacti ce,

ACTIVITĂȚILE PROIECTULUI:
1. ,, Un turist informat” -activitate în urma căreia elevii și părinții acestora au aflat date
despre traseul excursiei și ses -au documentt în legătură cu obiectivele turistice pe care le vo r
vizita;
2. Excursie ,,Drumul Corvineștilor ” pe taseul Dudeștii Noi –Deva -Hunedoara și retur.

În timpul excursiei cei 50 de elevi au vizitat în orasul Deva Muzeul dacologic și au privit
panorama orașului din Cetatea Devei, precum și castelul Corvineștilor din Hunedoara.

REZULTATE AȘTEPTATE
50 elevi participă la excursie
50 elevi au învățat despre cine a fost Iancu de Hunedoara, unde a trait el, când s -a construit
castelul Corvineștilor etc.

MODALITĂȚI DE CONTINUARE A PROIECTULUI:
În anul ș colar următor elevii clasei a IV -a vor avea o nouă disciplină , istoria , iar
experința avută în această excursie îi vor ajuta să înțelegă mai bine această disciplină. Astfel în
momentul când se va ajunge la lecția despre Iancu de Hunedoara elevii vor fi d eja familiarizați
cu această temă și vor putea să își fixeze cunoștințele printr -o activitate interdisciplinară în care
să realizeze o machetă a castelului de la Hunedoara.

3.7.3. Etapa postexperimentală – evaluarea de final și compararea rezultatelor

Analiza pe activități:
1. ,,Comuna mea , Dudeștii Noi e o grădină cu flori, nu e groapă de gunoi!”
După cum se observă din analiza chestionarelor, procentul elevilor dar și al părinților
care se implică activ în selectarea și reciclarea gunoiului menajer dar și în păstrarea curățeniei
în comunitate a crescut semnificativ. Mai mult decât atât, a fost amenajat un colț eco în curtea
școlii și a luat ființă ,,echipa eco” a școlii formată din câte un reprezentant din fiecare clasă,
care la rândul său va îndemna ceilalți colegi sădea o mai mare importanță curățeniei comunității
din care fac parte.

Dacă la începutul experimentului doar 5% dintre părinți participau la Campania
națională de curățenie ,,Let’s Do it, România”, la sfârșitul acestuia acest procent a ajuns la 30%,
dovadă că uneori și copiii pot contrubui la educația părinților, fie ea și pe plan ecologic. Mai
mult decât atât, prin intermediul afișelor și pliantelor copiii au re ușit să își determine și unii
vecini, prieteni sau cunoscuți să sorteze corespunzător gunoiul menajer, contribuind astfel a
protejarea mediului înconjurător.

5%30%95%
70%
0%20%40%60%80%100%
Procent inițial Procent la sfârșitul experimentuluiChestionar părinți:
2. Ați participat la Campania națională de
curățenie ,,Let’s Do it, România”?
da
nu
10%80%90%
20%
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
Procent inițial Procent la sfârșitul experimentuluiChestionar părinți:
3. Știți cum se pregătește selectiv gunoiul
pentru predare ?
da
nu

Se observă o creștere semnificat ivă a părinților care știu cum se pregătește selectiv
gunoiul pentru predare , precum și a celor care îl colectează corespunzător , între acestea
existănd o diferență de 5 procente care ne arată că nu este suficient să știi ci trebuie să și faci.

10%75%90%
25%
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
Procent inițial Procent la sfârșitul experimentuluiChestionar părinți:
4. Colectați selectiv gunoiul menajer ?
da
nu
70%80%
30%
20%
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%
Procent inițial Procent la sfârșitul experimentuluiChestionar părinți:
5. Credeți că e important să selectezi gunoiul?
da
nu

În ceea ce -i privește pe elevi, toți cei chestionați cunosc ziua când es te preluat gunoiul
selectiv, 95% știu cum se pregătește acesta pentru predare iar 85% îl selectează efectiv. Dacă
la început doar 25% dintre ei reciclau, acum procentul a crescut pâna la 65%.

25%55%75%
45%
0%10%20%30%40%50%60%70%80%
Procent inițial Procent la sfârșitul experimentuluiChestionar părinți:
6. Dumnevoastră reciclați?
da
nu
0%20%40%60%80%100%
Procent inițial
Procent la sfârșitul
experimentului10%85%90%
15%Chestionar elevi:
2. Colectezi selectiv gunoiul menajer?
da
nu

10%
0%5%0%10%100%
75%
0%
0%20%40%60%80%100%120%
Procent inițial Procent la sfârșitul
experimentuluiChestionar elevi:
3. În ce zi a lunii este colectat gunoiul selectiv?
În fiecare luni
Marțea
În fiecare a doua zi de luni din
lună
Nu știu
0%20%40%60%80%100%
Procent inițial Procent la sfârșitul
experimentului10%95% 90%
5%Chestionar elevi:
4. Știi cum se pregătește selectiv gunoiul pentru
predare?
da
nu

