1. ACTIVE CIRCULANTE, PLASAMENTE DE CAPITAL PE TERMEN SCURT 1.1 CONȚINUTUL ȘI STRUCTURA ACTIVELOR CIRCULANTE Activele circulante sunt acele bunu ri… [607543]

1
1. ACTIVE CIRCULANTE, PLASAMENTE DE CAPITAL PE
TERMEN SCURT

1.1 CONȚINUTUL ȘI STRUCTURA ACTIVELOR CIRCULANTE

Activele circulante sunt acele bunu ri și valori achiziționate sau produse pentru consum
propriu ori pentru a fi comercializate, fiind consumate într -o perioadă mai mică de 12
luni.
În structura activelor circulante intră urmatoarele elemente de activ : stocurile, producția
în curs de execuție, creanțele, investițiile financiare pe termen scurt și disponibilitățile
bănești.
Spre deosebire de activele imo bilizate,care ramân pe parcursul duratei de funcționare
cu aceeași formă , fiind utilizate pe parcursul mai multor cicluri de exploatare iar
valoarea uzurii recuperându -se prin amortizare, valoarea activelor circulante etre
transimisă în totalitate asupra u tilităților create. Astfel activele circulante sunt
cunoscute si sub denimirea de active curente sau capital de lucru(working capital).
(Lăcătuș,2013:103)
Un element patrimonial poate fi clasificat ca activ circulant atunci când:
 are o durată de viață ma i mică de 12 luni
 participă la un singur ciclu de exploatare
 suferă modificări pe parcursul ciclului de exploatare
 reprezintă active de trezorerie sau echivalente de trezorerie a căror utilizare nu
este limitată.
Prin ciclul de exploatare a unei entități s e înțelege acea perioadă de timp dintre
achizitionarea activelor care intră în procesul de transformare și finalizarea acestora în
trezorerie sau sub forma unui echivalent de tezorerie.Elemntele de trezorerie se referă
la investițiile pe termen scurt, foart e lichide, care pot fi convertite ușor în numerar, fiind
supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.(OMFP 1938/2016)

2
În structura activelor circulante întâlnim: stocuri de materii prime și materiale,
combustibili, semifabricate, produție în cu rs de execuție, produse finite, elemente de
natura creanțelor, disponibilități bănești și alte active de trezorerie.
Activele circulante se deosebesc între ele după natura și permanența lor în circuitul
întreprinderii,dar și dupa rapiditatea transformării lor în lichidități. Prin urmare, activele
circulante pot fi structurate în:
 valori de exploatare
 valori realizabile pe termen scurt
 disponibilități bănești. (Nistor,2002:131)

Figura nr. 1. Structura activelor circulante, potrivit bilanțului contabil

(Sursa :Prelucrări ale autoarei)

Valorile de exploatare cuprind în componeța lor stocuri de: materii prime și materiale
consumabile, producție în curs de execuție, produse finite și semifabricate destinate
vânzării. Aceste tip uri de stocuri diferă de la o întreprindere la alta, existența lor
asigurând funcționarea tehnică a entității.
Active
circulante
Valori de
exploatare
Valori realizabile
pe termen scurt
Disponibilități
bănești

3
În structura activelor circulante cea mai mare pondere o au stocurile. În cazul unei
întreprinderi cu un ciclu de exploatare continuu, firma treb uie să se asigure de existența
permanentă a acestor stocuri pentru a nu se produce întreruperi în procesul de
exploatare.
Necesarul de stocuri depinde de:
 cerințele pieței;
 consumul specific de produs;
 capacitatea de producție, desfacere;
 durata ciclului d e exploatare;
 evoluția prețurilor;
 ritmicitatea aprovizionării și desfacerii

Valorile realizabile pe termen scurt au un grad ridicat de transformare în lichidități
și sunt structurate în sfera creanțelor și a titlurilor de valoare negociabile la bursă.
Aceste valori au o durată de existență mult mai mică decât cea a valorilor de
exploatare.
Disponibilitățile bănești se concretizează în numerar în casă, sume în conturi
bancare, valori care pot fi convertite în numerar imediat: cecuri de încasat, cupoane
de încasat, efecte comerciale de încasat sau scontabile.

În funcție de fazele procesului de exploatare , activele circulante se împart în:
 active ce țin de sfera aprovizionării (exemplu: materiile prime, combustibilul,
materialele) ;
 active ce țin de sfera pr oducției (exemplu: produsele neterminate,
semifabricatele) ;
 active ce țin de sfera comercializării (expemplu: produsele finite, titlurile de
valoare) ;
 active circulante ce tin de sfera decontării (exemplu: disponibilitățile bănești,
titlurile de valoare) .

4
În funcție de formă , activele circulante se împart în:
 active circulante în formă bănească;
 active circulante în formă naturală.
În funcție de modul de finanțare , activele circulante pot fi:
 active circulante obținute din fonduri împrumutate;
 active circu lante obtinute din fonduri proprii.

Dintre factorii care influențează volumul activelor circulante amintim:
 nivelul aprovizionării;
 nivelul cheltuielilor de p roducție;
 nivelul producției și desfacerii;
 viteza de rotație.
Creșterea activelor circulante est e dată în general și de sporirea volumului de
aprovizionare, a volumului de producție și de desfacere, precum și de cel al cheltuielilor
de producție.
Micșorarea volumului activelor circulante este dată de reducerea cheltuielilor. Această
reducere având e fect și asupra rentabilității întreprinderii, determinând creșterea ei.

