1. COMERȚUL TRADIȚIONAL – EVOLUȚIE, CONȚINUT, ELEMENTE DE BAZĂ 1.1 Repere istorice ale comerțului. 1.2 Rolul și funcțiile comerțului tradițional. 1.3… [630542]

1
INTRODUCERE.
1. COMERȚUL TRADIȚIONAL – EVOLUȚIE, CONȚINUT, ELEMENTE DE
BAZĂ
1.1 Repere istorice ale comerțului.
1.2 Rolul și funcțiile comerțului tradițional.
1.3 Organizarea comerțului. Comerțul cu ridicata și comerțul cu amănuntul –
tipologie, rol, funcții .
1.3.1.Comerțul cu ridicata – tipologie, rol, funcții.
1.3.2. Comerțul cu amănuntul – tipologie, rol, funcții.
1.4 Lanțul logistic în comerțul tradițional.
1.5 Aspecte etice ale comerțului tradițional.
1.6 Tranziția de la comerțul tradițional la comerțul electronic.
2. COMERȚUL ELECTRONIC – APARIȚIE, DEZVOLTARE, CONȚINUT
2.1 Conceptul de comerț electronic și particularitățile comerțului electronic.
2.2 Modele de comerț electronic și modalități de plată.
2.3 Pricipalele dificultăți întâmpinate de români în comerțul electronic.
2.4 Utilizatorii de internet și piața comerțului electronic în România.
2.5.Aspecte etice ale comerțului electronic.
2.6.Contextul în care se derulează comerțul electronic în România.

3. STUDIU DE CAZ
4. CONCLUZII

2
INTRODUCERE

Comertul reprezinta functia economica ce consta in cumpararea de materii prime sau
produse pentru a le revinde in conditii convenabile consumatorilor. Comerciantii introduc un
adaos comercial la fiecare produs vandut, asta pentru a putea suporta cheltuielile necesare
pentru a vinde produsele, dar si pentru a obtine profit.
Comertul a aparut din momentul in care oamenii au inceput sa vorbeasca. Oamenii
primitivi foloseau trocul, adica schimbau intre ei produsele. Daca aveau peste iar painea
lipsea, mai dadeau din peste celor care aveau paine. Ramaneau cu peste mai putin, dar aveau
si paine. Pe acele vremuri oamenii se multumeau doar cu strictul necesar, singurul lor interes
era ca sa nu moara de foame. Treptat oamenii au evoluat, conceptiile s-au schimbat. A
intervenit marfa intermediara numita moneda. Monedele au facut ca trocul sa nu mai fie la
moda. Din momentul in care au aparut monedele putem sa spunem ca a aparut si comertul. In
secolul al XI-lea s-au creat puternice centre de productie si consum, nascandu-se o adevarata
revolutie comerciala.
Negustorii au aparut tot in secolul al XI-lea, cand cei care luau parte la comert si-au
dat seama ca cel mai bine se vinde la oras. Descoperirea Americii a avut efecte deosebite
asupra activitatilor comerciale. America a fost inca de la inceput o tara bogata, o tara plina de
aur si de bani. Imbunatatirea mijloacelor de transport si de comunicatie au dezvoltat mult
comertul. Produsele s-au diversificat, au aparut tot mai multe magazine, tot mai multi
cumparatori.
In era digitala comertul are o alta fata, la moda fiind cumparaturile din magazinele
online. Magazinele traditionale pierd tot mai mult teren. Tot mai multi oameni s-au obisnuit sa
cumpere online, economisind timp si bani. Cei ce inca nu au comandat macar un produs
online, ori nu au descoperit inca internetul, ori au descoperit internetul insa n-au incredere in
magazinele online, fiind mai fricosi de felul lor. In mediul rural comertul online este folosit
foarte rar. Majoritatea oamenilor de la sate folosesc internetul doar pentru retelele sociale,
refuzand cu desavarsire sa cumpere online.
Deși a cunoscut o expansiune deosebită în ultimi ani, comerțul electronic este încă
destul de redus ca pondere datorită neîncrederii în securitatea mijloacelor electronice de plată.
Cert este că, în viitor, se pot previziona transformări importante ale comerțului în general,
datorită apariției acestei forme noi de comunicare: internetul.
Lucrarea este structurată în trei capitole. Partea teoretică a lucrării cuprinde primele
două capitole, fiecare dintre ele tratând cele două forme de comerț. În capitolul „Comerțul

3
tradițional – evoluție, conținut, elemente de bază” am prezentat un scurt istoric al activităților
de comerț, modul cum se pot clasifica acestea. De asemenea, o activitate comercială nu se
poate desfășura fără un sistem logistic și nu poate fi eficientă pe termen lung fără o activitate
etică. Evoluția comerțului tradițional și a societății a condus la apariția unei noi forme de
comercializare.
În cel de-al doilea capitol, „Comerțul electronic – apariție, dezvoltare, conținut”, am
început prin prezentarea principalelor forme sub care se poate prezenta o afacere electronică.
În funcție de aceste forme și de categoria de consumatori căreia i se adresează, o firmă poate
folosi mai multe modalități de plată. Comparativ cu comerțul tradițional, am detaliat
particularitățile lanțului logistic și aspectele etice ce trebuie respectate de comercianți pentru a
câștiga încrederea pe termen lung a consumatorilor. La finalul capitolului am prezentat
situația actuală a comerțului electronic în România.
Studiul de caz al acestei lucrări l-am realizat în …….

4

CAPITOLUL I
1. COMERȚUL TRADIȚIONAL – EVOLUȚIE, CONȚINUT, ELEMENTE DE
BAZĂ
1.1 Repere istorice ale comerțului.
Potrivit conceptului de dezvoltare durabilă a societății, comerțul are o importanță
strategică pentru dezvoltarea echilibrată și viabilă a sistemelor economice și sociale din orice
țară. Respectivul comerț este un sector de activitate precisă , cu un ridicat grad de
complexitate, structurat pe domenii interioare multiple, în cadrul cărora roluri importante
revin distribuției cu amănuntul, depozitării mărfurilor și aprovizionării cu ridicata, precum și
activităților de import-export.
Într-o asemenea accepțiune, comerțul reprezintă una dintre cele mai importante laturi
ale economiei moderne, devenind elementul principal al economiei de piață, indiferent de
forma acesteia.
Pornind de la asemenea premise, cunoașterea domeniului respectiv, interpretarea
fenomenelor care stau la baza actelor de schimb și conturarea proceselor manageriale
specifice ridică probleme deosebit de complexe pentru a căror rezolvare sunt necesare
cunoștințe și analize științifice de amploare, în cadrul cărora trebuie apelat atît la vastul
instrumentar teoretic oferit de disciplinele de specialitate, cît și la experiența practică
acumulată de-a lungul veacurilor, comerțul reprezentînd una din cele mai vechi
îndeletniciri omenești.
Privită în contextul său istoric, se remarcă faptul că prezența comerțului s-a făcut
necesară încă din momentul în care oamenii au început să comunice între ei. Dacă la început,
primii oameni se mulțumeau cu puține lucruri și se străduiau să-și producă tot ceea ce le era
necesar, cu timpul, pe măsura dezvoltării civilizației, nevoile au crescut și nu au mai putut fi
satisfăcute decât prin schimb, creându-se adevărate curente și căutări reciproce. Curentele
respective au cunoscut o dezvoltare continuă, ajungând ca în final să fie soluționate prin
comerț, produsele excedentare dintr-o familie, colectivitate sau regiune având nevoie de un
întreprinzător care să le caute debușee într-o altă zonă sau colectivitate, unde ele erau
deficitare.
Schimburile care se efectuau la început direct – produs contra produs – constituiau așa-zisul
troc. Într-un asemenea stadiu, pentru a-și procura ceea ce avea nevoie, omul ceda din cele ce-i

5
prisoseau altor oameni, care îi dădeau în schimb ceea ce și ei aveau ca excedent. Pentru ca
acest troc să se poată efectua, era necesar ca trebuințele sau dorințele celor interesați să
coincidă, iar produsele ce urmau a fi schimbate să fie divizibile sau să aibă o valoare sensibil
egală.
Schimbul a fost mult mai simplu cînd s-a trecut la folosirea unei mărfi intermediare, numită
monedă. Trocul s-a descompus atunci în două operațiuni: vânzarea și cumpărarea. Pornind din
acest moment, a început adevăratul comerț.

