1. Capitolul I – Concepte generale de comerț electronic……..3 2. Capitolul II – Dezvoltarea unui sistem de comerț electronic…… 3 2.1… [617671]

CONCEPT MAGAZIN ONLINE

Cosmin -Mihai Șparhat
Iunie 2018

www.referat.ro

Cuprins:

1. Capitolul I – Concepte generale de comerț electronic……..3

2. Capitolul II – Dezvoltarea unui sistem de comerț electronic…… 3
2.1 Arhitectura unui sistem de comerț electronic…………….. 3
2.2 Etapele implementarii unui sistem de comerț electronic……. 4

3. Capitolul III – Descrierea aplicatiei ……………6

4. Capitolul I V – Tehnologii ce vor fi utilizate in dezvoltarea aplicației ………… 7
4.1 Arhitectura Client / Server……………. 7
4.2 Tehnologii ce vor fi utilizate in implementarea aplicației……….. ..7

www.referat.ro

CAPITOLUL I
CONCEPTE GENERALE DE COMERȚ ELECTRONIC

Noua economie și Revoluția Internet
Noua economie marchează o transformare fundamentală în istoria dezvoltării societății
omenești, și se estimează că durata tranziției de la societatea industrială la s ocietatea globală
rețelizată, bazată pe cunoștințe, va fi între 20 și 30 ani.
Internetul are un rol cheie în furnizarea de informații privind disponibilitatea de produse
și servicii și prețurile acestora în toată economia. Noile tehnologii Internet contri buie direct la
expansiunea comerțului electronic, a noilor modele de afaceri și e -business și la dematerializarea
produselor și serviciilor.
Piața Internetului rămâne o piață de cucerit de către întreprinderi, o posibilitate pentru noi
oportunități, inclu siv prin diversificarea serviciilor oferite și promovarea de servicii noi,
personalizate și atractive, pe care tehnologiile informaționale și de comunicații le fac posibile,
ceea ce stimulează concurența și competitivitatea prin apariția de noi actori pe p iețele
tradiționale.

CAPITOLUL II
DEZVOLTAREA UNUI SISTEM DE COMERȚ ELECTRONIC

2.1 Arhitectura unui sistem de comerț electronic
Pentru a construi un sistem de e -commerce, din punct de vedere arhitectural este nevoie
de colaborarea a patru componente ( subsisteme electronice / informatice ) corespunzătoare
următoarelor roluri:
a) Client : un echipament clasic, un PC, conectat direct ( via un ISP ) sau indirect ( o
rețea a unei corporații ) la Internet. Cumpărătorul folosește acest echipament pentru a
navig a și a face cumpărături.

b) Comerciant : sistem informatic ( hard & soft ), situat de regulă la sediul
comerciantului, care găzduiește și actualizează catalogul electronic de produse
disponibile a fi comandate on -line pe Internet.
c) Sistemul tranzacțional : sist emul informatic ( hard & soft ) responsabil cu procesarea
comenzilor, inițierea plăților, evidența înregistrărilor și a altor aspecte de business
implicate în procesul de tranzacționare.
d) Dispecer plăți (Payment Gateway) : sistem informatic responsabil cu r utarea
instrucțiunilor de plată în interiorul rețelelor financiar -bancare, cu verificarea cărților
de credit și autorizarea plăților

2.2 Etapele implementării unui sistem de comerț electronic
Realizarea unui sistem de comer ț electronic, indiferent de mode lul pe care îl
implementeaz ă (business -to-consumer B2C sau business -to-business B2B ) implic ă mai multe
etape:

2.2.1 Etapa I: Dezvoltarea site -ului
Aceast ă etapă este la rândul s ău împ ărțită în patru pa și: proiectarea, dezvoltarea,
găzduirea, promovarea ș i optimizarea site -ului.