2. ,,Cumpără un mărțișor, bucură un puișor!”
Acest proiect s -a desfășurat pe parcursul a doi ani și avut ca scop stimularea come rțului
cu produse realizate în comunitate lucru care se poate observa din creșterea până la 90%(a
părinților chestionați) a achiziției de mărțișoare de la producătorii locali.
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%
Procent inițial Procent la sfârșitul
experimentului40%90%
60%
10%Chestionar elevi:
5.Crezi că e important să selectezi gunoiul?
da
nu
25%65%75%
35%
0%10%20%30%40%50%60%70%80%
Procent inițial Procent la sfârșitul experimentuluiChestionar elevi:
6. Tu reciclezi?
da
nu

După cum se poate observa din interpretarea chestionarelor , atât părinții cât și elevii au
achiziționat cu predilecție mărțișoare realizate de elevii clasei a II -a (a III -a – an școlar 2015 –
2016), o parte dintre părinți au supravegheat procesul de vânzare deoarece aceștia au stat până
la ore târzii în centrul comunei.

Un progres s -a observat și la confecționarea mărțișoarelor , deoarece în primul an eleviii
le-au realizat doar pictând bucăți de sticlă de diverse forme iar în următorul an au modelat aceste
mici obiecte din ghips, fie manual, fie folosind diferite matrițe și la final le -au pictat cu tempera
sau cu culori special pentru sticlă sau ceramică. Observându -se în primul an o cerere ma re din 50%
5%0%90%
50%
5%
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
Procent inițial Procent la sfârșitul
experimentuluiChestionar părinți:
10. De unde cumpăr ați mărțisoare?
Timișoara
Producători locali
Magazinele din localitate
40%
5%
0%85%
60%
10%
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%
Procent inițial Procent la sfârșitul
experimentuluiChestionar elevi:
8. De unde cumperi mărțisoare?
Timișoara
Producători locali
Magazinele din localitate

partea locuitorilor comunei, în al doilea an micii meșteri au dublat numărul de la 100 la 200 de
bucăți.
Datorită faptului că populația comunei este formată din locuitori proveniți din toate
zonele României, tradițiile locale sunt destul de puține, iar acest eveniment ,, Cumpără un
mărțișor, bucură un puișor !” a devenit o tradiție mult așteptată, la fel ca și evenimentul indus
din această activitate , și anume: ,,Al mamei dor” dedicat zilei de 8 martie.
Întreaga activitate a devenit o problemă concret ă de matematică prin care elevii au fost
puși în situația de a afla numărul mărțișoarelor așezate pe panou (prin înmulțirea numărului de
coloane cu numărul de rânduri) dar și de a calcula suma obținută din vânzare în fiecare zi și
apoi la final. Din aceast ă sumă ei au achiziționat materiale necesare confecționării de mărțișoare
în anul următor și au făcut un cadou frumos mamelor.

3. ,,Și noi putem să fim actori!”
În urma desfășurării activităților planificate se observă creșterea semnificativă a
numărului de părinți care au participat la activități teatrale dar și modificarea cauzelor care îi
împiedicau să facă acest lucru. Dacă la început cauzele principale erau lipsa mijlocului de
transport și lipsa banilor, prin realizarea acestui proiect în localiatate , singura piedică
semnificativă pentru participarea la astfel de activități rămâne lipsa timpului liber și este
explicabilă prin faptul că majoritatea părinților lucrează în două schimburi și de multe ori fac
și ore suplimentare.
20%
0%45%
5%25%
20%
10%75%
0%10%20%30%40%50%60%70%80%
Procent inițial Procent la sfârșitul experimentuluiChestionar părinți:
7. De câte ori ați fost la teatru în anul trecut școlar?
niciodată
O dată
De două ori
De mai multe ori

Și în rândul elevilor progresul afost evident, dar câștigul semnificativ îl constituie faptul
că nu a mai existat niciun elev care să nu fi vizionat nici o piesă de teatru în acest an. Drept
urmare, am hotărât împreună cu elevii implicați să înființăm în anul următor o trupă de teatru a
școlii.

4. ,,Cercul de pictură pe sticlă și ceramică Dudeștii Noi” 50%
0%10%75%
5%20%35%
5%
0%10%20%30%40%50%60%70%80%
Procent inițial Procent la sfârșitul
experimentuluiChestionar părinți:
8. Din ce cauză nu ați mers la teatru în anul trecut
școlar?
Lipsa mijlocului de transport
Lipsa timpului
Nu m-a interesat
Lipsa banilor
55%
15%
10% 10% 10%75%
0%10%20%30%40%50%60%70%80%
Procent inițial Procent la sfârșitul experimentuluiChestionar elevi:
7. Câte piese de teatru ai vizionat în anul trecut
școlar?
niciuna
una
două
Mai multe

Acest cerc artistico -plastic a luat ființă în septembrie 2013 și avea doar 9 membri.
Ulterior acesta s -a extins , toți elevii clasei a II -a (2014 -2015) manifestându -și interesul pentru
această acti vitate , în următorul an școlar 2015 -2016 numărul acestora ajungând la 28.
Cercul nostru a participat în iunie 2015 la concursul ,,Lada cu zestre” organizat de
Centrul de cultură și artă al județului Timiș în colaborare cu Consiliul județean Timiș, unde a
fost premiat cu un premiu special la secțiunea ,,Artiști plastici”.