1.3 Organizarea comerțului. Comerțul cu ridicata și comerțul cu amănuntul –
tipologie, rol, funcții .
1.3.1.Comerțul cu ridicata – tipologie, rol, funcții.
În mișcarea lor produsele trec, doar în anumite împrejurări, în mod direct din sfera
producției în sfera comercială cu amănuntul. O mare parte din bunurile destinate consumului,
parcurg și o etapa aparținând comerțului cu ridicata căruia ii revine un important rol, atât în
circulatia mărfurilor, cât și în realizarea producției și satisfacerea nevoilor.
Comertul cu ridicata efectueaza operatiuni de achizitionare de marfuri in cantitati mari
de la intreprinderile producatoare si din import, si pe care le revand tot in cantitati mari
intreprinderilor comerciale cu amanuntul sau altor intreprinderi cu ridicata1 etc. Activitatea de
comert cu ridicata consta in achizitionarea de marfuri in partizi mari si desfacerea acestora, in
partizi asortate, catre comertul cu amanuntul si, in unele cazuri, catre unitati care cumpara
diferitele produse in vederea prelucrarii lor ulterioare.
Principalele trăsături ale comerțului cu ridicata2 sunt:
 cu ridicata atat cumparatorul cat si vanzatorul marfurilor sunt intreprinderi sau
diferite organizatii economice, sociale si din administratia publica;
 atat cumpararile cat si vanzarile de marfuri se realizeaza in partizi mari;
 mijloceste legatura intre productie si veriga comerciala cu amanuntul;
marfurile nu se vand deci de catre intreprinderile cu ridicata direct consumatorilor, activitatea
traditionala a comerciantilor cu ridicata fiind cea de intermediere intre producatori si
comerciantii cu amanuntul.

1 Crisan, Roman, Managementul intreprinderilor din turism si comert , partea a-I-a, Universitatea Crestina
Dimitrie Cantemir, Cluj-Napoca, 1994, p.38,
2 Patriche, Dumitru (coord.), Bazele comertului , Universitatea Independenta Dimitrie Cantemir, Bucuresti, 1992,
p. 143-144,

6
 genereaza o serie de imobilizari de fonduri, cheltuieli materiale si banesti
necesare intretinerii retelei de depozite, plata personalului etc. De asemenea, subliniem faptul
ca trecand prin veriga comerciala cu ridicata, marfurile raman o perioada de timp mai
indelungata in sfera circulatiei, avand astfel o viteza de circulatie mai lenta, ceea ce
influenteaza atat relatiile economice din cadrul pietei bunurilor si serviciilor, cat si relatiile
financiar-bancare de pe piata capitalurilor.
 comerciantii cu ridicata sunt firme cu o mare capacitate de acoperire
financiara. Tinand seama ca intregul volum de tranzactii comerciale se refera la partizi mari
de marfuri, iar esalonarea comenzilor are in vedere si perioade afectate de sezonalitate, cand o
parte din marfurile ce formeaza obiectul tranzactiilor trebuie stocate un timp mai indelungat,
intermediarul cu ridicata trebuie sa dispuna atat de fonduri proprii mai mari, cat si de
capacitatea de a contracta credite bancare pe termene mai mari, prin care sa acopere platile
catre productie si multiplele cheltuieli de depozitare si stocare.
 specializarea activitatii de comert cu ridicata pe categorii de produse, este
generata de natura produselor care formeaza obiectul tranzactiilor realizate de intreprinderi,
stiut fiind ca orice grupa de produse ridica probleme specifice de stocaj, depozitare si
conservare a valorilor de intrebuintare.
 întreprinderile de comert cu ridicata intervin atat in cadrul fluxului produselor
realizate de producatorii indigeni, cat si de cei externi, in conditiile in care producatorul este
situat intr-o alta tara, intreprinzatorul cu ridicata poate deveni importator direct, sub aspectul
achizitionarii marfurilor necesare aprovizionarii comertului cu amanuntul, intr-o asemenea
ipostaza, el intra in relatii comerciale cu agentii economici de pe piata bunurilor si serviciilor
din cadrul tertelor piete externe, cat si cu agentii economici care actioneaza in cadrul pietei
schimburilor monetare. Aceasta intrucat, pentru realizarea diferitelor tranzactii comerciale cu
parteneri straini se utilizeaza valuta straina sau alte instrumente de plata specifice
schimburilor respective.

Rolul comerțului cu ridicata
Rolul comertului cu ridicata in circulatia produselor, trebuie analizat pe ansamblul
economiei, vazut atat in raport cu producatorii , cat si cu comertul cu amanuntul .
In raport cu producatorii , sistemul de relatii bazat pe prezenta comertului cu ridicata
ofera o serie de avantaje3:

3 Patriche, Dumitru (coord.), op. cit., p. 145.

7
 asigura continuitatea activitatii comerciale,
 o mobilitate corespunzatoare in ceea ce priveste orientarea marfurilor in raport
cu cererea,
 asigurarea unui pret de echilibru fara oscilatii puternice de la un sezon la altul
sau de la o zona la alta.
 prin alimentarea constanta a fluxurilor financiare, permite producatorilor sa-si
continue fara intrerupere activitatea, evitandu-se astfel orice stagnare a productiei ce s-ar
putea interpune intre momentul realizarii produselor si momentul asigurarii vanzarii acestora.
 asigura producatorilor multiple servicii logistice legate mai ales de stocarea
marfurilor, eliberandu-i astfel de sarcinile depozitarii si conditionarii marfurilor, scutindu-i de
cheltuielile materiale, financiare si forta de munca generate de procesul de stocare, cat si de
grijile permanente cu privire la asigurarea capacitatilor de stocare.
 ca mijloc de legatura intre comertul cu amanuntul si producatori, permite
acestora din urma de a avea informatii pretioase asupra modului in care le sunt primite
produsele.
 comertul cu ridicata participa activ la stimularea vanzarilor, prospectand
detailistii, stabilind si realizand cataloage, documentatii, punand, daca este cazul, chiar
propriii specialisti sa realizeze cercetari de piata, pentru o mai buna cunoastere a cerintelor
acesteia, pentru o imbunatatire a sistemelor de vanzare si chiar a unor produse.
 poate participa la campaniile de promovare a vanzarilor alaturi de diferitele
categorii de vanzatori si, intr-un mod general, la toate formele de actiune capabile a ajuta
detailistii si, deci, in ultima analiza, de a antrena consumatorul.
In raport cu comertul cu amanuntul , rolul economic al comertului cu ridicata este
dat, de asemenea, de catre o serie de avantaje:
 joaca un rol foarte important in ceea ce priveste informarea detailistilor.
Numerosi comercianti cu amanuntul, din afara marilor aglomeratii, sunt slab informati atat de
catre producatorii indigeni, cat si mai ales de catre cei straini, de pe tertele piete externe. Prin
cunostintele lor, prin documentatiile realizate si prin diversele cataloage elaborate, comertul
cu ridicate ii informeaza permanent si ii ajuta in obtinerea cantitatilor de marfuri necesare.
 livreaza spre comertul cu amanuntul in cantitatile pe care acestea le pot stoca
sau le pot vinde intr-o unitate de timp, corespunzator posibilitatilor financiare.

