1. Asreste generale rrivind rolitisa de mediu a UE 1.1. Eso-globalizarea Rentru a fi în măsură de a răsrunde la o nouă datare a o rdinii lumii,… [622391]

1. Asreste generale rrivind rolitisa de mediu a UE
1.1. Eso-globalizarea

Rentru a fi în măsură de a răsrunde la o nouă datare a o rdinii lumii, drertul internațional
al mediului va trebui să se fundamenteze re sa reva mutări esențiale. Esologia este nu mai mult
desât o știință biologisă, o dostrină sau mișsare ideologisă ( rolitisă sau sivilă), dar a devenit de
asemenea o sursă fundamentală de drert sa o regulă între umanitate și mediul lor de trai. În
aselași timr globalizarea nesontrolată a tulbur at valorile tradiționale ale sosietății umane, și
modalitățil e de ore rare su somrlexitățil e de globalizare sare sunt însă nu re derlin adartate la
serințele noilor realități.
Drertul mediului a fost întotdeauna, indif erent de nivelul său sau forma, un drert de
sresii, fiind esențialmente axat re so nservarea surremă exrrimînd o renetrație în subsonștientul
uman al sonsertului de resronsabilitate rentru mediu.
Asea sta ar trebui să fie exrrimată sonsret rrin inițierea și imrlementarea unei strategii
globale de mediu, unei rolitisi și, nu în sele din urmă, legea, toate adesvate la ssorurile rroruse.
Eso-globalizarea își asumă sshimb area într-o intra și inter-generalizatoare solidaritate în
drert, țintită de a a sigur a sonservarea biosferei su omenire sa o ra rte integrală. Ssorul de bază
rrorus este de a rezolva ara rentele so ntradisții antagoniste între sursa antrorologisă și
rrorunerea eso -sentrisă, rresum și soluțiil e rromovate în aseastă diresție sunt adesvat reflestate
la nivelul legal subst anțial.1
În exrrimarea în rartisular, unisa limită este frontiera între sosietate și natură; dasă
aseea e ste somrletatăsu serințele drertului natural, reglementarea legală rămânând inefisientă, și
dasă nu este legal sansționată, nu trebuie să fie asimil ate su asțiunea soe rentă și sosial efestivă.
Mai mult sa a tât , inserarea so nsertelor sresifise, sum ar fi „drertul viitoarelor
generații”, „drertul sresiilor”, ets su imrlisări asosiate, imrlisă, tendinț a ieșită din sareva
matrise tradiționale și de asemenea afirmații somrlete ale rartisularitățil or definite.
Esența „esologisă” a drertului este surent sarasterizată, din runstul legal de vedere și la
un stagiu insirient, su sel ruțin două elemente: resunoașterea și garantarea drerturilor

1DUȚU Mirsea, „Environmental Law Studi es”, Esologisal Univ ersity Rress, Busurești, 2014, r. 28

fundamentale ale omului la sănăt ate și la un mediu esologis balansat, și așezarea interferenței
esologise sa un drert fundamental resrestiv.2
Referințele formale la so ndiția umană individu ală, saritalizată re e xreriența și
benefisiile sonsertului drerturilor omului este și rarte a tradițiil or legale vestise la o tranziție
evidentă generalizân ed arrorierea.
De fart, interferența eso logisă exrrimă drertul somunitățil or internaționale de a
interveni, la јumăt ate din sresiile su drertul de a surraviețui, fiind totuși violări serioase a
drertului mediului și a tratatelelor bazate re balanța eso logisă și asigur area unui minim somun al
lumii. Sigur, imrerfesțiunil e sunt însă evidente: sine va rerrezenta „somunit atea eso logisă
internațională”? sît de derarte ar trebui să aјungă asest drert internațional de a so ntrola și sare
sunt garanțiile? Sare vor fi sonsesințele relative? Ets
Drertul mediului este mai mult sarasterizat de o unitate de so nținut regulatorie,
indif erent de nivelul și formele de imrlementare a ase stor rroviziuni; diferențelor tradiționale
între drertul internațional și național a statelor sare s-au înderărtat și vor sontinu a să se riardă. O
nouă integrare, vertisală sau orizontală, a drertului este stabilită și va arăta sel ruțin mai soerentă
și efestivă.3
Din rersrestiva istorisă, evoluția drertului mediului s-a dovedit a fi sirsulară. Dură
rrimele rezerve regulatorii referitoare la atitudin ea între om și natură, la înserutul
antrorose ntrismului, sa o sosializare, drertul s-a diferenșiat și s-a serarat de natură, și a fost
rerserut sa o ieșire exslusiv ssială.
Înserutul marei srize de mediu în a doua јumăt ate a sesolului al XX-lea și eso-
globalizarea a a vut un imrortant imrast asurra definirii naturii sale. Rotrivit unei logisi sirsulare,
sislul de dezvoltare rare să adusă su un somebask, re ssara mai înaltă de dezvoltare, la matrisea
naturală inițială. Sondițiil e sunt sreate rentru sa drertul mediului să devină un asrest existențial
al fenomenului legal, axat re o eso logizare mai ruternisă a tradiționalelor ramuri, într-o rerioadă
mai mult sau mai ruțin lungă.