Proiectarea site -ului
Înainte de a trece la crearea efectiv ă a unui site de comer ț electronic, compania care va
deține acest site trebuie s ă poată da un r ăspuns la urm ătoarele întreb ări:
o Ce tipuri de produse vinde site -ul?
o Ce tip uri de informa ții va g ăzdui?
Răspunsurile la aceste întreb ări vor determina domeniile din care va fi alc ătuit site -ul. De
exemplu, respectiva companie poate vinde produse care vor fi livrate clien ților prin
poștă, produse software care vor fi înc ărcate di rect de pe site, sau ambele categorii de produse. În
cazul în care se dore ște vânzarea ambelor tipuri de produse, se vor construi domenii specifice
fiecărui tip în parte. Un alt exemplu l -ar constitui construirea unui domeniu dedicat discu țiilor
on-line: o companie poate decide s ă ofere clien ților un forum de discu ții dedicat unor probleme
care prezint ă un anume interes pentru companie.
o Ce persoane din cadrul companiei vor fi responsabile pentru administrarea site –
ului?

Dezvoltarea site -ului
După ce s-au stabilit toate detaliile de la punctul precedent, urmeaz ă o altă etapă la fel de
important ă: determinarea cerin țelor necesare pentru dezvoltarea site -ului. Cerin țele se refer ă atât

la hardware -ul și software -ul necesar pentru implementarea sistemului de c omer ț electronic, cât
și la infrastructura de comunica ții:
o cerin țe hard : caracteristicile ma șinilor folosite ca server ( memorie, spa țiu pe
hard-disk, vitez ă procesor, etc. )
o cerin țe soft : sistem de operare, server de Web, firewall, pachete de programe
opționale ( programe de calcul al taxelor, etc. )
o comunica ții: se refer ă la lărgimea bandei de comunica ție, topologii de re țea, etc.
În urma complet ării acestei etape, se va determina mai mult de 80% din costul pe care îl
implic ă realizarea unui site de comerț electronic.

Găzduirea site -ului
Site-ul de comer ț electronic poate fi g ăzduit pe un sistem care aparține clientului, dar
exist ă de asemenea posibilitatea închirierii de spa țiu pe server -ele furnizorului de
servicii Internet.

2.2.2 Etapa a II -a: Managementul bazelor de date
Produsele și serviciile pe care site -ul de comer ț electronic le oferă spre vânzare clien ților,
indiferent de modul în care vor fi livrate ( prin po ștă sau direct prin Internet ), vor fi stocate
în cadrul site -ului în baze de da te. Tot în baze de date ( dar nu în cadrul acelora și baze de date ca
și produsele ) vor fi stocate și comenzile pe care clien ții le adreseaz ă către site. Aceste comenzi
pot fi p ăstrate chiar și dup ă onorarea lor, pentru a oferi clien ților un istoric al pro duselor pe care
le-au comandat sau pentru studii de pia ță efectuate chiar de c ătre compania ce deține site -ul.
Este foarte important ă alegerea SGBD -ului ( Sistemului de Gestiune a Bazelor de Date ),
cel pu țin din urm ătoarele motive:
o pe m ăsură ce afacerea va cre ște, cre ște și num ărul de produse oferite spre vânzare,
și, implicit, dimensiunea site -ului;
o pentru baze de date de dimensiuni foarte mari, este important ă problema vitezei
de acces la informa țiile stocate în aceste baze de date.

2.2.3 Etapa a III -a: Plata și procesarea tranzacțiilor
Autoriz ările sigure de c ărți de credit și procesarea comenzilor prin Internet sunt elemente
de baz ă. Pentru a realiza în deplin ă siguran ță un transfer care implic ă numere de c ărți de credit
prin Internet, este nevoie s ă se ia măsuri de securitate referitoare la autorizarea
plăților. Informa țiile referitoare la c ărțile de credit ( num ărul c ărții, nume de ținător, telefon, etc.
), care sunt transmise în momentul efectu ării pl ății trebuie validate de c ătre un organism
de autorizare.