1.2VITEZA DE ROTAȚIE ȘI FOLOSIREA EFICIENTĂ A ACTIVELOR
CIRCULANTE

1.2.1 CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND VITEZ A DE ROTAȚIE ȘI
CALCULUL ACESTEIA

Viteza de rotație este un indicator prin care se exprimă modul în care se utilizează
activele circulante și poate fi exprimat prin intermediul a doi indicatori generali, și
anume:
 numărul de rotații sau coeficientul de rotație;
 durata unui circuit sau viteza exprimată în zile.

5
Creșterea cifrei de afacer i are ca rezultat o sporire a volumului de active circulante cu
condiția ca aceasta să aibă un nivel mai scazut pentru a asigura un plus de eficiență.
Utilizarea eficientă a activelor circulante în cadrul unei entități reprezintă o modalitate
de sporire a profitului și de eliberare a unor fonduri ce pot fi replasate pentru a obține
noi câștiguri.
Activele circulante își încep circuitul din forma inițială de capital lichid, continuând cu
trecerea lor în materii prime și diferite materiale, care odată ce ajun g în procesl de
troducție sunt transformate succesiv în producție neterminată și produse finite, iar
ultimile, prin vânzare devin din nou capital lichid. Prin circuitul activelor de exploatare
se înțelege drumul pe care îl parcurg din forma inițială de cap ital lichid până la
întoarcerea lor în aceași stare, iar rotația este procesul de trsansformare succesivă și
continuă a formelor funcționale ale acestora. Rotația activelor de exploatere îi
corespunde un anumit timp, ce poartă numele de timp de rotație, ș i care include timpul
de producție și timpul de circulație. ( Adochiței, 2000:229)

Viteza de rotație se referă la:
 viteza de recuperare a capitalului consumat în vederea reavansării lui într -un
circuit;
 viteza de recuperare a creanțelor;
 corectitudinea on arării debitorilor către furnizori în vederea protejării bunului
renume în relațiile cu partenerii de afaceri. ( Giurgiu, 2000:51)

Creșterea veniturilor din exploatare presupune existența unui volum consistent de
active circulante, care în funcție de vite za de rotație contribuie la creșterea
performanțelor economico -finaciare ale întreprinderii.

Viteza de rotație a activelor circulante poate fi exprimată astfel:
 ca număr de rotații, găsindu -se și sub denumirea de coeficient de rotații:
 𝐾𝑟 = 𝐶𝐴
𝐴𝐶;

6
unde:
Kr- viteza de rotație;
CA- cifra de afceri;
AC- active circulante.
 ca durată în zile a unei rotații , durata unui circuit fiind denumită și viteza
exprimată în zile:
 𝐷𝑍 = 𝑨𝑪
𝐶𝐴*T

unde:
Dz- durat a în zile a unei rotații;
CA- cifra de afaceri;
AC- active circulante;
T – timpul, care poate lua valorile 360, 180 sau 90 zile.

Viteza de rotație a stocurilor:
 ca numar de rotații, indică numarul de rotații pe care îl fac stocurile în vederea
obținerii unui anumit nivel al cifrei de afaceri nete, respectiv ritmul de înlocuire
al stocurilor.

 𝐾𝑆 = 𝐶𝐴𝑁
𝑆;
unde:
Ks- viteza de rotație a stocurilor exprimată în număr de rotații;
CAN – cifra de afaceri netă;
S- stocuri.

 ca durată de zile a unei rotații, indicatorul reflectând numărul de zile în care
bunurile sunt stocate în unitate.

7
 𝐷𝑍𝑆 = 𝑆
𝐶𝐴𝑁*365;
unde:
Dzs-durata în zile a unei rotații;
S- stocuri ;
CAN – cifra de afceri netă.

Viteza de rotație a stocurilor cuprinde: (Achim, 2014:227)
 Viteza de rotație a stocurilor de materii prime și materiale:
 𝐾𝑆𝑀𝑃 = 𝐶𝐴𝑁
𝑆𝑀𝑃;
unde:
𝐾𝑆𝑀𝑃- vitez a de rota ție a stocurilor de mat erii prime și materiale;
CAN – cifra de afceri netă;
SMP – stocuri de materii prime si materiale.

 Viteza de rotație a stocurilor aflate în curs de execuție:
 𝐾𝑆𝑃𝐶𝐸 = 𝐶𝐴𝑁
𝑆𝑃𝐶𝐸;
unde:
𝐾𝑆𝑃𝐶𝐸- viteza de rotație a stocurilor de producție în curs de execuție;
CAN – cifra de afceri netă;
SPCE – stocuri de produse în curs de execuție.

 Viteza de rotație a stocurilor de produse finite:
 𝐾𝑆𝑃𝐹 = 𝐶𝐴𝑁
𝑆𝑃𝐹;

8
unde:
𝐾𝑆𝑃𝐹- viteza de rotație a stocurilor de produse finite;
CAN – cifra de afceri netă;
SPF- stocuri de produse finite.

