1. Alegerea companiei: Coca -Cola. 2. Descrierea companiei. Coca -Cola a inceput sa -si realizeze reteaua sa globala in anii ’20, iar acum este… [606784]

Coca -Cola

1. Alegerea companiei: Coca -Cola.
2. Descrierea companiei.
Coca -Cola a inceput sa -si realizeze reteaua sa globala in anii ’20, iar acum este
prezenta in peste 200 de tari, producand sute de milioane de racoritoare pe zi. Aceasta firma a
creat un moment racoritor in schimbul unei sume de bani destul de mica, astfel ajungand sa
vanda aproape jumatate din bauturile racoritoare care se consuma in intreaga lume. Din acest
punct de vedere nu are niciun alt competitor, deoarece alte firme nu vand nici macar jumatate
din cantitatea vanduta de Coca -Cola.
Produsul pe care cu totii il cunoastem in ziua de azi a luat nastere in Atlanta, statul
Georgia, in data de 8 mai 1886. Un farmacist local, pe nume Dr. John Styth Pemberton, a
produs siropul Coca -Cola intr -un vas de arama pe un trepied in curtea din spate a casei sale.
Num ele a fost sugerat de catre Frank Robinson, partenerul si contabilul farmacistului
Pemberton, intrucat acesta a considerat ca cei doi C vor arata bine in reclame.
Profit ul brut al companiei Coca -Cola a fost de 26.81 miliarde in 2015 , ceea ce
inseamna ca a fost rentabila. Firma are venituri de 44.29 miliarde, iar d atoriile au fost de
17.48 miliarde.
Marja de profit a companiei Coca -Cola este de 15.30%, ceea ce inseamna ca stituatia
este stabila, iar firma a avut o activitate buna in perioada preced enta.
Rentabi litatea activelor (ROA) este de 6.87%, aceasta masurand eficienta utilizarii
activelor din punctul de vedere al profitului obtinut. Compania se afla in intervalul de
siguranta, pentru fiecare leu investit in active, societatea obtinand profit de 6.87$.
Rentabilitatea capitalului propriu (ROE ) ne arata eficienta utilizarii capitalurilor
actionarilor, respectiv care este profitul net adus de fiecare leu investit. In cazul nostru ROE
este de 26.74%, a cest lucru inseamna nd ca o investitie mica a actionarilor a fost transformata
intr-un profit mare, astfel maximizandu -se rezultatele.

Evolutia Coca -Colei a fost una favorabila in anul 2015, intrucat la nivel de grup
volumul vanzarilor a crescut cu 3.8% inca din primul semestru. Pana la sfarsitul anului
cresterea a ajuns la 11%, reprezentand 153,9 miloane de navete de bauturi racoritoare. Astfel,
compania a recuperat o parte din dec linul inregistrat in 2013 si 2014. Cu toate ca volumul
vanzarilor a crescut, veniturile nete din vanzari au scazut cu 1%, intrucat nu s -a putut
compensa integral impactul negativ al evolutiilor din piata valutara.
Principalul competitor al Coca -Colei este Pepsi, care doreste sa isi ajunga rivalul din
urma. Pepsi face in acest sens investitie masive, u na dintre acestea fiind cea mai mare unitate
de productie din Europa din comuna Dragomiresti.
Profitul brut al companiei Pepsi a fost de 34.32 miliarde in anul 2015, ceea ce
inseamna ca a fost mai rentabila decat Coca -Cola . Firma are venituri de 63.05 miliarde, dintre
care datoriile au fost de 28.73 miliarde.
Marja de profit a companiei Pepsi este de 10.08% , cu 4.5% mai putin decat cea a
companiei Coca -Cola. Si aceasta firma a avut o activitate buna in perioada precedenta, insa nu
s-a ridicat la nivelul celor de la Coca -Cola.
Rentabi litatea activelor (ROA) este de 8.65%, aceasta inseamnand ca societatea a
obtinut un profit de 8.65$ pentru fiecare leu investit in active. Din acest punct de vedere Pepsi
sta mai bine decat Coca -Cola, castigand cu 2.08$ in plus pentru fiecare leu investit.
Rentabilitatea capitalului propriu (ROE ) pentru Pepsi este de 54.92%, de doua ori mai
mare decat cea de la Coca -Cola, ceea ce inseamna ca orice investitie mica a actionarilor de la
Pepsi a fost transformata intr -un profit mare.

