1 ANALIZ A ECONOMICO -FINANCIARĂ A FIRMEI 1. Care din următoarele variante reprezintă indicatori de activitate? a) Rezultatul din exploatare și… [615180]

1 ANALIZ A ECONOMICO -FINANCIARĂ A FIRMEI

1. Care din următoarele variante reprezintă indicatori de activitate?
a) Rezultatul din exploatare și rezultatul curent ;
b) Productivitatea muncii și randamentul utilajelor ;
c) Rata rentabilității economice și rata rentabilități i financiare ;
d) Cifra de afaceri, valoarea adăugată și producția exercițiului ;
e) Cheltuielile totale și cheltuielile din exploatare .

2. Producția exercițiului unei firme cuprinde:
a) Valoarea producției vândute, stocate și imobilizate;
b) Valoarea mijloacelor fixe vân dute de întreprindere;
c) Veniturile din reluări de provizioane;
d) Dobânzile încasate;
e) Veniturile din vânzarea mărfurilor .

3. Cifra de afaceri marginală reprezintă:
a) Încasarea medie pe unitatea de produs vândută;
b) Variația încasărilor unei întreprinderi generată de variația cu o unitate a cantităților vândute;
c) Acel nivel al cifrei de afaceri care asigură acoperirea în totalitate a cheltuielilor fără să se
obțină profit;
d) Totalitatea veniturilor din producția vândută;
e) Nivelul maxim al cifrei de afaceri realizate de o întreprindere.

4. Coeficientul de concentrare Gini -Struck, calculat pentru o firmă, poate avea
următoarele valori și semnificații:
a) G = 0.9 și semnifică o distribuție uniformă a cifrei de afaceri pe sortimente;
b) G = 0.1 și semnifică un grad ridicat de concentr are a cifrei de afaceri;
c) G = 1.2 și semnifică un grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri;
d) G = -0.7 și semnifică o distribuție uniformă a cifrei de afaceri pe sortimente;
e) G = 0.9 și semnifică un grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri.

5. Indicele Herfindhal, calculat pentru o firmă care realizează cinci produse, poate avea
următoarele valori și semnificații :
a) H = 0 și semnifică o distribuție uniformă a cifrei de afaceri pe sortimente;
b) H = 0.2 și semnifică o distribuție uniformă a cifrei de afac eri pe sortimente;
c) H = 0.1 și semnifică un grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri;
d) H = 1.2 și semnifică un grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri;
e) H = 0.9 și semnifică o distribuție uniformă a cifrei de afaceri pe sortimente.

6. Cifra de a faceri este influențată, într -un sistem factorial, de următorii factori direcți,
în următoarea ordine:
a) Nr. de salariați, productivitatea muncii, gradul de valorificare a producției fabricate;
b) Volumul producției vândute, structura producției, costul de prod ucție ;
c) Nr. de salariați, înzestrarea tehnică a muncii, productivitatea muncii, eficiența mijloacelor
fixe, gradul de valorificare a producției fabricate;
d) Volumul producției vândute, structura producției, costul de producție, prețul de vânzare;
e) Nr. de salar iați, productivitatea muncii, înzestrarea tehnică a muncii, eficiența mijloacelor
fixe, gradul de valo rificare a producției fabricate.

2 7. Indicele cifrei de afaceri = 103%; Indicele numărului de salariați = 105%; Indicele
gradului de valorificare a producție i marfă fabricate = 101%; Indicele gradului de
înzestrare tehnică a muncii = 95%. Aceasta semnifică:
a) A crescut productivitatea muncii, s -a redus eficiența utilizării mijloacelor fixe și stocul de
produse finite;
b) Au crescut productivitatea muncii și eficien ța utilizării mijloacelor fixe, dar s -a redus stocul
de produse finite;
c) Au scăzut productivitatea muncii, eficiența utilizării mijloacelor fixe și stocul de produse
finite;
d) A scăzut productivitatea muncii, a crescut eficiența utilizării mijloacelor fixe și s-a redus
stocul de produse finite;
e) A crescut cifra de afaceri și productivitatea muncii, dar s -a redus eficie nța utilizării
mijloacelor fixe.

8. Indicele numărului de salariați = 95%; Indicele productivității muncii = 98%;
Indicele gradului de valorificare a producției marfă fabricate = 96%; Indicele gradului
de înzestrare tehnică a muncii = 99%. Aceasta semnifică:
a) A crescut cifra de afaceri și eficiența utilizării mijloacelor fixe, dar s -a redus stocul de
produse finite;
b) A scăzut cifra de afaceri și a cres cut eficiența utilizării mijloacelor fixe și stocul de produse
finite;
c) A scăzut productivitatea muncii, a crescut eficiența utilizării mijloacelor fixe și s -a redus
stocul de produse finite;
d) Au scăzut productivitatea muncii, eficiența utilizării mijloacelo r fixe și stocul de produse
finite;
e) Au scăzut cifra de afaceri și eficiența utilizării mijloacelor fixe, dar a c rescut stocul de
produse finite.

