1. CONCEPTUL BLOCKCHAIN – DELIMITĂRI CONCEPTUA LE 6 1.1. DEFINIȚIE ȘI CONCEPT 6 1.2. IMPLEMENTARE ȘI AVANT AJELE TEHNOLOGIEI BL OCKCHAIN 6 1.3…. [629167]

1

2

CUPRINS

ABSTRACT 3
DATE DESPRE AUTOR 3
INTRODUCERE 4
1. CONCEPTUL BLOCKCHAIN – DELIMITĂRI CONCEPTUA LE 6
1.1. DEFINIȚIE ȘI CONCEPT 6
1.2. IMPLEMENTARE ȘI AVANT AJELE TEHNOLOGIEI BL OCKCHAIN 6
1.3. SECURITATEA INFORMAȚI ONALĂ . CARACTERISTICILE FUND AMENTALE ALE INFORMA ȚIILOR 7
2. SISTEMELE DE VOT ELE CTRONIC. E -VOT DE LA SISTEME CL ASICE LA ALEGERI
ELECTORALE 9
2.1. TRANZIȚIA DE LA VOTU L CLASIC LA VOTUL EL ECTR ONIC. RISCURI PROCEDURALE ȘI INFORMAȚIONALE 9
2.2. SISTEME DE VOT ELECT RONIC ELECTORAL PRIN TEHNOLOGIE BLOCKCHAI N 10
2.3. EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ LA NIVE L INTERNAȚIONAL 13
3. CONCLUZII 16
4. ELEMENTE DE NOUTATE PROPUSE ÎN URMA STUD IULUI 17
5. BIBLIOGRAFIE 19

3
Abstract
Modul în care democrația ar putea beneficia de avantajele oferite de tehnologie este
una din temele de actualitate în zilele noastre chiar dacă odată cu trecerea timpului au fost
experimentate exhaustive a priori mai multe soluții și sisteme care să confere alegerilor
politice siguranță și invulnerabilitate.Apariția votării electronice sau a utilizării unor soluții
susținute electronic pentru procesul de vot în alegerile politice au adus speranța
organizatorilor acestora, mi zând pe impactul la nivelul populației dar și pe obiectivitatea și
siguranța acestui proces, contribuind astfel la reducerea scăderii participării populației la
procesul electiv.
O soluție ar fi oferirea unui mod irefutabil și ușor de a vota chiar și de pe telefonul
mobil, computer, sau alt dispozitiv de comunicații (tabletă) dar în același timp de a nu
constitui breșe de securitate informaționale greu de gestionat care ar compromite rezultatul
votului. Nevoile instituționale în gestionarea riscurilor și op ortunitățile mediului actual de
securitate trebuie să fie strict corelate cu integrarea noilor tehnologii în procesul de vot,
permițând în acest context o evoluție permanentă în acest domeniu în consens cu evoluția
tehnologică. Această evoluție este determ inată de eforturile de a face un sistem securizat,
transparent și ușor verificabil, în control comun stakeholderilor organizatori de alegeri
electorale.
Toate cercetările și experimentele privind susținerea tehnologică a procesului clasic
de vot conduc în ultima perioadă spre utilizarea tehnologiei Blockchain care permite date
transparente și incoruptibile ce nu pot avea un singur punct de eșec sau care pot fi controlate
de o singură entitate, ceea ce o face potențial o platformă tehnologică ideală pentru v otul
electronic. Proiectele pilot realizate în diverse țări converg avantajele votării blockchain și
succesul înregistrat în gestionarea breșelor de securitate informațională cât și a riscurilor
privind fraudarea procesului electoral fac din această tehnol ogie, inevitabil un pilon de
fundamentare a votului electronic adoptat din ce în ce mai mult de țările atât din comunitatea
europeană cât și din restul mapamondului pentru tranziția echitabilă de la votul clasic (hârtie)
la votul electronic.
Soluțiile de s ecuritate oferite de tehnologia blockchain sunt atât de sigure încât după
cum vom vedea, dacă este implementată corect, tehnologia blockchain oferă siguranța
procesului de votare dorită de organizatorii acestuia.

Date despre autor
Andreea Adina POPA este absolventă a facultății de Științe Economice, cu studii
aprofundate domeniul auditului proceselor și și structurilor organizaționale prin prisma
activităților economice iar predilecția către zona economică și politică a condus -o în prezent
la continuarea s tudiilor în domeniul politic în cadrul S.N.S.P.A., cu accent pe valorificarea
potențialului uman în procesul electoral, specializare care a fost susținută și prin numeroase
proiecte de consiliere și advocacy în campanii electorale atât la nivel local cât ș i la nivel
regional. Preocupările în acest domeniu au fost completate de numeroase stagii de formare
profesională în cadrul Colegiului Național de Afaceri Interne prin două postuniversitare:
Managementul afacerilor interne și Managementul strategic al afac erilor interne cu aplicații
practice atât la nivel național cât și prin colaborare cu diverse instituții ale Comisiei Europene
de la Bruxelles – European Security and Defence College, în anul 2018 activând ca și
consilier în aparatul de lucru al Prim -Minis trului în cadrul Guvernului României pe probleme
de parteneriat public privat, mediul de afaceri și educație profesională.

4
Introducere
Evoluția și impactul tehnologiei informației asupra societății este una din cele mai
mari provocări ale perioadei actuale iar anvergura fenomenului de globalizare, influența
actorilor non -statali și evoluțiile accelerate ale inovării tehnologice, constitui e principalele
repere ale dinamicii contextului de securitate actual.
Revoluția informațională reprezintă debutul unei schimbări fundamentale a modului
de gândire și acțiune, o revoluție a cunoașterii care influențează formele de manifestare a
individului în societatea contemporană aduce schimbări profunde în modul în care instituțiile
statului trebuie să răspundă provocărilor și oportunităților create de această revoluție
tehnologică. Pentru a face față acestor schimbări serviciile de informații trebuie s ă se
adapteze acestor transformări ale mediului de securitate și să folosească avantajul
competitiv prin noile instrumente informaționale în favoarea sa pentru a preveni și combate
atât riscurile tradiționale de securitate, cât și noile amenințări tehnolog ice dar mai ales
cibernetice.
Evoluția tehnologică, apariția rețelelor P2P cât și a conexiunilor la rețeaua intranet și
internet converg la accesul facil și instant la aproape orice fel de date iar volumul și viteză de
propagare a informației devin alături de rata ridicată de perisabilitate a acesteia realități
cotidiene ale lumii în care trăim. Liberalizarea fluxurilor de informații și comunicare nu mai
condiționează cunoașterea spre a fi generată de posesia informației, ci puterea cunoașterii
este dată în primul rând de utilizarea, diseminarea și împărtășirea acesteia prin configurarea
unor canale de comunicare adecvate și de exploatarea interconectării la nivel de rețele în
susținerea intereselor proprii.
Dimensiunea științifică și tehnologică a securită ții este marcată de evoluții diverse, de
la dezvoltarea nanotehnologie și biotehnologiei, la robotică avansată sau energiile
regenerabile. Viteza acestor evoluții reprezintă deopotrivă sursa și forța motrice a
oportunităților de dezvoltare a societății inf ormaționale bazate pe cunoaștere, dar și a unor
provocări, riscuri și amenințări la adresa securității. Integrarea noilor tehnologii trebuie să fie
în strictă corelare cu nevoile instituționale în gestionarea riscurilor și oportunităților mediului
actual d e securitate.
În contextul evoluției tehnologice votul electronic este un domeniu în continuă
schimbare, creșterea dependenței societății de tehnologie, în general, și de infrastructură și
sisteme informatice și de comunicații, în particular, crește semnif icativ vulnerabilitatea
utilizatorilor în fața amenințărilor informatice la adresa lor. Așadar, atenția nu trebuie
concentrată doar asupra noilor amenințări, ci și asupra modului în care acestea influențează
riscurile și amenințările tradiționale (terorism ul, spionajul, criminalitatea organizată,
extremismul etc.) la adresa valorilor și intereselor de securitate ale Româ niei.
Sistemul democratic are la bază un pilon fundamental, votul, care permite publicului
să își exprime opiniile, astfel procesul elector al ar trebui să fie transparent și de încredere,
încât să le asigure participanților credibilitatea acestuia. Datorită diverselor situații de fraudă
înregistrate de -a lungul timpului, alegerile tradiționale nu mai satisfac cetățenii și nici
autoritățile pu blice deoarece este usor sa intervii în acest proces amenințând
confidențialitatea și transparența alegătorilor. Numărarea manuală a voturilor contribuie în
plus la creșterea timpului de la procesul de votare până la anunțarea rezultatelor și alături de
existența unui sistem securizat verificabil și transparent, votul electronic este o soluție din ce
în ce mai mult de luat în seamă.