În cadrul cercului care și -a desfășurat activitatea în fiecare joi, în sala de clasă, au fost
realizate peste 150 icoane și obiecte din sticlă sau ceramică, toate decorate manual. Print r-un
parteneriat cu Primăria comunei Dudeștii Noi, câteva obiecte realizate în cadrul acestui cerc și
reprezentative pentru comunitatea noastră, au ajuns chiar peste hotare în Republica Moldova în
comuna Cojușna cu care suntem înfrățiți. Toate lucrările a u pe spate o ștampilă cu denumirea
cercului unde este completat numele, clasa și data realizării acesteia, în semn de autenticitate a
produsului.

Toate lucrările au fost expuse pe rând în cadrul a 5 expoziții 2 dintre ele în Timișoara
iar 3 în comuna noas tră.

25%85%
75%
15%
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%
Procent inițial Procent la sfârșitul experimentuluiChestionar elevi:
9. Ai avut vreo lucrare expusă la o expoziție
artistico -plastică organizată?
da
nu

Ca o consecință a acestui proiect, se poate observa că nu am mai găsit părinți , dintre
cei chestionați, care să nu fi participat la cel puțin o expoziție artistico -plasică, majoriatatea
participând la mai mult de două.
5. ,,Drumul corvineștilor”
Prin intermediul acestui proiect realizat prin programul PROEDUC AȚIA DUDEȘTII
NOI 2016 toți elevii clasei și încă 25 din clasa a II -a au vizitat cele două obiective turistice.
După cum se poate observa din analiza chestionarelor, toți elevii implicați au vizitat cel puțin
de două obiective istorice și majoritatea 65% a u vizitata mai mult de două.
35%
0%35%
10%
5%35%
25%55%
0%10%20%30%40%50%60%
Procent inițial Procent la sfârșitul experimentuluiChestionar părinți:
9. De câte ori ați participat le expoziții artistico –
plastice?
niciodată
O dată
De două ori
De mai multe ori
0%10%20%30%40%50%60%70%
niciunulunulDouă
Mai multe25% 30%35%
10% 0%0%35%65%Chestionar elevi:
1. Câte obiective istorice ai vizitat în anul trecut
școlar?
Procent inițial
Procent la sfârșitul
experimentului

Analizând activitatea experimentală per ansamblul ei se observă un interes tot mai
ridicat al părinților pentru activitățile extrașcolare organizate de școală.

30%85%
70%
15%
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%
Procent inițial Procent la sfârșitul experimentuluiChestionar părinți:
1. Ați participat la vreo activitate organizată de școală ,
care să stimuleze dezvoltarea comunității?
da
nu

Capitolul 4: Concluzii și propuneri

În urma analizei și interpretării rezultatelor înregistrate în cadrul experimentării putem
să afirmăm că prin proiectarea și organizarea de activități extrașcolare diverse și atractive școala
poate să influențeze în mod pozitiv dezvoltarea comunității dar și implicarea membrilor
acesteia pe plan social, cultural și ecologic, deci ipoteza inițială s -a validat.
Prin aceste activități comunitatea obținut o multitudine de beneficii, unul dintre acestea
fiind însușirea de către elevi și părinți a noțiunilor elementare de educație ecologică și
responsabilizarea acestora față de efectele poluării. Copiii reprezintă viito rul omenirii, iar dacă
ei nu sunt bine informați nu au posibilitatea de a alege o viață mai bună , mai sănătoasă, mai
civilizată. Ei cresc, se dezvoltă, își formează deprinderi după modelul pe care îl au în jurul lor,
iar acele modele suntem noi, cadreale didactice , dar și părinții. De aceea e important să se
acționeaze și în direcția educării părinților.
Un alt beneficiu este formarea unor tradiții: târgul anual de mărțișoare, expoziții
artistico -plastice bianuale, care să stimuleze comercializarea produs elor autohtone. Dacă în
primul an de desfășurare al proiectului ,, Cumpără un mărțișor, bucură un puișor ! “ elevii
implicați au fost singurii
care au comercializat produse autohtone, în anul următor am întâlnit o familie din localitate
care vindea mărțișoar e din mărgele , confecționate chiar de membri familei.
Toate afișele și pliantele proiectelor au fost realizate de către elevi prin desen, lipire,
colorare, apoi multiplicate.
Propunerile planului prin care Școala Gimna zială Dudeștii noi să devină școală
comunitară sunt legate de:
– înființarea unei trupe de teatru a școlii
– organizarea unor activități educaționale de sprijinire a elevilor care provin din familii
dezorganizate.
– inițierea unui grup de foști elevi ai școlii care să realizeze proiecte edu cative
– înființarea unui cor al școlii
–