1. CONSIDERATII GENERALE PRIVIND FABRICAREA TUBULATURILIR NAVALE Tubulaturile navale – sunt piese realizate din materiale impermeabile, de forma… [613005]

1. CONSIDERATII GENERALE PRIVIND FABRICAREA
TUBULATURILIR NAVALE

Tubulaturile navale – sunt piese realizate din materiale impermeabile, de forma
cilindrica si goala in interior . Acestea se realizeaza prin turnare, indoire sau sudare si sunt
utilizat e pentru transferul de lichide sau gaze.
Fluidele care circula in stanlatiile cu tubulaturi prezinta o gama larga de presiuni si
temperaturi , cu proprietati fizice foarte diverse. Prin aceste tubulaturi poate circula apa, abur, aer,
produse petroliere sau alte lichide sau gaze. Temperaturile variaza de la cele negative la cele
pozitive, nevative in cazul agentilot frigorifici iar pozitive in c azul agentilor de incalzire.
Presiunile prezente in tubulatura ajung de la presiunea atmosferica la cea inalta utilizata in
actionarile hidraulice.
Transfertul fluidelor la brod se realizeaza cu ajutorul instalatiei de tubulaturi si a
armaturilor aferente . Pentru a amplasa tubulaturiloe se tine cont de amplasarea masinilor,
conditiile tehnologice de executie precum si de gradul de saturare al compartimentelor. [6]
Instalatiile navale de bord au in comun urmatoarele elemente: tubulatruri si racorduri;
arma turi de imbinare, prin care tubulaturile sunt asamblate intre ele, cu masinile hidraulice sau
organele de reglaj sau inchidere; armaturi pentru reglarea sau intreruperea fluidelor;

1.1. Clasificarea tubulaturilor:

Dupa materialul din care este confectionata:
− din otel ;
− din fonta ;
− din metale neferoase;
− din mase plastice.

Dupa destinatie:
− pentru constructii;
− pentru izolatii;
− pentru actionari hidraulice.

Dupa procedeul de fabricare:
− trasa (laminata);
− turnata;
− sudata.

Dupa modeul de livrare:
− neagra;
− zincata;
− acoperita cu alte protectii anticorozive.

Materialul din care se fabrica tubulatura se alege in fuctie de conditiile de montaj,
proprietatile fizico -chimice ale mediului, conditiile de exploatare. Cea mai buna utlizare o au
tubulaturile cu sectiune circulara, dar la instalatia de ventilatie si cea de incalzire putem intalni si
tubulatura cu sectiune dreptunghiulara.
Tubulatura se caracterizeaza prin g rosimea peretelui si diamentrul interior , exterior.
Pentru o anumita valoare a diamentrului interior al tubulaturii vor exista mai multe valori ce
corespund grosimii tubulaturilor deoarece pentru fiecare instalatie este necesara o presiune
diferita de lucr u, prin urmare si peretii tubulaturilor vor avea grosimi diferite. A fost introdus a
notiunea de diametru nominal pentru alegerea armaturilor.
Diamentrul nominal (DN) este valabil pentru flanse si armaturi si este egal sau mai mare
decat diametrul interior , ce carterizeaza sectiunea de trecere a fluidului. In STAS sunt date 36 de
valori intre DN 2 si DN 400. [6]

1.2. Elemente de imbinare ale tubulaturilor navale

In functie de lungimea tubulaturilor, racordarile neesare la montaj cat si aparatele si
mecanismele care se utilizeaza in realizarea tubulaturilor, impun folosirea unor elemente de
imbinare.
Tubulaturile se impart in doua categorii: demontabile si nedemon tabile.

Imbinari nedemontabile

a) optinute prin lipire:
− cap la cap
− cu bercurire
− manson

Fig.1.1 Îmbinare Fig.1.2 Îmbinare Fig.1.3 Îmbinare
nedemontabilã cap la cap nedemontabilã cu bercluire nedemontabilã cu manșon

b) obtinute prin sudare
− imbinari cap la cap cu patrundere completa pe adan cime, cu masuri speciale
pentru asigurarea calitatii radacinii cordonului (fig. 1.4 si 1.5);
− imbinari sudate cap la cap cu patrudenre completa pe adancime, fara masuri
speciale pentru asigurarea calitatii radacinii cordonului de sudura (fig. 1.6).

Fig.1.4 Îmbinări cap la cap Fig.1.5 Îmbinãri cap la cap Fig.1.6 Îmbinări cap la cap
inel de bazã inel fuzibil simple
− imbinari cu mufe (mansoane) sudate . Mansoanele pot fi exterioare fig. 1.7 sau
interioare (fig.1.8)

Fig.1.7 Îmbinãri sudate cu manșoane Fig.1.8 Îmbinãri sudate cu
exterioare manșoane interioare

− imbinari in fereastra (fig. 1.9).