9. Analiza structurală a valorii adăugate presupune:
a) Stabilirea factorilor ce influențează valoarea adăugată;
b) Măsurarea influenței factorilor asupra modificării valorii adăugate;
c) Stabilirea consecințelor modificării valorii adăugate asupra principalilor indicatori
economico -financiari;
d) Stabilirea modului de repartizare a valorii adăugate pe elemente componente;
e) Calculul modificării absolute și procentuale a valorii adăugate.

10. Analiza factorială a valorii adăugate presupune:
a) Compararea valorii adăugate brute cu valoarea adăugată netă;
b) Stabilirea consecințelor modificării valorii adăugate asupra principalilor indicat ori
economico -financiari;
c) Stabilirea factorilor ce influențează valoarea adăugată și măsurarea influenței acestora;
d) Stabilirea contribuției fiecărui element component la obținerea valorii adăugate;
e) Calculul modificării absolute și procentuale a valorii adă ugate.

11. Influența cu semnul plus a gradului de valorificare al producției fabricate asupra
cifrei de afaceri semnifică:
a) Reducerea gradului de valorificare al producției fabricare;
b) Creșterea stocurilor de produse finite;
c) Reducerea stocurilor de produse fini te;
d) Reducerea stocurilor de producție neterminată;
e) Creșterea stoc urilor de producție neterminată.

3 12. Care din următoarele elemente se includ în cifra de afaceri?
a) Veniturile din dobânzile aferente disponibilităților bănești de la bănci;
b) Veniturile din vânzarea produselor, executarea lucrărilor și prestarea serviciilor către terți;
c) Veniturile din vânzarea unor mijloace fixe care nu mai sunt utilizate în întreprindere;
d) Veniturile înregistrate în avans ;
e) Veniturile din diferențele de curs valutar.

13. Indicele producț iei exercițiului = 108%; Indicele valorii adăugate = 105%; Indicele
productivității anuale a muncii (calculată pe baza producției exercițiului) = 97%.
Aceasta semnifică:
a) Creșterea numărului de personal și reducerea ponderii consumurilor de la terți;
b) Scăder ea numărului de personal și reducerea ponderii consumurilor de la terți;
c) Creșterea numărului de personal și a ponderii consumurilor de la terți;
d) Sporirea productivității muncii și reducerea numărului de personal;
e) Scăderea numărului de personal și a product ivității muncii.

14. Valoarea adăugată se determină ca:
a ) Diferența dintre producția exercițiului și consumurile provenind de la terți;
b) Diferența dintre producția exercițiului și cheltuielile salariale;
c) Rezultatul favorabil al exercițiului;
d) Di ferența dintre excedentul brut din exploatare și amortizare;
e) Diferența dintre cifra de afaceri și suma amortizării.

15. Care din următoarele elemente se includ în valoarea adăugată:
a) Cheltuielile cu salariile;
b) Cheltuielile cu serviciile telefonice;
c) Chelt uielile cu materiile prime ;
d) Valoarea mărfurilor vândute;
e) Costul mărfurilor vândute.

16. Influența cu semnul plus a modificării structurii producției asupra valorii adăugate
presupune:
a) Scăderea ponderii produselor cu valoare adăugată pe produs mai mare decât m edia pe
întreprindere;
b) Scăderea valorii adăugate pe produse;
c) Creșterea ponderii produselor cu valoare adăugată pe produs mai mică decât media pe
întreprindere;
d) Scăderea ponderii produselor cu valoare adăugată pe produs mai mică decât media pe
întreprindere ;
e) Scăderea valorii adăugate totale.

17. Indicele valorii adăugate (I VA) este mai mare decât indicele producției exercițiului
(IQex). Aceasta reflectă:
a) O creștere a profitului;
b) O creștere a ponderii consumurilor de la terți în producția exercițiului;
c) O reducer e a ponderii consumurilor de la terți în producția exercițiului;
d) O creștere a productivității muncii;
e) O utilizare mai bună a timpului de lucru al muncitorilor.

4 18. Indicele valorii adăugate (I VA) este mai mic decât indicele producției exercițiului
(IQex). Aceasta reflectă:
a) O creștere a productivității muncii;
b) O creștere a profitului;
c) O reducere a ponderii consumurilor de la terți în producția exercițiului;
d) O utilizare mai bună a timpului de lucru al muncitorilor.
e) O creștere a ponderii consumurilor de la terți în producția exercițiului.

19. Influența cu semnul minus a modificării structurii producției asupra valorii adăugate
presupune:
a) Scăderea ponderii produselor cu valoare adăugată pe produs mai mare decât media pe
întreprindere;
b) Creșterea valorii adăugate pe produse;
c) Creșterea ponderii produselor cu valoare adăugată pe produs mai mare decât media pe
întreprindere;
d) Scăderea ponderii produselor cu valoare adăugată pe produs mai mică decât media pe
întreprindere;
e) Creșterea valorii adăugate totale.

20. Valoarea adăugată este influențată, într -un sistem factorial, de următorii factori
direcți, în următoarea ordine :
a) Volumul fizic al producției, prețul de vânzare și cheltuielile materiale pe produs;
b) Producția exercițiului și valoarea adăugată medie la 1 leu producție a exercițiului;
c) Volumul fizic al producției și valoarea adăugată pe produs;
d) Structura producției, prețul de vânzare și cheltuielile materiale pe produs;
e) Volumul fizic al producției, structura producției, costul pe produs și prețul de vânzare.