5
Sistemele de votare electronică au obținut progrese remarcabile odată cu dezvoltarea
tehnologiile internet dar pentru a fi fo losite la scara larga, acestea trebuie să asigure
anonimatul alegătorului, integritatea votului și nerepudierea acestuia.
Securitatea informație a devenit un subiect actual, informația fiind estimată la nivelul
celui de -al patrulea element vital, după aer, apă și foc, iar era informațională a adus
schimbări profunde în evoluția riscurilor și a modului în care instituțiile statului, organizațiile
private, persoanele individuale și societatea în întregime ar trebui să răspundă provocărilor și
oportun ităților create de revoluția tehnologică.
Introducerea de noi tehnologii de vot mizează pe creșterea participării la vot;
facilitarea votului pentru cetățenii ce locuiesc în străinătate; reducerea costurilor de
administrare a alegerilor; facilitarea organi zării mai multor alegeri în același timp; susținerea
numărării voturilor cu exactitate și eficiență ridicată; sprijinirea alegătorilor cu dizabilități și a
celor care vorbesc limbi minoritare.
Guvernele trebuie să înțeleagă că securitatea și integritatea p roceselor electorale nu
este doar o problemă de control a statului, ci și un domeniu care poate fi gestionat de către
colectiv "1, tehnologia blockchain ar putea schimba radical sistemul tradițional de vot
permițând date transparente și incoruptibile care n u pot avea un singur punct de eșec sau
care pot fi controlate de o singură entitate, ceea ce o face potențial o platformă ideală pentru
votarea digitală.
În acest context propunem și argumentăm utilizarea votului electronic folosind
tehnologia Blockchain în România pentru a putea elimina dezavantajele alegerilor
convenționale dar și gestionarea situațiilor de fraudă mult discutate în România
postdecembristă. Această abordare va facilita aplicațiile de votare electronică, cu capacități
sporite de a asigura anonimatul, integritatea votului și verificarea finală.

1Raportul din 2017 „ Îmbrățișarea inovației în guvern” , Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică
(OCDE)

6
1. Conceptul blockchain – delimitări conceptuale

1.1. Definiție și concept
Un blockchain 234 este o listă de înregistrări (sau date) în continuă creștere,
numite blocuri , care sunt legate și securizate cu ajutorul criptografiei. Un blockchain este
o listă simplu înlănțuită, în care legăturile între elemente se fac prin hash, fiecare bloc
conține de obicei o legătură către un bloc anterior (un hash al blocului anterior),
un timestamp și datele tranzacției, blockchain -urile fiind rezistente la modificarea datelor.
Blockchainul este „un registru transparent și distribuit care poate înregistra tranzacții între
două părți în mod eficient, verificabil și permanent”. Pentru a fi folosit ca registru distribuit, un
blockchain este de obicei administrat de o rețea colectivă de tip peer-to-peer, ce aderă la un
protocol pentru validarea noilor blocuri. Odată înregistrate, datele din orice bloc de date nu
mai pot fi modificate retroact iv fără alterarea blocurilor care urmează, ceea ce necesită
acordul majoritar al participanților din rețea. Ar fi nevoie de cantități uriașe de putere de
calcul pentru a modifica orice unitate de informații din blockchain, ceea ce o face aproape
incoruptib ilă rezolvând astfel problema securității. Principala particularitate a blockchainului
este certificarea tranzacțiilor, dar caracteristica relevantă este nivelul ridicat de securitate
asigurat și anonimatul utilizatorilor alături de inviolabilitatea datelo r.

1.2. Implementare și avantajele tehnologiei blockchain
Datorită designului și a tehnologiei, blockchainul devine rapid de neegalat, această
bază de date este administrată de o rețea de noduri în care toate au propria copie a
blockchain -ului. Nodurile sunt p ur și simplu computere conectate la rețea, care au convenit
să proceseze validitatea tranzacțiilor pe blockchain pe baza unui set de reguli pe care
rețeaua le -a convenit. Odată ce un nod validează o tranzacție, aceasta o adaugă la grupuri
cronologice cunos cute sub numele de bloc care este apoi adăugat la blockchain. Prin
urmare, tranzacțiile valide sunt grupate și adăugate la baza de date într -un bloc, una după
alta, de unde și numele blockchain.
Adoptarea sistemului blockchain ar putea să garanteze o comunicare directă a
administrației publice cu utilizatorii săi, pentru a emite și primi certificări, documente
administrative și contabile, precum și pentru a permite schimbul sigur de informații.
Adoptarea tehnologiei blockhain aduce un potențial semnifi cativ în ceea ce privește
securitatea personală și națională (combaterea criminalității și terorismului). Secretul, viteza
și trasabilitatea conținutului fac din blockchain un instrument formidabil care ar putea fi folosit
și pentru votul electronic, o dez voltare care ar putea însemna o revoluție în conceptul secției
de votare, o soluție masivă scalabilă la metodele de vot actuale și învechite, oferind un vot
digital sigur și fără fraude.
Alegătorii pot depune în mod eficient votul lor fără a dezvălui publ icului identitatea
sau preferințele politice, o aplicație de vot bazată pe blockchain nu pune problema securității
conexiunii sale la internet, deoarece orice hacker cu acces la terminal nu va putea afecta alte

2 Economist Staff (31 octombrie 2015). „Blockchains: The great chain of being sure about things”. The Economist.
Accesat în 24 august 2020. The technology behind bitcoin lets people who do not kno w or trust each other build a
dependable ledger. This has implications far beyond the crypto currency.
3Morris, David Z. ( 15 mai 2016 ). „Leaderless, Blockchain -Based Venture Capital Fund Raises $100 Million, And
Counting”. Fortune. 24 august 2020
4Popper, Nathan ( 21 mai 2016 ). „A Venture Fund With Plenty of Virtual Capital, but No Capitalist”. New York
Times. Accesat în 24 august 2020

7
noduri astfel se pot număra voturi cu certitu dine absolută, știind că fiecare ID poate fi atribuit
unui vot, crearea de falsuri și manipularea fiind imposibile.