3. Analiza seriilor de date
3.1. Media
In medie o actiune Pepsi este de 91.95$, mai scumpa decat cea de la Coca -Cola, care
valoareaza doar 38.89$. In acelasi timp, pentru indicele de piata al companiei Coca -Cola
media este de 2061.06$.
In ceea ce priveste volumul de actiuni tranzactionate in perioada analizata, Coca -Cola
inregistreaza un volum mai mare decat cel al Pepsi, aproximativ de 3 ori mai mult

(14.370.297 vs 4.734.263). In ceea ce p riveste indicele de piata al firmei Coca -Cola , media
este de 3.644.994.444.
3.2. Abaterea standard
Se remarca cea mai mica impr astiere a pretului la Coca -Cola, iar cea mai mare la
indicele de piata al acesteia. Acest lucru inseamna ca prima serie de timp este stabila , iar cea
de-a doua este instabila.
In ceea ce priveste imprastierea volumului tranzactionat, cel mai putin imprastiat este
cel de la Pepsi, iar cel mai imprastiat este cel al indicelui de piata de la Coca -Cola.
3.3. Variatia
La Coca -Cola se poate castiga cu cel mult 3$ fata de medie si se poate pierde 4$, la
indicele de piata poti castiga cel mult 194$ si poti pierde 69$, iar la Pepsi poti ca stiga cel mult
6$ si poti pierde 7$.
In ceea ce priveste volumul tranzactionat, la Coca -Cola poti vinde cu 11.333.697 mai
mult sau cu 29695003 mai putin, la indicele de piata poti vinde cu 3.108.794.444 mai mult
sau cu 3.038.075.556 mai putin, iar la Peps i poti vinde cu 3.689.963 mai mult sau cu
8.632.636 mai putin. Obervam ca Pepsi inregistreaza atat castigul cel mai mic, cat si pierderea
cea mai mare in comparatie cu Coca -Cola.
Cea mai mare crestere a pretului s-a inregistrat la indicele de piata pentru Coca -Cola
(263), urmata de Pepsi (13) iar apoi de Coca -Cola (6). In acelasi timp, cea mai mare variatie a
volumului tranzactionat a fost la indicele de piata al Coca -Colei (6.146.870.000), urmata de
Coca -Cola (41.028.700) si Pepsi (12.322.600). Per total, pretul actiunii Coca -Cola si volumul
tranzactionat de Pepsi sunt mai stabile, fiindca variatia este mai mica.
3.4. Skewness
Coca -Cola prezinta o usoara asimetrie la dreapta, ceea ce inseamna ca preturile sunt
mari, iar volumul tranzactionat prezinta o asimetri e la dreapta, ceea ce inseamna ca este mare.
Indicele de piata al Coca -Colei prezinta asimetrie la stanga , ceea ce inseamna ca
preturile sunt mici, iar volumul tranzactionat prezinta o usoara asimetrie la dreapta, ceea ce
inseamna ca este mare.

Pepsi prez inta o usoara asimetrie la dreapta, ceea ce inseamna ca preturile sunt mari,
iar volumul tranzactionat prezinta o asimetrie la dreapta, ceea ce inseamna ca este mare.
3.5. Kurtosis
Pentru Coca -Cola avem o distributie normala a pretului si una leptocurtica a volumului
tranzactionat, pentru indicele de piata avem o distributie aproximativ normal a pretului si una
leptocurtica a volumului tranzactionat, iar pentru Pepsi avem o distributie normal a pretului si
una leptocurtica a volumului tranzactionat.
3.6. Riscul actiuni
Abaterea standard a indicelui de piata in ceea ce priveste preturile este de 54.88, o
valoare mult mai mare ca cea a actiuni , care este doar 1.32. Acest lucru inseamna ca indicele
de piata este mult mai riscant in comparati e cu actiunea.
La nivelul volumului tranzactionat, abaterea standard a indicelui de piata are valoarea
de 675.042.778, o valoare mult mai mare decat cea a actiuni i, aceasta fiind doar 5.304.067. Si
in acest caz rezulta ca indicele de piata este mult mai riscant fata de actiune.
3.7. Dispersia
Sirul de date cu varianta cea mai mica a pretului este cel de la Coca -Cola, iar varianta
cea mai mare o intalnim la indicele de piata al Coca -Colei. Din punctul de vedere al
volumului tranzactionat, varianta cea mai mica o regasim la Pepsi si cea mai mare la indicele
de piata al C oca-Colei.
3.8. Coeficientul de variatie
Coeficientul de variatie este aproximativ egal atat pentru preturile cat si pentru volumele
tranzactionate de catre Coca -Cola si Pepsi.