21. Influența cu semnul plus a cheltuielilor cu materialele pe unitatea de produs asupra
valorii adăugate semnifică:
a) Reducerea valorii adăugate;
b) Creșterea cheltuielilor cu materialele pe unitatea de produs;
c) Reducerea cheltuielilor cu materialele pe unitatea de p rodus;
d) Creșterea ponderii produselor cu o valoare adăgată mai mare decât media pe întreprindere;
e) Creșterea ponderii produselor cu o valoare adăgată mai mică d ecât media pe întreprindere.

22. Consumurile intermediare (provenind de la terți) cuprind:
a) Valoarea s tocurilor de materii prime și materiale;
b) Cheltuielile cu materiile prime și materialele;
c) Cheltuielile cu amortizarea mijloacelor fixe;
d) Cheltuielile cu impozitele și taxele;
e) Cheltuielile cu amenzile și penalitățile;

23. Indicele numărului de salariați = 10 2%; Indicele producției fabricate = 103%; Indicele
cifrei de afaceri = 101%. Aceasta semnifică:
a) A crescut productivitatea muncii și a scăzut stocul de produse finite;
b) A scăzut productivitatea muncii și stocul de produse finite.
c) A crescut productivitatea mu ncii și stocul de produse finite;
d) A scăzut productivitatea muncii și a crescut stocul de produse finite;
e) A crescut numărul de salariați șI a scăzut productivitatea muncii;

5 24. Productivitatea marginală a muncii reprezintă:
a) Eficiența cu care este utilizată fo rța de muncă în activitatea productivă;
b) Cantitatea de produse obținută de un muncitor într -o zi;
c) Sporul de producție la o creștere cu o unitate a timpului lucrat;
d) Sporul de producție generat de noile investiții productive;
e) Nivelul minim acceptat al product ivității muncii unui muncitor.

25. Pentru analiza utilizării extensive a mijloacelor fixe se urmărește:
a) Gradul de utilizare a capacității de producție;
b) Gradul de utilizare a fondului de timp maxim disponibil;
c) Randamentul utilajelor;
d) Corelația dintre dinamica cifrei de afaceri și dinamica valorii mijloacelor fixe;
e) Ponderea mijloacelor fixe active în totalul mijloacelor fixe;

26. Pentru analiza utilizării intensive a mijloacelor fixe se urmărește:
a) Modul de utilizare a regimului schimburilor utilajelor;
b) Timpul efect iv lucrat de mijloacele fixe;
c) Randamentul utilajelor ;
d) Coeficientul de reînnoire a mijloacelor fixe;
e) Ponderea mijloacelor fixe active în totalul mijloacelor fixe;

27. Influența cu semnul plus a modificării structurii veniturilor totale asupra cheltuielilor
la 1000 lei venituri totale semnifică:
a) Scăderea ponderii veniturilor din exploatare;
b) Creșterea ponderii veniturilor cu cheltuieli la 1000 lei venituri pe categorii, mai mici decât
media pe întreprindere;
c) Creșterea ponderii veniturilor cu cheltuieli la 1000 le i venituri pe categorii, mai mari decât
media pe întreprindere;
d) Reducerea cheltuielilor la 1000 lei venituri totale;
e) Majorarea cheltuielilor la 1000 lei venituri din exploatare.

28. Cheltuielile la 1000 lei CA sunt influențate de următorii factori direcți, în următoarea
ordine:
a) Cantitate, preț, cost;
b) Cantitate, cost, structură;
c) Structură, preț, cost;
d) Cost, structură, preț;
e) Structură, cost, preț.

29. Influența cu semnul minus a prețului de vânzare asupra cheltuielilor la 1000 lei cifră
de afaceri semnifică:
a) Crește rea cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri;
b) Creșterea costurilor pe produse;
c) Scăderea prețului de vânzare;
d) Creșterea prețului de vânzare;
e) Creșterea volumului producției vândute.

30. Influența cu semnul plus a prețului de vânzare asupra cheltuielilor la 10 00 lei cifră de
afaceri semnifică:
a) Scăderea costurilor pe produse;
b) Creșterea costurilor pe produse;

6 c) Scăderea prețului de vânzare;
d) Creșterea prețului de vânzare;
e) Scăderea cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri.

31. Influența cu semnul minus a structurii pr oducției asupra cheltuielilor la 1000 lei cifră
de afaceri semnifică:
a) Creșterea ponderii produselor cu un nivel al cheltuielilor la 1000 lei mai mic decât media pe
întreprindere;
b) Reducerea ponderii produselor cu un nivel al cheltuielilor la 1000 lei mai mi c decât media pe
întreprindere;
c) Creșterea ponderii produselor cu un nivel al cheltuielilor la 1000 lei mai mare decât media pe
întreprindere;
d) Creșterea cifrei de afaceri ;
e) Creșterea cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri.