Fig.1.9 Imbinari sudate in fereastra

Imbinari demontabile

a) infiletarea tevii cu fitinguri (fig. 1. 10) sau cu mufa si contrapiulita (fig.1.1 1);

Fig.1.10 Imbinari demontabile Fig.1.11 Imbinari filetate cu mufa si
cu fitinguri contrapiulita
1,2 – tevi de imb inat; 3 – mufa;
4 – contrapiulita
b) cu insurubari (>DN32) ;
− imbinari cu piulita olandeza (fig.1.1 2);
− imbinari de tip ERMETO (fig.1.1 3);

− imbinari cu racorduri filetate (fig. 1.1 4);

Fig.1.12 Imbinari filetate cu piulita olandeza Fig.1.13 Imbineri filetate de tip
1,2 – tevi de imbinat; 3 – piulita olandeza; ERMETO
4 – garnitura; 5 – stut filetat 1,2 – tevi de imbinat; 3 – piulita
olandeza; 4 – piesa filetata;
5 – inel taietor

Fig.1.14 Imbineri cu racorduri flexibile
c) cu flanse
− plate (libere – fig. 15 sau fixe – fig. 1.16a);
− cu gat (fig. 1.1 6b);
− cu canal si pana (fig. 1.1 6c)

Fig.1.15 Imbinari cu flanse Fig.1.16 Imbinari cu flanse: (a) – plate fixe,
plate libere (b) – cu gat, (c) – cu canal si pana.

d) cu cuplare rapida (tip Stortz – fig. 1.1 7)

Fig.1.17 Imbinare cu cuplare rapida tip Storz

Imbinari felxibile

Aceste imbinari trebuie utilizate pentru a prelua deplasarile axiale si unghiulare ca provin
din cauza deformatiilor pe care tubulatura le suporta.Acestea sunt foarte asemanatoare cu cele
care intra in componenta instalatiilor terestre si sunt de mai multe tipuri:

− cu furtun flexibil;
− cu compensatori lenticulari (din otel fig.1.18 sau din cauciuc);
− cu compensatori telescopici (fig.1.19);
− cu autocompensatori (fig.1.20).

Fig.1.18 Compensatori Fig.1.19 Compensatori telescopici Fig.1.20 Autocompensatori
lenticulari

1.3 Elemente de prindere in structura navei

Se folosesc la prinderea tubulaturii, a anexelor sau a aparatelor de masura, de corpul
navei. Si acestea, precum si imbinarile flexibile sunt asemanatoare instalatiilor terestre .

Prncipalele tipuri de elemente de prindere:

− tip bratara (simple fig.1.2 1 si multiple fig.1.22) ;
− bride cu platforma (simple fig1.23 si multiple fig 1.24);
− elemente specifice instalatiilor navale (console si prezoane).

Fig.1.21 Brida cu bratara si mpla Fig.1.22 Brida cu bratara multipla Fig.1.23 Brida cu
platbada multipla

1.3 Elemente de trecere prin pereti si pun ti

Aceste elemente ajuta la trecerea tubulaturilor prin peretii si puntile navei . Principalele
elemente de trecere sunt:
− cu manson (fig.1.24);
− cu flansa simpla de perete (fig.1.25);
− cu flansa intarita (fig.1.26);
− cu stut filetat (fig.1.27);
− cu pahar;
− cu platbanda de intarire.

Fig.1.24 Trece cu manson Fig.1.25 Trecere cu flansa simpla de perete

Fig.1.26 Trecere cu flansa intarita Fig.1.27 Trecere cu stut filetat

1.4 Armaturi navale

Armaturile navale regleaza parametrii functionali ai instalatilei cu tubulaturi sau inchide
total sau partial diferite trasee de instalatie.
Constructia armaturilor: corpul armaturii, organul de inchidere ( reglaj), organul de
comanda. In functie de rolul functional armaturile sunt: de retinere, de distribuitie, de manevra,
de reglaj.
Dupa tipul organului de inchidere, se clasifica in:
− armaturi cu ventil (plat, conic, ac, cu membrana);
− armaturi cu cep ( cilindric, conic, sferic);
− armaturi cu sertar (simplu, dublu);
− armaturi tip fluture;
− armaturi tip clapet;
− armaturi tip flotor;
− armaturi speciale.

1.5 Procedura de fabricare a tubulaturilor [10]

Confec ția tubulaturilor reprezintă un ansambu de piese tehnologice care au ca produs final
tubulatura .