1.3. Securitatea i nformațională. Caracteristicile fundamentale ale informațiilor

Cadru conceptual și terminologic
Termenul securitate informațională este folosit ca sinonim pentru termenul securitatea
informației, în realitate acestea fiind două concepte interdependente, dar diferite ca arie de
acoperire, amploare, obiective, sarcini, instrumente utilizate. În esență, securita tea
informației presupune asigurarea protecției caracteristicilor fundamentale ale informațiilor:
Confidențialitate, Integritate și Disponibilitate, caracteristici ce se mențin în în cadrul noilor
tehnologii.
Securitatea informațională, comparativ cu secur itatea informației, reflectă o realitate
sistemică mai complexă, înglobând în sine atât securitatea informației, securitatea sistemelor
informaționale (IS), securitatea informatică (a calculatoarelor, a rețelelor și dispozitivelor de
rețea, a tehnologiei i nformației (IT), adesea referită ca securitate cibernetică/securitatea
informației în spațiul cibernetic, virtual, sau securitatea în Internet), protecția datelor cu
caracter personal, cât și protecția drepturilor de autor, protecția drepturilor și libertă ților
omului în spațiul informațional, protecția spațiului informațional și a infrastructurii critice,
protecția personalului care lucrează cu sistemele informaționale, protecția informației oficiale
ale statului, inclusiv a informațiilor atribuite la secr et de stat și a celor cu accesibilitate
limitată, protecția spațiului informațional de impactul dezinformării etc.
Conceptul de securitate informațională este aplicabil la nivelul persoanei, statului și al
societății în întregime, curent definită ca Socie tate Informațională bazată pe Cunoaștere.
Securitate informațională – stare de protecție a resurselor informaționale, precum și
a persoanei, a societății și a statului în spațiul informațional.
Sintetizând, conceptul de securitate informațională se referă la orice informații, IT sau non -IT
(cărți, rapoarte, documente etc.), pe orice suporturi tradiționale (hârtie, pânză etc.) sau media
electronice (bandă magnetică, CD etc.), sub orice formă (text, grafică, audio, video),
comunicate în mod tradițional (scris , oral, poșta obișnuită) sau electronic (e -mail, chat,
telefonie mobilă).
Spațiu informațional – mediu de activitate asociat cu formarea, crearea,
transformarea, transmiterea, difuzarea, utilizarea și stocarea informațiilor, care produce
efecte la nivel de conștiință individuală și/sau socială, de infrastructură info rmațională și de
informație” . „Prin sintagma „securitate informațională” se are în vedere protecția persoanei,
societății și a statului, a drepturilor și intereselor acestora în mediul informați onal” de
amenințările asupra caracteristicilor fundamentale ale informației.
Veriga principală care leagă între ele conceptele de securitate este managementul
riscurilor care vizează asigurarea caracteristicilor fundamentale ale informației, care stă la
baza conceptelor înrudite de securitate a informației și abordarea procesuală comună bazată
pe analiza riscurilor, ce face posibilă integrarea conceptelor și sistemelor adiacente de
management al securității informației, al calității, al continuității afacer ii, al securității
cibernetice și al securității informaționale .
Principiul confidențialității se traduce prin accesarea datelor gestionate exclusiv de
părțile îndreptățite. Tipurile de agresiuni ce pun în pericol acest principiu se manifestă prin
spargere a fluxului de date criptate (hacking encrypted data sau cracking encrypted data),
accesarea sau alterarea unor comunicații între două părți (man -in-the-middle attack sau

8
MITM), folosirea unor mijloace de stocare pentru copierea unor informații critice de c ătre un
angajat și încredințarea lor către persoane neîndreptățite, instalarea de aplicații pe serverul
de date ce stochează informații private cu scopul transmiterii acestora atacatorului (spyware
malware), căutarea și identificarea datelor și informațiil or private în scopul dezvăluirii în
mediul online pentru discreditarea unei persoane (doxxing sau dropping dox). Criptografia a
apărut din nevoia păstrării confidențialității, însă în prezent aceasta garantează și integritatea
fluxului informațional. Limit area drepturilor de administrare a fișierelor și folderelor, stabilirea
vectorilor de autentificare, controlul listelor de acces sunt măsuri minime pentru protejarea
confidențialității. Însă păstrarea confidențialității informațiilor într -o organizație nu se rezumă
doar la măsurile de protecție digitală. Importantă este și păstrarea confidențialității de către
persoanele care intră în contact cu date și informații nedestinate publicului, precum și
gestionarea corespunzătoare a documentelor fizice.
Principiu l integrității presupune păstrarea nealterată a datelor, iar tipurile de
intruziuni care îl vizează sunt: accesarea neautorizată a unui server web pentru a încorpora
programe malware în pagini web și scripting pe partea de server, accesarea unui server
financiar pentru a falsifica înregistrările, transformarea unei mașini în zombie computer
pentru a fi dirijat printr -o cutie de comandă (botnet). Folosirea unei funcții criptografice (hash)
este o măsură utilă pentru protejarea integrității datelor gestionate .
Disponibilitatea informației se referă la garantarea posibilității accesării datelor și
computerelor în orice moment de către cei îndreptățiți. Atacurile care vizează accesul la date
sunt: Denial of Service (DoS), Distributed Denial of Service (DDoS), R ansomware (criptează
datele și solicită o răscumpărare), întreruperea deliberată a unei surse de alimentare a
serverelor pentru a le scoate din rețea.
Pentru a răspunde vulnerabilităților provocate de eventualele atacuri cibernetice, la
nivelul României s -a înființat CERT -RO, structură vitală în organizarea internă a României în
răspunsul și pregătirea infrastructurii în fața riscurilor cibernetice și de securitate ale viitorului.
Organizația CERT -RO este alcătuită din reprezentanți ai mai multor entități n aționale care
desfășoară activități în domeniul asigurării securității informatice.
În concluzie, comparativ cu analiza amenințărilor tradiționale, care constă în analize ale
actorilor, intențiilor și capacităților lor, amenințările în mediul informațional au caracteristici
diferite care fac atacurile dificil de monitorizat, analizat și contracarat. În prezent,
amenințările la adresele utilizatorilor variază de la accidente, căderi de sistem, programări
greșite și eșecuri umane, la atacuri ale hackerilor. B lockchainul rezolvă multe dintre
problemele de securitate de astăzi folosind caracteristici puternice de criptografie și accesul
limitat la registru, fără a nega aspectul de transparență pe care îl oferă tehnologia blockchain
fiind una dintre tehnologiile emergente, cu fundații criptografice puternice, care permite
aplicațiilor să utilizeze aceste abilități pentru a obține soluții de securitate rezistente.

9
2. Sistemele de vot electronic. E -vot de la sisteme clasice la
alegeri electorale