32. Influența cu semnul plus a str ucturii producției asupra cheltuielilor la 1000 lei cifră
de afaceri semnifică:
a) Creșterea ponderii produselor cu un nivel al cheltuielilor la 1000 lei mai mic decât media pe
întreprindere;
b) Creșterea ponderii produselor cu un nivel al cheltuielilor la 1000 lei mai mare decât media pe
întreprindere;
c) Creșterea cifrei de afaceri ;
d) Reducerea ponderii produselor cu un nivel al cheltuielilor la 1000 lei mai mare decât media
pe întreprindere;
e) Reducerea cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri.

33. Pe baza relației
1000pqcq1000pqcq
0000
0101 
 se determină influența:
a) Cantității asupra cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri;
b) Structurii asupra cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri;
c) Cantității asupra ratei rentabilității resurselor consumate;
d) Costului asupra cheltuiel ilor la 1000 lei cifră de afaceri;
e) Structurii asupra ratei rentabilității resurselor consumate.

34. Influența cu semnul minus a costurilor pe produse asupra cheltuielilor la 1000 lei
cifră de afaceri semnifică:
a) Creșterea cheltuielilor la 1000 lei cifră de a faceri;
b) Creșterea costurilor pe produse;
c) Scăderea costurilor pe produse;
d) Creșterea prețului de vânzare;
e) Creșterea volumului producției vândute.

35. Indicele veniturilor din exploatare = 106%; Indicele cifrei de afaceri = 104%;
Indicele cheltuielilor aferente cifrei de afaceri = 102%. Aceasta semnifică:
a) A crescut profitul aferent cifrei de afaceri și cheltuielile la 1000 lei cifră de afaceri;
b) A scăzut cifra de afaceri și s -au redus cheltuielile la 1000 lei cifră de afaceri;
c) A crescut ponderea producției stocate și imobilizate în veniturile din exploatare;
d) A scăzut ponderea producției stocate și imobilizate în veniturile din exploatare;
e) A scăzut profitul aferent cifrei de afaceri și au crescut cheltuielile la 1000 lei cifră de afaceri.

7 36. Cheltuielile variabile tot ale se modifică odată cu modificarea volumului de activitate
astfel:
a) Cresc odată cu creșterea volumului de activitate;
b) Scad odată cu creșterea volumului de activitate;
c) Nu sunt influențate de volumul de activitate ;
d) Cresc odată cu reducerea volumului de acti vitate;
e) Au un caracter relativ constant.

37. Cheltuielile variabile pe unitatea de produs se modifică odată cu modificarea
volumului de activitate astfel:
a) Cresc odată cu creșterea volumului de activitate;
b) Scad odată cu creșterea volumului de activitate;
c) Scad odată cu reducerea volumului de activitate;
d) Cresc odată cu reducerea volumului de activitate;
e) Au un caracter relativ constant.

38. Cheltuielile fixe totale se modifică odată cu modificarea volumului de activitate astfel:
a) Cresc odată cu creșterea volumului de activitate;
b) Scad odată cu creșterea volumului de activitate;
c) Scad odată cu reducerea volumului de activitate;
d) Cresc odată cu reducerea volumului de activitate;
e) Au un caracter relativ constant.

39. Cheltuielile fixe pe unitatea de produs se modifică odată cu m odificarea volumului de
activitate astfel:
a) Cresc odată cu creșterea volumului de activitate;
b) Scad odată cu creșterea volumului de activitate;
c) Scad odată cu reducerea volumului de activitate;
d) Nu sunt influențate de modificarea volumului de activitate ;
e) Au un caracter relativ constant.

40. Indicele productivității muncii (calculată pe baza veniturilor din exploatare) este mai
mare decât indicele salariului mediu. Aceasta are ca efect:
a) Reducerea profitului din exploatare;
b) Creșterea cheltuielilor cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare;
c) Creșterea cifrei de afaceri ;
d) Reducerea cheltuielilor cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare;
e) Creșterea cheltuielilor la 1000 lei venituri din exploatare.

41. Indicele productivității muncii (calculată p e baza veniturilor din exploatare) este mai
mic decât indicele salariului mediu. Aceasta are ca efect:
a) Reducerea cifrei de afaceri ;
b) Creșterea cheltuielilor cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare;
c) Creșterea profitului din exploatare;
d) Reducerea che ltuielilor cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare;
e) Reducerea cheltuielilor la 1000 lei venituri din exploatare.

42. Modificarea absolută a fondului de salarii este influențată de următorii factori
direcți, în următoarea ordine:
a) Productivitatea munci i și salariul mediu;
b) Numărul de personal și salariul mediu;

8 c) Numărul de personal, productivitatea muncii și salariul mediu;
d) Salariul mediu și productivitatea muncii;
e) Volumul producției și timpul lucrat de un salariat.