3.9. Corelatia

Figura 1 – Corelatia dintre cele 3 serii de date
Observam ca preturile de la Coca -Cola si Pepsi sunt puternic corelatie, avand un
coeficient de corelatie de 0.88. Acest lucru inseamna ca exista urmatoarea legatura: cu cat un
eveniment influenteaza pretul companiei Coca -Cola, cu atat va influenta pretul companiei
Pepsi. De asemenea exista o legatura intre volumul tranzactionat de Coca -Cola si cel de
Pepsi, insa nu este la fel de puternica precum este in cazul preturilor. Pentru celelalte variante,
corelatia este mica, ceea ce inseamna ca valorile sunt imprastiate.
3.10. Histograme si boxploturi

Figura 2

Figura 3
Primul boxplot ne indica faptul ca nu avem outlieri in ceea ce priveste pretul, in timp
ce al doilea ne arata faptul ca la nivelul volumui tranzactionat exista mai multi outlieri , dintre
care ce a mai mic a valoare este 3.036.600, inregistrata in ziua de 7 ianuarie 2015 iar cea mai
mare valoare tranzactionata este 44.065.300, in ziua de 7 mai 2015 . In general, volumul
tranzactionat este unul mare, cu exceptia zilei de 7 ianuarie 2015, cand s -a inregistrat un
volum mai mic decat media. Ambele serii de date prezinta asimetrie la dreapta, insa pentru
volumul tranzactionat aceasta este mai mare.

Figura 4

Figura 5
Pentru indicele de piata, boxplotul ne arata faptul ca atat in ceea ce priveste pretul, cat
si volumul tranzactionat, exista outli eri in mai multe zile. Dintre outlieri, c ea mai mare
valoare a pretului este 1932, inregistrata in ziua de 7 aprilie 2015 , iar cea mai mica este 1867,
in ziua de 6 mai 2015. Outlierii volumului tranzactionat ne arata ca cea mai mare valoare a
fost 6.683.070.000, inregistrata in ziua de 13 ianuarie 2015, iar cea mai mica 536.200.000, in
data de 16 septembrie 2015. Remarcam ca p returile sunt mici, iar volumul tranzactionat are
atat valori mici cat si mari. Pentru pretul indicelui de piata remarcam o asimetrie la stanga,
ceea ce inseamna ca preturile sunt mici, iar volumul tranzactionat este mare, intrucat asimetri a
este la dreapta.

Figura 6

Figura 7
Pentru pretul actiunii Pepsi nu avem outlieri, insa pentru volumul tranzactionat avem.
Volumul tranzactionat este unul mare, predominand outlierii mari si numai unul mic :
1.0443 .00, inregistrat in ziua de 7 ianuarie 2015. Cel mai mare outlier este de 13.366.900,
inregistrat in ziua de 7 mai 2015. Remarcam faptul ca atat pentru preturi, cat si pentru
volumul tranzactionat avem asimetrie la dreapta, ceea c e inseamna ca valorile sunt mari.
4. Grafice

Figura 8

Observam ca pretul este relativ constant in primele 50 de zile, dupa care urmeaza o
scadere treptata intre zilele 50 -90, apoi o crestere brusca, dupa care se stabilizeaza pana in
ziua 2 04, iar in final incepe sa creasca.
Volumul tranzactionat de Coca -Cola variaza in continuu, cea mai mare crestere
inregistrand -o in perioada 83 -91, iar cea mai mare scadere in zilele 91 -93.

Figura 9

Pretul de inchidere este relativ constant in primele 61 de zile, urmat de o scadere
brusca, apoi de o crestere si iar de o scadere brusca intre zilele 87 -90. In perioada 91 -95
remarcam o crestere brusca, dupa care se stabilizeaza incepand cu ziua 100.
Volumul tranzactionat nu este deloc stabil, intrucat putem remarca faptul ca acesta
variaza, existand cresteri bruste urmate de scaderi la fel de bruste. Inca din ziua 5 avem o
scadere brusca, urmata de o crestere si mai brusca in ziua 9. De asemenea, scaderi bruste
avem si in zilele 91 -96 si 182 -185.