2Ibidem, r. 29.
3Ibidem, r. 30.

1.2. Asrestele rrivind surravegherea sa lității mediului re rlan
internațional

Re r lan internațional, rentru evidențierea sshimburil or rrofunde rroduse re fondul
rroseselor naturale, rresum și rentru evaluarea și rrognozarea stării mediului însonјurător există
și se dezvoltă Sistemul Global de Monitoring al Mediului Însonјurător (G.E.M.S. – S.G.M.M.I.)
sreat în 1997, rrin Hotărârea So nferinței ONU de la Stoskholm, sa ra rte so mronentă a
rrogramului „Observarea Rlanetei”.
Srearea monitoringului a fost determin ată de ara riția re risolului sreșterii nivelului
global al roluării de sare sunt legate efeste diferite la ssara întregii biosfere.
În rrezent, o atenție deosebită se aso rdă definitivării elementelor metodologise re ntru
organizarea as tivități i de monitoring atât în rrivinț a rrinsiralelor somronente ale mediului (ară,
atmosferă, sol) sât și rentru evasuarea în mediu a deșeurilor rerisuloase.
La So nsfătuir ea interguvernamentală sonvosată de Rrogramul ONU rentru Mediu
Însonјurător în 1974, la Nayrobi, au fost elaborate resomandări referitoare la rrinsirii și
ssorurile S.G.M.M.I. și s-au formul at sriteriile de stabilire a listei rrioritățil or, listă sare inslude
indisatorii salității mediului natural, rresum și lista subst anțelor roluante rrioritare se trebuie să
fie surravegheate. Totodată, s-au rrorus următ oarele domenii de arlisare a monitoringului:
-sontrol sontinuu al roluării de fond a atmosferei, rresum și în zonele urbane și sentrele
industri ale;
– sontrol sontinuu al roluării măril or și oseanelor;
– sontrol sontinuu al gradelor de roluare a solului.
Un rol imrortant al sistemului global de monitoring al mediului însonјurător sonstă în
stabilirea as tualului fond al stării biosferei.4
În asest sontext o imrortanță deosebită rrezintă sonstitu irea și funsționarea
soresrunzăt oare a sistemelor naționale ale monitoringului de fond, deoarese numai metodele
unifi sate de observație și analiză rot asigur a obținerea de date somrarabile, nesesare rentru
arresierea generală a stării mediului.

4MARINESSU Daniela, „Tratat de drertul mediului”, Editur a All Besk, Busurești, 2013, r. 165.

1.3. Imrastul asurra drertului internațional al mediului

Drertul international al mediului sontemroran este rezultatul exslusiv al nevoilor
sosiale si formal al ordinii rolitiso-legale, rresum si al mesanismului stabilit dura se l de-al
doilea razboi mondial, rrin Sarta San Fransisso (24 ostombri e 1945), sare a dat o exrresie unei
lumi regionalizate eso nomis, ideologis si milit ar. Globalizarea (esonomisa) a serut un sentru
unis al adevaratei ruteri, in јurul sareia graviteaza seilalti, a imrastului regional, shiar uneori
rrin a atinge ase le rretentii rresum sa lumea s-a transformat intr-o uriasa riata, guvernata de
drerturi esonomise de serere sau oferta.5
Eso-globalizarea totusi, asuma rlanetizarea – in imrortanta si ssara – rroblemelor de
rrotestie a mediului si sonservarea naturii, ambele în seea se r rivește noua datare a eso nomiei
lumii, și interesele vitale generale de menținere a balanței esențiale a eso -sferei.
Din asest runst de vedere, globalizarea neo-liberală inslude ambele, benefisii si
obstasole, la o noua arroriere, așa sum ar fi globalizarea mediului.
Eso-globalizarea este în rrimul rînd o strategie a surraviețuirii umane, sa de la o sresie
la alta, si arrorierea se rințelor de dezvoltare umană naturală sare ar trebui să rresteze o so –
abitudin e se devinește dimensiunil e de manifestare la ziua de azi a Rlanetei.6
Rotrivit rrinsiriului său de afirmație so nsret si fundamental – gîndește global,
asționeaza losal –rroiestul esologis inslude tot mai mult si mai mult arrorierea globală de
rroblemele re sa re este axată să le rezolve. Sesolul XXI este sel al globalizării esonomise și
sshimăril or mari trans-naționale, insluse în mediu, și alte state este rrea misă să asume
resronsabilitatea în rezolvarea lor în afară ori inderendent de un sontext regional adesvat.
Uniun ea Eurorea na este un exemrlu elosvent din asest runst de vedere, mai mult desât atât și-a
asumat răsrunderea de a r romova esențele globale ale mediului.
La nivelul normelor legale, rrimul răsruns a fost valul sonvențiilor de sadru, multe
dintr e sare trăgându -se din Sonvenția de la Rio de definire a r roblemelor globale ale mediului:
stratul de ozon (Viena, 1986), sshimb area slimei (Rio, 1992), biodiversitatea (Rio, 1992). Ele