8
 comertul cu ridicata permite, in frecvente cazuri, detailistilor, de a beneficia de
preturi mai joase decat daca s-ar aproviziona direct de la producator, ca urmare a sistemelor
de reduceri care nu se acorda decat pentru achizitionarea unor cantitati foarte mari.
 comerciantii cu amanuntul prin faptul ca se pot aproviziona de la un
comerciant cu ridicata important au si avantajul simplificarii si usurarii muncii administrative
generata de intocmirea comenzilor, facturilor, receptiilor, corespondentei diverse etc. Acelasi
fenomen genereaza si o reducere a cheltuielilor, precum si o usurare a muncii de asortare si
imbogatire a sortimentelor de marfuri comercializate.

Funcțiile comerțului cu ridicata, sunt:
a) asigurarea legăturilor între producători și comercianții cu amănuntul. Aceasta
functie se contureaza daca se tine seama ca departarea dintre producatori si comerciantii cu
amanuntul nu se margineste doar la distanta; trebuie avute in vedere concomitent si alte
aspecte, cum ar fi:
– imposibilitatea detailistilor de a comanda cantitati mari de marfuri,
– lipsa posibilitatilor de stocaj,
– lipsa informatiilor 'la zi' cu privire la structura fondului de marfa pus la dispozitie de
catre diversi furnizori,
– slaba cunoastere a complexei structuri a sistemelor de transport, posibil a fi utilizate
pentru aprovizionarea din diverse zone si tari4.
b) cumpararea unor cantitati mari de produse si concentrarea unor fonduri de
marfuri de la un numar mare si divers de producatori din cadrul pietei interne sau diverse piete
externe, in vederea aprovizionarii fara intrerupere si in sortiment variat a comertului cu
amanuntul, precum si a altor categorii de cumparatori.
c) stocarea unor mari cantitati de marfuri in vederea asigurarii unei esalonari
normale a fluxului de produse catre detailisti si, in continuare, a fluiditatii vanzarilor catre
consumatori, prin eliminarea rupturilor in procesul de aprovizionare, ca urmare a sezonalitatii
productiei, lipsei de informatii, diverselor situatii conjuncturale, blocajelor financiare in cadrul
intreprinderilor producatoare etc. Pentru aceasta, societatile din cadrul comertului cu ridicata
trebuie:
– sa-si mobilizeze mari sume de bani, corespunzator valorilor din stoc;
– sa asigure depozite de mare volum sau suprafata;

4 Idem, p.147

9
– sa doteze depozitele cu instalatii speciale necesare conservarii in bune conditii de
temperatura, grad de luminozitate si umiditate constanta, a tuturor produselor stocate;
– sa asigure energia necesara functionarii instalatiilor respective. Atat intretinerea si
paza depozitelor, cat si procurarea si utilizarea instalatiilor speciale genereaza costuri
foarte ridicate, ele trebuind astfel incluse in preturile de vanzare a marfurilor5.
d) transformarea sortimentului industrial, format din partizi mari de produse de un
anumit fel (marime, culoare, model etc.) livrate de fabrici, in sortiment comercial
corespunzator varietatii cererii populatiei;
e) vanzarea marfurilor in cantitati mai mici catre comerciantii cu amanuntul.

1.3.2. Comerțul cu amănuntul –rolul și funcții comerțului cu amănuntul
Comertul cu amanuntul consta in achizitionarea de marfuri in cantitati mari de la
diversi furnizori interni, intreprinderi cu ridicata, din import etc., pe care le revand in cantitati
mici direct populatiei sau altor consumatori6. Economia moderna a generat insa noi exigente
fata de comertul cu amanuntul, determinindu-1 ca, alaturi de vanzarea propriu-zisa, sa includa
in preocuparile sale si realizarea unor servicii care sa duca la imbunatatirea sistemului de
satisfacere a nevoilor consumatorilor sau utilizatorilor finali si, implicit, la cresterea gradului
de satisfacere a acestora. Dintre serviciile realizate de comertul cu amanuntul amintim7:
 servicii de consultanta si informare a consumatorilor;
 ajustajul unor produse,
 asigurarea transportului marfurilor la domiciliul consumatorilor,
 instalarea si garantiile postcumparare,
 diverse servicii personale (frizerie, coafura) etc.
Data fiind complexitatea activitatii care se desfasoara in acest domeniu, pe langa
relatiile economice de schimb, comertul cu amanuntul presupune si relatii juridice, financiar-
bancare, prestari de servicii, precum si relatiile de munca. Prin intermediul unor asemenea
relatii comertul cu amanuntul se integreaza mecanismului de piata, fiind direct conectat cu
toate cele patru componente ale pietei globale8:
 piata bunurilor si serviciilor,

5 Ibidem,
6 Crisan, Roman, Managementul intreprinderilor din turism si comert , partea a-I-a, Universitatea Crestina
Dimitrie Cantemir, Cluj-Napoca, 1994, p.38,
7 Patriche, Dumitru (coord.), op. cit., p. 152,
8 Idem, p.153,

10
 piata capitalurilor,
 piata schimburilor monetare;
 piata fortei de munca.
In cadrul pietei, pentru a asigura oferta de marfuri, intreprinderile comerciale cu
amanuntul, indiferent de forma de proprietate, apartenenta, tipul, structura si marimea lor, se
aprovizioneaza cu marfuri de la comertul cu ridicata sau producatori, constituie in unitatile lor
stocuri de marfuri si apoi le vand catre consumator. Aceasta face, ca sub aspect logistic,
comertul cu amanuntul sa reprezinte o unitate de trei procese: aprovizionare – stocare –
vanzare, unitate in cadrul careia vanzarile de marfuri constituie activitatea esentiala specifica
relatiilor de schimb din cadrul respectivei forme de comert. Comertul cu amanuntul prezinta
urmatoarele elemente specifice9:
 marfurile care se vand prin comertul cu amanuntul sunt destinate in cea mai
mare parte consumului individual;
 vanzarea-cumpararea are loc prin intermediul relatiilor banesti;
 marfurile se desfac in cantitati mici, corespunzator consumului unei persoane
sau familii intr-o anumita perioada de timp;
 prin vanzarea lor, marfurile parasesc sfera circulatiei marfurilor, intrand in
sfera consumului.
In comertul cu amanuntul se cuprind urmatoarele categorii de operatiuni comerciale10:
 vanzarile de marfuri alimentare, nealimentare si alimentatie publica, realizate
prin reteaua comerciala, cu plata in numerar sau pe credit;
 vanzarile de tiparituri (ziare, reviste etc.) pe baza de abonament;
 vanzarile de bunuri, efectuate prin magazinele de consignatie, din depunerile
de obiecte facute de populatie;
 vanzarea unor produse specifice aprovizionarii unor categorii de mestesugari,
reparatori, instalatori etc., realizata prin unitati special amenajate sau cu regim special de
aprovizionare;

9 Naghi, Mihai, Managementul intreprinderii din turism si comert , partea a- II-a, Universitatea
Independenta Dimitrie Cantemir, Cluj Napoa, 1995, p. 46;

10 Patriche, Dumitru (coord.), op. cit., p. 153

11
 livrarile de energie electrica si termica prin intermediul unitatilor specializate
in distributia unor asemenea servicii (de mentionat faptul ca vanzarile de combustibili solizi
sau lichizi sunt incluse in structura vanzarilor de marfuri nealimentare;
 vanzari ocazionale efectuate catre diferite tipuri de institutii si intreprinderi
publice sau private, care au in vedere o serie de produse alimentare destinate consumurilor
sociale (cantine, crese, gradinite de copii, spitale etc.), cat si unele produse nealimentare ce
formeaza asa-zisul consum gospodaresc al institutiilor si intreprinderilor respective (furnituri
de birou, materiale de intretinere, unele piese de mobilier etc.).

