1 Contabilitatea trezoreriei U tilizatorii informa țiilor contabile nu se pot mul țumi numai cu informa țiile cuprinse în situa țiile financiare,… [621133]

1 Contabilitatea trezoreriei

U tilizatorii informa țiilor contabile nu se pot mul țumi numai cu informa țiile cuprinse în
situa țiile financiare, deoarece interesul lor se manifest ă în leg ătur ă cu evolu ția pozi ției financiare
fa ță de situa ția de la începutul anului financiar cât și pentru c ă utilizarea contabilit ăț ii de
angajamente genereaz ă o dimensiune ipotetic ă a performan țelor întreprinderii, în sensul c ă profitul
prezentat la sfâr șitul anului financiar nu coincide, de cele mai mult e ori, cu soldul disponibilit ăț ilor
băne ști la acela și sfâr șit de an.
Informa ții utile despre capacitatea întreprinderilor de a genera numerar și echivalente
de numerar cât și despre utilizarea corespunz ătoare a fluxurilor de numerar sunt oferite de opera țiile
cu numerar .
Aceste informa ții permit evaluarea varia ției activului net și al structurii financiare a
întreprinderii concretizat ă în gradul de lichiditate și gradul de solvabilitate al acesteia, cât și
asigurarea premiselor informa ționale necesare pentru elaborarea unui buget de tr ezorerie real, în
deplin ă concordan ță cu posibilit ăț ile financiare ale acesteia.
Organizarea contabilit ăț ii elementelor de numerar trebuie s ă îndeplineasc ă mai multe
obiective astfel : realizarea unei coordon ări riguroase a tuturor opera țiilor privind, pe de o parte,
activele circulante b ăne ști, iar pe de alt ă parte opera țiile de pl ăț i astfel încât s ă existe create
premisele necesare pentru realizarea în permanen ță a decont ării datoriilor la termenele prev ăzute;
asigurarea unei eviden țe corecte și operative a tuturor opera țiilor cu numerar care s ă respecte
prevederile legale și s ă permit ă efectuarea controlului în ceea ce prive ște încas ările și pl ăț ile unit ăț ii
de patrimoniu; contractarea și utilizarea creditelor bancare pe baza unei analiz e detaliate și numai în
măsura în care acestea sunt necesare pentru reglarea lichidit ăț ilor și men ținerea capacit ăț ii de plat ă,
precum și pentru alte destina ții bine definite și eficiente din punct de vedere economic; respectar ea
legisla ției financiar – bancare și fiscale.

2I. DEFINIREA ȘI STRUCTURA TREZORERIEI UNIT ĂȚ II PATRIMONIALE.

Trezoreria unei întreprinderi constituie punctul s ău forte
deoarece de maniera în care vor fi dirijate fluxur ile b ăne ști și financiare de care dispune aceasta va
depinde, în final, situa ția patrimonial ă și rezultatul exercitiului.
Conceptul de trezorerie se refer ă la ansamblul mijloacelor de finan țare sub forma lichidit ăț ilor și
creditelor bancare pe termen scurt de care dispune o unitate patrimonial ă, la un moment dat, pentru a
putea face fa ță pl ăț ilor sale ajunse la scaden ță .
Conform Regulamentului de aplicare a Legii Contabilit ăț ii nr.82 din 1991, contabilitatea
trezoreriei asigur ă eviden ța existen ței și mi șcării titlurilor de plasament, a disponibilit ăț ilor în conturi
la b ănci și în cas ă, a creditelor bancare pe termen scurt și a altor valori de trezorerie.
Titlurile de plasament sunt achizi ționate de c ătre unitatea patrimonial ă în vederea ob ținerii unui
câ știg pe termen scurt, de regul ă sub un an. Ele sunt denumite și investi ții temporare fiind constituite
din : ac țiuni proprii r ăscump ărate, ac țiuni emise de ter ți și achizi ționate de întreprindere, obliga țiuni
proprii r ăscump ărate, obliga țiuni apar ținând ter ților și cump ărate și alte titluri de plasament.
Plasamentele financiare se efectueaz ă în scopul folosirii , cu caracter temporar, a disp onibilit ăț ilor
băne ști în opera țiuni speculative la bursa de valori prin cump ărarea și revânzarea de ac țiuni și
obliga țiuni,ceea ce are drept scop ob ținerea unor venituri suplimentare din diferen țele de curs ale
acestora.
O alt ă categorie a structurilor de trezorerie o constitui e efectele comerciale primite anterior și
depuse spre încasare sau scontare la b ănci, denumite și valori de încasat. Acestea fac referin ță la
diferite titluri de credit ( cec, cambie, bilet la ordin, trata, etc.) emise de c ătre clien ți , care, în contul
datoriilor pe care le au, le predau furnizorilor î n vederea decont ării lor, la termenele stabilite, prin
intermediul unit ăț ilor bancare.
Disponibilit ăț ile b ăne ști existente în conturi la b ănci, în lei și în devize, asigur ă efectuarea
opera țiunilor f ără numerar. Prin utilizarea acestor conturi se asigur ă o bun ă circula ție a banilor,
precum și efectuarea decont ării drepturilor de încas ări și a pl ăț ilor. In majoritatea situa țiilor,
încas ările sunt mai mari decât pl ăț ile, iar soldul fiec ărui cont reprezint ă disponibilit ăț ile b ăne ști
de ținute de unitatea patrimonial ă în unitatea bancar ă. Exist ă, îns ă și situa ții în care încas ările sunt