 Viteza de rotație a stocurilor de mărfuri:
 𝐾𝑆𝑀𝐹 = 𝐶𝐴𝑁
𝑆𝑀𝐹;
unde:
𝐾𝑆𝑀𝐹- viteza de rotație a stocurilor de marfurilor;
CAN – cifra de afaceri netă;
SMF – stocuri de mărfuri .

 Viteza de rotație a avansurilor pentru cumparăturile de stocuri:
 𝐾𝐴𝑉𝑆 = 𝐶𝐴𝑁
𝐴𝑉𝑆;
unde:
𝐾𝐴𝑉𝑆- viteza de rotație a avansurilor pentru cumparături de stocuri;
CAN – cifra de afaceri netă;
AVS – avansuri pentru cumparături de stocuri.
În cadrul unei societăți, creșterea vitezei de rotație a stocurilor pe categorii de stocuri
determină o devansare a gradului de transformare a stocurilor pe fluxul de fabricație, o
sporire a gradului de realizare a produției și totodată o creștere a ritmului ciclului de
activitate. (Achim, 2000:227)

Viteza de rotație a creanțelor se determină astfel:
 După numărul de rotații:

9
 𝐾𝐶𝑅 = 𝐶𝐴𝑁
𝐶𝑅;
unde:
CAN -cifra de afa ceri netă;
CR-creanțe.
 După termenul de încasare a creanțelor:
 𝐷𝑧𝐶𝑅 = 𝐶𝑅
𝐶𝐴𝑁*365;

unde:
𝐷𝑧𝐶𝑅- durata medie de recuperare a creanțelor;
CAN – cifra de afaceri netă;
CR- creanțe.
Pentru a putea trage co ncluzii și a acționa asupra nivelului ratelor de rotație, rezultatele
lor trebuie comparate în timp.
Potrivit literaturii de specialitate, o valoare medie a rotației stocurilor în sectorul
industrial trebuie să se realizeze de 6,5 ori pe an. (Brealey, 2006 :790)
Pentru a putea reflecta și localiza efectele pozitive sau negative ale activității din diferite
compartimente ale întreprinderii se calculează numărul de rotații pe diferite categorii
de stocuri.
Din formulele ilustrate mai sus se poate observa că vi teza de rotație depinde decifra de
afaceri și de volumul activelor circulante. Atunci când coeficientul va fi mai mare iar
numărul de zile mai redus viteza de rotații va fi mai accelerată.

10
1.2.2 CĂI DE ACCELERARE A VITEZEI DE ROTAȚIE A ACTIVELOR
CIRCULA NTE; UNELE EFECTE ALE ACCELERĂRII VITEZEI DE
ROTAȚIE

Căile de accelerare trebuie urmărite în următoarele faze:

Figura nr.2 Fazele cailor de accelerare

(Sursa : Preluc rări ale autoarei)

Cele trei faze ale căilor de accelerare presupun urmatoarele condiții: (Lazăr &
Bătrâncea, 1997:183)
Faza de aprovizionare :
 încheierea la timp și respectarea contractelor cu furnizorii;
 aprovizionare regulată de la furnizori ;
 optimizare a circuitelor materiale ;
 aprovizionarea de furnizorii cei mai apropiați care vând marfa în condiții
financiare avantajoase;
 diminuarea pierderilor ce pot aparea în timpul transportului.

Faza de producție:
Aprovizionare
Producție sau
transformare
Comercializare

11
 reducerea consumurilor specifice;
 structurarea pro ducției și a muncii;
 alegerea tehnologiilor performante;
 folosirea la maxim a capacităților instalate;
 aprovizionarea ritmică a sectiunilor cu materii prime;
 creșterea coeficientului de schimburi
 dimensionarea optimă a stocurilor.

Faza comercializării:
 accelerarea procedurilor de comercializare;
 respectarea clauzelor contractuale;
 asigurarea ritmicității în desfacere;
 mecanizarea lucrărilor de distribuire a mărfurilor.

În faza de aprovizionare trebuie să se aibă în vedere ca deciziile și acț iuniile să fie luate
astfel încâ t perioadele de inactivitate din cauza aprovizionarilor insuficiente să fie
eliminate, asigurându -se așadar o desfășurare normală și ritmică a producției. Pentru a
nu exista întreruperi în procesul de aprovizionare și pentru a avea un sto c continuu de
materii prime și materiale este necesară o alimentare completă și complexă, făcută la
timp obținându -se totodată și reducerea costurilor dar și accelerarea vitezei de rotație.
Existența unor stocuri supranecesare în faza de aprovizionare poat e duce la încetinirea
vitezei de rotație. Aceste stocuri apar ca urmare a: schimbării tehnologiei și
sortimentelor de producție, procurării de cantițăți peste necesar și înainte de termen,
restructurări ale programelor de producție.

În faza de producție a ccelerarea vitezei de rotație se poate realiza prin reducerea
costurilor și a duratei ciclului de fabricație , influențându -se astfel volumul activelor
circulante. Costurile dar și durata ciclului de producție pot fi reduse prin: utilizarea
tuturor capacită ților de producție, folosirea ingrală a timpului de lucru, micșorarea
întreprinderilor în producție. Și în această faza pot aparea stocuri supanecesare ca

12
urmare a: depășirii duratei ciclului de fabricație, nerespectării sarcinilor din programul
de coopera re, depășirii programului de producție.