Figura 10
Observam ca la inceput pretul pentru Pepsi este relativ constant, urmand o scadere
treptata in perioada 57 -90. Scaderea este urmata de o crestere brusca in zilele 90 -95, dupa care
pretul se stabilizeaza.
Volumul tranzactionat de Pepsi prezinta variatii multiple , cea mai mare crest ere
inregistrandu -se in zilele 85-90, iar cea mai mare scadere in 90 -92.
Oberva m ca cele doua companii concurente, Coca -Cola si Pepsi au trenduri
asemanatoare atat in ceea ce priveste preturile, cat si volumul tranzactionat.

Figura 11

Remarcam faptul ca trendul pretului de inchidere al companiei Coca -Cola si cel pentru
indicele de piata sunt asemanatoare: relativ constant, urmat de o scadere, apoi o crestere, iar in
final se stabilizeaza. Volumul tranzactionat este variabil, evidentiindu -se cresteri si scaderi
bruste.

Figura 12
In figura de mai sus este evidentiat faptul ca pretul de inchidere de la Pepsi are trendul
asemanator cu cel al indicelui de piata pentru Coca -Cola, iar volumul tranzactiilor este
variabil, remarcandu -se cresteri si scaderi bruste.

Figura 13

Volumele tranzactionate pentru cele 3 serii de date sunt asemanatoare, intrucat acestea
variaza si prezinta crester i si scaderi bruste.
5. Concluzia
In conc luzie, as alege sa investesc in Coca -Cola, deoarece firma a obtinut profit in
fiecare an si a fost rentabila. Actionarii aceste i firme au investit mai putin si au castigat mai
mult, actiunea fiind una destul de stabila, iar riscul destul de mic. Compania stie sa isi
promoveze foarte bine produsele prin intermediul unor parteneriate cu firme renumite de fast –
food, investesc in publicitate , isi imbunatatesc constant produsele, isi motiveaza angajatii,
introduc noi variante de produse pe piata si colaboreaza cu mai multe firme renumite de
cercetare a pietei. Avand toate aceste atuuri este mai greu sa dai gres, insa pentru a ma asigura
ca nu pierd toti banii pe care i -am investit, investesc in mai multe firme dupa o cercetare
atenta, fiindca este imposibil ca toate firmele sa imi aduca pierderi.

Anexe

a<-read.table(file="Micro.txt",header=TRUE,sep=" \t")
attach(a)
fix(a)

b<-data.frame(Cola,VCola,SP,VSP,Pepsi,VPepsi)
b
fix(b)

summary(b)
c<-summary(b)
write.table(c,file="Statistici.xls",col.names=TRUE,row.names=FALSE,sep=" \t")

mCola< -mean(a$Cola)
mCola
mVCola< -mean(a$VCola)
mVCola
mSP< -mean(a$SP)
mSP
mVSP< -mean(a$VSP)
mVSP
mPepsi< -mean(a$Pepsi)
mPepsi
mVPepsi< -mean(a$VPepsi)
mVPepsi

sdCola< -sd(a$Cola)
sdCola
sdVCola< -sd(a$VCola)
sdVCola
sdSP< -sd(a$SP)

sdSP
sdVSP< -sd(a$VSP)
sdVSP
sdPepsi< -sd(a$Pepsi)
sdPepsi
sdVPepsi< -sd(a$VPepsi)
sdVPepsi

library(moments)

skCola< -skewness(a$Cola)
skCola
skVCola< -skewness(a$VCola)
skVCola
skSP< -skewness(a$SP)
skSP
skVSP< -skewness(a$VSP)
skVSP
skPepsi< -skewness(a$Pepsi)
skPepsi
skVPepsi< -skewness(a$VPepsi)
skVPepsi

kCola< -kurtosis(a$Cola)
kCola
kVCola< -kurtosis(a$VCola)
kVCola
kSP< -kurtosis(a$SP)
kSP
kVSP< -kurtosis(a$VSP)
kVSP
kPepsi< -kurtosis(a$Pepsi)
kPepsi
kVPepsi< -kurtosis(a$VPepsi)

kVPepsi

CVCola< -sdCola/mean(a$Cola)
CVCola
CVVCola< -sdVCola/mean(a$VCola)
CVVCola
CVSP< -sdSP/mean(a$SP)
CVSP
CVVSP< -sdVSP/mean(a$VSP)
CVVSP
CVPepsi< -sdPepsi/mean(a$Pepsi)
CVPepsi
CVVPepsi< -sdVPepsi/mean(a$VPepsi)
CVVPepsi