2.2.4 Etapa a IV -a: Managementul produselor și al comenzilor
Transportul produselor: În cazul în care site -ul de comer ț electronic al companiei
oferă spre vânzare clien ților produse care se livreaz ă prin po ștă, compania trebuie s ă ia în
consider are necesitatea de a stabili o colaborare cu un serviciu de distribu ție prin po ștă. În
funcție de serviciul de po ștă ales, compania poate s ă pună la dispozi ția clien ților servicii
suplimentare, cum ar fi urm ărirea on -line a traseului pe care îl parcurg pro dusele din momentul
plecării de la vânz ător și pân ă în momentul sosirii la client.

CAPITOLUL I II
DESCRIEREA APLICA ȚIEI

Informa ții generale
Aplicația este una de natur ă comercial ă, ce va cuprinde pro duse dintr -o gamă
variată de categ orii: IT, Electrocasnice, Mobil ă, Servicii.
Pe langă logo-ul magazinu lui, în partea drea ptă superioara va fi plasat coșul de
cumpărături, fiind ușor accesibil.
Aplicația va con ține următoare le secțiuni:
– autentificare utili zator, însă user-ul va putea vizita și accesa produsele chiar
dacă nu este logat .
– creere a unui cont nou , ce va fi afi șat sub forma unui formular , utilizatorul
având opțiunea de a actualiza mai t ârziu informațiile cu privire la cont ul său.
– căutare in func ție de categoria produsului , user-ul put ând de asemeni, să
caute si după subcategoria produsului.In cazul în care utilizatorul nu va alege
nici o categorie sau subcategorie, vor fi afi șate toate produsele.
– categorii, informații și altele , secțiune ce va cuprinde categoriile definite in
baza de date de către administrator și opțiuni precum produsul zilei, promo ții,
cupoane etc.
– administra re site, in aceast ă secțiune administra torul poate configura
categoriile de produse, subcategoriile acestora, produsele , producatorii,
promoțiile, cupoanele de reduceri, comenzi și utilizatori.
Aplicația va avea și harta site, de unde utilizatorul va putea na viga rapid la orice
conținut al site -ului și va putea identifica u șor categoriile sau produsele dorite.

CAPITOLUL I V
TEHNOLOGII LE CE VOR FI UTILIZATE ÎN DEZVOLTAREA APLICAȚIEI

4.1 Arhitectura Client/Server
Arhitectura aplicației client/server este o infrastructură versatilă, bazată pe mesaje și
modulară, care are scopul clar de a îmbunătăți flexibilitatea, interoperabilitatea, scalabilitatea și
ușurința în utilizare de care duc lipsă tradiționalele arhitecturi mainframe și server de fișiere.
În ace st tip de arhitectură a fost înlocuit serverul de fișiere cu serverul de baze de date.
Toate datele sunt reținute într -o bază de date și se află sub administrarea unui server de date care
procesează orice modificare asupra bazei de date. Acest sistem reduc e foarte mult traficul în
rețea, deoarece comunicarea client / server se reduce la comunicarea cerințelor în format cât mai
simplu din partea clientului ( de ex. o comandă SQL ) și respectiv comunicarea doar a
rezultatelor din partea server -ului.

4.2 Tehn ologii și instrumente informatice utilizate în implementarea aplicației
Acest magazin virtual va fi implementat folosind limbajele de programare PHP,
XHTML, CSS, JS, serverul Web APACHE, serverul de baze de date MySQL, si aplicatia
ADOBE PHOTOSHOP pentru g rafică.