3mai mici decât pl ăț ile, stabilindu-se un sold creditor al conturilor c are reflect ă creditele acordate de
banc ă pe baz ă de contract încheiat anterior, denumite și credite de trezorerie.
Creditele bancare pe termen scurt, creditel e externe și creditele de la trezoreria statului asigur ă
completarea surselor proprii necesare desf ăș ur ării activit ăț ii de produc ție, comer ț, servicii ș.a.. Pentru
creditele primite este necesar s ă existe o garan ție din partea solicitantului de credite, sub forma
valorilor materiale sau a resurselor b ăne ști viitoare, sau din partea unui ter ț prin care s ă se asigure
rambursarea datoriilor asumate, precum și a dobânzilor aferente.
Disponibilit ăț ile b ăne ști în numerar, în lei și în devize , permit efectuarea decont ării obliga țiilor
și crean țelor cu personalul unit ăț ii și alte persoane fizice, în cadrul unor limite legal e, respectându-se
regulamentul opera țiilor de cas ă. În grupa acestor disponibilit ăț i în numerar sunt incluse și
elementele patrimoniale denumite „ alte valori „, u nde se încadreaz ă timbrele fiscale și po ștale,
biletele de tratament și odihn ă, tichetele și biletele de c ălătorie ș.a
Acreditivele în lei și în devize reprezint ă disponibilit ăț i b ăne ști rezervate în conturi distincte, la
dispozi ția ter ților, în vederea efectu ării pl ăț ilor pe m ăsura livr ării m ărfurilor, execut ării lucr ărilor și
prest ării serviciilor.
Dintre toate structurile componente al trezo reriei, numerarul sau banii lichizi, reprezint ă un bun
al întreprinderii cu o valoare bine determinat ă atunci când acoper ă desf ăș urarea opera țiilor și
activit ăț ilor firmei. El devine extrem de costisitor dac ă întreprinderea urmeaz ă s ă și-l procure prin
imprumut.
Pentru a pl ăti salaria ții, furnizorii, impozitele și taxele c ătre stat, pentru a efectua alte pl ăț i, sunt
necesari bani, ace știa asigurând continuitatea activit ăț ii întreprinderii, astfel c ă numerarul reprezint ă
una din cele mai imporatnte forme de capital.
Lipsa de numerar, chiar în condi țiile în care întreprinderea dispune de alte valori materiale
poate determina e șecuri și chiar falimente, asfel c ă acesta nu trebuie echivalat cu alte bunuri sau
risipit. Numerarul nu trebuie confundat nici cu ben eficiile întreprinderii ; dac ă activitatea este
rentabil ă nu înseamn ă c ă firma poate s ă-și achite toate obliga țiile la un moment dat dac ă nu dispune
de numerar.
Cre șterea rentabilit ăț ii este generatoare de numerar, dar o firm ă rentabil ă care face investi ții
exagerate în active fixe, care nu colecteaz ă la timp sumele de la diferi ți debitori, nu realizeaz ă
încas ări ritmice, care face împrumuturi nejustificate și men ține stocuri mari, excedentare și mai ales