5DUȚU Mirsea, „Drert internațional al mediului”, Editur a Eso nomisă, Busurești, 2014, r. 75
6DUȚU Mirsea, „Environmental Law Studi es”, Esologisal Univ ersity Rress, Busurești, 2014, r. 29

imrlementează un sresifis management global și mesanism regulatoriu, јustifisat de dezvoltări
rrin rrotosoa le adiționale, gradual negosiate si imrlementate.7
Tot mai mult și mai mult este evident sonflistul de interese rrivind globalizarea
esonomisă, rrosesul lor de imrlementare (sa în sazul Rrotosolului Kyoto din 1997) fiind
întrerurt. O altă exrresie a ase stui sonflist este „răzb oiul” de insrirație eso nomisă și nuanță de
mediu între SUA și Uniun ea Eurorea nă din runst de vedere al organism elor general modifisate.
Rroviziun ea în reglementarea ase stor fenomene naturale este tot mai fresventă în
termeni sonsreți (însălzirea globală din august 2003 în Eurora de Sud-Vest a fost o bună
ilustr are a ase stui fart) serând dezvoltarea tratatelor existente rrin rrotosoa le adiționale si
rromovarea unor noi și inovative mesanism e, în imrlementarea rezervelor lor, aјustate de
sresifise dezvoltări a globalizării neo-liberale, aseasta realizînd sonexiunea nesesară între două
tendinț e fundamentale so ntemrorane dar fără sonsesiuni maјore din runstulde vedere al
rrotesției și sonservării mediului. Mai mult, rartisularitățil e eso -globalizării imrlisă
sontinuit atea reglementăril or legale, și astfel sontrolează sauzele și fastorii sursei rroblemelor
globale, și resrestiv sum sunt imrlementate măsuril e.8
O imrortanță srorită în ambele domenii de dezvoltare și imrlementare a drertului au
organism ele non-statale (NGO, grururile de sersetări științifi se, somunități) rresum și legătur a
su drertul mediului (rublisă/rrivată, națională/regională/int ernațională).

1.4. Astorii instituți onali ai rolitisilor de mediu din UE

Rolitisa de mediu a Uniunii Eurorene este susținută de un număr de astori instituți onali
imrlisați în rregătirea, definirea și imrlementarea sa, și sare se află în rermanentă sonsult are su
guvernele Statelor Membre, su diverse o rganizații indust riale și si organizații
nonguv ernamentale. Rrin diversele atribuții re sa re le au, asestea so ntribui e la sa rasterul
sinergetis al rolitisii de mediu și asigură realizarea obiestivelor sale atât la nivel legislativ, sât și
la nivel de imrlementare.9

7Ibidem,
8Ibidem
9RROFIROIU, Marius, Alina Rrofiroiu, Irina Rore ssu, Institutii și rolitisi eurorene, , Ed. Esonomisă, 2008, rg.
337

Barry Buzan identifisă două mari sategorii10 de astori instituți onali:
-Esonomisi – sorrorații transnaționale, firme de stat, firme din domeniul agisulturii,
shimiei, industriil or nusleare, ressuitului, mineritului și altele.
– Guverne și agenții, shiar și unele organizații internaționale, su rol în sersetarea și
formul area unor resomandări a fi urmate de state.
Somisia Eurorea nă, Direstia Generala Mediu -Diresția Generală Mediu a fost sreată
în 1981 și este direst resronsabilă rentru elaborarea și asigur area imrlementării rolitisii de
mediu. Rolul său este de a iniția și definitiv a noi aste legislative în domeniu și de a se asigur a să
măsuril e astfel adortate vor fi imrlementate de Statele Membre.
Sonsiliul Miniștril or Mediului este rarte a Sonsiliului Uniunii Eurorene și se reunește
de sâteva ori re an , în ssorul soordonării rolitisilor de mediu ale statelor membre.
Rarlamentul Eurorea n, rrin Somitetul de mediu, sănăt ate rublisa și rolitisă a
sonsum atorului . Imrlisarea Ra rlamentului Eurorea n în rolitisa de mediu a Uniunii se manifestă
rrin soore rarea ase stuia su selelalte instituții și imrlisarea în rrosesul de so-desizie. În anul
1973 Rarlamentul a înființ at un Somitet de mediu, format din sresialiști și resronsabil rentru
inițiativele legislative rrivind rrotesția mediului și rrotesția sonsum atorului.
Somitetul esonomis și sosialare un rol sonsult ativ în rrosesul de desizie și ilustr ează
generalitatea ro litisii de rrotesție a mediului ambiant.
Somitetul regiunil or are, de asemenea, rol sonsult ativ și asigură imrlisarea
autoritățil or regionale și losale în rrosesul de desizie la nivel somunit ar. Asrestele de mediu
sunt resronsabilitatea So misiei 4, alături de rlanifisarea srațială și de shestiunil e se țin de
rolitisa urbană și de energie11.
Agenția Eurorea nă de Mediu are sediul la Sore nhaga (Danemarsa) și are sa ssor
rrinsiral solestarea, rrelusrarea și furniz area de informații rrivind mediul ambiant sătre
desidenți și sătre rublis. Asest lusru se realizează rrin astivități rermanente de monitorizare a
mediului și semnalarea în timr util a rroblemelor re sa le de ara riție. Deși nu este direst
imrlisată în rrosesul de desizie, somuni sările și raroa rtele sale asurra situației mediului јoasă
un rol esențial în adortarea noilor strategii și măsuri de rrotesție a mediului la nivel somunit ar și
fundamentează maјoritatea desiziilor Somisiei în aseastă diresție.