Rolul economic al comertului cu amanuntul
a) Prin intermediul comertului cu amanuntul produsele sunt puse la dispozitia
consumatorilor, acolo unde acestia se gasesc si sunt oferite potrivit posibilitatilor de
cumparare ale acestora. Un asemenea rol ramane acelasi, fie ca este vorba de comertul
traditional, realizat prin intermediul micilor magazine cu o suprafata redusa, fie ca se au in
vedere noile suprafete comerciale ale caror dimensiuni ating zeci de mii de metri patrati.
Singurele aspecte care vin sa nuanteze importanta rolului respectiv sunt date de modul de
aprovizionare al fiecarui tip de unitati, complexitatea sortimentala, metodele de vanzare,
facilitatile acordate cumparatorilor si serviciile asigurate acestora11
b) Comertul cu amanuntul reprezinta o legatura intre consumatori si producatori,
fie in calitate de veriga intermediara independenta, fie impreuna cu comertul cu ridicata,
genereaza si o serie de functii specifice ale acestuia.
Functiile comertului cu amanuntul
a) Comertul cu amanuntul cumpara marfuri pe care apoi le revinde in cantitati
mici. Comertul cu amanuntul cumpara marfuri in cantitati care sa corespunda capacitatii de
stocare a fiecarei unitati din reteaua de distributie, marfurile respective fiind puse la dispozitia
diferitelor categorii de clienti in cantitati mici si foarte mici. Aceasta functie genereaza
avantaje incontestabile pentru clientela, care, pe de o parte, nu trebuie sa-si investeasca
veniturile decat pentru achizitionarea cantitatilor de produse strict necesare, iar pe de alta
parte, este ferita de grija depozitarii unor cantitati de produse care i-ar depasi consumul
curent12.

11 Idem, 154,
12Ibidem,

12
b) Asigura prezenta unitatilor sale in toate zonele, localitatile si punctele populate.
Aceasta presupune atat o amplasare a acestora in toate punctele de consum, indiferent de
conditiile de acces specifice localitatilor sau zonelor geografice in care acestea sunt amplasate,
cat si deschiderea acestora in toate zilele din cursul anului, potrivit unui program
corespunzator solicitarilor segmentelor de consumatori aprovizionati, in consecinta,
asigurarea omniprezentei comertului cu amanuntul are in vedere atat comertul realizat de
marile magazine universale, micile magazine din cartiere si unele sate izolate sau cabanele din
munti, cat si diferitele forme de vanzare realizate prin intermediul comertului mobil sau prin
corespondenta13.
c) Asigurarea unui sortiment foarte larg si extrem de complex, punand la
dispozitia populatiei absolut toate produsele realizate de producatorii industriali sau agricoli.
De mentionat, ca aceasta functie, specifica comertului cu amanuntul, are in vedere, pe de o
parte, posibilitatile teoretice ale acestuia de a se aproviziona de la toti producatorii sau de la
toate intreprinderile comerciale cu ridicata, iar pe de alta parte ia drept premisa natura si
scopul marilor suprafete de vanzare care au fost create tocmai pentru a forma si asigura
universalitatea sortimentului de marfuri ce urmeaza a fi pus la dispozitia populatiei, sau de a
asigura universalitatea sortimentului de marfuri din sectorul sau domeniul bransei comerciale
in care actioneaza.

13 Ibidem,

13

2. COMERȚUL ELECTRONIC – APARIȚIE, DEZVOLTARE, CONȚINUT
2.1 Conceptul de comerț electronic și particularitățile comerțului electronic.
Comertul electronic (e – commerce)
Internet-ul poate fi un instrument foarte folositor pentru orice companie, mare sau
mica, de nivel local, national sau mondial atunci cand este folosit intr-un mod corespunzator.
El poate fi folosit pentru publicitate si pentru a oferi unei game foarte largi de persoane
informatii despre firma respectiva sau poate fi folosit chiar mai mult, la firmele care se ocupa
de comert, prin implementarea unui sistem de comert electronic prin care firma respectiva sa
isi poata largi piata de desfacere a produselor pe care le comercializeaza.
Comertul electronic (E – Commerce), in conceptia Organizatiei Economice de
Cooperare si Dezvoltare (OECD), reprezinta desfasurarea unei afaceri prin intermediul retelei
Internet, vanzarea de bunuri si servicii avand loc of-line sau on-line14.
Comert electronic inseamna, in acceptiune ”traditionala”, utilizarea in retele cu valoare
adaugata a unor aplicatii de tipul transferului electronic de documente (EDI), a comunicatilor
fax, codurilor de bare, transferului de fisiere si a postei electronice. Extraordinara dezvoltare a
interconectivitatii calculatoarelor in Internet, in toate segmentele societatii, a condus la o
tendinta tot mai evidenta a companiilor de a folosi aceste retele in aria unui nou tip de comert,
comertul electronic in Internet, care sa apeleze – pe langa vechile servicii amintite – si altele
noi. Este vorba, de exemplu, de posibilitatea de a se efectua cumparaturi prin retea, consultand
cataloage electronice ”on” pe Web sau cataloage ”off” pe CD-ROM si platind prin
intermediul cartilor de credit sau a unor portmonee electronice .”15
Pentru altii, comertul prin internet reprezinta relatiile de afaceri care se deruleaza prin
retea intre furnizori si clienti, ca o alternativa la variantele de comunicatii ”traditionale” prin
fax, linii de comunicatii dedicate sau EDI pe retele cu valoare adaugata. In fine, o alta forma a

14 www.afaceri.net/articole/comertelecronic
15 Patriciu, Victor-Valeriu, Sisteme electronice de plati , www.afaceri.net/articole/comertelecronic