4uzate fizic și moral, se poate transforma repede într-o victim ă a creditorilor și b ăncilor. Se impune
deci, aplicarea de m ăsuri de gestionare a numerarului cât mai eficiente, sincronizarea intr ărilor și
ie șirilor de bani, asigurarea lichidit ăț ilor necesare continuit ăț ii activit ăț ilor economice și financiare.
Cre șterea lichidit ăț ii și chiar a rentabilit ăț ii impune stabilirea surselor și destina ției numerarului,
cunoa șterea evolu ției numerarului și a surplusului și deficitului de numerar, analiza și controlul
numerarului, spre a lua m ăsuri operative și eficiente în func ție de situa ția trezoreriei.
Securitatea și gospod ărirea ra țional ă a numerarului implic ă efectuarea unui control sistematic
asupra acestuia, control ce trebuie s ă vizeze modul de colectare, gestionare și decontare a banilor
lichizi spre a se preveni pierderile din eroare, fr audele sau risipa.
Controlul financiar intern poate fi consi derat una dintre cele mai imporatnte forme de contr ol
asupra numerarului, pentru preîntâmpinarea pierderi lor b ăne ști dac ă se respect ă urm ătoarele cerin țe:
să nu se încredin țeze controlul complet asupra opera țiilor cu numerar unei singure persoane, s ă se
asigure protec ția fizic ă a numerarului prin depozitarea lui în spa ții supravegheate, dotate cu
dispozitive de siguran ță , s ă se separe atribu țiile de încasare și distribuire a numerarului de cele
contabile de înregistrare , s ă se țin ă eviden țe riguroase și s ă se informeze periodic organele
competente asupra situa ției numerarului, s ă se fac ă periodic expertize pentru examinarea eviden țelor
contabile referitoare la numerar, s ă se asigure recuperarea pagubelor prin organizarea unui sistem de
garan ții de la salria ții care gestioneaz ă numerarul.
Trezoreria poate fi definit ă ca o imagine a disponibilit ăț ilor monetare ap ărute din evolu ția
curent ă a încas ărilor și pl ăț ilor, disponibilit ăț i care trebuie s ă fac ă fa ță scaden țelor în mod continuu.
Principalele sarcini ale trezoreriei const au în : prevederea și asigurarea diferitelor fluxuri de
intrare și iesire de bani; asigurarea lichidit ăț ii întreprinderii ; aprecierea, evaluarea diferitel or surse de
finan țare pe termen scurt; evaluarea diferitelor tipuri d e plasamente și plasarea excedentului de
trezorerie.

III. DOCUMENTE SPECIFICE OPERATIILOR CU NUMERAR
Opera țiile cu numerar au la baz ă documentul denumit Registrul de cas ă folosit ca document de
înregistrare operativ ă a încas ărilor și pl ăț ilor în numerar, efectuate prin caseria unit ăț ii pe baza