În faza comercializării este foarte importan t ca activele circulante încorporate în marfuri
să fie tran sformate cât mai rapid în numerar. Această transformare duce la micșorarea
duratei de st aționare sau blocare a c apitalului circulant în societate, iar dacă produsele
corespund cerințelor pieției ca volum, structură și calitate vor fi vândute foarte repede.
Prin accelerarea desfacerii, modernizarea produselor, reducerea timpului de sortare,
mecanizarea manipularii p roduselor, respectarea ritmului programat al vânzărilor,
reducerea timpului de ambalare se realizează micșorarea stocurilor de produse finite.
Stocurile supranecesare pot apărea și în această faza datorită: fabricării în avans a
produselor, calitatea nec orespunzătoare a produselor, anularea unor contracte, lipsa de
operativitate în sortarea și ambalarea produselor.
Dintre efectele accelerării vitezei de rotație a activelor circulante se enumeră :sporirea
rentabilității, a veniturilor dar și eliberarea de fonduri financiare pentru investiții.
O condiție de bază pentru menținerea întreprinderilor comerciale într -un echilibru
permanent este accelerarea vitezei de rotație a lichidităților bănești. Reducerea duratei
dintre doua încasări succesive asigură succes ul în afaceri a l agenților economici.

13
2.GESTIONAREA ACTIVELOR CIRCULANTE ȘI MODALITĂȚI
DE DIMENSIONARE

2.1 CICLUL DE EXPLOATARE ȘI SEMNIFICAȚIA STOCURILOR

Totalitatea operațiunilor realizate de o întreprindere în vederea realizării obiectivului
propriu de activitate (producție de bunuri; lucrări sau servicii) formează ciclul de
exploatare. El reprezintă perioada de timp între momentul achiziionării bunurilor, darea
în consum și transformarea în produse finite, până la momentul încasării contravalo rii
acestora.
În cadrul unui ciclu de expoatare sunt incluse următoarele:
 achiziționarea de bunuri și servicii, numită și faza de aprovizionare ;
 transformarea bunurilor și serviciilor pentru a ajunge la produs finit, numită și
faza producției;
 vânzarea pro duselor, numită și faza comercializării.Acest proces trebuie să
funcționeze continuu spre a asigura o folosire optimă a mijloacelor puse în
mișcare, adică a muncii și capitalului. (Adochiței, 2000 :152)
Atunci când se asigură un echilibru financiar pe terme n scurt între activele și
pasivele curente ale unei entități putem vorbi despre gestionarea ciclului de
exploatare.
Gestiunea eficientă a valorilor de exploatare presupune o dimensionare cât mai
exactă și corectă a stocurilor în vederea evaluării necesarul ui de capital pe durata
desfășur ării activității întreprinderii.
Conform autorului Piovato, gestiunea stocurilor trebuie să asigureo desfășurare
continuă atât a procesului productiv cât și a celui de distribuție, minimizându -se
investițiile în active circu lante.
Stocurile reperezintă o imobilizare de capital pe termen scurt, ce nu poate fi
recuperată până nu se parcurge toate fazele ciclului de exploatare, asigurând o
desfășurare continuă și ritmică a procesului de producție .
Factorii care influențează volu mul stocurilor sunt:

14
 producția ce se previzionează a fi realizată;
 ritmicitatea aprovizionărilor;
 relația cu furnizorii;
 durata ciclului de exploatare;
 caracterul sezonier sau ritmic al vânzărilor.
În funcție de obiectul de activitate, structura activelor poate fi diferită de la o societate
la alta. În general, o î ntreprindere este determinată să dețină trei categorii de stocuri și
anume:
 stocuri de materii prime și materiale;
 stocuri în curs de execuție;
 stocuri de produse finite.
Fiind unul dintre element ele patrimoniale abosut necesare dintr -o întreprindere, pentru
desfășurarea unei activități cât mai eficiente specialiștii economici recomandă stabilirea
unei mărimi optime a stocurilor.Determinarea unui stoc optim duce la maximizarea
rentabilității activi tății de exploatare și la micșorarea cheltuielilor cu aprovizionarea și
depozitarea . Nivelul stocurilor trebuie să fie unul optim deaorece atât insuficiența
acestora cât și excedentul stocurilor produc cheltuieli suplimentare inutile.
Procesul de gestiune a stocurilor implică următoarele costuri:
 costul de aprovizionare care cuprinde în special prețul plătit furnizorului pentru
materialele livrate, cheltuieli ocazionate de întocmirea docmentelor pentru
aprovizionare;
 costuri ce apar odată cu lansarea comen zii, aici sunt incluse și salariile
personalului care se ocupă cu lansarea, urmarirea și evidența comenzilor ;
 costuri de depozitare sunt determinate de păstrarea materiilor prime și a
materialelor în locurile special amenajate ale întreprinderii.
Cele mai întâlnite lacune în procesul de gestionare a stocurilor sunt:
 lipsa unei evidețe a stocurilor sau a unui inventar incorect;
 stocare de stocuri depășite din punct de vedere moral;
 existența unei legături slabe între compartimentele de control al produ cției,
aprovizionare și vânzări.