14
comertului prin Internet implica transferul de documente – de la contracte sau comenzi pro
forma, pana la imagini sau inregistrari vocale.
Comertul electronic (e-commerce, pe scurt EC) este acea maniera de a conduce
activitatile de comert care foloseste echipamente electronice pentru a mari aria de acoperire
(locul in care se pot afla potentialii clienti) si viteza cu care este livrata informatia. EC ofera
oportunitatea de a comercializa produse in intreaga lume, sporind numarul de potentiali clienti
in primul rand prin eliminarea barierelor geografice dintre clienti si comercianti16.
Dezvoltarea fara precedent din ultimele doua decenii a tehnologiilor informationale
determinate de necesitatea stocarii si a transmiterii rapide a informatiilor cu cele mai mici
costuri, a revolutionat comertul global, comertul direct sau cu amanuntul, redefinind
principiile clasice ale marketingului. Astazi, termenul de Comert Electronic a devenit sinonim
cu cresterea profitului.
Comertul Electronic consta in derularea unei afaceri, ca activitate generatoare de
valoare, avand ca suport reteaua Internet si utilizarea unor pachete de programe software
specifice.
Comertul Electronic este cheia competitivitatii intreprinderilor in era informationala,
asigurand17:
· accesul la noi segmente de piata (noi clienti);
· cresterea vitezei de derulare a afacerilor;
· o flexibilitate ridicata a politicilor comerciale;
· reducerea costurilor de aprovizionare, de desfacere, de publicitate, etc.;
· simplificarea procedurilor;
· cresterea competitivitatii.
Pe plan mondial, Comertul Electronic nu mai este o simpla activitate care
concentreaza doar eforturile intreprinderilor, aflate in competitia de a castiga noi clienti si de a
raspunde cat mai bine exigentelor acestora. In prezent, Comertul Electronic a devenit o
componenta principala a politicilor de dezvoltare economica ale guvernelor tarilor dezvoltate
(SUA, Comunitatea Europeana, Japonia, etc.).
Prin masurile luate la nivel guvernamental de catre tarile puternic industrializate in
vederea stabilirii unor reglementari unice in ceea ce priveste realizarea tranzactiilor
comerciale pe suport electronic, Comertul Electronic a devenit o componenta fundamentala a
comertului mondial.

16 Cioata, Mircea, Plati electronice , www.afaceri.net/articole/comertelecronic/plati_elecronice
17 www.business-online.ro

15
Accesibilitatea tehnologiilor informationale legate de Internet, costul scazut al
acestora, precum si relativa independenta de tehnologiile clasice, toate acestea permit
economiilor tarilor mai putin dezvoltate si agentilor economici din aceste tari o integrare
rapida in acest nou domeniu de activitate.
A devenit ceva obisnuit ca firmele sa se faca cunoscute prin intermediul retelei
Internet, publicand cu ajutorul paginilor Web date despre serviciile pe care le ofera si despre
produsele pe care le comercializeaza.
In tranzactiile comerciale clasice distingem patru etape diferite:
– informarea comerciala referitoare la tranzactie: cercetarea de marketing;
– incheierea contractului comercial;
– vanzarea produsului sau a serviciului;
– plata produsului sau a serviciului;
In figura de mai jos este prezentat modul in care se reflecta aceste patru etape in cazul
comertului electronic18:

Avand in vedere definitia data mai sus, cele mai raspandite modele pentru comertul
electronic implementate sunt19:
– business to business (B2B);
– business to consumer (B2C).
– business to government (B2G).

18 www.business-online.ro
19 www.business-online.ro

16

Tranzactiile B2B se caracterizeaza prin faptul ca ambele parti participante la tranzactia
comerciala, atat vanzatorul cat si cumparatorul, sunt institutii.
Tranzactiile B2C se realizeaza intre cumparatori individuali si vanzatori-mari
companii. In acest caz, factorul uman este mult mai important, interactivitatea fiind
caracteristica de baza in decizia de cumparare.
Alte relatii stabilite prin intermediul retelei Internet, adiacente comertului electronic,
sunt:
– government to government (G2G),
– government to business (G2B),
– government to consumer (G2C),
– consumer to government (C2G),
– consumer to business (C2B);
– consumer to consumer (C2C), fiind sintetizate in tabelul de mai jos:

Guvern (G) Intreprinderi (B) Consumatori (C)
Guvern (G) G2G
Coordonare G2B
informare G2C
informare
Intreprinderi (B) B2G
Administratie, logisticaB2B
comert electronic B2C
comert electronic

17
Consumatori (C)C2G
achitare taxe
on-line C2B
comparatie preturiC2C
licitatii on-line

Un rol aparte in dezvoltarea comertului electronic il au relatiile business to
government (B2G) si government to bussiness (G2B), care prin realizarea unui mediu de
informare interactiv, rapid si eficient, pot contribui la constientizarea agentilor economici
asupra avantajelor acestui nou domeniu comercial: Comertul Electronic.
Pentru ca o companie sa isi faca cunoscuta existenta si obiectul de activitate prin
Internet, ea trebuie sa isi construiasca un site pe care sa puna informatiile necesare. Aceste
site-uri sunt in general construite de oameni care se ocupa in special cu asa ceva, numiti
design-eri de pagini WEB. Insapentru a construi un site, managerul firmei trebuie sa stie ce sa
ceara de la cel pe care il angajeaza pentru aceasta actiune. In general, exista patru tipuri de
site-uri:
– cu pagini statice,
– cu pagini dinamice,
– orientate pe baze de date;
– magazine virtuale.
Site-urile cu pagini statice sunt cele mai simple de realizat si prezinta informatii de
ordin general: obiectul de activitate al firmei, reclama firmei si modul de contact.
Site-urile cu pagini dinamice sunt site-uri la care informatiile prezentate trebuiesc actualizate
periodic. Un astfel de tip de site poate fi folosit de exemplu de o firma de transport care
percepe diverse tarife pentru anumite tipuri de transport. Periodic, acest site trebuie actualizat
pentru a se opera eventualele modificari care au avut loc in oferta firmei.
Site-urile care folosesc baze de date sunt destinate firmelor care au in oferta foarte
multe produse, de ordinul sutelor sau chiar miilor si a caror actualizare se face mult mai usor
prin modificarea directa a bazei de date, site-ul operand automat modificarea necesara.
Magazinul virtual este cel mai complicat si mai costisitor tip de site. El este destinat
celor care vor sa faca comert prin Internet, prin intermediul cartilor de credit. Site-ul trebuie sa
fie in legatura permanenta cu o banca si cu un emitor de carti de credit pentru a verifica
veridicitatea datelor introduse de catre cumparator. Mai mult, sistemul de siguranta trebuie sa
fie cat se poate de avansat pentru a proteja site-ul impotriva ”teroristilor electronici”.

18
Structura ”clasica” a unui site web comercial, care asigura minimul necesar pentru
dezvoltarea unei afaceri prin Internet20 are in vedere:
– prezentarea generala a politicii firmei, obiectivele firmei (un mesaj care va
descrie cel mai bine afacerea, personalizandu-va, cu scopul de a castiga increderea
potentialilor dumneavoastra clienti);
– prezentarea informatiilor generale despre firma (adresa firmei, adresa
magazinului, telefon, fax, e-mail, persoane de contact, etc.);
– furnizarea de informatii despre produsele pe care le produceti (fotografii ale
produselor, descrierea succinta a produselor (din punct de vedere tehnic, calitativ, etc.),
preturile produselor, termene de livrare, modalitati de plata, etc.);
– rubrica de ”noutati”, in vederea cresterii increderii clientilor, precum si marirea
traficului site-ului;
– posibilitatea de extindere a afacerii trebuie prevazuta prin initierea unei rubrici
de ”recrutare/posturi vacant”' unde potentialii specialisti pot sa-si introduca datele personale
on-line;
– posibilitatea ca un potential cumparator sa va trimita o comanda prin simpla
selectarea a produselor pe care le doreste – o pagina web care centralizeaza comanda facuta, si
solicita date despre cumparator.
– un alt lucru important la un site este aspectul grafic . La acesta trebuie acordata
multa atentie deoarece imaginile trebuie sa fie armonios integrate, sa nu fie obositoare si nici
prea multe, deoarece atunci site-ul se va incarca mai greu. Un site care se incarca in mai mult
de 2 minute este aproape de 'faliment', deoarece este foarte posibil ca cel care il viziteaza sa se
plictiseasca asteptand si sa treaca la vizitarea unui alt site mai rapid.
– numele site-ului conteaza foarte mult. Daca adresa sa este lunga, atunci ea este
greu de retinut. Cele mai cautate site-uri sunt cele de genul www.nume_site.com. Numele
site-ului este bine sa fie numele firmei sau, daca este prea lung, o abreviere a acestuia. Este
nerecomandata folosirea fractiunilor ”tech”, ”cyber”, etc. deoarece sunt lipsite de impact.
Numele trebuie sa fie simplu.
– este recomandat ca site-ul sa fie schimbat periodic (6 luni, 1 an) sau cel putin
schimbat din punct de vedere al structurii si al prezentarii, in conformitate cu ultimele noutati
aparute.
Persoanele care obisnuiesc sa cumpere prin Internet vor fi atrase de site daca21:

20 www.business-online.ro

19
– paginile web si imaginile se descarca repede;
– site-ul web are o structura logica si clara;
– ofera posibilitati diversificate de navigare;
– sistemul de comenzi on-line este usor de folosit si sigur;
– ofera gratuitati care sa le starneasca interesul.
O data realizat site-ul web, el trebuie stocat pe un server web. Acest lucru se poate
face contra cost la furnizorul de servicii Internet sau fara taxe, pe un server gratuit.
Dezavantajul in acest din urma caz este ca firma care intretine serverul gratuit poate sa
introduca pe paginile site-ului web reclame ale altor firme, lucru care poate fi mai mult sau
mai putin suparator.
Aceste aspecte tehnice ale site-ului trebuie completate cu aspectele comerciale:
– în primul rand, trebuie sa faceti cunoscuta existenta site-ului web: prin
introducerea site-ului in motoarele de cautare. Astfel, daca firma respectiva se ocupa cu
comercializarea cartilor editate de o anumita editura, daca cineva pe Internet cauta cu ajutorul
unui motor de cautare informatii despre aceste carti sa apara si site-ul firmei care
comercializeaza aceste carti. Insa, acest lucru uneori costa, in special daca site-ul este afisat
printre primele. Daca va fi afisat la numarul 57 de exemplu, puteti fi aproape siguri ca nu il va
vizita nimeni. In general, este bine sa se faca o verificare, cautand in motorul de cautare
cateva cuvinte cheie pentru a vedea daca site-ul firmei va apare listat.
– adresa site-ului web trebuie prezentata pe toate materialele publicitare ale firmei
(pe cartile de vizita, pe cataloagele cu produsele fabricate, in antetul corespondentei etc.);
– anunturile la mica publicitate trebuie sa cuprinda si adresa site-ului web;
– toti partenerii de afaceri, furnizori si clienti trebuie informati despre existenta site-
ului web.
– firma trebuie sa fie foarte prompta cu clientii care o contacteaza prin intermediul
site-ului:
– comenzile primite trebuiesc prelucrate fara intarziere;
– clientului trebuie sa i se aduca la cunostinta permanent stadiul comenzii pe
care a facut-o etc.;
– sectiunea de ”alte servicii”, precum si ”întrebari” nu trebuie sa lipseasca
din bara de navigare.

21 www.business-online.ro

20
– nu in ultimul rand, firma trebuie sa fie pregatita sa onoreze comenzile facute de
clienti care se afla la mare distanta si sa nu excluda posibilitatea exporturilor.

Comerțul electronic în România
Comerțul electronic devine din ce în ce mai răspândit în Uniunea europeană, ca
urmare a faptului că din ce în ce mai mulți consumatori apreciază avantajele de a comanda
online, precum posibilitatea de a face cumpărături oricând și oriunde, accesul la o gamă mai
largă de produse și posibilitatea de a compara cu ușurință prețurile.
La nivelul U.E., conform unui studiu22 din anul 2017, din numărul total de utilizatori
de internet, 68% sunt consmatori online, adică au comandat online bunuri și servicii,
comparative cu 50% în anul 2007. În cee ace privește statele member ale U.E., mai mult de 8
din 10 utilizatori de internet din Mare Britanie (86%), Suedia (84%), Danemarca, Germania,
Luxemburg și Olanda (în total 82%) au achiziționat în anul 2017 bunuri și servicii din mediul
online. Comparativ cu aceste state, România deține un procent de 23% cee ace ne plasează la
finalul clasamentului înaintea Macedoniei cu doar 3%.
Conform European B2C Ecommerce Report23, comerțul electronic în România a
înregistrat o creștere de două cifre în anul 2017. Cifra de afaceri totală în Europa obținută din
comerțul electronic a crescut cu 11% în 2017, atingând valoarea de 534 miliarde de euro.
Potrivit datelor furnizate de Ecommerce Europe, România a înregistrat cea mai mare rată de
creștere a comerțului electronic din Europa (38%), în anul 2017. Cu toate acestea, creșterea
înregistrată la nivelul anului 2017 plasează România pe ultimul loc în topul statelor member,
din perspectiva numărului de tranzacții încheiate în mediul on-line, cee ace indică necesitatea
unor acțiuni coordinate ale autorităților și mediului de afaceri în vederea eliminării
obstacolelor ce determină acest decalaj înregistrat de România în cee ace privește dezvoltarea
comerțului electronic.

Utilizatorii de internet și piața comerțului electronic în România

22 https://ec.europa.eu/eurostat/cache/infographs/ict/2018/images/pdf/pdf-digital-eurostat-2018.pdf
23 https://www.ecommercewiki.org/reports/614/european-ecommerce-report-2018

21
România este una dintre cele mai mari industrii de comerț electronic din sud-estul
Europei. Conform estimărilor GPec24 și a marilor jucători din domeniul comerțului electronic,
piața de comerț electronic din România a fost estimtă a fin în valoare de aproximativ 1.4
miliarde de euro în anul 2015, în timp ce valoarea a fost de 1.1 miliarde euro în anul 2014 și
600 milioane în 2013.
Conform rapoartelor E-Commerce România25 publicate de GPec, piața comerțului
electronic din România se află în continua dezvoltare. Astfel, în 2017 valoarea pieței de
comerț electronic din totalul pieței de retail se situează la 5,6%, în creștere față de 4%, cât se
înregistra în 2016 și 2015 (între 4% – 5%).
Dacă până în anul 2015 ponderea cea mai important în volumul valoric al vânzărilor
on-line realizate în România era deținută de produsele electrice și electronice, această poziție
este ocupată în prezent de produsele, articolele de îmbrăcăminte și încălțăminte. Astfel,
începând cu anul 2016, valoarea articolelor de îmbrăcăminte și încălțăminte comercializate
on-line reprezintă peste 71%, iar tendința de creștere a fost continuată și în anul 2017,
ponderea ajungând până la 75%26. Clasamentul produselor achiziționate on-line în România,
în anul 2017, după volumul vânzărilor este completat de: produsele de uz casnic (23%),
serviciile de transport și cazare (17%), cărțile, revistele și materialele de e-learning (16%),
bunurile electrice și electronice (15%), biletele pentru evenimente (15%) și produsele
alimentre și de băcănie (5%).