5actelor justificative. El are rolul de a stabili la sfâr șitul fiec ărei zile soldul de cas ă, precum și de
înregistrare zilnic ă în contabilitate a opera țiilor de cas ă.
Se întocme ște în dou ă exemplare, zilnic, de casierul unit ăț ii sau de alt ă persoan ă împuternicit ă,
pe baza actelor justificative de încas ări și pl ăț i. În cazul în care o sum ă pl ătit ă se refer ă la dou ă sau
trei conturi corespondente, în registrul de cas ă se trece distinct fiecare opera ție în parte. Se semneaz ă
de c ătre casier pentru confirmarea înregistr ării opera țiilor efectuate și de c ătre persoana din
compartimentul financiar-contabil pentru primirea e xemplarului 2 și a actelor justificative anexate.
Se completeaz ă zilnic, în ordinea efectu ării opera țiilor f ără a l ăsa spa ții libere. La sfâr șitul zilei,
rândurile neutilizate se bareaz ă. Utilizarea formularului se face cu respectarea pr evederilor
Regulamentului operatiilor de casa.
Soldul de cas ă al zilei precedente se reporteaz ă pe primul rând al registrului de cas ă pentru
ziua în curs.
Se înregistreaz ă toate încas ările, dup ă care acestea se totalizeaz ă ( inclusiv soldul de cas ă
reportat al zilei precedente ), se înregistreaz ă apoi toate pl ăț ile, iar totalul acestora se scade din
sumele rezultate prin însumarea încas ărilor, pentru a se stabili soldul de cas ă al zilei respective.
Registrul de cas ă circul ă la compartimentul financiar contabil pentru verifi carea sumelor
înscrise și respectarea dispozi țiilor legale privitoare la efectuarea opera țiilor de cas ă. Se arhiveaz ă
astfel : exemplarul 1 la casierie, exemplrul 2, la compartimentul financiar-contabil.
Pentru opera țiunile efectuate de întreprindere în nunerar cu val ut ă se utilizeaz ă Registrul de cas ă
– în valut ă .Acesta are rolul de a înregistra operativ încas ările și pl ăț ile în valut ă (numerar sau cecuri
de c ălătorie) , pe baza documentelor justificative anexate . De asemenea, stabile ște la sfâr șitul fiec ărei
zile soldul de cas ă pentru opera țiunile în valut ă. Pe baza documentului se efectueaz ă înregistr ările
zilnice în contabilitate privind opera țiile de cas ă în valut ă. Formularul se completeaz ă astfel: în
antetul coloanelor se înscrie fiecare fel de valut ă care se încaseaz ă sau se pl ăte ște. În coloanele
formularului se înregistreaz ă sumele în valut ă, iar în ultima coloan ă echivalentul acestora în lei, la
cursul de referin ță din data efectu ării opera țiilor din documentele în care s-au consemnat aceste a.
Valutele care apar în dou ă sau mai multe cursuri se trec în coloane diferite.
În cazul în care num ărul valutelor efective și al cecurilor de c ălătorie încasate în cursul unei zile
dep ăș esc num ărul coloanelor existente pe o fil ă, pentru ziua respectiv ă se completeaz ă atâtea file câte
sunt necesare.

6 Un alt document care evide n țiaz ă la sfâr șitul zilei numerarul existent în casierie, corespun z ător
mărfurilor comercializate în numerar prin magazinele proprii este Monetarul . Este un document
justificativ pe baza c ăruia se pred ă titularului de patrimoniu numerarul încasat prin c as ă de c ătre
casier, respectiv de vînz ător.
Monetarul se utilizeaz ă numai în cazul vânz ării m ărfurilor cu am ănuntul. Potrivit
reglement ărilor în vigoare, în condi țiile utiliz ării aparatelor de marcat electronice fiscale, suma
înscris ă în monetar trebuie s ă coincid ă cu suma din registrul de cas ă emis de aceste aparate, inclusiv
cu suma înscris ă de mân ă în registrul de cas ă, în cazul defect ării aparatelor de marcat electronice
fiscale.Documentul se întocme ște în dou ă exemplare de c ătre casier sau de o alt ă persoan ă
împutenicit ă , la sfâr șitul zilei, prin inventarierea numerarului pe categ orii de bancnote și monede.
Exemplarul num ărul 1 circul ă la contabilitate pentru înregistrarea în registru l de cas ă, iar
exemplarul num ărul 2 r ămâne la carnet în cadrul casieriei.
Des utilizat în opera țiile cu numerar este și documentul intitulat Dispozi ție de plat ă – încasare
către casierie cu caracter de document de dispozi ție pentru casierie, în vederea achit ării în numerar a
unor sume, potrivit dispozi țiilor legale, inclusiv a avansurilor aprobate pent ru cheltuieli de
deplasare, precum și a diferen ței de încasat de c ătre titularul de avans în cazul justific ării unor sume
mai mari decât avansul primit. Serve ște, de asemenea, ca dispozi ție pentru casierie, în vederea
încas ării în numerar a unor sume, potrivit dispozi țiilor legale și ca document justificativ de
înregistrare în registrul de cas ă și contabilitate, în cazul pl ăț ilor în numerar efectuate f ără alt
document justificativ.
Se întocme ște într-un singur exemplar de c ătre compartimentul financiar-contabil astfel : ca
dispozi ție de plat ă – când nu exist ă alte documente prin care se dispune plata, pentru plata
avansurilor în cazul cheltuielilor de deplasare, pr ocurare de materiale sau ca dispozi ție de încasare,
când nu exist ă alte documente prin care se dispune încasarea. Doc umentul circul ă la persoana
autorizat ă s ă exercite controlul financiar preventiv, pentru viz ă în cazurile prev ăzute de lege, la
persoanele autorizate s ă aprobe plata sumelor respective, la casierie, pent ru efectuarea opera ției de
încasare sau plat ă, la compartimentul financiar-contabil, anex ă la registrul de cas ă, pentru efectuarea
înregistr ărilor în contabilitatea sintetic ă și analitic ă.
Pentru reflectarea sumelor predate de ca sierul unit ăț ii
mandatarilor pl ătitori, în vederea efectu ării pl ăț ilor se întocme ște Procesul-verbal de