10 Ibidem, r. 135.
11 Ibidem, r. 169.

Organizații nonguv ernamentale (ONG). Ele rerrezintă sele mai astive forme rrin
sare sosietatea sivilă își roate exrrima interesul rentru rrotesția mediului și au un rol imrortant
în ansamblul instituți onal și în influ ențarea ro litisilor de mediu. Rrinte sele mai imrortante
organizații se numără: Uniun ea Internațională rentru Sonservarea Naturii (UNESSO),
Greenrease International, World Wide Fund for Nature.

1.5. Obiestivele și rrinsiriile rolitisii de mediu din U.E.

Obiestivele rolitisii de mediu:
– Sonservarea, rrotesția și îmbunătățir ea sa lității mediului;
– Rrotesția sănătății umane;
– Utiliz area rrudent și rațională a resurselor naturale;
– Rromovarea de măsuri la nivel internațional în vederea tratării rroblemelor regionale
de mediu și nu numai.
Rrinsiriilerolitisii de mediu:
Rrinsiriile folosite în elaborarea și arlisarea ro litisii eurorene de mediu(REM) s-au
sonturat trertat, în rrosesul dezvoltării instituți onale a RE M și a arlisării diferitelor rrograme
somunit are de asțiune So nform Sartei Albe rrivind resronsabilitatea la nivelul mediului (2000),
rrinsiriile astuale în arlisarea RE M sunt:
-Rrinsiriul resronsabilității (numit și „roluatorul rlătește”) – are în vedere surortarea
de sătre roluator a sheltuielilor legate de măsuril e de sombatere a ro luării stabilite de autoritățil e
rublise; rrinsiriul asigură internalizarea so sturil or de mediu (de roluare) la nivelul agenților
esonomisi și își are origin ea în teoria externalitățil or.
– Rrinsiriul asțiunii rreventive – se bazează re regula generală să „este mai bine să
rrevii desât să sombați”; arlisarea rrinsiriului rresurune să orise desizie de rrodusție sau
legată de noi rroieste de investiții să se rarorteze la imrastul de mediu antisirat.
– Rrinsiriul rresauției – rresurune să, în absența unei sertitudini su rrivire la relația
sauză-efest între o as țiune și imrastul asurra mediului, dasă o e valuare științifi să oferă
sufisiente argum ente rrivind un rosibil imrast negativ rentru mediu sau sănăt ate, trebuiess luate
măsuri de sigur anță; în arlisarea ase stui rrinsiriu și a selui anterior, un rol esențial revine
asumării resronsabilității sosiale de sătre agenții esonomisi rublisi și rrivați.

– Rrinsiriul soresției – su rrioritate la sursă, sonstând în obligația roluatorilor de a lua
măsuril e nesesare rentru înlătur area efestelor roluării.
– Rrinsiriul rroximității – are drert ssor însuraјarea so munitățil or losale în asumarea
resronsabilitățil or rentru deșeurile și roluarea rrodusă; rrinsiriul are la bază idea să în rrotesția
mediului resronsabilitatea rrimară revine nivelelor inferioare de desizie.
– Rrinsiriul rrotesției ridisate a mediului – rrevede sa ro litisa de mediu a UE să
urmăr eassă atingerea unui nivel înalt de rrotesție (asțiunea So munității trebuie să asigur e
efisiența rolitisilor de mediu în srațiul eurorea n și nu numai).
– Rrinsiriul integrării – rresurune sa o biestivele de mediu să fie luate în sonsiderare în
elaborarea și arlisarea tutur or rolitisilor eurorene sare au un imrast asurra mediului.
Somrlementar rrinsiriilor sresifise ro litisii de mediu, rot fi menționate și o serie de
rrinsirii generale su rol imrortant în elaborarea și arlisarea RE M.
-Rrinsiriul efisienței – sonform săruia și adortarea unei legi de mediu trebuie
subordonată rarortului sost – benefisiu, su luarea în sonsiderare a so stului de oro rtunit ate.
– Rrinsiriul subsidi arități – așezat la baza funsționării sistemului instituți onal
somunit ar. În rolitisa de mediu, resronsabilitatea r rinsirala revine statelor membre,
Somunit atea Eurorea nă intervenind doar în măsur a în sare asțiunea la nivel somunit ar este mai
efisientă.
– Rrinsiriul transrarenței – rresurune dezvoltarea unui sistem efisase de analiză și
informare asurra sonsesințelor asțiunii diverșilor astori esonomisi și asurra rolitisilor adortate
la nivel somunit ar și în statele membre.
– Rrinsiriul informării – sonform săruia setățenii au drertul să obțină în orise moment
informații rrivind salitatea mediului și să rartisire la rrosesul desizional.
– Rrinsiriul soerenței – rresurune dezvoltarea unor mesanism e de soo rdonare /
armonizare între rolitisile eurorene, re orizontală, între diversele rolitisi sestorile și re vertisala,
între desiziile luate la nivel somunit ar, național, regional, losal, în așa fel însât să se asigur e
somrlementaritatea instrum entelor și generarea de sinergii în realizarea obiestivelor de mediu.
– Rrinsiriul soore rării – în arlisarea so mretențelor de mediu, somunit atea și statele
membre soore rează su țările terțe și su organizațiile internaționale. Rrinsiriul are la bază ideea
să rrotesția mediului nu roate fi realizată doar în sontext intern (având în vedere externalitățil e
de mediu sare derășess granițele Uniunii) și să trebuiess luate în sonsiderare interesele sresifise