15
Stocurile includ acele bunuri aflate în patrimoniul societății, ce intervin în ciclul de
exploatare fie pentru a fi consumate de la prima utilizare(materii prime, materiale
consumabile) fie în vederea revinderii în aceeași stare sau după o prelucrare(mărfuri).
Din punct de vedere a formei fizice și a destinației stocurile cuprind:
 Mărfurile – sunt acele bunuri pe care entitatea economică le achiziționează în
vederea revânzării. Tot în aceasta categorie intră și produsele date s pre vânzare
magazinelor proprii;
 Materiile prime – acestea cuprind acele bunuri care participă direct la procesul
de fabricare a produselor, regasindu -se integral sau parțial în produsul finit , fie
în forma inițială, fie transformate;
 Materialele consumabile – sunt bunuri care participă sau ajută la procesul de
fabricație, fără a se regăsi, în mod normal, în componența produsului finit
(exemple: materiale auxiliare; combustibili; piese de schimb, semințe și
materiale de plantat, furaje și alte materiale consu mabile);
 Materiale de natura obiectelor de inventar – sunt acele bunuri care nu pot fi
încadrate în categoria imibilizărilor corporale întrucât nu îndeplinesc anumite
condiții de valoare și/sau durată (echipament de protecție, echipament de lucru )
 Produse – care sunt formate din semifabricate , acestea sunt acele bunuri pentru
care procesul tehnologic a fost realizat într -o fază de fabricație și care trec în
procesul economic al altei faze de fabricație sau sunt livrate terților, și din
produsele finite care nu mai necesită alte prelucrări, putând fi depozitate în
vederea livrării sau expediate direct clienților;
 Animalele și păsările – cuprind animalele născute și cele tinere de orice fel ce
sunt crescute și folosite pentru reproducție, animalele și păsările la îngrășat în
vederea valorificării, coloniile de albine, dar și animalele pentru producție( lână,
lapte, blană);
 Ambalajele – cuprind acele stocuri ce pot fi utilizate pentru păstrarea și
transportul bunurilor, fiid incluse ambalaje refolosite, achizițio nate sau fabricate
destinate produselor vân dute. Ele pot fi pă strate de către terți pentru o perioadă
scurtă de timp cu obligația de a fi restituite în conformitate cu condițiile
prevăute în contracte;
 Producția în curs de execuție – este reprezentată de producția care nu a parcurs
toate stadiile de fabricație prevăzute în procesul tehnologic, precum și de acele

16
produse ce nu au fost supuse probelor și tehnice sau necomplete în întregime.
Tot aici sunt încadrate și serviciile și studiile în curs de execuți e sau neterminate.
(Pântea, Bodea,2009:107)
Tot mai mulți agenți economici caută răspuns la întrebările „când?” și “cu cât?” ar
trebui să se aprovizioneze o societate pentru a înregistra un cost cât mai mic, iar
producția să se desfășoare în condiții cât mai bune. Teoria matematică a stocurilor
vine în ajutorul agenților prin permiterea stabilirii momentului și volumului
aprovizionării astlef încat politica urmărită să fie optimă. Pentru a determina
regulile de gestiune optimă a materiilor prime, materiale lor și produselor finite se
folosesc modele matematice ce au ca scop minimizarea cheltuielilor de
aprovizionare -stocare, în așa fel încât să fie asigurată realizarea ritmică și eficientă
a procesul ui de producție.

2.2 METODE DE DIMENSIONARE A STOCURILOR
Dimensionarea stocurilor reprezintă o activitate de mare importanță pentru
îmbunătățirea acivității economice a înt reprinderilor. În momentul de față nu este
suficientă doar o dimensionare a stocurilor pri determinarea mărimii și structurii, ci
se dorește si urmarirea dinamicii stocurilor cu limitele admisibile în scopul
menținerii acestora la nivelul dorit. Nivelul optim al stocurilor ține cont de condițiile
reale de aprovizionare, de producție și comercializare, de reducere a capitalurilor
blocate și a co sturilor, orientâdu -se spre creșterea eficienței economice.
În dimensionarea stocurilor pot fi folosite mai multe metode, dintre care amintim:
 metoda analitică;
 metoda sintetică;
 metoda pe elemente;
 metoda mixtă;
 metoda ABC;
 metoda Kanban.