43. Modificarea relativă a fondului de sa larii este influențată de următorii factori, în
următoarea ordine:
a) Nr. de salariați, timpul lucrat de un salariat și salariul mediu orar;
b) Nr. de salariați, productivitatea orară a muncii și salariul mediu orar;
c) Volumul de activitate, productivitatea orară a muncii și salariul mediu orar;
d) Volumul de activitate, timpul total lucrat și fondul de salarii;
e) Productivitatea orară a muncii și salariul mediu orar;

44. Influența cu semnul minus a productivității muncii asupra modificării cheltuielilor cu
salariile la 10 00 lei venituri din exploatare reflectă:
a) O reducere a cheltuielilor cu salariile;
b) O creștere a cheltuielilor cu salariile;
c) O reducere a productivității muncii;
d) O creștere a productivității muncii;
e) O creștere a cheltuielilor cu salariile la 1000 lei venitur i din exploatare.

45. Indicele fondului de salarii = 102%; Indicele veniturilor din exploatare = 104%;
Indicele salariului mediu = 108%. Aceasta semnifică:
a) A crescut numărul de personal și productivitatea muncii;
b) A crescut numărul de personal și fondul de sal arii la 1000 lei venituri din exploatare;
c) A crescut fondul de salarii și productivitatea muncii, dar s -a redus fondul de salarii la 1000
lei venituri din exploatare;
d) A scăzut productivitatea muncii, și numărul de personal;
e) A crescut productivitatea muncii și fondul de salarii la 1000 lei venituri din exploatare.

46. Indicele fondului de salarii = 96%; Indicele veniturilor din exploatare = 88%;
Indicele productivității muncii = 98%. Aceasta semnifică:
a) A scăzut productivitatea muncii și a crescut numărul de pers onal;
b) A crescut numărul de personal și a crescut fondul de salarii la 1000 lei venituri din
exploatare;
c) A scăzut fondul de salarii și salariul mediu;
d) A crescut salariul mediu, dar s -a redus productivitatea muncii;
e) A crescut productivitatea muncii și a scăz ut numărul de personal.

47. Costul marginal reprezintă:
a) Costul cu materiile prime și materialele aferente ultimei unități de producție realizate;
b) Sporul de cheltuieli generate de creșterea volumului de activitate cu o unitate;
c) Costul previzionat de realiz are a produselor;
d) Costul minim posibil de realizare a produselor;
e) Acel nivel al costului de producție egal cu prețul de vânzare.

48. Care dintre următorii indicatori se folosește pentru caracterizarea rentabilității?
a) Producția exercițiului;
b) Valoarea adăugată;
c) Cifra de afaceri;
d) Rezultatul din exploatare;
e) Productivitatea muncii;

9 49. Excedentul brut de exploatare se calculează cu relația:
a) Producția exercițiului – consumurile provenind de la terți;
b) Valoarea adăugată + Subvenții de exploatare – Cheltuieli cu amortizări le și provizioanele;
c) Valoarea adăugată + Subvenții de exploatare – Impozite, taxe și vărsăminte asimilate –
cheltuieli cu personalul;
d) Producția exercițiului – Cheltuielile cu amortizările și provizioanele;
e) Partea din rezultatul exercițiului utilizată pentr u dezvoltarea întreprinderii.

50. Rezultatul curent al exercițiului se stabilește cu relația:
a) Rezultatul din exploatare + Rezultatul extraordinar;
b) Venituri din exploatare – Cheltuieli din exploatare;
c) Rezultatul din exploatare – Rezultatul financiar;
d) Rezultatu l total al exercițiului – Rezultatul din exploatare;
e) Venituri din exploatare – Cheltuieli din exploatare + Venituri financiare – Cheltuieli
financiare.

51. Rezultatul exploatării se poate determina cu relația:
a) Excedentul brut de exploatare + Venituri din prov izioane din exploatare + Alte venituri din
exploatare – Cheltuieli cu personalul – Alte cheltuieli de exploatare;
b) Excedentul brut de exploatare + Venituri din provizioane din exploatare + Alte venituri din
exploatare – Cheltuieli cu amortizarea și provizio anele din exploatare – Alte cheltuieli de
exploatare;
c) Valoarea adăugată + Subvenții de exploatare – Impozite, taxe și vărsăminte asimilate –
cheltuieli cu personalul;
d) Rezultatul curent – Rezultatul extraordinar;
e) Veniturile din exploatare + Cheltuielile din exploatare.

52. Influența cu semnul plus a prețului de vânzare asupra profitului aferent cifrei de
afaceri semnifică:
a) Scăderea profitului aferent cifrei de afaceri;
b) Creșterea costurilor pe produse;
c) Scăderea prețului de vînzare;
d) Creșterea prețului de vânzare;
e) Creșterea volumului producției vândute.

53. Influența cu semnul minus a modificării costului pe produs asupra profitului aferent
cifrei de afaceri semnifică:
a) Creșterea profitului aferent cifrei de afaceri;
b) Scăderea ponderii produselor cu costuri mai mici;
c) Creșterea costului pe produs;
d) Reducerea costului pe produs;
e) Creșterea ponderii produselor cu costuri mai mici.

54. Influența cu semnul plus a modificării costului pe produs asupra profitului aferent
cifrei de afaceri semnifică:
a) Creșterea ponderii produselor cu costuri mai mari;
b) Scăderea profitului aferent cifrei de afaceri;
c) Creșterea costului pe produs;
d) Creșterea ponderii produselor cu costuri mai mici;
e) Reducerea costului pe produs.