1.5.1 Echipamente folsite la confectionarea tubulaturilor:
− pod rulant ;
− dispozitive de prindere (chinga, zbir) ;
− echipament individual de protec ție;
− mașini de debitare cu disc metal ic, abraziv și oxigaz ;
− mașini de îndoit (XOT 110, Transfluid, Tubomat 2060) ;
− mașină de găurit și mașini de șanfrenat ;
− scule – metru, ruletă, echerul fix, echerul -raportor cu bra țe mobile, nivelă ;
− cititor de bare achizi ționat de departamentul Design IT ;
− aparate de sudura cu CO2 și de tip TIG ;
− polizor pneumatic .

1.5.2 Confectia tubulaturilor

Etapele procesului tehnologic de confec ționare a tubulaturii sunt:

Primirea si distribuirea desenelor se reazlizeaza astfel:
− primirea desnelor se face conform procedurii specifice ;
− împar țirea desenelor de către tehnologii departamentului Pipe Fabrication către mai ștrii
atelierului conform graficului și conform dotărilor aparaturilor traveile în care sunt
ditribui ți mai ștrii.

Solicitarea materialelor:
− prin intocmirea unei liste de materiale de către maistrul atelierului Pipe Fabrication,
respectand clasa materialului, caracteristicile și dimensiunile nominale din fila de album .

− pe baza listei intocmite si transmise tehnologu lui departamentului Pipe Fabrication, acesta
emite bonuri de consum ;
− pe baza bonurilor emise se furnizează materialele conform unei proceduri specifice ;
− când se constată că nu sunt materialc suficiente in PML/POR fa ță de desen se întocmesc
in raport lipsa material catre departamentele în cauza ;
− pentru orice lipsă sau neconformitate ivită pe flux se întocmesc NCR -uri departamentului
în cauză .

Trasarea :
− orice masurare se face de la o baza constanta (capatul drept s au stang) al tevii si locul de
debitare se marcheaza cu semnul ‘+’ ;
− inceputul curbei se traseaza cu o sageata, iar la dimensionarea ei se pleaca de la aceeasi
suprafata de baza, unghiul de indoire ;
− locurile de marcare ale dimensiunilor se traseaza cu c reta sau marker, iar latimea marcarii
sa nu depaseasca 3 mm ;
− la efectuarea marcarii se urmareste ca inceputul acesteia sa corespunda cu dimensiunea
prescrisa ;
− cand pe schita tronsonului de teava apar elemente fasonate de imbinare si nu este prevazut
adaos de prelucrare pentru indoire, in lungimea desfasurata a tevii se prevede un adaos
minim, egal cu lungimea bacului de strangere al masinii de indoit. In acest caz, la trasarea
tevii se dimensioneaza lungimea desfasurata cu adaosul de prelucrare, locul d e taiere se
noteaza cu o linie dreapta verticala,iar adaosul de prelucrare prin doua linii drepte
orizontale .

Scule necesare pentru trasare:
− ruleta ;
− subler ;
− ac de trasare ;
− creta .

Marcarea se face:
− markerul dupa trasare ;
− prin poansonare dupa sablare .

Debitarea:
− pe masina cu disc abraziv, masina cu disc metalic si masina de debitat cu flacara
oxiacetilenica, pentru debitarea perpendiculara pe axa tevii si sanfrenare ;
− inainte de debitare se va face v erifica rea discului d e taiere sau duza masinii de debitat sa
fie corect centrat pe marcajul pentru taiere cu o precizie de 0±1mm a tevilor curatate, fara
depuneri si oxizi si se va face t ransfera rea marcajului de pe capatul tevii ce se debiteaza
pe capatul restului de teava pr in acelasi tip de marcaj ca cel initial ;
− controlul debitarii se va face prin verificarea dimensiuni materialului debitat si formei
taieturii cu ruleta, sablonul sau raportorul si verificarea calitati marginilor suprafetelor
debitate, de arsuri, scurgeri de metal, sa aiba margi ni netede, continue ;
− tevile debitate se depoziteaza intr -un loc special amenajat, de unde sunt preluate pentru a
merge mai departe pe f lux.

Preluc rarea marginilor dupa debitare:
− debavurarea marginilor debitate pentru curatarea lor de brocuri, zgura, oxizi, utilizand
dalta si ciocanul, peria de sarma, polizorul ;
− sanfrenarea tevilor la capetele care se sudeaza pentru sudura cap la cap, conform
specificatiilor din desenul de executie si a procedeelor de sudare ;
− sanfrenarea se face cu flacara oxiacetilenica si cu masina de sanfrenat ori pe cale
mecanica, cu polizorul ;
− fara sanfrenare pentru tevile unde sunt sudate flanse sau mansoane .