par(mfrow=c(1,2))
hist(a$Cola,main="Histograma pret Cola",xlab="Pret")
hist(a$VCola,main="Histograma volum tranzactionat Cola",xlab="Volum tranzactionat")

par(mfrow=c(1,2))
b1<-boxplot(a$Cola,main="Boxplot pret Cola",col= 53)
b2<-boxplot(a$VCola,main="Boxplot volum tranzactionat Cola",col = 99)
b1$out
b2$out

par(mfrow=c(1,2))
hist(a$SP,main="Histograma pret indice de piata Cola",xlab="Pret")
hist(a$VSP,main ="Histograma volum indice de piata Cola",xlab="Volum tranzactionat")

par(mfrow=c(1,2))
b3<-boxplot(a$SP,main="Boxplot pret -indice de piata Cola",col= 53)
b4<-boxplot(a$VSP,main="Boxplot volum tranzactionat -indice de piata Cola",col = 99)
b3$out
b4$out

par(mfrow=c(1,2))
hist(a$Pepsi,main="Histograma pret Pepsi",xlab="Pret")
hist(a$VPepsi,main="Histograma volum Pepsi",xlab="Volum tranzactionat")

par(mfrow=c(1,2))
b5<-boxplot(a$Pepsi,main="Boxplot pret Pepsi",col= 53)
b6<-boxplot(a$VPepsi,main="Boxplot volu m tranzactionat Pepsi",col = 99)
b5
b6

m<-
matrix(c(sdCola,sdVCola,sdSP,sdVSP,sdPepsi,sdVPepsi,skCola,skVCola,skSP,skVSP,skPep
si,skVPepsi,kCola,kVCola,kSP,kVSP,kPepsi,kVPepsi),nrow=6,ncol=3)
m
colnames(m)< -c("sd","skewness","kurtosis")
rownames(m)< -c("Cola","VCola","SP","VSP","Pepsi","VPepsi")

corelatie< -cor(b)
corelatie
pairs(b,main="Corelatie")

library(corrplot)
cordate< -cor(b,use="complete.obs")
cordate
corrplot(cordate,method="pie",type="upper")

#4.1.
par(mfrow=c(2,1))
plot.ts(a$C ola,main="Pret de inchidere Coca -Cola",col="blue",xlab="Zile",ylab="Pret")
plot.ts(a$VCola,main="Volum tranzactionat Coca –
Cola",col="red",xlab="Zile",ylab="Volum")

par(mfrow=c(2,1))

plot.ts(a$SP,main="Pret de inchidere -indice de piata Coca –
Cola",col="blue ",xlab="Zile",ylab="Pret")
plot.ts(a$VSP,main="Volum tranzactionat -indice de piata Coca –
Cola",col="red",xlab="Zile",ylab="Volum")

par(mfrow=c(2,1))
plot.ts(a$Pepsi,main="Pret de inchidere Pepsi",col="blue",xlab="Zile",ylab="Pret")
plot.ts(a$VPepsi,main="V olum tranzactionat Pepsi",col="red",xlab="Zile",ylab="Volum")

#4.2.
par(mfrow=c(3,1))
plot.ts(a$Cola,main="Pret de inchidere Coca -Cola",col="blue",xlab="Zile",ylab="Pret")
plot.ts(a$SP,main="Pret de inchidere -indice de piata Coca –
Cola",col="blue",xlab="Zi le",ylab="Pret")
plot.ts(a$VSP,main="Volum tranzactionat -indice de piata Coca –
Cola",col="red",xlab="Zile",ylab="Volum")

par(mfrow=c(3,1))
plot.ts(a$Pepsi,main="Pret de inchidere Pepsi",col="blue",xlab="Zile",ylab="Pret")
plot.ts(a$SP,main="Pret de inchidere -indice de piata Coca –
Cola",col="blue",xlab="Zile",ylab="Pret")
plot.ts(a$VSP,main="Volum tranzactionat -indice de piata Coca –
Cola",col="red",xlab="Zile",ylab="Volum")

#4.3.
par(mfrow=c(3,1))
plot.ts(a$VCola,main="Volum tranzactionat Coca –
Cola",col="red",xlab="Zile",ylab="Volum")
plot.ts(a$VSP,main="Volum tranzactionat -indice de piata Coca –
Cola",col="red",xlab="Zile",ylab="Volum")
plot.ts(a$VPepsi,main="Volum tranzactionat Pepsi",col="red",xlab="Zile",ylab="Volum")