10 55. Influența cu semnul plus a structurii producției asupra profitului aferent cifr ei de
afaceri semnifică:
a) Creșterea ponderii produselor la care rentabilitatea este mai mare decât media pe
întreprindere;
b) Creșterea ponderii produselor pentru care rentabilitatea este mai mică decât media pe
întreprindere;
c) Reducerea ponderii produselor la care rentabilitatea este mai mare decât media pe
întreprindere;
d) Creșterea rentabilității pe produs;
e) Reducerea costului pe produs.

56. Influența cu semnul minus a structurii producției asupra profitului aferent cifrei de
afaceri semnifică:
a) Menținerea structuri i producției;
b) Reducerea ponderii produselor la care rentabilitatea este mai mică decât media pe
întreprindere;
c) Creșterea profitului aferent cifrei de afaceri ;
d) Creșterea ponderii produselor la care rentabilitatea este mai mare decât media pe
întreprindere;
e) Creșterea ponderii produselor la care rentabilitatea este mai mică decât media pe
întreprindere.

57. Creșterea prețurilor de vânzare are ca efect:
a) Creșterea cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri;
b) Reducerea cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri;
c) Redu cerea cifrei de afaceri ;
d) Reducerea profitului aferent cifrei de afaceri;
e) Reducerea ratei rentabilității comerciale.

58. Creșterea costurilor pe unitatea de produs are ca efect:
a) Creșterea ratei rentabilității resurselor consumate ;
b) Reducerea cheltuielilor la 10 00 lei cifră de afaceri;
c) Creșterea profitului aferent cifrei de afaceri;
d) Reducerea profitului aferent cifrei de afaceri;
e) Creșterea ratei rentabilității comerciale.

59. Rentabilitatea exprimă:
a) Eficiența generală a activității comerciale a întreprinderii;
b) Plusu l de valoare adus de activitatea întreprinderii;
c) Veniturile totale realizate de întreprindere;
d) Capacitatea unei întreprinderi de a realiza profit;
e) Raportul dintre eforturile depuse și rezultatele obținute.

60. Rata rentabilității resurselor consumate este inf luențată de următorii factori direcți,
în următoarea ordine:
a) Cantitate, preț, cost;
b) Cantitate, structură, preț, cost;
c) Preț, structură, cantitate;
d) Structură, preț, cost;
e) Structură, cost, preț.

11 61. Rata rentabilității vânzărilor (comerciale) este influențată de următorii factori
direcți, în următoarea ordine:
a) Cantitate, cost, preț;
b) Structură, cost, preț;
c) Cantitate, structură, cost, preț;
d) Structură, preț, cost;
e) Preț, cost.

62. Rata rentabilității resurselor consumate s -a modificat de la 15% în perioada de bază,
la 10% în perioada curentă. Aceasta poate semnifica:
a) Cheltuielile aferente cifrei de afaceri au crescut mai mult decât profitul aferent cifrei de
afaceri;
b) Cheltuielile aferente cifrei de afaceri au crescut în același ritm cu profitul aferent cifrei de
afaceri;
c) Cheltuielile aferente cifrei de afaceri au crescut într -un ritm inferior profitului aferent cifrei
de afaceri;
d) Creșterea ratei rentabilității resurselor consumate;
e) Reducerea prețurilor de vânzare.

63. Creșterea volumului fizic al producției are ca efect:
a) Scăderea profitului aferent cifrei de afaceri;
b) Creșterea ratei rentabilității resurselor consumate;
c) Scăderea ratei rentabilității resurselor consumate;
d) Scăderea cifrei de afaceri.
e) Creșterea profitului aferent cifrei de afaceri;

64. Condiția ca rata rentabilități i financiare să crească prin folosirea îndatorării este:
a) rentabilitatea economică să fie mai mare decât nivelul inflației și rata dobânzii să fie mai
mică decât cota de impozit pe profit;
b) rentabilitatea economică să fie mai mare decât cota de impozit pe pr ofit și mai mare decât
rata inflației;
c) rentabilitatea economică să fie mai mare decât zero, iar raportul datorii/capitalul propriu să
fie subunitar;
d) rentabilitatea economică să f ie mai mare decât rata dobânzii ;
e) rentabilitatea economică să fie mai mare decâ t raportul datorii / capital propriu.

65. Indicele cifrei de afaceri = 106%; Indicele profitului aferent cifrei de afaceri = 108%;
Indicele ratei rentabilității resurselor consumate = 104%. Aceasta semnifică:
a) A crescut profitul aferent cifrei de afaceri și au scăzut cheltuielile și rata rentabilității
comerciale;
b) Au crescut cheltuielile și a scăzut rata rentabilitățiiresurselor consumate;
c) Au crescut rata rentabilității resurselor consumate și cheltuielile la 1000 lei cifră de afaceri;
d) Au scăzut cheltuielile și a crescut rata rentabilității comerciale;
e) Au scăzut cheltuielile la 1000 lei cifră de afaceri și a crescut cifra de afaceri;

66. Indicele profitului = 103%; Indicele veniturilor = 105%. Aceasta semnifică:
a) Au crescut veniturile și a scăzut profitul ;
b) Au cresc ut veniturile și au scăzut cheltuielile la 1000 lei venituri;
c) Au crescut veniturile și au crescut cheltuielile la 1000 lei venituri;
d) Au scăzut veniturile și au scăzut cheltuielile la 1000 lei venituri;
e) Au crescut veniturile și a crescut rata rentabilității veniturilor.