17
2.2.1 METODA AN ALITICĂ
Acestă metodă implică o dimensionare a stocurilor anual și trimestrial, pe fiecare
element de active circulante.
În cazul acesta prin elemente de activ se înțelege:
 stocuri de materii prime și materiale consumabile pentru producție;
 stocuri pentru producția în curs de execuție;
 stocuri de produse finite;
 produse expediate (în deconectare).
2.2.1.1 DIMENSIONAR EA STOCULUI DE MATERII PRIME ȘI MATERIALE
La stocul de materii prime și materiale dimensionarea acestuia se face diferit ținându –
se cont de nat ura stocului, care poate fi: stoc curent, stoc de siguranță; stoc de
condițioanare prealabilă; stocuri pentru transporturi interioare și stocul de iarnă.
(Lăcătuș, 2013:108)
 Stocul curent (Sg) are rol în asigurarea volumului necesar de materii prime și
materiale pe intervalul dintre două aprovizionări consecutive, contribuind astfel
la continuitatea procesului de producție între aprovizionări. Consumul mediu
zilnic dar și intervalul dintre două aprovizionări sunt factorii ce influențează
mărimea stocului cu rent. Rezultatul raportului dintre necesarul total anual de
aprovizionat (N) și durata perioadei luată în calcul(T) ne arată mărimea
consumului mediu zilnic. Intervalul dintre doua aprovizionări consecutive se
notează cu tc și se determină diferit la o înt reprindere nou înființată față de una
aflată în stare de funcționare.
 Sc = 𝑁
𝑇*tc;
 Stocul de siguranță (Ssg) este constituit pentru a se evita unele disfuncționalități
care pot să rezulte în derularea contractelor cu furnizorii. Cu alte cuvinte prin
intermediul acestui stoc este asigurată continuitatea procesului de producție
atunci când pot apărea întreruperi în faza de aprovizionare. Intervalul de
siguranță necesar pentru constituirea stocului (tsg) și consumul mediu zilnic
influențează marimea stocu lui de siguranță. Pentru a fi mai simplă calcularea
acestui interval s -a stabilit ca valoarea lui să fie jumătate din intervalul necesar
pentru constituirea stocului curent (tc).

18
 Ssg = 𝑁
𝑇*tsg; tsg = 1
2*tc;
 Stocul de condiționare prealabilă (Scd) acest stoc se constituie doar pentru
acele materiale sau semifabricate ce trebuie supuse unui proces de condiționare
prealabilă înainte de a fi date în consum sau vândute. Câteva exemple de astfel
de materiale ar fi: cheresteaua în industria mobilei, v arul în construcții, anumite
tipuri de băuturi care necesită un proces de învechire. Intervalul de condi ționare
(tcd) se referă la perioada de timp necesară pentru efectuarea unor operatiuni de
pregătire a materialului pentru procesul de producție.
 Scd = 𝑁
𝑇*tcd;
 Stocul de transporturi interioare (Sti) se constituie de obicei în cazul instituțiilor
care au mai mai multe subunități sau puncte lucru dispersate teritorial,
aprovizionarea făcându -se de la un depozit central. În funcție de consumul
mediu zil nic și de intervalul necesar pentru transporturi interioare (tti) se poate
determina mărimea stocului pentru transporturi interioare.
 Sti = 𝑁
𝑇*tti;
 Stocul de iarnă (Si) se constituie pentru acele materiale, produse ce nu pot fi
exploatate sau transpor tate în timpul anotimpului friguros. În perioada
premergătoare acestui anotimp întreprinderea trebuie să îsi constituie stocul
necesar pentru periaoda de timp care urmează. Pe timpul iernii acest stoc va fi
transformat în stoc curent. Durata de neexploatar e sau perioada de
netransportare a unor materiale determina intervalul aferent stocului de iarnă
(ti).
 Si = 𝑁
𝑇*ti.

2.2.1.2 DIMENSIONAREA STOCURILOR PENTRU PRODUCȚIA ÎN CURS
DE EXECUȚIE
Producția în curs de execuție, denumită și producție neterminat ă, reprezintă acea
producție al cărui proces tehnologic încă nu este încheiat, aflându -se în secțiile de
producție în diferite stadii de prelucrare, în curs de montare, în așteptare. Totalitatea

19
cheltuielilor suferite pe durata ciclului de fabricație repre zintă valoarea producției în
curs de execuție.
Atunci când se dorește stabilirea stocului de producție în curs de fabricație trebuie să se
aibă în vedere o serie de factori.

Figura nr 3. Factori care influențeză stocul de producție neterminată

(Sursa : Prelucrări ale autoarei)

 Valoarea producției marfă exprimată în costuri poate fi denumită și baza de
calcul.
 Durata ciclului de fabricație se referă la perioada de timp din momentul începerii
prelucrării materiilor până la data predării la magazie a ultimelor produse din
lotul respectiv. Durata unui astfel de ciclu de producție este stabilită de șeful
serviciului de producție, inginerul șef sau de tehnologul șef.
 Ritmul de creștere al cheltuielior este exprimat printr -un coeficient de corectare.
Acest coeficient apare în relația de calcul în special în cazul întreprinderilor cu
producție continuă, întrucât cheltuielile necesare ciclului de fabricație nu sunt
acoperite în întregime la începutul ciclului, ci ele cresc succe siv și continuu,
uniform sau neuniform.

Stocul de producție neterminată depinde de:
Valoarea
producției marfăDurata ciclului
de fabricațieRitmul de
creștere al
cheltuielilor

20
2.2.1.3 DIMENSIONAREA STOCURILOR DE PRODUSE FINITE

Înainte de a fi trimise spre vânzare, produsele finite necesită o serie de operațiuni cum
ar fi: sortare, ambalare, etichetare, întocmirea unor documente necesare expedierii.
Factorii care influențează stocul de produse finite sunt:
 Costul comercial sau complet al produselor – este format din costul de
producție la care se adaugă cheltuieli de desfacere și cheltuieli generale de
administrare a entității.
Produsele finite staționează un anumit interval de timp în faza desfacerii, durată
determinată de mai multe nevoi și anume :
 durata recepției în magazie (dr);
 durata sortării (ds);
 durata de maturizare (dm);
 durata formării loturilor pentru expediere (df);
 durata et ichetării și ambalării (da);
 durata încărcării în mijloacele de transport (dt);
 durata întocmirii documentelor de expediție (de). (Nistor , 2002 :170)

 Durata medie de staționare a produselor – se oține prin însumarea acestor
durate ce apar în funcție de pa rticularitățile tehnologice. Această durată arată
timpul care se scurge de la terminarea proceselor de fabricație până la
expedierea produselor.
Necesarul de capital pentru finanțarea produselor finite se determină în funcție de
valoarae stocului mediu zil nic de produse finite dar și în funcție de durata totală de
aprovizionare.