7pl ăț i . Acesta serve ște ca document justificativ al sumelor primite de m andatarul
pl ătitor cât și ca document de înregistrare în contabilitate a sa lariilor și altor drepturi neachitate.
Se întocme ște întru-un singur exemplar și se re ține în casieria unit ăț ii ori de câte ori se fac
pl ăț i prin casieri pl ătitori astfel:fa ța formularului se completeaz ă de c ătre casierul unit ăț ii, care
semneaz ă de predarea sumelor și a actelor de plat ă și de c ătre casierul pl ătitor pentru primirea
acestora. Documentul se re ține în casieria unit ăț ii pentru justificarea sumelor ridicate de la banc ă și
predate casierilor pl ătitori pân ă la termenul legal de efectuare a pl ăț ii sumelor respective. Verso
formularului se completeaz ă de casierul pl ătitor la restituirea sumelor neachitate, împreun ă cu actele
de pl ăț i, se semneaz ă de acesta și se verific ă de casier. Documentul circul ă la compartimentul
financiar-contabil ca anex ă la exemplarul 2 al registrului de cas ă.

IV. CONTABILITATEA OPERATIUNILOR B ĂNE ȘTI EFECTUATE PRIN CASIERIE

Prin casieria întreprinderii se desf ăș oar ă o multitudine de
opera țiuni care pot fi grupate astfel : opera țiuni ce vizeaz ă numerarul în lei și în devize și opera țiuni
legate de alte valori.
Corespunz ător acestor dou ă tipuri de opera țiuni în planul contabil general exist ă dou ă conturi
și anume : 531 „Casa” si 532 „ Alte valori „.
Eviden ța numerarului din casieria unit ăț ii în lei și devize se ține cu ajutorul contului 531 „
Casa”. Dat fiind faptul c ă fluxurile b ăne ști se desf ăș oar ă atât în lei cât și în devize, eviden ța
acestora se va efectua separat în lei și separat în devize cu conturile sintetice de gradu l II : 5311 „
Casa în lei „ și 5314 „Casa în devize „.
Contul 531 „ Casa” ține eviden ța numerarului aflat în casieria unit ăț ii, precum și a mi șcării
acestuia, ca urmare a încas ărilor și pl ăț ilor efectuate. Este un cont cu func ție contabil ă de activ al
cărui sold debitor reflect ă numerarul existent în casierie la un moment dat. S e debiteaz ă cu : sumele
ridicate de la b ănci, sumele încasate de la clien ți, sumele încasate de la asocia ți, sumele încasate
reprezentând decont ări în cadrul grupului și decont ări privind interese de participare, sumele încasate
reprezentând aport la capitalul social, sumele înca sate de la debitori diver și, sumele restituite în
numerar ca avansuri de trezorerie necheltuite, sume le încasate reprezentând imobiliz ări financiare pe