4.2.1 Justificarea soluției Apache + PHP + MySQL
Internet -ul este în al treilea stadiu de dezvoltare, iar dinamic și interactiv sunt atributele
esențiale ale oricărui site de succes.
Conform lui Graeme, PHP și MySQL reprezintă cea mai bună metodă actuală pentru
crearea unor site -uri care folosesc baze de date. Acest fapt este demonstrat de un studiu de
cercetare al companiei Netcraft care arată că dacă în iunie 1998 existau 7.500 de host -uri care
utilizau PHP în martie 1999 numărul acestora a cresc ut la 410.000. Această combinație a primit
și titlul de „Database of the Year” la Webcon98.
MySQL este un server de baze de date mic și compact, ideal atât pentru aplicații mici,
cât și pentru dezvoltarea marilor proiecte. În afara faptului că suportă sta ndardul SQL ( ANSI -92
), poate rula pe mai multe platforme și permite sisteme multithreading pentru serverele Unix,
ceea ce aduce o creștere importantă a performanței. Sub WindowsNT, 2000 sau XP, MySQL este
lansat ca un serviciu, pe când sub Windows95/98, ca un proces normal.
PHP este un limbaj de programare pentru server. Codul PHP poate fi integrat în interiorul
codului HTML. Scriptul PHP va fi apoi procesat de către server care va returna un fișier HTML.
Acest tip de interacțiune permite executarea unor operații destul de complexe.

Aplicațiile WEB reprezintă atât prezentul cât și viitorul, ele funcționând pe baza unei
arhitecturi client/server. Aplicațiile realizate cu PHP și MySQL utilizează un singur client și
anume browser -ul WEB. Limbajul de bază al b rowser -ului WEB este HTML. Acest limbaj
dispune de o serie de tag -uri care descriu modul în care va arăta o pagină WEB. Majoritatea
prelucrărilor efectuate de aplicațiile Web au loc pe sever. O aplicație specifică, numită server
Web, va asigura comunicarea cu browser -ul.
Un server de baze de date relaționale stochează informațiile pe care le va accesa aplicația.
În final mai este nevoie de un limbaj care să intermedieze interogările ce apar între serverul Web
și serverul de baze de date. Acest limbaj va fi utilizat și pentru a executa anumite operații asupra
informațiilor care vin spre și dinspre serverul Web.

4.2.2 CSS
De ce CSS și nu doar HTML? Deoarece CSS a fost creat pentru a separa conținutul (
HTML ) de infățișare a siteului ( CSS ).
CSS ( cas cading style sheet – foi de stil în cascadă ) poate fi folosit in 2 feluri, CSS intern
sau CSS extern. Desigur cel extern este folosit mai des pentru simplu fapt că, fișierul CSS poate
fi destul de lung.
Daca folosiți CSS intern va trebui să operați modifi cările în fiecare pagină.
În acest caz codul CSS va fi plasat ca în exemplul următor:
<head>
<style type="text/css">
Aici cod css </style></head> .
CSS EXTERN
Fișierele CSS se salvează cu extensia .css .Dacă folosim un fișier CSS pentru tot site -ul,
când v om face o modificare la o culoare, la un div, modificarea va fi aplicată la toate paginile,
automat. Introducerea fisierului CSS în codul HTML se face astfel:
<link rel="stylesheet" type="text/css" xhref="nume -fisier.css" />
sau așa:
<style type="text/css" >@import url( nume -fisier.css )</style>.
Acest cod se aplică între <head> si </head>.

4.2.3 Javascript
JavaScript reprezintă un limbaj de script utilizat la ora actuală de majoritatea paginilor
web din Internet pentru a îmbunatăți design -ul general, pent ru a valida datele utilizator din
formulare, adaugă interacțiune cu utilizatorul prin efecte speciale aplicabile elementelor de
pagina în funcție de evenimentele generate de utilizator. La ora actuală este cel mai important
limbaj de script de pe Internet.

Una dintre mot ivațiile care au stat la baza limbajului JavaScript a fost recunoașterea
necesității ca logica și inteligența să existe și pe partea de client, nu doar pe partea de server.
Dacă toată logica este pe partea de server, întreaga prelucrare este dirijată la se rver, chiar și
pentru sarcini simple, așa cum este validarea datelor. În fapt, lipsit de suport logic pe parte de
utilizator, mediul Web ar intra în arhitectura demodată „de la terminal spre calculatorul gazdă",
care a fost înlocuită de revoluția PC din an ii '80.
Asigurarea de logică în interiorul browserului îl înzestrează pe client și face ca relația să
fie un adevărat sistem client/ server.