21
2.2.2 METODA SINTETICĂ

Denumită și metoda globală de derminare a necesarului de capital pentru finanșarea
activelor circulante, acestă metodă vine în ajutorul celei analitice care impune un volum
mai mare de muncă dacă nu se aplică pentru primul an de funcționare.
Metoda sintetică se caracterizează pri stabilirea stocului și a necesarului de finanțat pe
total active circulante, eventual cu defalcarea acestora pe elemente. ( Nistor,2 005:233)

Figura nr . 4 Procedee utilizate pentru stabilirea stocului prin metoda globală

(Sursa : Prelucrări ale autoarei)

Viteza de rotație utilizată în calculul stocurilor de active circulante se exprimă în două
feluri: prin coeficientul viteze i de rotație și prin durata unui circuit exprimată în zile.
procedeul bazat pe viteza de rotație
procedeul bazat pe corelația dintre soldul
total al activelor circulante și volumul
producției
procedeul bazat pe ponderea activelor
circulante la 100 sau 1000 lei producție marfă

22
În cazul coeficientului vitezei de rotație se vor utiliza datele din anul precedent, acesta
determinându -se ca raport între producția exercițiului (cifra de afaceri) și valoarea
medie a stocurilor de active circulante. Acest coeficient ne ajută să vedem de câte ori
s-a învârtit capitalul investit în activele circulante pentru a obține producția sau cifra
de afaceri din anul anterior.
Durata unui circuit exprimată în zile ne arată numărul de zile di n cadrul unui circuit în
care capitalul este imobilizat în active circulante și se calculează ca raport între
perioada de referință și coeficientul vitezei de rotație.

În literatura de specialitate pentru a aprecia rezultatele metodelor sintetice față de cele
obținute prin metoda analitică se propune introducerea unui coeficient de degresivitate
a creșterii activelor circulante. Acest coeficient este măsurat atât prin ritmul de
accelerare a rotației activelor circulante cât și printr -o mărime dezirabilă ca re să apropie
întreprinderea analizată de rezultatele concurenței sau de cele medii pe ramură. Luarea
în calcul a acestei degresivități presupune corectarea necesarului de finanțat previzionat
cu un coeficient subunitar. (Stancu, 1994:218)
Utilizând proce deului bazat pe corelația dintre soldul total al activelor circulante și
volumul producției , putem calcula necesarul total de active circulante în anul de
referință, respectiv necesarul de finanțat.
Activele circulante ce revin la 1000 lei producție sau ci fră de afaceri reprezintă o
proporție specifică anului precedent. În acest caz necesarul de fond de rulment se
stabilește la nivelul activelor circulante dimensionate pentru anul de previziune.
Necesarul de f ond de rulment poate fi împărțit pe elementele s tructurale ale acestora,
pe baza ponderii avută în totalul activelor circulante din anul precedent.

2.2.3 METODA PE ELEMENTE

Metoda acesta se caracterzează prin determinarea stocurilor pe elemente de active
circulante.
Dintre procedeele utilizate în stabi lirea stocurilor prin metoda pe elemente amintim:
 Procedeul pe baza timpului de imobilizare pe elemente

23
Prin acest procedeu stocul pe elemente se calculează ca produs între baza de calcul pe
elemente și timpul de imobilizare pe fiecare element raportat la 90 sau 360 de zile după
caz.Pentru a putea determina timpul de imobilizare vom utiliza datele din anul
precedent, acesta determinându -se ca raport între stocul mediu din anul precedent și
360 raportat la baza de calcul din anul precedent.
 Se = 𝐵𝑐𝑒 ∗𝑇𝑖𝑒
90𝑠𝑎𝑢 360; Tie = 𝑆𝑜𝑐 ∗360
𝐵𝑐𝑒 0 ;
unde:
Se – stocul pe elemente de active circulante;
Bce – baza de calcul pe elemente;
Tie – timpul de imobilizare;
Soc – stocul mediu din anul pr ecedent;
Bceo – baza de calcul pe elemnte din anul precedent.