Indoirea:
− la tevile cu o curbura cu cordonul de sudura paralel cu rola masinii de indoit ;
− la tevile cu doua sau mai multe curbe cel putin una din curbe este cu cordonul de sudura
paralel cu rola masinii de i ndoit ;
− sculele folosite sunt: ruleta, echerul fix, echerul raportor cu brate mobile, nivela. Se mai
utilizeaza sarma pentru executarea unui sablon orientativ .

Dupa in doire se veri fica:
− unghiul de indoire al tevii ;
− daca zonele de indoire ale tevii prezinta fisuri ;
− aplatizarea tevii in functie de limita de toleranta .

Asamb larea se realizeaza prin :
− identificarea reperelor componente conform marcajelor ;
− preluarea materialelor necesare asamblarii unui tronson ;
− asamb larea componentelor ( tubulaturi , coturi, reductii, flanse, etc), respectand
dimensiunile si forma ceruta de fila de album, cu ajutorul ruletei, sublerului, sablonului,
nivelei ;
− respectarea coaxialitati si verificarea dezaxarii tubulaturilor, perpendicularitatii
suprafetelor de etansare, alinie rii si fixa rii fara a fi fo rtata inainte de sudare, prelucrarii
corecte si curatarii marginilor, grosimii peretelu i capetel or tevilor ;
− in cazul fittingurilor, pregatirea marginilor se identifica cu pregatirea in vederea sudarii
cap la cap ;
− suprafetele prelucrate pentru sudura sunt curate si lipsite de substante straine
(vopsele,ulei uri).

Prinderea in punctele de sudura:
− identificarea tevilor conform marcajului ;
− starea si parametr ii de lucru ai mijloacelor de sudura (intensitatea si tensiunea curentului
de sudare) ;
− polizarea fiecare sudura de prindere pana la metal curat, pentru a elimina posibilitatea
aparitiei porozitatilor, incluziunilor metalice sau fisurilor la imbinarea sudata ;
− controlarea rostul (luftul) pentru sudura ;
− scule folosite: sublerul, ruleta, echerul, raportorul, nivela cu bula, lera de sudura, toate
verificate metrologic .

Sudarea prevede urmatoarele etape:
− pregatirea instalatiei de sudare prevede , insusirea continutului WPS -urilor afisate , reglarea
parametrilor de lucru , curatirea suprafetelor de substante straine depuse ;
− in functie de D N-ul tubulaturii sudarea se face : pe un dispozitiv semiautomat de sudura
(DN>100mm) in cazul sudurilor tubulatura cu flansa sau tubulatura cu manson sau
manual pentru sudura cap la cap a doua tubulaturi (DN>100mm) si sudarea tevilor de
dimensiuni mici (D N<100mm) ;
− sudurile tubulaturilor se executa prin rotirea tubulaturilor sau la pozitie, executarea
primului strat de sudura folosind procedeul TIG dupa care este urmat de procedeul de
sudura cu CO2 , dimensiunile cordonului de sudura sunt specificate , amorsarea arcului
electric numai pe sanfren si se mentine scurt iar la orice intrerupere craterul format se
polizeaza , ordinea de depunere a straturilor este indicata in WPS ;
− sudarea flanselor pe tevi si fittinguri se executa alternativ in interiorul si exteriorul tevii,
pentru evitarea deformarii flanselor de la planul normal pe axa conductei.
− suprafata sudurii interioare este polizata, acolo unde este necesar pentru incadrarea in
normele pres crise in DMSQS ;
− se completeaza formularul “Inregistrare sudori” pentru fiecare cordon de sudura.

Verificarile efectuate in confectia tubulatura sunt urmatoarele:
− verificarea m aterialelor venite din magazine conform bonurilor ;
− toate etapele procesului de confectie se realizeaza studiind documentatia tehnica si
stand ardele in vigoare ;
− inainte de sudare se verifica toate conditiile enumerate la pregatirea sudarii ;
− in timpul sudarii se controleaza: calitatea sarmei de sudura, curentul de sudare, modul de
depunere al randurilor de sudura ;
− controlul final ;
− nu se admit defecte ca: pori, cratere, arsuri marginale, trecerea brusca de la materialul
laminat al tevii la suprainaltarea sudurii ;
− marcare a: fiecare tronson sudat pastreaza marcajul specificat ;
− ajustarea dupa sudare prin rectificarea cu polizoare pneumatice a tubulaturilor, fixate in
mengh ine;
− tronsoanele finalizate intrunesc conditiile de acceptabilitate, pentru a fi admise .

Raportarea tubulaturilor se rea lizeaza astfel:
− pentru comenzile ce au cod de bare la fila de album raportarea se face prin scanare
codului de bare al filele de album cu un cititor de bare special ;
− pentru comenzile unde filele de album nu au cod de bare raportarea tevilor se face astfel:
prin completarea formularului “Raportare tevi” si prin introducere manuala in program.