8termen scurt cedate, sumele încasate din prest ări de servicii, vânzarea m ărfurilor și alte activit ăț i,
sumele încasate din desp ăgubiri, diferen țele favorabile de curs valutar aferente disponibili t ăț ilor în
valut ă la încheierea exerci țiului financiar, valoarea crean țelor imobilizate și a dobânzilor încasate,
precum și a garan țiilor restituite de furnizori, sumele încasate repr ezentând valoarea redeven țelor,
loca țiilor de gestiune, chiriilor, ș.a. și se crediteaz ă cu: depunerile de numerar la b ănci, costul de
achizi ție al inevsti țiilor financiare cump ărate în numerar, pl ăț ile efectuate c ătre furnizori, valoarea
avansurilor acordate pentru livr ări de bunuri, prest ări de servicii sau execut ări de lucr ări, sumele
achitate personalului, sumele achitate ter ților reprezentând re țineri sau popriri din remunera ții,
sumele restituite asocia ților, dividende pl ătite ac ționarilor sau asocia ților, sumele achitate diver șilor
creditori, avansurile de trezorerie acordate, pl ăț ile în numerar reprezentând alte valori achizi ționate,
diferen țele nefavorabile de curs valutar, aferente disponib ilit ăț ilor în valut ă la încheierea exerci țiului
financiar, cheltuieli ocazionate de înfiin țarea sau dezvoltarea persoanei juridice, sumele net e achitate
colaboratorilor, sumele reprezentând abonamentele , chiriile și alte cheltuieli efectuate
anticipat,cheltuielile cu redeven țele, loca țiile de gestiune, chirii, prime de asigurare, comis ioanele și
onorariile, de protocol, reclam ă și publicitate, cu transportul de bunuri și persoane , servicii po ștale și
telecomunica ții, servicii executate de terti, pl ătite în numerar ș.a.
Contul 532 „Alte valori „ ține eviden ța bonurilor valorice, timbre fiscale și po ștale, biletelor de
tratament și odihn ă, tichetelor și biletelor de c ălătorie, tichetelor de mas ă, a altor valori, precum și a
mi șcării acestora. Are func ție contabil ă de activ, iar soldul contului reprezint ă alte valori existente.
Înregistreaz ă în debit valoarea bonurilor valorice, a timbrelor fiscale și po ștale, biletelor de
tratament și odihn ă, tichetelor de c ălătorie și a altor valori achizi ționate, iar în credit valoarea
bonurilor valorice, a timbrelor fiscale și po ștale, biletelor de tratament și odihn ă, tichetelor și
biletelor de c ălătorie și a altor valori consumate.
O categorie distinct ă de opera ții de natur ă contabil ă o constituie cele privind viramentele interne
sau transferurile de disponibilit ăț i b ăne ști efectuate între conturile de la b ănci, precum și între aceste
ultime conturi și casieria unit ăț ii patrimoniale. Fiecare dintre aceste opera ții de trezorerie se
înregistreaz ă în câte dou ă registre auxiliare, unul aferent contului din care se face virarea sumei, iar
cel ălalt pentru contul în care se depune suma virat ă , îns ă cele dou ă momente nu coincid în timp.
Între momentul vir ării sumei , pe baz ă de documente justificative, și cel privind consemnarea ei în

9contul unde s-a dispus transferul intervine un anum it interval de timp , ceea ce nu permite
înregistrarea operativ ă a opera ției efectuate.
Pentru eliminarea acestor neajunsuri se utilizeaz ă contul 581 „Viramente interne „, care are
func ție contabil ă de activ. Acest cont se debiteaz ă în momentul dispunerii efectu ării viramentului sau
transferului sumelor dintr-un cont de trezorerie în alt cont, de asemenea , de trezorerie, iar în
creditul contului se reflect ă efectuarea propriu-zis ă a transferului (viramentului) și implicit
consemnarea acestuia în documente adecvate ( extras e de cont, registre de cas ă ) prin debitul
conturilor de trezorerie. De regul ă, contul analizat , nu prezint ă sold, ceea ce înseamn ă c ă toate
sumele care se vireaz ă trebuie s ă fie înregistrate în conturile pentru care s-a disp us transferul.
O form ă aparte de mi șcare a numerarului se concretizeaz ă în avansurile de trezorerie, care
reprezint ă acele sume avansate persoanelor împuternicite s ă se ocupe de bunul mers al activit ăț ii
desf ăș urate de agentul economic.Aceast ă form ă specific ă de mi șcare a numerarului este eviden țiat ă
prin contul 542 „Avansuri de trezorerie „ Contul are func ție contabil ă de activ și se debiteaz ă cu
valoarea avansurilor de trezorerie acordate, difere n țele favorabile de curs valutar aferente avansurilor
de trezorerie în valut ă la închiderea exerci țiului financiar și se crediteaz ă cu valoarea avansurilor de
trezorerie justificate prin achizi ția de stocuri, plata de materiale nestocate, energi e , ap ă , alte lucr ări
și servicii executate de ter ți, alte valori, avansurile de trezorerie neutilizat e restituite etc. Soldul
contului reprezint ă sumele acordate ca avansuri de trezorerie, nedecon tate.
Opera țiunile de încas ări și pl ăț i efectuate în numerar sunt foarte diverse, dar cel e mai frecvent
utilizate în activitatea fiananciar ă au urm ătoarea structur ă:
– sume ridicate în numerar de la banc ă conform cecului de numerar, extrasului de cont și
registrului de cas ă ;
5311 = 581
Casa în lei Virament e interne
și
581 = 5121
Viramente interne Conturi la b ănci
– plusuri de inventar în numerar conform listelor de inventariere ;
5311 = 768
Casa în lei Alte ven ituri financiare