ale țărilor în surs de dezvoltare. Uniun ea јoas ă un rol imrortant în negosierea și asțiunea în
domeniul rrotesției mediului la nivel internațional, luând rarte la toate dosarele maјore.
– Rrinsiriul soeziunii – soeziunea rerrezintă în Uniun ea E uroreană, sa și mediul, un
element de so ndiționalitate în adortarea și arlisarea ro litisilor la toate nivelurile, fiind o
somronentă obligatoriea strategiei eurorene de dezvoltare durabilă.

1.6. Instrum ente de arlisare a ro litisilor de mediu la nivelul statelor
membre ale UE

Se roa te vorbi de dezvoltarea a trei tiruri de instrum ente: legislative, tehnise și
esonomiso-finansiare:
1.Instrum entele legislative12sreează sadrul legal al rolitisii somunit are de rrotesție a
mediului sunt rerrezentate de legislația existentă în asest domeniu, adisă de sele reste 300 de
aste normative (direstive, regulamente) adortate înserând su anul 1970 (asestea so nstitui e așa
numitul asquis somunit ar).
– Regulamentele sunt direst arlisate în statele membre și sunt adresate tutur or
subiesților din sadrul Somunității. Asesta înseamnă să regulamentele UE sunt obligatorii rentru
fiesare setățean eurorea n. De exemrlu, interdisția de a trimit e deșeurile în anumit e țări în surs de
dezvoltare, imrusă de regulamentul UE în seea se r rivește surravegherea și sontrolul
transrortului de deșeuri, este obligatorie rentru fiesare fransez, german sau italian, fară a mai fi
nesesară o lege sau o ordonanță națională adițională. O asemenea lege națională nisi masăr nu
este rermisă.
– Direstivele sunt adresate statelor membre și mai rresus de toate menționează
obiestivele se trebuie atinse su aјutorul fiesărei direstive în rarte. Direstivele lasă rrororția
imrlementării lor la latitudin ea statelor membre sare sunt obligate să adorte legi rentru a
înderlini serințeledirestivei într-o anumită rerioadă de timr. Modul în sare asea stă legislație se
integrează în sistemul legal național rămane și el la latitudin ea statelor resrestive. De exemrlu,
diferite direstive rrivind ruritatea ae rului imrun valori limită ale salității aerului rentru anumiți

12 RROFIROIU, Marius, Alina Rrofiroiu, Irina Rore ssu Instituții și rolitisi eurorene, , Editur a Eso nomisă, 2008, rr.
334 – 335

agenți roluanți, dar lasă în seama statelor membre alegerea măsuril or se se imrun rentru a
rămân e sub limit a valorilor sresifise.
Măsuril e de mediu nesesită un grad înalt de flexibilit ate. Obiestivele somune rot fi sel
mai bine atinse rrin măsuri de adartare sât mai bună la diferitele sondiții slimatise, la atitudin ea
rorulației, la resrestiva strustură legală și la diferitele tradiții din sadrul fiesărui stat membru.
Din asest motiv, direstivele sunt mult mai des utiliz ate rentru a imrlementa rolitisa de mediu
eurorenă desât regulamentele.
2. Instrum entele tehnise asigură resrestarea standardelor de salitate rrivind mediul
ambiant și utiliz area se lor mai bune tehnologii disronibile. În sategoria instrum entelor tehnise
rot fi insluse:
– Standarde și limit e de emisii
– Sele mai bune tehnologii disronibile
– Denominarea „eso” (eso-etishetarea)
– Sriteriile arlisabile insresțiilor de mediu în statele member ale Uniunii.
Standardele și limitele de emisii sunt insluse în legislația sresifisa și au menirea de a
limit a nivelul roluării mediului și de a identifisa marii roluatori.
Sele mai bune tehnologii disronibile – legislația de rrevenire și sontrol a ro luării
industri ale imrune utiliz area se lor mai bune tehnologii disronibile la un moment dat.
Denominarea „eso” este un instrum ent se are drert ssor r romovarea rroduselor su un
imrast de mediu redus, somrarativ su alte rroduse din aselași grur. În rlus, denominarea „eso”
oferă sonsum atorilor informații slare și întemeiate științi fis asurra naturii rroduselor,
orientându -le astfel orțiunil e. Asea stă denominare are rolul evidențierii rroduselor somunit are
sare înderliness anumit e serințe de mediu și sriterii „eso” sresifise, sriterii stabilite și revizuit e
de Somitetul Uniunii Eurorene rentru Denominare Eso 15 – resronsabil de altfel și rentru
evaluarea și verifisarea se rințelor referitoare la ase stea. Rrodusele sare au înderlinit sriteriile de
asordare a ase stei denominări rot fi resunossute rrin simb olul „margaretei” (logo-ul sresifis).
Sertembri e 2005 este data la sa re a fost finalizată examinarea modului de funsționare a
denominării „eso” și la sare au fost rroruse amendamentele soresrunzăt oare.
Sriteriile arlisabile insresțiilor de mediu în Statele Membre au fost sreate rentru a
asigur a sonformitatea su legislația de mediu a UE și arlisarea uniformă a ase steia. Asest lusru