2.1. Tranziția de la votul clasic la votul electronic. Riscuri procedurale și
informaționale
Alegerile electorale reprezintă modalitatea prin care reprezentanții sunt aleși prin
reguli democratice, corectitudine și integritate; sistemul de vot permite alegătorilor să își
expri me votul pentru candidați, astfel conceptul de sistem de vot trebuie să răspundă și să fie
analizat riguros înainte de organizarea alegerilor.
Votul democratic este un eveniment crucial și serios în orice țară. Cel mai obișnuit
mod în care o țară votează este printr -un sistem bazat pe hârtie, însă revoluția tehnologică
aduce în secolul 21 votul electronic. Votul electronic sau votarea prin e -mail a fost utilizat sub
diferite forme din anii '70, cu beneficii fundamentale asupra sistemelor pe hârtie, precum
eficiență crescută și erori reduse. Cu toate acestea, rămân provocări pentru a obține
adoptarea pe scară largă a unor astfel de sisteme, în special în ceea ce privește
îmbunătățirea rezistenței acestora împotriva eventualelor defecțiuni.
Votarea electroni că este cea mai adoptată la nivel mondial și este un instrument care
reprezintă frecvent democrația la alegeri. Prin urmare, majoritatea țărilor continuă să cerceteze și
să îmbunătățească procesul de votare electronică. În ciuda evoluției de -a lungul timpu lui, de la
jetoanele fizice utilizate în democrația antică ateniană la buletinele de vot pe hârtie la mașinile de
votare mecanice, la perforarea cardurilor, la scanerele optice – procesul de vot continuă să fie
afectat de potențialele vulnerabilități și de ficiențe.
În practică au fost adoptate diverse încercări de susținere a procesului electoral. Inițial, sistemul
de numărare computerizat a permis alegătorului să voteze pe acte. Mai târziu, aceste carduri au
trecut prin procesul de scanare și analizare la fiecare celulă de votare de pe un server central
(Kadam și colab., 2015; Rockwell, 2017; Hao și colab., 2010). Sistemele de votare electronică cu
înregistrare directă (DRE) au fost instituite ulterior, care au fost admirate și recunoscute foarte
mult de că tre alegători, în ciuda rezistenței informaticienilor. Dacă sistemul de vot este bine
înțeles de către alegători, capacitatea de utilizare a sistemului poate fi remarcabilă.
În 1981, David L. Chaum a introdus un prim sistem de vot electronic bazat pe
block chain în care sistemul a folosit criptografia cu cheie publică și teorema semnăturii blind.
După acest prim anunț al sistemului de vot pe bază de blockchain, mulți dintre cercetători și –
au arătat interesele în acest domeniu. Blockchain este o tehnologie pe rturbatoare a epocii
actuale și promite să îmbunătățească rezistența generală a sistemelor de e -vote.
Potențialele amenințări de securitate pot apărea în diferite scenarii, deoarece tehnologia
blockchain are o arhitectură de sistem diferită de cea centrali zată. Orice intrare care nu
poate fi considerată drept vot va fi ignorată în acest sistem. Pentru un astfel de sistem, furtul
voturilor sau schimbarea voturilor sunt total blocate. Pentru a manipula voturile, hackerii
trebuie să intre în sistem ca cetățean . Garantat fiind că un cetățean poate vota doar o
singură dată, când cetățeanul a votat, sistemul va fi informat fără să dezvăluie informații
despre vot. Apoi, va marca persoana respectivă drept votată. Întrucât sistemul preia datele
electoratului de la ad ministrația electronică, nu este posibil ca o persoană marcată să voteze
din nou. Deși un hacker a obținut informațiile despre cetățeni și a fost introdus în sistem,
acesta nu poate vota mai mult de o dată.
În cadrul alegerilor locale din 2013, cercetători i au observat și au studiat procesul de
votare prin internet și au evidențiat o serie de riscuri potențiale pentru securitate cu sistemul.

10
Un astfel de risc este posibilitatea de apariție de programe malware pe partea de client care
monitorizează utilizato rul care își plasează votul și apoi îi schimbă opțiunea pentru un alt
candidat.
Folosind tehnologia blockchain, fiecare tranzacție este legată de cea anterioară,
așadar schimbarea unei tranzacții acceptate este imposibilă pentru un astfel de sistem și
datorită consistenței, datele vor fi întotdeauna consecvente și votarea va fi fiabilă, eliminând
cazurile de manipulare a sistemului, cum ar fi schimbarea voturilor sau furtul voturilor prin
sincronizarea celorlalte noduri conectate, datele schimbate vor fi id entificate instantaneu,
acest sistem fiind unul sigur și robust pentru votarea electronică.
Îngrijorările și avertismentele de securitate la votarea electronică au fost în centrul atenției în
ultimii ani. Au fost recunoscute riscurile de votare electronică , dar votarea electronică a adus
și promisiuni mari. Prin ușurarea participării va spori gradul de participare. Utilizarea
electronicelor ar face exercitarea îndatoririlor cetățenilor mai ușoară, mai rapidă și mai
atrăgătoare.
Utilizarea unor astfel de teh nologii de vot prezintă o serie de provocări, păstrarea
secretului votului, asigurând în același timp integritatea alegerilor este una din acestea și care
ridică o problematică diferită pentru procesele de vot pe Internet. Legalitatea, separarea
puterilor și stabilitatea dreptului electoral sunt concepte largi cu numeroase fațete, procesul
electoral cuprinde un număr mare de proceduri și „noile tehnologii de vot” se pot referi la
diferite utilizări ale soluțiilor susținute electronic, de la înregistrarea al egătorilor la administrarea
listelor de alegători, votarea prin e -mail, analizarea voturilor, publicarea rezultatelor etc .
Introducerea unei astfel de tehnologii în procesul de vot prezintă alte provocări, cum
ar fi asigurarea faptului că administratorii e lectorali, judecătorii (instanțele sau observatorii
electorali) și laicii (alegătorii fără cunoștințe speciale) pot înțelege procesul.
Legile trebuie să fie capabile să se adapteze circumstanțelor în schimbare. Acest lucru este
valabil în special pentru vo tarea electronică, având în vedere dimensiunea sa tehnologică și
importanța securității. Este necesar ca acest lucru să aibă proceduri și termene stabilite.
Dezbaterea publică și notificarea ar trebui respectată și toate acestea fără a afecta negativ
aștep tările legitime. Așteptările pot veni din partea publicului/utilizatorilor finali, a autorităților
responsabile cu organizarea alegerilor etc.
Până în prezent, majoritatea studiilor de votare electronică discută dezvoltarea de
algoritmi complecși pentru re zolvarea problemelor identificării fără echivoc a alegătorilor, a
votului în secret și a le număra cu celeritate, sinceritate și acuratețe. Securitatea este
preocuparea finală atunci când se discută despre utilizarea alegerilor electronice. Datorită
comple xității lor, uneori se pun sub semnul întrebării principii importante. Cu toate acestea,
ar trebui să fie clar că orice sistem electronic va trebui să respecte întotdeauna aceleași
standarde aplicate sistemelor tradiționale bazate pe hârtie. Modul în care legalitatea,
separarea puterilor și stabilitatea dreptului electoral – trei dintre numeroasele principii
constituționale care trebuie respectate în timpul alegerilor – pot fi afectate atunci când noile
tehnologii de vot sunt utilizate în procesul electoral .

2.2. Sisteme de vot electronic electoral prin tehnologie blockchain
Votul este esența democrației, însă, tentația puterii este mare, chiar și în cele mai
avansate sisteme democratice, de aceea, procesul electoral este greu de controlat și este
supus permanen t tentativelor de falsificare, mai subtil decât în dictaturi, dar și mai greu de
detectat și identificat. Într -o democrație, falsul electoral se realizează fie prin falsificarea
documentelor, vot multiplu, turism electoral, mită electorală etc.