12
67. Când cota de impozit pe profit este egală cu zero, care este corelația între rata
rentabilității economice (Re), rata medie a dobânzii la creditele contractate (Rd) și rata
rentabilității financiare (Rf), pentru a acționa efectul pozitiv de levier financiar?
a) Rf > Rd > Re;
b) Rf > Re > Rd;
c) Rd > Re > Rf;
d) Rd > Rf > Re;
e) Re > Rf > Rd;

68. Pragul de rentabilitate semnifică:
a) Acel nivel al volumului de activitate la care veniturile sunt egale cu cheltuielile;
b) Acel nivel al volumului de activitate la care f irma obține profitul maxim;
c) Acel nivel al productivității muncii egal cu salariul mediu ;
d) Acel nivel al profitului care asigură distribuirea unor dividende stimulative pentru acționari;
e) Acea parte a profitului care rămâne la dispoziția firmei după distribui rea dividendelor.

69. Indicele cheltuielilor aferente cifrei de afaceri = 98%; Indicele profitului aferent cifrei
de afaceri = 105%; Indicele ratei rentabilității comerciale = 103%. Aceasta semnifică:
a) A crescut profitul aferent cifrei de afaceri și au scă zut cheltuielile și rata rentabilității
resurselor consumate;
b) Au crescut cheltuielile și rata rentabilității resurselor consumate;
c) Au crescut cifra de afaceri și cheltuielile la 1000 lei cifră de afaceri;
d) Au crescut cheltuielile la 1000 lei cif ră de afaceri și rata rentabilității resurselor consumate;
e) Au scăzut cheltuielile la 1000 lei cifră de afaceri și a crescut cifra de afaceri;

70. Riscul de exploatare este mai mare atunci când:
a) Diferența dintre cifra de afaceri efectivă și pragul de renta bilitate scade;
b) Diferența dintre cifra de afaceri efectivă și p ragul de rentabilitate crește;
c) Rata rentabilității economice crește;
d) Necesarul de fond de rulment scade;
e) Firma se finanțează numai prin surse proprii;

71. Se cunosc următoarele date:
Indicatori An bază An curent
Producția exercițiului (mii lei) 10000 14000
Consumurile provenind de la terți ( mii lei) 6000 8000
Numărul mediu de personal 100 110
Timpul total efectiv lucrat (ore) 160000 181500
Influența timpului lucrat de un salariat asupra valori i adăugate este:
a) 175,5 mii lei;
b) -175,5 mii lei;
c) 537,5 mii lei;
d) 137,5 mii lei;
e) 272,3 mii lei;

72. Se cunosc următoarele date:
Produsele Cantitatea (buc) Prețul de vânzare (mil. lei)
An bază An curent An bază An curent
A 200 300 5 6
B 500 300 8 9

13 C 700 800 3 4
Total * * * *
Coeficientul de concentrare GINI -STRUCK (G) și indicele HERFINDHAL (H), calculați pentru
anul de bază, iau valorile:
a) G = 0,270; H = 0,425;
b) G = 0,160; H = 0,350;
c) G = 0,160; H = 0,575;
d) G = 0,370; H = 0,425;
e) G = 0,370; H = 0,350;

73. Se cunosc următoarele date:
Indicatori An bază An curent
Cifra de afaceri 2000 2300
Cheltuieli materiale 1200 1400
Producția vândută în perioada
curentă exprimată în:
– prețul perioadei de bază
– cheltuielile materiale pe
produs ale perioadei de bază

–
–

1800
1300
Influența producției fizice și a structurii producției asupra valorii adăugate este:
a) +150 mii lei și +220 mii lei;
b) + 120 mii lei și -220 mii lei;
c) -80 mii lei și -220 mii lei;
d) -80 mii lei și +500 mii lei;
e) -300 mii lei și -120 mii lei;

74. Pe baza datelor:
Natura activității Venituri ( mii lei) Cheltuieli ( mii lei)
An bază An curent An bază An curent
Exploatare 8000 10000 6000 7500
Financiară 500 300 1000 1400
Extraordinară 1500 1700 1000 1100
Total 10000 12000 8000 10000
Influența structurii veniturilor totale asupra cheltuielilor la 1000 lei venituri totale și asupra
profitului total este de:
a) -14,9 lei și +366,7 mii lei;
b) -30,6 lei și + 155,3 mii lei;
c) -14,9 lei și + 155,3 mii lei;
d) -30,6 lei și +366. 7 mii lei;
e) +25.7 lei și -222,2 mii lei;

75. Se cunosc următoarele:
Indicatori An bază An curent
Fondul de salarii ( mii lei) 750 1020
Numărul mediu de salariați 50 60
Veniturile din exploatare ( mii lei) 5000 9000
Timpul total lucrat (ore -om) 87500 10800 0
Influențele productivității orare a muncii și a salariului mediu orar asupra "Modificării relative a
fondului de salarii" sunt de:

14 a) -424,3 mii lei și +94.3 mii lei, și se apreciază nefavorabil deoarece productivitatea orară a
muncii a scăzut, iar salariu l mediu orar a crescut;
b) -533,3 mii lei și +203.3 mii lei, și se apreciază favorabil deoare productivitatea orară a
muncii a crescut într -un ritm superior creșterii salariului mediu orar;
c) -533,3 mii lei și +203.3 mii lei, și se apreciază nefavorabil deoarec e productivitatea orară a
muncii a scăzut, iar salariul mediu orar a crescut;
d) -424,3 mii lei și +94.3 mii lei, și se apreciază favorabil deoarece productivitatea orară a
muncii a crescut într -un ritm superior creșterii salariului mediu orar;
e) +120,5 mii lei și -450,5 mii lei, și se apreciază favorabil deoarece productivitatea orară a
muncii a crescut, iar salariul mediu orar a scăzut.

76. Se cunosc următoarele:
Indicatori An bază An curent
Fondul de salarii ( mii lei) 2000 3000
Numărul mediu de salariați 50 60
Veniturile din exploatare ( mii lei) 5000 9600
Timpul total lucrat (ore -om) 87500 108000
Influența productivității anuale a muncii asupra "Fondului de salarii la 1000 lei venituri din
exploatare" și asupra profitului din exploatare este:
a) -50 lei și 1440 mii lei;
b) -150 lei și 820 mii lei;
c) -50 lei și 1020 mii lei;
d) -150 lei și 1440 mii lei;
e) +150 lei și 820 mii lei;

77. Se cunosc următoarele:
Indicatori An bază An curent
Fondul de salarii ( mii lei) 2000 3000
Numărul mediu de salariați 50 60
Veniturile din exp loatare ( mii lei) 5000 9600
Timpul total lucrat (ore -om) 87500 108000
Influența salariului mediu anual asupra "Fondului de salarii la 1000 lei venituri din exploatare" și
asupra profitului din exploatare este:
a) -50 lei și -1440 mii lei;
b) +62.5 lei și -600 mii lei;
c) -50 lei și +1020 mii lei;
d) +150 lei și -600 mii lei;
f) +62.5 lei și +1020 mii lei;

78. Se cunosc următoarele:
Indicatori An bază An cu rent
Cifra de afaceri 4000 7000
Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 3000 4200
Producția vândută în perioada curentă exprimată în:
– prețul perioadei de bază
– costul perioadei de bază
–
–
5000
3500
Influența structurii producției asupra cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri și asupra profitului
aferent cifrei de afaceri este de:
a) -50 lei și +150 mii lei;
b) -100 lei și +250 mii lei;

15 c) + 50 lei și +250 mii lei;
d) + 100 lei și -700 mii lei;
e) -50 lei și +250 mii lei.

79. Se cunosc următoarele:
mii lei
Indicatori An bază An curent
Cifra de afaceri 6200 10800
Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 4600 7500
Producția vândută în perioada curentă exprimată în:
– prețul perioadei de bază
– costul perioadei de bază
–
–
8500
6200
Influența volumului producției asupra profitului aferent cifrei de afaceri și a structurii producției
asupra ratei rentabilității resurselor consumate este de:
a) +593.55 mii lei și +2.31%;
b) +382.36 mii lei și +12.37%;
c) +382.36 mii lei și -5.47%;
d) +593.55 mii lei și +12.37%;
e) -485.64 mii lei și +2.31%;

80. Se cunosc următoarele:
Produ -sele Canti tatea Preț vânzare
(mii lei) Cost unitar
(mii. lei) Chelt. fixe totale
(mii lei)
A 2000 5 4 3000
B 1500 10 9 4500
Total * * * 7500
Știind că valoarea activelor totale este de 10000 mii lei, nivelul cifrei de afaceri care permite
atingerea unei rate a rentabilității economice a activului de 20% este:
a) 21591 mii lei;
b) 17045 mii lei;
c) 25000 mii lei;
d) 37930 mii lei;
e) 12232 mii lei;

16 RĂSPUNSURI

Nr.
întreb. Răsp. Nr.
întreb. Răsp. Nr.
întreb. Răsp. Nr.
întreb. Răsp.
1. d 21. c 41. b 61. b
2. a 22. b 42. b 62. a
3. b 23. c 43. e 63. e
4. e 24. c 44. d 64. d
5. b 25. b 45. c 65. e
6. a 26. c 46. d 66. c
7. d 27. c 47. b 67. b
8. e 28. c 48. d 68. a
9. d 29. d 49. c 69. e
10. c 30. c 50. e 70. a
11. c 31. a 51. b 71. d
12. b 32. b 52. d 72. d
13. c 33. b 53. c 73. c
14. a 34. c 54. e 74. d
15. a 35. c 55. a 75. d
16. d 36. a 56. e 76. d
17. c 37. e 57. b 77. b
18. e 38. e 58. d 78. e
19. a 39. b 59. d 79. a
20. b 40. d 60. e 80. a