24 https://www.gpec.ro/blog/en/official-romanian-e-commerce-market-overview-online-shopping-exceeded-1-4-
billion-eur-in-2015
GPEC reprezintă acronimul unor evenimente bianuale de tradiție în România – Premiile Anuale în
Comerțul Electronic Românesc în cadrul Festivității Gala Premiilor eCommerce, ce se organizează de 13 ani și
care reunesc cea mai mare comunitate e-commerce din România (15.000+ reprezentanți din top management ai
magazinelor online și ai companiilor de profil). GPeC reunește la evenimentele organizate unii dintre cei mai
buni specialiști internaționali din domeniu comerțului electronic, care ajută comercianții prezenți la aceste
evenimente să treacă la alt nivel al propriei afaceri. De asemenea, asigură audit de site detaliat (atât pentru
varianta Desktop, cât și pentru Mobile) magazinelor online care aleg să se înscrie în Competiția GPeC. Împreună
cu Legi-Internet.ro, GPEC a lansat Trusted.ro – Marca de Încredere prin care certifică magazinele online care
respectă legislația în vigoare și bunele practici în e-commerce.
25 Raport E-Commerce Romania 2017 – https://www.gpec.ro/blog/en/e-commerce-market-report-2017-
romanians-purchased-online-2-8-billion-euro-worth-of-products
E-commerce Europe reprezintă organizația care se dorește vocea sectorului european al comerțului digital. Prin
20 de asociații naționale de comerț electronic, Ecommerce Europe reprezintă peste 75.000 de companii care vând
bunuri și servicii online consumatorilor din Europa. Ecommerce Europe acționează la nivel european pentru a
ajuta legislatorii să creeze un cadru mai bun pentru comercianții online, astfel încât vânzările lor să crească în
continuare.
Raport E-Commerce-Romania 2016 – https://www.gpec.ro/blog/en/romanian-e-commerce-market-size-at-the-
end-of-2016-1-8-billion-eur-infographic
26 Eurostat 2018 – Internet purchase by individuals – [isoc_ec_ibuy] – accesat la 28.06.2018
http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do Eurostat, 2018, link to source

22
Conform studiului mai sus amintit, una din particularitățile anului 2017, este
reprezentată de creșterea valorii produselor achiziționate online datorată creșterii salariilor și
implicit orientarea consumatorilor către produse de mai bună calitate. Astfel, valoarea medie a
coșului cu produse din gama electro-it&c (exemplu: PC și componente PC, notebooks,
tablete, telefoane mobile, electronice și electrocanice etc.) a crescut de la 669 lei în 2016 la
peste 800 lei în 2017. Creșteri semnificative ale valorii coșului de cumpărături au fost
înregistrate și în segmentul fashion&beauty (îmbrăcăminte, încălțăminte, accesorii, cosmetic,
parfumuri, ceasuri etc.), de la 161 lei în 2016 la 250-300 lei în 2017. În categoria produselor
pentru casă și decorațiuni, valoarea medie a tranzacției este similar celei din 2016, de
aproximativ 480 lei. Numai în cazul articolelor destinate copiilor valoarea medie a tranzacției
este pe un tend descendent mai mare de 3 ani și a continuat să scadă ușor în 2017, de la 203
lei la 195 -200 lei.

Consumatorii din piața de comerț electronic
Conform studiului Econimia digital și societatea în U.E.27 în rândul cetățenilor din UE
care au folosit internetul în anul anterior, 68% erau consumatori online, adică au comandat
bunuri sau servicii online în această perioadă, față de 50% în 2007. În ceea ce privește statele
membre U.E., mai mult de 8 din 10 utilizatori de internet din Marea Britanie (86%), Suedia
(84%), Danemarca, Germania, Luxemburg și Olanda (toate 82%) au cumpărat online în cursul
anului precedent.
Conform datelor Eurostat28, în ceea ce privește consumatorii, pe piața comerțului
electronic din România numărul acestora a avut o scădere în perioada 2011-2012, însă aceasta
a fost urmată de o creștere treptată, ajungând la 16% în 2017. Creșterea numărului
cumpărătorilor on-line depinde de oferta serviciilor on-line existente pe piață, care, la rândul
ei, este influențată de o serie de factori menționați anterior precum: penetrarea și utilizarea
internetului, dezvoltarea infrastructurii TIC, alfabetizarea digitală sau accesul populației la
servicii financiare și mecanisme de plată de calitate.
Având în vedere numărul mediu spre scăzut al cetățenilor români care achiziționează
produse și servicii on-line, puterea de negociere a acestora în raport cu jucătorii de pe piața
comerțului electronic este relativ scăzută. Disponibilitatea instrumentelor de căutare și

27 Studiul Digital economy & society in the EU, ediția 2018
https://ec.europa.eu/eurostat/cache/infographs/ict/2018/index.html
28 https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=File:E-
commerce_statistics_for_individuals_2017_final.xlsx&oldid=367705

23
comparare a prețurilor și caracteristicilor tehnice ale produselor contribuie la sporirea gradului
de informare în rândul consumatorilor români. În ciuda puterii scăzute de negociere a
acestora, datorită creșterii gradului de penetrare a Internetului, dar și a proliferării
dispozitivelor digitale inteligente, cetățenii români au posibilitatea de a lua decizii de
cumpărare în cunoștință de cauză, fapt care le sporește puterea de negociere în raport cu
jucătorii de pe piața comerțului electronic. Acest lucru este amplificat și de dezvoltarea
rețelelor de socializare, precum și a site-urilor de analiză și comparare a prețurilor. În unele
cazuri, aceste site-uri au devenit atât de populare încât sunt utilizate de comercianții on-line
pentru a-și face reclamă propriilor produse și servicii.
Pe de altă parte, la nivelul anului 2017, 16% din totalul cetățenilor români ce utilizează
internetul, au realizat cel puțin o achiziție on-line pe parcursul ultimului an calendaristic, ceea
ce plasează Romania pe al treilea loc din urma în ierarhia statelor comunitare.

Categoria de produse achiziționate la nivelul anului 2017, de către consumatorii online
din România la fost articole de îmbrăcăminte și sport (75%), urmată de bunurile de uz casnic
(23%) și la egalitate de pachetele de călătorie, biletele pentru evenimente și echipamentele
electronice (15%).

24

Românii folosesc tot mai mult telefonul mobil pentru a naviga pe
Internet, aproximativ 80% din traficul înregistrat de principalele magazine online fiind
generat de dispozitivele mobile, în creștere cu 10% comparativ cu 2017 și cu 30% față de
201629.
Potrivit ultimului raport al Institutului Național de Statistică (INS), 86% dintre
utilizatorii de internet se conectează online de pe telefonul mobil , iar
statisticile ANCOM arată că numărul de conexiuni de internet mobil în bandă largă a crescut
considerabil de la 16,6 milioane în 2017 la 19,3 milioane în 2018. Spre comparație, numărul
de conexiuni la internet fix în bandă largă a crescut de la 4,6 milioane în 2017 la 4,9 milioane
în 2018.
Pe ansamblu, 72,4% din gospodăriile din România au acces la internet în 2018,
potrivit datelor INS. Cifra a crescut cu aprox. 4% compartativ cu aceeași perioadă a anului
2017.
Atât în mediul urban, dar mai ales în mediul rural, utilizatorii se conectează la internet
de pe telefonul mobil, așadar magazinele online trebuie să își adapteze și să își optimizeze
website-urile pentru Mobile pentru a nu pierde potențiali clienți.
Potrivit statisticilor 2Performant30, românii cumpără anumite tipuri de produse cu
preponderență de pe telefonul mobil . De exemplu, 78,5% din tranzacțiile magazinelor care
comercializează articole pentru copii sunt realizate de pe telefonul mobil și doar 21,5% de pe
Desktop. De asemenea, produsele din categoria Fashion sunt cumpărate de pe telefonul
mobil în proporție de 66%, precum și cosmeticele și produsele din categoria
Beauty, 63,2%.
În cazul electronicelor, electrocasnicelor și produselor IT , românii încă preferă
Desktop-ul (57,3%) în detrimentul mobilului (42,7%), deși procentele sunt relativ apropiate.
Același lucru este valabil și în cazul produselor destinate adulților (56% Desktop vs. 44%
Mobile).
Procente cu adevărat echilibrate regăsim în cadrul categoriilor:
– Home & Garden (52,6% Desktop vs. 47,4% Mobile)
– Auto & Moto (51% Desktop vs. 49% Mobile)
– Pet Shop (50,4% Desktop vs. 49,6% Mobile)