11
Migrarea lentă a votării online este dată de teama că integritatea electorală ar putea fi
compromisă de hackeri, tehnologia blockchain promite securitatea buletinelor de vot
necesară, cu comoditatea votării.
Cu proprietăți precum anonimatul, protecția vieții privat e și non -repudierea,
blockchain este o alternativă foarte atractivă la sistemele de votare electronică
contemporane. Tehnologia blockchain poate juca un rol cheie în domeniul votului electronic
datorită naturii inerente a păstrării anonimatului, a menținer ii unui registru descentralizat și
distribuit public de tranzacții pe toate nodurile. Acest lucru face ca tehnologia blockchain să
fie foarte eficientă pentru a face față amenințării de a utiliza un simbol de vot de mai multe ori
și încercarea de a influen ța transparența rezultatului.
Prin Blockchain, s -ar putea realiza o interfață eficientă în timp real. O dată introduse
datele de identificare, poate fi verificată instantaneu starea respectivei cărți de identitate,
dacă titularul a votat sau nu. În plus, i nvestiția este minimă. Fiecare autoritate electorală
poate avea computere, internet și o conexiune securizată de serviciile de telecomunicații
speciale, în care să se poată vedea situația folosirii sau nu a unei cărți de identitate.
Eventualitatea introduc erii cărților de identitate cu cip va facilita și mai ușor o eventuală
abordare a introducerii votului securizat prin tehnologia Blockchain.
Introducerea votului bazat pe Blockchain ar ajuta votul celor care sunt departe de
zona în care își au reședința. V otul lor, exprimat oriunde, în condiții legale, ar fi contabilizat
exact în zona unde votantul își are reședința. Ar dispărea comisia de numărare a voturilor,
interminabilele procese verbale și implicit suspiciunile de fraudă electorală. Datorită naturii
sigure și imuabile a blockchainului, voturile pot fi exprimate prin computer sau dispozitiv
mobil în loc ca alegătorii să se prezinte la un loc de votare locală sau să trimită un e -mail
pentru a fi procesat manual de către funcționarii electorali. Voturile urmărite printr -un
blockchain asigură o modalitate mai rapidă de a număra voturi, care nu poate fi modificată,
ceea ce ar putea duce la o participare mai mare a alegătorilor, la o mai bună siguranță la
scrutin și la un cost mai mic.
Prin asigurarea integri tății datelor, deoarece nimeni nu poate modifica informații sau
rezultate ale votului, sistemul blockchain îndeplinește următoarele cerințe:
Confidențialitate – păstrarea secretului votului unei persoane , sistemul folosește
proprietățile criptografice ale blockchain -ului pentru a obține confidențialitatea unui alegător.
Alegătorul este înregistrat în sistem, un hash alegător este generat de blockchain, care este
identificatorul unic al unui alegător în blockchain și este protejat de utilizarea
necorespunzăt oare din cauza proprietății de rezistență la coliziune a hashlui criptografic.
Eligibilitate – Permiterea votării doar a alegătorilor înregistrați, fiecare alegător
votând o singură dată . Toți utilizatorii eligibili trebuie să se înregistreze folosind iden tificatori
unici, cum ar fi documentele emise de guvern sau datele biometrice pentru a -și afirma
eligibilitatea ca sistemul să se protejeze împotriva votului dublu.
Frecvența de primire – Alegătorii nu ar putea să dovedească unui terț că au
votat într -un a numit mod , sistemul permite unui alegător să voteze după alegerea lui și
creează un hash criptografic pentru fiecare astfel de eveniment însă deținerea acestui hash
nu îi permite să extragă informații despre modul în care alegătorul a votat.
Convenabilitat e – Alegătorii trebuie să poată vota cu ușurință, iar toți cei care
sunt eligibili trebuie să poată vota – folosind o interfață web ușor de utilizat și un proces de
votare care necesită o intrare minimă din partea utilizatorului. Amprentarea implementată
pentru mecanismul de autentificare pentru ar evita cerința de a vă aminti numele de
utilizator/parolele.

12
Verificabilitate – Capacitatea de a avea încredere în procesul de evaluare a
voturilor , utilizatorului i se oferă codul de tranzacție unic sub forma unui hash criptografic.
Un utilizator poate utiliza acest ID de tranzacție pentru a urmări dacă votul său a fost inclus
în procesul de înregistrare.
O mare problemă, o constituie votul în Diaspo ra. Un sistem de vot bazat pe tehnologia
Blockchain, poate arăta în timp real gradul de ocupare a unei secții de votare sau alteia, iar
votanții să se poată muta la o secție apropiată unde afluența nu este așa de mare.
Tehnologia Blockchain confera siguran ță, eficiență și transparență. Există deja tradiția scanării
cărții de identitate în România, iar în SUA, se votează cu ajutorul unor cartele magnetice.
Analiza prezentată mai sus evidențiază cerințele specifice pentru votul electronic,
subliniind importan ța definirii caracteristicilor blockchain -ului și rolul lor profund în realizarea
elementelor de baza ale unui sistem eficient de votare electronică. Deși certificată ca o
tehnologie relativ nouă, câteva organizații și start -up-uri au început să experiment eze
sisteme de votare electronică folosind tehnologia blockchain. În septembrie 2016, Kaspersky
Labs, lideri ai industriei în domeniul securității computerelor și ziarul The Economist au
organizat o competiție de studiu de caz în care echipele MBA 5din SUA și Marea Britanie
trebuiau să implementeze sisteme de vot cu blockchain. Echipa Votebook, formată din
studenți în masterat din NYU6, a venit pe primul loc și a oferit unul dintre cele mai detaliate și
eficiente studii de caz despre cum ar putea arăta un s istem de votare blockchain. Votebook
a relevat faptul că votul la distanță nu este posibil din cauza prea multor amenințări:
autentificarea utilizatorului este descurajantă și ușor compromisă de la distanță, personal al
alegătorilor computerul ar putea fi compromis, intimidarea alegătorilor este mai probabilă de
la distanță și auditul de la distanță mai dificil. Datorită tehnologiei Blockchain, în sistemul
Votebook, experiența alegătorilor este aproape identică cu experiența actuală de votare
asupra EVM -urilor din SUA, dar este mult mai sigură și mai fiabilă pentru votul digital.
În Virginia, Follow My Vote încearcă, de asemenea, să implementeze o soluție
blockchain la vot. Fără studii de caz disponibile, Follow My Vote are mai puține informații
disponibile decât Votebook dar permite auditul, securitatea și contabilizarea voturilor,
diferența majoră între cele două sisteme fiind modul în care oamenii votează folosind
platforma lor. Alegătorul trebuie să instaleze „cabina de vot” pe un computer, tabletă sau
smartphone. Alegătorul trebuie apoi să -și verifice identitatea prin trimiterea documentelor
legale (precum un pașaport) unui identificator de identitate care a fost deja aprobat de
organizația care ține alegerile. Odată ce identitatea sa a fost verificată, a legătorul ar putea
solicita online un buletin de vot și va putea vota.
Cea mai matură și testată implementare a votului blockchain până la această dată
este VoteWatcher, sucursală a Blockchain Technologies Corporation (BTC), fiind utilizat la
unsprezece ev enimente de vot diferite.În aprilie 2016, Rusia a anunțat că a dezvoltat și testat
cu succes un sistem de votare folosind tehnologie blockchain.
Prin proiectele pilot implementate, avantajele votării blockchain sunt de partea atât a
organizatorilor cât și a votanților, votarea electronică folosind tehnologia blockchain devenind
inevitabil din ce în ce mai mult ca soluție aleasă în detrimentul votului clasic.