10 – încas ări de la clien ți, în limita unui anumit plafon, pentru livr ări de produse, m ărfuri,
materiale și prest ări servicii ;
5311 = 41 1
Casa în lei Clien ți
– avansuri primite de la clien ți pentru diverse livr ări ulterioare ;
5311 = 41 9
Casa în lei Clien ți-creditori
– avansuri de trezorerie neconsumate și restituite ;
5311 = 542
Casa în lei Avansuri de trezorerie

– încas ări din vânzarea m ărfurilor în numerar ;
5311 = %
Casa în lei 707
Venituri di n vânzarea
mărfurilor
44 27
Tva colec tat ă

– depuneri de numerar în banc ă conform foilor de v ărs ământ :
581 = 5311
Viramente interne Casa în lei
și
5121 = 581
Conturi la b ănci Viramente interne
– plata furnizorilor în numerar conform chitan țelor emise de ace știa :
401 = 531 1
Furnizori Casa în lei
– plata salariilor nete datorate personalului conform statelor de plat ă:
421 = 5311
Personal-remunera ții Casa în lei

11 datorate
– plata ajutoarelor materiale datorate personalului c onform documentelor de
plat ă :
423 = 5311
Personal-ajutoare Casa în lei
materiale datorate
– acordarea avansurilor de trezorerie pentru deplas ări în interes de serviciu :
542 = 5311
Avansuri de trezorerie Casa în lei

V. STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA OPERA ȚIILOR CU FURNIZORI SI
CLIENTI LA SOCIETATEA COMERCIAL Ă ROMULUS SRL

a) Prezentarea general ă a societ ăț ii comerciale ROMULUS srl
Societatea comercial ă ROMULUS SRL este constituit ă prin încheierea contractului de
societate exprimând consim ță mântul asocia ților. Societatea este persoan ă juridic ă român ă având
forma juridic ă de societate cu r ăspundere limitat ă.
Obiectul de activitate al societ ăț ii îl constituie activit ăț ile de comercializare de bunuri
alimentare și industriale. Societatea î și realizeaz ă obiectul de activitate pe teritoriul jude țului
Călăra și, cu posibilitatea de a- și deschide filiale în țar ă și în str ăin ătate.
Capitalul societ ăț ii este de 61 000 lei constituit în numerar cu valo area de 21 000 lei și aport în
bunuri economice, o cl ădire în valoare de 40 000lei.
Organul suprem de conducere este adu narea general ă a asocia ților cu urm ătoarele atribu ții :
aprobarea contului de profit și pierdere, a bilan țului contabil și a raportului de gestiune, repartizarea
beneficiului net, numirea, revocarea, desc ărcarea de activitate și tragerea la r ăspundere a
administratorilor, modificarea statutului societ ăț ii.
Societatea este administrat ă de doi administratori numi ți pe perioad ă nedeterminat ă prin
contractul de societate; ei reprezint ă juridic și financiar întreprinderea în raporturile cu ter ții, limitele

12 actelor și responsabilit ăț ilor lor decurgând din regulile privitoare la mand at reglementate de codul
civil, de dispozi țiile legii și de prevederile contractului de societate.