29 https://www.gpec.ro/blog/raportul-pietei-ecommerce-gpec-2018-romanii-au-facut-cumparaturi-
online-de-peste-3-5-miliarde-euro-in-2018
30 Idem29

25

În figura de mai sus sunt prezentate procentele tranzacțiilor efectuate de pe un desktop
sau un mobil
Sursa: GPec , Design infografic: Gomag

Din punct de vedere al numărului de magazine online, acesta s-a dublat de la
aproximativ 7.000 în 2017 la peste 15.000 de comercianți în 2018 . Creșterea este
spectaculoasă dacă luăm în calcul și faptul că în 2016 erau aprox. 5.000 de magazine online31.
O bună parte din comercianții online își încep afacerea direct în Marketplace-uri, fără
a avea neapărat și o prezență online individuală (un website propriu).
De asemenea, potrivit ultimelor cercetări, există deja aprox. 35.000 de website-uri pe
domenii .RO care au funcție de „adaugă în coș”, așadar pot fi considerate magazine online –
dar traficul mic înregistrat de acestea le fac nesemnificative în peisajul e-commerce autohton.
Astfel, doar cei 15.000 de comercianți online sunt suficient de relevanți din punct de vedere
trafic și comenzi pentru a putea fi luați în calcul.

31 Idem29

26
Avantajele comerțului electronic
Magazinele virtuale au multe lucruri în comun cu cele tradiționale, iar firmele trebuie
să țină cont de acest lucru pentru a avea o afacere profitabilă. Cu ajutorul tehnologiei
electronice e-comerțul aduce avantaje firmei , precum:
 Dispariția restricțiilor fizice de colaborare între firme;
 Service-urile oferite clienților se fac mai ușor și mai eficient, deoarece angajații dispun
de mai mult timp pentru a soluționa problemele și a stăpâni relațiile cu clienții, aceștia
beneficiind de răspunsuri online;
 Angajații caută cei mai buni furnizori și la cele mai bune prețuri, pentru a reduce
costurile cu aprovizionarea;
 Firma se adaptează mai ușor la schimbări;
 Cu ajutorul unui site web, o firmă își face produsele cunoscute și crește numărul de
clienți la costuri reduse32

Avantaje pentru consumator:
 Posibilitatea de a compara mai ușor prețurile;
 Transport destul de rapid al produselor;
 Economisirea timpului;
 Comoditate;
 Competiția între firme aduce reduceri semnificative a prețurilor;
 Eliminarea limitelor geografice de vânzare;
 Disponibilate 24/ 24 h, 7/7 zile;
 Clasificarea produselor în funcție de preț, mărime, design;
 Posibilitatea returnării produselor33

În ceea ce privește produsele sau serviciile oferite online, firmele trebuie să informeze
corect și complet clientul, pentru a beneficia de ceea ce are nevoie. În cazul acestei pieței,
marketingul este foarte important, deoarece clientul nu are posibilitatea de a analiza fizic
marfa și va alege pe baza informațiilor și imaginilor pe care le găsește online.
Dezavantajele comerțului electronic

32 Petrescu Gh., Boldureanu G., Influența comerțului electronic asupra dezvoltării firmei de comerț, Lucrări
Științifice, [online] vol. 51, seria Agronomie, pag. 422-424, disponibil la:
http://www.revagrois.ro/PDF/2008_3_421.pdf, accesat în data de 03.05.2019
33 Informatica.ase.ro, Avantaje și dezavantaje ale comerțului electronic, [online] Disponibil la:
http://informatica.ase.ro/site/a140301/cap3.htm, accesat în data de 10.05.2019;

27
Dezavantajele comerțului electronic în ceea ce privește comerciantul au legătură cu
faptul că unele produse nu sunt livrate așa cum s-au comandat online, fapt ce duce la
reclamațiile clienților.. Un alt dezavantaj se referă la comportamentul consumatorului, la
criticile și prejudecățile acestuia, dar și la faptul că mulți consumatori preferă comerțul
tradițional și nu vor să aibă legătură cu noile tehnologii34

Dezavantajele e-comerțului în privința consumatorului sunt:
 Există produse care nu se găsesc sau nu se pot comanda online, de exemplu
alimentele perisabile;
 Oamenii au nevoie să socializeze, însă comerțul electronic diminuează această
posibilitate;
 Produsele comandate sunt intangibile;
 Colectarea de date personale și posibilitatea ca acestea să fie expuse altor
firme;
 Securitatea plății;
 Unele produse nu pot fi returnate;
 Timp de livrare mare în cazul unelor produse;
 Posibilitatea ca unele comenzi să fie anulate, să nu fie livrate;
 Unii consumatori nu dispun de internet;
 Unele produse nu corespund cu pozele.
Aproape mereu consumatorii achiziționează produse online fără a se întâlni cu un
comerciant și fără a încheia un contract în format fizic. Pe piața electronică este importantă
securitatea informațiilor, atât pentru comercianți, cât și pentru consumatori, deoarece aceasta
asigură încrederea reciprocă în cadrul tranzacției electronice35

34 Săseanu D., Albăstroiu I., Grosu R., Economia comerțului intern și internațional , Editura Uranus, București,
2015, Pag. 68
35***Comerț electronic-Reglementare, Auto-Reglementare și Protecția Consumatorului. [pdf] Pag. 18-19.
Disponibil la: http://www.razvan.biz/CE/SUPORT%20CURS%209.pdf, accesat în data de 10.05.2019

28

Dante Internațional, compania care administrează eMAG, cel mai mare magazin
online de pe piața locală, a raportat pentru anul 2017 o cifră de afaceri de 3,309 mld. lei,
depășindu-și astfel, pentru prima oară în istorie, cel mai mare rival – retailerul electro-IT
Altex, cu un business desfășurat în principal prin magazine clasice, care a înregistrat afaceri
de 3,283 mld. lei în 2017, arată datele raportate de firme la Finanțe36.
eMAG, companie controlată de grupul Naspers din Africa de Sud, a reușit să
depășească Altex în condițiile în care a avut o creștere de 34% a afacerilor, determinată și de
faptul că de la 1 iulie 2017 compania a integrat și retailerul online de modă Fashion Days,
care care a avut în 2016 afaceri de 228 mil. lei. Altex, companie controlată de antreprenorul
local Dan Ostahie, a crescut pe de altă parte cu 19,6%. De notat este că afacerile raportate de
Dante Internațional reflectă parțial și veniturile eMAG din alte țări.

36 https://www.zf.ro/companii/emag-raporteaza-pentru-prima-oara-la-finante-afaceri-mai-mari-
decat-cele-ale-altex-17240761

29
STUDIU DE CAZ