5Masterat în Administrarea Afacerilor
6New York university

13
2.3. Exemple de bună practică la nivel internațional

Australia – A decis în 2013, să renunțe la a impl ementa votul electronic și să
continue să exprime v otul folosind buletine fizice.
Belgia – introduce votul electronic în 1991. Sistemului implementat a ajuns să
acopere 44% din numărul total de persoane cu drept de vot în 1999 și a rămas la acest nivel
până în prezent. Sistemul folosit în Belgia până în 2006 a fost o variație a ideii de sistem de
vot baz at pe mașini de vot electronice care funcționează cu hârtie combinat cu un sistem
electronic de numărare. Diferența constă în faptul că mașinile de vot utilizau un card cu
bandă magnetică pe care se înregistra opțiunea alegătorului. Această implementare fu sese
aleasă pentru a ușura citirea și contorizarea voturilor. În 2010 a început să fie utilizat un
sistem nou care imprimă opțiunea alegătorului pe un buletin de vot de hârtie care este
scanat de un sistem de numărare electronic, modifica refăcuta pentru c a alegătorul să poată
vedea opțiunea înscrisă pe buletinul de vot, luc ru imposibil cu vechiul sistem.
Brazilia – este una dintre cele doar 3 țări care folosesc un sistem de vot electronic la
nivel național. Sistemul este bazat pe mașini de vot DRE și este în uz din 1996. În 2012 a
fost adăugat un sistem biometric de autentificare a alegătorilor.
Canada – nu are un sistem de vot electronic la nivel național. La nivel local, au fost
testate și, pe alocuri, încă sunt folosite diverse sisteme de vot electronic . La nivel regional,
unele regiuni chiar au creat legislație specifică pen tru a permite votul electronic.
Estonia – Este singura țară care oferă în continuare posibilitatea votului electronic
tuturor cetățenilor. Dintr -o populație totală de 1,3 milioane, majoritatea estonienilor aleg să -și
exprime votul folosind buletine pe hârtie. La alegerile pentru parlamentul estonian din 2019,
doar 247.232 de cetățeni și -au exprimat alegerea prin vot electronic.
Finlanda – A analizat votul electronic într -un studiu d erulat între februarie și noiembrie
2017, care a concluzionat că votul electronic prezintă riscuri mult mai mari decât be neficiile
pe care le -ar aduce.
Lituania – A decis să nu implemen teze votul electronic în 2018.
Franța – folosește un sistem de vot la distanța prin Internet doar pentru cetățenii din
diasporă. Au fost făcute încercări de a introduce votul electronic pe scară mai largă dar
acestea au întâmpinat o opoziție foarte fermă și planurile nu s -au materializat.
Germania – a folosit mașini de vot DRE 7fără VVPAT8 din 1999 până în 2008. În 2009
Curtea Constituțională din Germania le -a declarat neconstituționale, punând astfel capăt
votului electronic în Germania.
India – este cea de -a treia țara care folosește un sistem de vot electronic la nivel
național. La fel ca Brazilia, India folosește mașini de vot DRE fără VVPAT. Totuși, Comisia
Electorală a decis asupra introducerii unui sistem VVPAT după de au fost sesizate probleme
atât de către Înalta Curte din Dehli cât și de Curtea Supremă a Indiei. La acest moment
implementarea fiind încă în faza de test. În 2011, India a testat și un sistem de vot la dis tanță
prin Internet în Gujarat.
Irlanda – a făcut un test de vot electronic folosind mașini de vot electronic fără urmă
de audit în 2002. Sesizările au apărut imediat, în 2009 a fost luată decizia de a renunța la
sistemul de vot electronic și în 2010 a fost luată decizia de a casa mașinile de vot
achiziționate.

7Direct recording electronic voting system
8Voter verifiable pape r audit trail

14
Olanda – A anunțat, în 2017, că va continua să folosească buletine de vot numărate
manual. Di n cauza pericolelor prezentate de atacurile cibernetice, s-a propus eliminarea
aproape totală a calcul atoarelor din procesul de vot.
Norvegia – A derulat sesiuni de test pentru votul electronic în 2011 și 2013. Această
modalitate nu a crescut participarea la vot, nici chiar în cazul cetățenilor cei mai tineri.
Norvegia a încheia t sesiunile de testare în 2014.
Suedia – nu a implementat niciodată un sistem de vot electronic dar acest subiect a
tot fost dezbătut de peste 10 ani.
Elveția – Este un caz aparte, dat fiind că sistemul de vot este decis la nivelul
cantoanelor. Unele dintre acestea au experimentat cu votul electronic, dar acesta nu a fost
adoptat niciodată la nivelul întregii țări. Există o obligație legală ca sistemele de vot să fie
testate, iar rig orile impuse acestui proces cresc pe măsură ce crește procentul de populație
care și -ar putea exprima votul online.
Marea Britanie – A studiat votul electronic și numărarea voturilor folosind un
calculator în 2005 și 2007. În momentul de față, Regatul Uni t folosește în continuare buletine
de vot marcate și numărate manual.
Statele Unite ale Americii – Au cea mai vastă experiență cu sisteme de vot
electronic. Acestea au fost introduse, inițial, cu scopul de a permite personalului militar activ
să voteze. F iecare stat în parte are o doză de libertate în a decide sistemul de vot pe care îl
folosește, fiind liber să aleagă echipamentul sau modul de exprimare al votului electronic. În
momentul de față, peste două treimi din state folosesc dispozitive de vot ele ctronic care au o
vechime de peste un deceniu – un termen la limita duratei de viață a unui dispozitiv
electronic.
CHINA – O provincie din estul Chinei și o parte din „regiunea economiei Deltei Râului
Yangtze”, a lansat oficial prima sa platformă blockcha in pentru furniza rea de servicii
guvernamentale.
ROMÂNIA – În România, orice dezbatere cu privire la introducerea e -votului și/sau a
numărării electronice ar trebui să aibă drept obiectiv identificarea echilibrului adecvat între
scopul de a spori participa rea politică prin utilizarea de noi tehnologii și scopul respectării
caracteristicilor constituționale ale votul, astfel cum este reglementat la nivel constituțional și
interpretat în jurisprudența Curții Constituționale. Votul digital a început să fie dis cutat public
în România după alegerile europarlamentare din mai 2019. Atunci au fost făcute mai multe
propuneri de legiferare a votului electronic, una din acestea, care se baza pe o soluție de tip
blockchain fiind propusă grupul de parlamentari Pro Români a. Toate aceste soluții au fost
adoptate tacit de Senat și date uitării mai apoi.
Soluția propusă în proiectul Pro România pentru anonimitatea datelor, cea a
semnăturii electronice circulare, pare destul de competentă la o primă vedere. După ce
utilizatorului i se acordă dreptul la vot electronic, acesta e introdus într -un „cerc” de uti lizatori
și i se emite o semnătură ce poate fi trasată înapoi la grup, dar nu la individ. Mai întâi,
proiectul spune că persoanele care doresc să se înscrie pentru votul electronic trebuie să
trimită o cerere la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) cu „ semnătura electronică care
va fi folosită pentru exprimarea votului”. Dacă vorbim de o semnătură virtuală, aceasta ar
anula toată ideea de anonimitate a procesului. Pentru a genera cheia privată necesară
pentru a semna buletinul de vot, alegătorul trebuie să „introducă date de recuperare” în
aplicație, pe care apoi să le „noteze pe hârtie într -un loc sigur”, iar apoi acestea ar fi
verificate prin „solicitarea aleatorie a unor cuvinte aferente datelor de recuperare”. Un soi de
CAPTCHA destul de confuz cât să facă mai accesibil votul direct la urne. Sunt, însă, două