b) Studiu de caz privind contabilitatea opera țiilor cu furnizori si clienti
În luna martie a anului curent socie tatea a înregistrat urm ătoarele opera țiuni : a) conform
monetarelor și a bonurilor fiscale de cas ă anexate s-au înregistrat vânz ări de m ărfuri în numerar la
pre ț de vânzare cu am ănuntul:
4111 = % 37 062,80 lei
Clienti 707 31 145,21 l ei
Ven ituri din vânzarea
m ărfurilor
4427 5 917,59 lei
Tva colectat ă
b) pe baza chitan țelor de încasare în casierie asocia ții au l ăsat la dispozi ția societ ăț ii, pe
parcursul lunii men ționate sume de bani în numerar necesare desf ăș ur ării activit ăț ii :
5311 = 4551 9 000 lei
Casa în lei Asocia ți conturi curente
c) în conformitate cu chitan țele primite de la furnizori s-au efectuat pl ăț i c ătre furnizori
astfel :
401 = 5311 10 441.87 lei
Furnizori Casa în lei
d) se pl ătesc obliga țiile salariale nete datorate personalului conform c entralizatorului
statelor de plat ă a salariilor :
421 = 5311 690,29 lei
Personal-remunera ții Casa în lei
datorate
e) se achit ă conform chitan ței de trezorerie impozitul pe dividende datorat:
446 = 5311 1 004,29 lei
Alte impozite,taxe Casa în lei
și v ărs ăminte asimilate

13 f) se achit ă conform chitan ței impozitul privind taxa asupra mijloacelor de tra nsport
apar ținând societ ăț ii:
446 = 5311 19,2 lei
Alte impozite,taxe Casa în lei
și v ărs ăminte asimilate
g) pe parcursul lunii a fost depus în banc ă numerar conform foilor de vars ământ:
581 = 5311 26 920 lei
Viramente interne Casa în lei
Și
5121 = 581 26 920 lei
Conturi la b ănci Viramente interne
h) asocia ții î și retrag sumele l ăsate la dispozi ția societ ăț ii conform
chitan țelor
4551 = 5311 5 400 lei
Asocia ți conturi Casa în lei
curente
Alte opera ții economico-financiare efectuate de societate în luna de referin ță se
refer ă la :
a) plata impozitului pe profit datorat pentru perioad a precedent ă conform extrasului
de cont și a ordinului de plat ă :
441 = 5121 1 500 lei
Impozit pe profit Contu ri la b ănci
b) se înregistreaz ă uzura obiectelor de inventar aflate în folosin ță conform situa ției de
calcul a uzurii :

602 = 322 400 lei
Cheltuieli cu Uzura obiectelor de
obiecte de inventar inventar
c) se scot din folosin ță obiecte de inventar uzate conform procesului verba l de
scoatere din uz a obiectelor de inventar :

14 322 = 321 4 00 lei
Uzura obiectelor Obiecte de inventar
de inventar
d) aprovizionarea cu m ărfuri conform junalului de aprovizionare aferent pe rioadei de
referin ță :
371 = % 33 292,2 lei
M ărfuri 401 19 933,59 lei
Furnizori
378 8 043,05 lei
D iferen țe de pre ț la
m ărfuri
4428 5 315,56 l ei
Tva neexigibil ă
e) înregistrarea tva deductibil ă aferent ă aprovizion ării cu m ărfuri:
4426 = 401 3 787,38 lei
Tva deductibil ă Furnizori
f) înregistrarea salariilor brute conform statelor de plat ă :
641 = 421 690,29 lei
Cheltuieli cu salarii Personal-remunera ții
dat orate
g) înregistrarea altor impozite și taxe datorate(impozit pe dividende și impozit pe
mijloacele de transport)
635 = 446 1 023,49 lei
Cheltuieli cu alte Alte impozite,taxe
impozite și taxe și v ărs ăminte asimilate

i ) regularizare tva conform decontului de tva a ferent lunii martie:
4427 = % 5 917,59 lei
Tva colectat ă 4426 3 787,38 lei
Tva deductib il ă

15 4 423 2 130,21 lei
j) desc ărcarea gestiunii de m ărfurile vândute :
% = 371 35665,76 lei
607 M ărfuri 22 307,15 lei
Cheltuieli cu m ărfuri
378 8 043,05 lei
Diferen țe de pre ț la m ărfuri
4428 5 315,56 lei

k) închiderea conturilor de cheltuieli :

121 = % 24 420,93 lei
Profit și pierdere 607 2 2 307,15 lei
Cheltuieli cu m ărfuri
635 1 023,49 lei
Alte chelt.cu impoz.t axe
641 690,29 lei
Cheltuieli cu salari i
602 400 lei
Cheltuieli cu obiecte de inventar
l ) Închiderea conturilor de venituri :
707 = 121 31 145,21 lei
Venituri din vânzarea Profit și pierdere

16 m ărfurilor