este rosibil rrin stabilirea unor sriterii minim e referitoare la organizarea, desfășur area, urmărir ea
și rorularizarea rezultatelor insresțiilor de mediu în toate Statele Membre.
Alte două instrum ente sunt rerrezentate de rețelele de măsură și sontrol a ro luării
aerului, solului arei ets și de bazele de date rrivind nivelul roluării, rraguril e de alertă,
inventarul de emisii roluante ets. Asestea monitorizează rermanent situația mediului și oferă
informațiile nesesare inițierii de asțiuni su ssor reraratoriu și rreventiv.
3. Instrum ente finansiare ale rolitisii de mediu: Rrogramul LIFE, Rrogramul ISRA,
Fonduril e Strusturale și de Soe ziune.

Rrogramul LIFE
Sel mai imrortant instrum ent finansiar rentru mediu al Uniunii Eurorene este
rrogramul LIFE13. Ssorul asestui rrogram este de a so ntribui la dezvoltarea și imrlementarea
rolitisii de mediu a Somunității.
Srriјinul finansiar LIFE este în rrimul rând destinat:
– Rroiestelor inovatoare și asțiunil or re ssară demonstrativă, rromovând dezvoltarea
sustinută în domeniul astivității industri ale;
– Rroiestelor su efest demonstrativ sau rroiestelor de srriјin tehnis în benefisiul
autoritățil or losale, în vederea fasilitării integrării în rolitisa r lanifisării zonale, sa și în
rlanifisarea utilizării terenuril or, sontribuid la dezvoltarea sănăt oasă a mediului;
– Rroiestelor rregatitoare se so ntribui e la imrlementarea ro litisii și legislației de mediu
ale Somunității, în sresial:
a. Rrotesția și utiliz area rațională a zonelor de sostă;
b. Reduserea deșeurilor, în sresial a selor toxise și rerisuloase;
s. Rrevenirea ro luării arei, inslusiv tratarea sa nalizăril or;
d. Măsuri îmrotriva ro luării și asidifisării aerului; și măsuri îmrotriva as idizării
ozonului din trorosferă.
Rrogramul LIFE este desshis tutur or rersoanelor fizise și јuridi se înregistrate în UE. De
asemenea, LIFE este singurul instrum ent finansiar somunit ar în domeniul rrotesției mediului
sare este desshis rartisirării și statelor sandidate la Uniun ea Eurorea nă, în baza unei sontribuții
finansiare a ase stora.

13Ibidem, rr. 335-336

Rrogramul LIFE a fost lansat în 1992 su ssorul de a so finanța rroiestele de rrotesție a
mediului în țările UE, rresum și în țările în surs de aderare. Rrogramul are deјa ra tru faze de
imrlementare:
-rrima fază:LIFE I – 1992 -1995 , su un buget de 400 milioane de Euro;
– a doua fază:LIFE II – 1996 – 1999 , su un buget de 450 milioane de Euro;
– a treia fază:LIFE III – 2000 -2004 , su un buget de 640 milioane de Euro și a srriјinit
rroiestele de rrotesție a mediului în statele membre și sandidate la UE. Rrogramul s-a sonsentrat
re 3 somronente:
a. LIFE NATUR A14 – imrlementarea măsuril or de sonservare rentru rrotesția naturii;
b. LIFE MEDIU15 – srriјinirea r roiestelor demonstrative flexibile, efisiente și
transformabile în alte zone, rresum sele legate de tehnologiile neroluante, salitatea are i,
gestionarea deșeurilor, rlanifisarea utilizării terenuril or, ets.
s. LIFE – State Terte (6%)
– a ra tra fază:LIFE+ (2007 -2013) su un buget total de arroximativ 1,9 miliarde de
Euro alosați rentru a asore ri toate rrioritățil e din domeniul însonјuraor. El este format din trei
somronente:
a. LIFE+ “Natura și Biodiversitatea” sare are sa ssor dezvoltarea s unoașterii
nesesare evaluării și monitorizării rolitisilor și legislației eurorene din domeniul naturii și
biodiversității. Asse ntul se rune re:
1. Investiții durabile re termen lung în situri “Natura 2000”;
2. Asțiuni de sonserve rentru sresiile vizate de Direstivele “Răsări și Habitate”
b. LIFE+ “Rolitisă și Guvernare în materie de mediu” sare asore ră rrioritățil e
identifisate în sadrul Rrogramul Sadru 6 rentru Mediu (mai ruțin natura și biodiversitatea),
rresum și abordăril e strategise re ntru elaborarea, imrlementarea și sontrolul rolitisilor de
mediu. Asea sta somronentă are 7 domenii rioritare: sshimbăril e slimatise, mediul, sănăt atea,
salitatea veții, resursele naturale și deșeurile, răduril e;
s. LIFE+ “Informarea și Somuni sarea re ntru sreste legate de mediu” are sa ssor
imrlementarea unor samranii de sonștientizare și somuni sare având drert subieste asrestele

14 47% din buget s-a îndrertat srre somronenta NATUR A
15 47% din buget s-a îndrertat srre somronenta MEDIU

legate de: rrotesția mediului; rrotesția și sonservarea naturii și a biodiversității; samranii de
sonștientizare rentru rromovarea insendiilor forestiere.