15
probleme cu această soluție: prima ar fi că nu prea a fost testată la scară largă. A doua
problemă ar fi faptul că nu garantează securitatea în privința procedurii obținerii semnăturii
de la autori tatea electorală, iar aici propunerea parlamentarilor români devine puțin
irelevantă.
Proiectul Pro România nu spune nimic nici despre noduri, în afara faptului că vor fi
„descentralizate”, fără a detalia altceva în afara faptului că sistemul va fi audita t de STS și
CERT -RO. Dacă nodurile vor fi gestionate de STS, ar însemna că nu vor fi descentralizate,
iar dacă vor fi asignate pe bază de voluntariat, atunci apare pericolul vulnerabilității de „atac
51%” a blockchainurilor. Asta înseamnă că dacă mai mult de jumătate din noduri sunt
controlate de o singură entitate sau ajung la o înțelegere, se poate bloca validarea de noi
blocuri sau se pot valida blocuri falsificate cum s -a întâmplat de curând Argentina, cu
Monitorul Oficial (acesta funcționează pe bază d e blockchain și a început, subit, să posteze
măsuri false luate de guvern în lupta împotriva coronavirusului).
Alegerile corecte și fără modificări, care pot fi monitorizate de terți (cum ar fi
organizațiile internaționale de pază) sunt poate principalul m od în care o țară poate fi
„incluzivă” și poate fi făcută folosind un sistem blockchain. Noile legi electorale prevăd o
anumită infuzie de tehnologii în cadrul procesului electoral, chiar dacă nu sub formă de e -vot
sau de numărare electronică. Pentru a ado pta votarea electronică/numărarea electronică,
autoritățile ar trebui să efectueze o revizuire a legislației relevante pentru punerea în aplicare
a tehnologiilor de vot. Acest lucru ar trebui să acopere aspecte precum mecanisme de
transparență, mecanisme d e securitate, cerințe de certificare, cerințe de audit și proceduri
pentru rezultate generate de votarea electronică sau proceduri de numărare. De asemenea,
poate fi relevant de revizuit și alte legislații care s -ar putea să nu fie direct legate de alegeri ,
cum ar fi legile care vizează tehnologia informației; coduri administrative și penale;
securitatea și protecția datelor; achiziții; și problema contractelor guvernamentale.
Rafinarea și adoptarea sistemelor de vot blockchain este foarte importantă, deoar ece atâta
timp cât conducătorii țărilor în curs de dezvoltare sunt dispuși să implementeze un sistem
blockchain pentru votul electronic, iar aceste țări au o infrastructură minimă, votarea
electronică folosind tehnologia blockchain ar putea fi un motor ime ns pentru premizele
dezvoltării economice și pentru a scoate aceste țări și oamenii lor din sărăcie.
În concluzie, s -a depus un efort major pentru dezvoltarea un sistem de vot solid și,
odată cu evoluțiile rapide ale tehnologiei blockchain și implementăril e sale în diferite domenii,
este necesară toată atenția și efortul pentru a aduce o soluție electronică solidă pentru unul
dintre drepturile de bază ale umanității – exprimarea dreptului de vot.

16
3. Concluzii
Există la nivel internațional suficiente proiecte care demonstrează putere a tehnologiei
blockchain în organizarea votării electronice dar și aceasta prezintă unele carențe în
principal de ordin organizatoric care pot compromite procesul electoral, nu prin prisma violării
informaționale cât mai mult prin influența socială și a gradului redus de penetrare în
secmentele populației îmbătrânite.
Chiar și în acest context al interacțiunii slabe dintre populația atehnică cu acest
sistem de vot reținem siguranța oferită de arhitectura blockchain în transmiterea d atelor de la
votant către instituțiile centralizatoare astfel încât procesul electoral se poate organiza în
prima fază intr -un sistem hibrid astfel : (i) cetățenii care au abilități tehnice în utilizarea
echipamentelor (telefon mobil, tableta, calculator/la ptop), pot vota din confortul locuinței și (ii)
persoanele care nu doresc să folosească aceste mijloace electronice personale, se pot
deplasa în secții de votare special amenajate unde votează tot electronic , astfel întreg
procesul este gestionat prin tehn ologie blockchain controlându -se și gestionându -se riscurile
de securitate pe tot parcursul informațional. Deși proiectele pilot realizate în diverse țări au
condus către rezultate certe privind utilizarea tehnologiei blockchain în votarea electronică,
avantajele și dezavantajele obținute au împărțit profesioniștii în două tabere fapt care a
condus la abandonarea unor inițiative în domeniul votării electronice și continuarea votării
clasice (hârtie).
În concluzie, utilizarea tehnologiei blockchain în votarea electronică nu ține doar de
gestionarea riscului informațional (din punct de vedere tehnic tehnologia blockchain și -a
demonstrat puterea de confidențialitate , inviolare a și consistența datelor, fii nd folosită în
preponderant în tranzacționări fina nciare super sigure folosind cri ptomonede) ci este
influențat cu precădere de factori etici, sociali, legislativi și economici particularizați pentru
fiecare țară unde s a încercat i ntroducerea votării elec tronice. Realizarea unui cadru comun
care să ofere un echilibru prin prisma factorilor amintiți poate conduce la o tranziție cu
succes de la votul clasic la votul electronic în era informațională , gestionat cu succes de
tehnologii de tip blockchain dar și alte tehnologii bazate p e nano -tehnologii și inteligenț ă
artificială (există la nivelul anului 2020 proiecte pilot dezvoltate de companii inovative care
facilitează interacțiunea dintre di verse părți anatomice ale ființei umane cu nano -tehnologii
gestionat e de inteligența artificială, care , prin aceste dispozitive pot asigura identitatea
biometrică a persoanei care votează fără a fi nev oie de verificări clasice ca în cazul votului
clasic (verificare pe bază de CNP, amprente biometrice – amprente digitale sa u de oculare )).

17
4. Elemente de noutate propuse î n urma studiului
Analiza realizată pe parcursul materialului în urma studiului bibliografic aduce în
discuție două elemente principale: pe de o parte eficiența economică și mobilizarea
cetățenilor pentru a participa la vot astfel încât procesul electoral să confere legitimitate
absolută rezultatelor și pe de altă parte teama că în votul electronic, integritatea electorală ar
putea fi compromisă de persoane rău intenționate în compromiterea procesulu i electoral său
în schimbarea (deturnarea) rezultatului votului, contrar opiniilor exprimate de cetățeni.
Abordarea votului electronic sau votarea electronică nu este un element de noutate
nici măcar în România, existând numeroase cazuri de vot electronic în situații bine definite și
ușor controlabile din perspectiva gestionării riscului de securitate, cazurile de fraudare
înregistrate și date publicității nu presupuneau breșe de securitate la nivelul sistemului ci
situații punctuale de influență a votului bazate pe puterea de influență a grupurilor politice
(am făcut referire la situațiile punctuale înregistrate în Parlamentul României unde se
practică votul electronic pe baza de cartel ă individuală și unde, uneori, un votant prezent
utiliza cartelele coleg ilor absenți, votând în numele lor).
Tranziția de la sistemul de vot clasic (hârtie) la sistemul de vot electronic este un
proces complex care presupune pe lângă costuri de organizare (economice, infrastructură
IT, personal specializat) și problematica ges tionării riscului de securitate pentru evitarea
compromiterii rezultatelor sau chiar a întregului proces.
Elementul de noutate pentru România în procesul de votare nu îl reprezintă votul
electronic , acesta fiind prezent după cum am exemplificat, ci tranziț ia de la votul clasic la
votul electronic folosind tehnologia bloc kchain, care după cum reiese din cele expuse în
cadrul materialului dar și demonstrate în proiectele pilot avansate de țările care au făcut
această tranziție anterior anului 2020, poate ofer i o soluție privind gestionarea riscului de
securitate privind votul electronic în România.
Conform indicatorilor E urostat9 la nivelul anului 2019 România se află pe locul doi la
nivelul de dezvoltare a infrastructurii de internet (atât fibră optică cât și comunicaț ii pe cablu
sau tehnologie 3 G, 4G, 5G , Municipiul București fiind prim a metropolă europeană cu
acoperire 100% 5 G) ceea ce crează premise favorabile implementării votului electronic
folosind tehnologia blockchain c a soluție de gestionare a riscului de securitate
informațională.
Subiectul abordat este de asemenea de importanț ă atât la nivel conceptual cât și să
atragă un semnal de alarmă în anul 2020 care trece printr -un moment critic în care
interacțiunea cetățenilor face to face este limitată datorită pandemiei Covid 19. În condițiile
distanțării fizice și a limitării interacțiunii cetățenilor în grupuri , prezența la secțiile de votare în
cazul votului clasic are de suferit masiv.
Tehnologia blockchain și votul elec tronic pot fi astfel un element de noutate în
procesul electoral atât la nivel local (alegeri locale) cât și la nivel central (alegeri
parlamentare) care se desfășoară pe finalul anului 2020 în România.
Dacă pentru alegerile locale, termenul de implementar e a unei astfel de soluții nu este
realizabilă, cel puțin la nivel de proiect pilot pentru alegerile parlamentare, se poate lua în
calcul votul electronic folosind tehnologia blockchain organizat de către AEP cu participarea
STS și supervizat de CERT -RO.

9 Eurostat – Raport de țară România, indicatori obiectivi 2019, prezentat în cadrul semestrului european 2020

18
Prin acest proiect pilot realizabil în anul 2020, România se aliniază și ea țărilor care
testează tehnologia blockchain pentru gestionarea riscurilor de securitate informațională în
organizarea votului electronic , în cadrul alegerilor electorale.
În concluz ie, analiz a dar și premisele existente în România, ne confirmă faptul că,
existând voință politică, legislativă și organizațională, votul electronic bazat pe tehnologia
blockchain poate fi organizat în România oferind garanția securități i și defraudării pr ocesului
electoral concomitent cu comoditatea oferită alegătorului, sporind astfel participarea
cetățenilor la procesul electoral, mai ales în condițiile în care la acest moment finalul
pandemiei generată de virusul SARS COV 2 este greu de anticipat.

19
5. Bibliografie
1. Raportul din 2017 „ Îmbrățișarea inovației în guvern” , Organizația pentru Cooperare și
Dezvoltare Economică (OCDE)
2. Economist Staff (31 octombrie 2015). „Blockchains: The great chain of being sure
about things”. The Economist. Accesat în 24 augu st 2020. The technology behind bitcoin lets
people who do not know or trust each other build a dependable ledger. This has implications
far beyond the crypto currency.
3. 1Morris, David Z. ( 15 mai 2016 ). „Leaderless, Blockchain -Based Venture Capital Fund
Raises $100 Million, And Counting”. Fortune. Accesat în 24 august 2020
4. 1Popper, Nathan ( 21 mai 2016 ). „A Venture Fund With Plenty of Virtual Capital, but
No Capitalist”. New York Times. Accesat în 24 august 2020 .
5. Voting Machines from https://voting.works/voting -machines/ , Accesat în 21 august
2020
6. Electronic Voting System Makes City Council Meetings More Reliable, Efficient and
Transparent from
http://www.sunvote.com.cn/news.html?gclid=Cj0KCQjws536BRDTARIsANeUZ58ffTWtwvo1
WAE3HiCnW LOmvJwAB5RxztAKGvpQaLa_2QzGphFC8yYaAihTEALw_wcB , Accesat în 19
august 2020
7. Electronic Voting and Counting Around the World from https://www.ndi.org/e -voting –
guide/electronic -voting -and-counting -around -the-world , Accesat în 19 august 2020
8. Internet Voting. Retrieved from https://www.ndi.org/e -voting -guide/internet -voting,
Accesat în 24 august 2020
9. E-lected. Learning about the Du -Vote internet voting system from http://e –
lected.blogspot.com/2015/ 06/secure -du-vote-card-based – internet.html. , Accesat în 19
august 2020
10. Porup, J. Online votin g is impossible to secure. So why are some governments using
it? from https:// www.csoonline.com/article/3269297/security/onl ine-voting -is-impossible -to-
secure -so-why-are-some – govern ments -using -it.html., Accesat în 22 august 2020
11. https://blockchainhub.net/ , Accesat în 17 august 2020
12. Nicholas Weaver. (2016). Secure the Vote Today from https:// www.lawfareblog.com/
secure -vote-today. , Accesat în 22 august 2020
13. TechCrunch, (2018). Liquid democracy uses blockchain to fix politics, and now you
can vote for it at: https://techcrunch. com/2018/02/24/liquid -democracy -uses -blockchain/ ,
Accesat în 20 august 2020
14. Patrick McCorry, Siamak F. Shahandashti and Feng Hao. (2017). A Smart Contract
for Boardroom Voting with Maximum Voter Privacy Available at:
https://eprint.iacr.org/2017/110.pdf ., Accesat în 20 august 2020
15. Jonathan Alexander, Steven Landers a nd Ben Howerton (2018). Netvote: A
Decentralized Voting Network Available at: https://netvote. io/wp –
content/uploads/2018/02/Netvote -White -Paper -v7.pdf , Accesat în 20 august 2020
16. Agora: Blockchain is the key technology which unlocks Agora’s mission of spre ading
secure and transparent elections around the world from https://www.agora.vote/technology ,
Accesat în 17 august 2020
17. Blockchain Applications: Election Voting from
https://medium.com/bpfoundation/blockchain -applications -election -voting -a1436e7d10cb ,
Accesat în 17 august 2020

20
18. S. Nakamoto, ―Bitcoin: A Peer -to-Perr Electornic Cash System, Accesat în 12
augu st 2020
19. A. Ben Ayed, ―A Conceptual Secure Blockchain Based Electronic Voting System at
https://aircconline.com/ijnsa/V9N3/9317ijnsa01.pdf , Accesat în 19 august 2020
20. M. Kovic, ―Blockchain for the people Blockchain technology as the basis for a
secure and reliable e -voting system at https://osf.io/preprints/socarxiv/9qdz3 , Accesat în 19
august 2020
21. Securitatea inf ormatiei vis a vis de securitatea intormationala, 2020 at
https://www.researchgate.net/publication/340087793_SECURITATEA_INFO RMATIEI_VIS –
A-VIS_DE_SECURITATEA_INFORMATIONALA , Accesat în 23 august 2020
22. Securitatea sistemelor de vot electronic at
https://civiclabs.ro/ro/byproducts/securitate a-sistemelor -de-vot-electronic , Accesat în 23
august 2020
23. O trecere în revistă a sistemelor de vot electronic folosite în lume la
https://apti.ro/votul -electronic -in-lume , Accesat în 22 august 2020
24. Știri Blockchain și Crypto – Congresul SUA ia în calcul votul prin Blockchain în
contextul pandemiei – O provincie chineză lansează prima platformă Blockchain – 13-05-2020
la https://tradesilvania.com/blog/stiri -blockchain -si-crypto -congresul -sua-ia-in-calcul -votul –
prin-blockchain -in-contextul -pand emiei -o-provincie -chineza -lanseaza -prima -platforma –
blockchain -13-05-2020/ , Accesat în 22 august 2020
25. Procesul electoral poate fi mai sigur prin implementarea tehnologiei Blockchain? –
https://tradesilvania.com/blog/procesul -electoral -poate -fi-mai-sigur -prin-implementarea –
tehnologiei -blockchain/ , Accesat în 25 august 2020
26. Ryan Osgood ,The Future of Democracy: Blockchain Voting la
http://www.cs.tufts.edu/comp/116/archive/fall2016/rosgood.pdf , Accesat în 19 august 2020
27. Investopedia, Blockchain Explained –
https://www.investopedia.com/terms/b/blockchain.asp , Accesat în 19 august 2020