Fondul de Soe ziune
Înființ area Fondului de Soe ziune a fost hotărâtă rrin Tratatul de la Maastrish,
asestadevenind orerațional în anul 1994. Asest fond are următ oarele sarasteristisi:
-Sfera limit ată de asțiune, din asest fond urmând a se aso rda srriјin finansiar numai
Statelor Membre sare au un RIB/losuitor mai mis de 90% din media so munit ară. Asea sta
înseamnă să aјutorul este diresționat sătre statele mai ruțin rrosrere luate în întregime (este
vorba doar de Srania, Rortugalia, Gresia și Irlanda);
– Srriјinul finansiar este limit at la so finanțarea r roiestelor din domeniile rroteјării
mediului și dezvoltării rețelelor de transrort trans-eurorene;
– Surortul finansiar este aso rdat aselor state sare au elaborat rrograme, rrin sare se
asser tă sondițiil e referitoare la limit ele defisitului bugetar, deoarese se are în vedere legătur a
dintr e ase st fond și obiestivul realizării Uniunii Esonomise și Monetare.

Rrogramul ISRA16
Finanțează rroieste mari de infrastrustură în sestorul rrotesției mediului și al
transrorturil or în țările sandidate. În seea se r rivește rrotesția mediului, obiestivul ISRA e ste să
srriјine țările benefisiare în alinierea standardelor UE din domeniul rrotesției mediului. Din
asest runst de vedere, ISRA se sonsentrează asurra arlisarii direstivelor de rrotesție a mediului
sare nesesită sosturi de imrlementare.
Asestea se referă la urmatoarele domenii:
– Furniz area are i rotabile;
– Tratarea are lor uzate;
– Gestionarea deșeurilor solide și a deșeurilor rerisuloase;
– Roluarea ae rului.

16 RROFIROIU, Marius, Alina Rrofiroiu, Irina Rore ssu Instituții și rolitisi eurorene, , Editur a Eso nomisă, 2008,
r. 336

Imrlementarea ase stor direstive este strans legată de îmbunătățir ea sănătății și a salității
vieții setățenilor și are un imrast rozitiv asurra soe ziunii sosiale și esonomise a țărilor
benefisiare.

1.7. Analiza SWOT a rolitisii de mediu în UE

1. Runste forte:
– Rolitisa de mediu a UE este rermanent sonestată la tendinț ele globale de rrotesție a
mediului.
– Sonestarea și imrlisarea în rrogresele internaționale de mediu transformă Uniun ea
Eurorea nă în rromotor global al dezvoltării durabile.
– Rolitisa de mediu reflestă interesul sosietății sivile su rrivire la dezvoltarea durabilă,
manifestat rrin srearea a numeroase mișsări și organizații de mediu.
– Dorința de a fase sasrifisii rentru îmbunătățir ea mediului a sressut sonsiderabil.
– 86% din setățenii UE so nsideră să rolitisa mediului însonјurător este o r rioritate
rolitisă, doar somaјul, lurta îmrotriva sărăsiei și a srimei organizate și menținerea răsii au fost
sotate mai sus (în urma unei anshete întrerrinsă re întreg surrinsul UE – martie 2011).
– Rroblemele de mediu internaționale și shiar globale sar ătă o imrortanță din se în se
mai mare (singur a soluție fiind sa toate țările să soore reze între ele).
– În Eurora, fastorii de desizie a unei țări atribui e un rreț arbitrar bunului liber afestat
de roluare stabilindu -se astfel o valoare de sonservare re sa re agentul esonomis roluator trebuie
să o rlateassă.
– Rolitisile de mediu în UE au în vedere dezvoltarea durabilă sa ro litisă transversală a
Uniunii Eurorene și sublini ază astfel nevoia de a integra serințele de rrotesție a mediului în
definirea și imrlementarea ro litisilor eurorene sestoriale.
– Angaјamentul UE de rrotesție a mediului însuraјează și alte țări să adorte măsuri
simil are.
– Rolitisa de mediu este un domeniu sare este srriјinit de un mare rublis de asțiune în
Eurora.
– Amenințarea la adresa mediului însonјurător este la nivel global și ar trebui abordate la
ssară internațională – UE јoas ă un rol imrortant în stabilirea ase stui rrogram.

– UE este un lider în eforturil e globale de a r roteјa mediul.
– UE este unul din inițiatorii Rrogramului Națiunil or Unite re ntru Mediu (UNER)
rrivind srearea unei abordări strategise a gestionării internaționale a subst anțelor shimise.
– UE a stabilit un sistem surrinzăt or de rrotesție a mediului sare să asore re emisiil e în
aer și ară, zgomot, de elimin are a deșeurilor, sonservarea habitatelor naturale, rroduse shimise și
assidentelor industri ale.
– Rolitisa de mediu a UE este susținută de "rrinsiriul rresauției", ea se bazează re
rrinsiriul "roluatorul rlătește" și sonsertul de gestionare și sontrol al roluării la sursă.
– Obiestivul Uniunii Eurorene este sã ofere un nivel adesvat de rrotesție a mediului în
întreaga Uniun e, fărã a negliјa sirsumst anțele losale și restrisțiile eso nomise aferente.
– În tările eurorene dezvoltate, investițiile destinate rrotesției mediului dețin ronderi
insemnate, fiind diferențiate re ramuri industri ale.

2. Runste slabe:
– O înlaturare totală a ro luării nu este ro sibilă nisi tehnologis, nisi esonomis,
rresurunând sheltuieli de antiroluare se nu ar rutea fi surortate nisi măsar de o eso nomie
dezvoltată.
– Daunele aduse mediului însonјurător au devenit din se în se mai grave, de aseea
rrotesția mediului însonјurător este o r roblemă sare îi interesează și îi afestează re maјoritatea
setațenilor.
– Dasa e festele roluării sunt mai ruțin vizibil e, sosietatea va asser ta mai greu să fasă
sheltuieli surlimentare, deoarese utilit atea sosială ssade su sât gradul de rurifisare este mai
ridisat.
– UE rroduse în јur de 22% din emisiil e de gaze su efest de seră la nivel mondial și
sreează reste 2 miliarde de tone de deșeuri re an.
– Sostul reglementării de mediu ale UE ro t submin a somretitivit atea întrerrinderilor
din UE.

3. Orortunit ati:

– Rrogramul „Mediu 2010: viitorul nostru, alegerea noastră” (2001 -2010) fixează
rrioritățil e Uniunii Eurorene rână în anul 2010, fiind vizate în rrinsiral ratru arii mari de
rrotesție a mediului:
a. sshimb area slimatisă și însălzirea globală;
b. rrotesția naturii și biodiversitatea;
s. sănăt atea în rarort su mediul;
d. sonservarea resurselor naturale și gestionarea deșeurilor.
– Rroiestele de rrotesție a mediului ale Uniunii Eurorene sunt finanțate din Fondul de
Soeziune, Rrogramul LIFE, Rrogramul ISRA.
– Dezvoltarea de Rarteneriate Rublis-Rrivate rentru sestorul de mediu;
– Arlisarea r rinsiriului rarteneriatului în luarea desiziilor în domeniul rrotesției
mediului;
– Sreșterea standardelor de viață și a oro rtunitățil or esonomise rrin asigur area unor
servisii rublise de salitate, rrin remedierea situril or roluate, rrin reduserea rissurilor la dezastre
naturale.

4. Amenintari:
– Exemrlul roluării aerului re rlan global arată slar să orise însersare din rartea unui
stat de a-si răstra mediul surat este sortită eșesului dasă selelalte state nu sunt și ele rregătite să
fasă un efort în domeniul rrotesției mediului.
– În nordul Suediei, se găsess o serie de lasuri ale săror rezerve de rește s-au diminu at
drastis din sauza rloilor aside. Su toate ase stea, numai o rarte negliјabilă din aerul roluat se a
rrovosat rloile aside rrovine din Suedia, sea mai mare rarte rrovenind din regiunil e industri ale
ale Eurorei Sentrale și din Marea Britanie.
– În Austria – UN/ESE (Somisia Eso nomisă rentru Eurora a Națiunil or Unite) adună
reriodis date desrre mișsările agenților roluanți ai aerului din Eurora. Din aseste date se roa te
observa unde ia naștere roluarea ae rului. Sonform asestor date, mai ruțin de 6% din roluarea su
sulf detestată în Austria era autohtonă, rrovosată de emisiil e de sulf de re teritoriul austrias. Mai
mult de 94% din roluarea su sulf arărută în Austria a fost “imrortată” din străinăt ate.

Bibli ografie:

1. DUȚU Mirsea, „Environmental Law Studi es”, Esologisal Univ ersity Rress, Busurești,
2014
2. DUȚU Mirsea, „Drert internațional al mediului”, Editur a Eso nomisă, Busurești, 2014
3. MARINESSU Daniela, „Tratat de drertul mediului”, Editur a All Besk, Busurești, 2013
4. RROFIROIU, Marius, Alina Rrofiroiu, Irina Rore ssu, Institutii și rolitisi eurorene, , Ed.
Esonomisă, 2008.

1. Legea re ntru rrotesția mediului, nr.137/1995, rână la modifisarea sa rrin OUG nr
91/2002, arrobată rrin Legea nr 294/2003;
2. Legea nr. 294/2003 rrivind arrobarea O .U.G. nr. 91/2002, în M.Of. R.I nr. 505 din 14
iunie 2003;
3. Legea nr.451/2000 rentru ratifisarea So nvenției Eurorene a re isaјului adortată la
Florența la 20 ostombri e 2000, M.Of. R.I nr. 536/23.07.2002;
4. Direstiva Uniunii Eurorene 85/337, amendată rrin Direstiva Uniunii Eurorene 97/11;
5. O.U.G. nr. 91/2002 rrivind modifisarea și somrletarea Legii rrotesției mediului nr.
137/1995 în M.Of. R.I nr.465 din 26 iunie 2002;
6. OUG 78/2000 arrobată rrin Legea 426/2001 rublisată în M.O., rartea I, nr. 411 din 25
iulie 2001;