 Procedeul pe baza corelației dintre soldurile elemntelor de active circulante și
volumul producției
Dacă optăm pentru acest procedeu, stocurile pe elemente se vor determina în func ție de
stocurile anului precedent și un coeficient de creștere sau scădere a producției din anul
de previziune față de anul precedent. Pentru o utilizare eficientă a resurselor este
necesar ca sporul activelor circulante să fie mai mic decât cel al producț iei.
 Se = Soe*K;
unde:
Se – stocul pe elemente de active circulante;
Soe – stocurile din anul precedent;
K- coeficientul producției. (Adiaconiței, 2000:180)

24
2.2.4 METODA MIXTĂ

Acestă metodă presupune stabilirea stoc urilor anuale pe fiecare component al
elementelor de active circulante și a stocurilor trimestriale numai pe elemente, nu și pe
componentele acestora. Produsul dintre baza de calcul trimestrială pe elemente și timpul
de imobilizare pe elemente ne arată măr imea stocului trimestrial pe elemnte de active
circulante.
Când spunem baza de calcul trimestrială pe elemente ne putem gândi la: necesarul de
materii prime și materiale (la elementul de materii prime și materiale), producția la preț
de cost de uzină (elem ntele producției în curs de fabricație), producț ia la preț de cost
complet ( elementul produse finite). Timpul de imobilizare pe elemente se va determina
ca produs între stocul anual pe elemente separta și 360 raportat la baza de calcul pe
fiecare element d e active circulante.

 Ste = 𝐵𝑐𝑡𝑒 ∗𝑇𝑖𝑒
90; Tie = 𝑆𝑎𝑐 ∗360
𝐵𝑐𝑑𝑒;
unde:
Ste – stocul trimestrial pe elemente;
Bcte – baza de calcul trimestrială pe elemente;
Tie – timpul de imobilizare pe elemente;
Sac – stocul anual pe elemente separt;
Bcde – baza de calcul pe fiecare element de active circulante.
( Adiaconiței, 2000:181)

2.2.5 METODA ABC

Această metodă ne ajută să clasificăm stocurile de materiale și mărfuri pe categorii de
importanță pentru întreprindere. Specificul acestei metode este că toate materiile prime
și materialele ce urmează a se achiziționa se vor împărți în grupe în funcție de valoarea

25
stocului pentru fiecare material în raport cu volumul total al aprovizionă rilor și de
valoarea stocurilor necesare procesului de producție.
Categoria „ A” cuprinde stocurile de mare valoare și cu o durată îndelungată de
aprovizionare. Ponderea acestui tip de stocuri este de aproximativ 70% din valoarea
totală a stocurilor, const ituindu -se pentru circa 10% din materiale. Controlul acestor
stocuri se face săpămânal.
În categoria „B” vom găsi stocuri mai puțin importante atât din punct de vedere valoric
cât și numeric, ponderea lor în totalul stocurilor de materii prime și materiale fiind de
20%. În cazul acestor stocuri controlul se va face o dată pe lună.
Categoria „C” include celelalte elemente care au rămas, contribuția acestora la
formarea rezultatelor financiare fiind redusă. Aceste stocuri au o valoare redusă și o
pondere de 10% din valoarea totală a stocurilor, controlul lor efectuându -se trimestrial.

Această metodă permite:
 urmărire a detaliată a stocurilor din grupele A și B și o determinare a mărimii
matematice optime a acestora, astfel că necesarul de capitaluri pentru fo rmarea
și păstrarea lor să fie minim ;
 o urmărire globală a stocurilor din grupa C, care se vor aproviziona în loturi
mari pentru perioade mari de timp și pentru reducerea cheltuielilor de transport –
aprovizionare. (Brezeanu, 2008:485)

2.2.6 METODA KANBAN

Acestă metodă a fost de zvoltată pentru prima dată în Japonia de firma Toyota și poate
fi întâlnită și sub denumirea de metoda stocului zero sau metoda de producție în flux
continuu.
Sistemul Kanban modifică ipotezele modelului clasic:
 micșorează costul de comandă al stocurilor. Aceasta poate fi obținută printr -o
localizare judicioasă a unităților de producț ie;
 diminuează stocul de securitate. Aceasta poate fi obținut, ameliorând relațiile
dintre întreprindere și furnizorii să i. Acest sistem permite eliberar ea trezoreriei,
care poate fi utilizată pentru noi investitii . (Brezeanu, 2008:486)

26
Prin intermediul acestei metode costurile ar putea fi minimizate datorită unei localizări
mai bune și coordonări între î ntreprinderi .

2.3 NECESARUL DE FOND DE RULMENT
Fondul de rulment face referire la acea parte din sursele financiare ce asigură finanțarea
pemanentă a activelor circulante. În structura sa găsim capitalurile proprii și
împrumturile pe termen mediu și lung.
Fondul de rulment poate fi clasificat astfel:
 fond de rulment propriu;
 fond de rulment permanent;
 fond de rulment total.
Autorii Stâneanu Gh. & Florea C. 2004:207 susțin că fiecare dintre fondurile enumerate
mai sus se pot determina astfel:
Fondul de rulment propriu poate fi determinat în două variante:
 fondul de rulment propriu brut( FRPrB):
 FRPrB = Cp -Aib;
unde:
Cp – capitalul propriu;
Aib – valoarea brută a activelor imobilizate.
 Fondul de rulmment propriu net (FRPrN):
 FRPrN = Cp – Ain;
unde:
Cp – capital propriu;
Ain – valoarea netă a activelor imobilizate.

27
Fondul de rulment permanent (FRPm) poate fi determinat deasemenea în două moduri:
 Fond de rulment permanent brut (FRPmB):
 FRPmB = Cpm -Aib;
unde:
Cpm – capitalul permanent;
Aib – valoar ea brută a activelor imobilizate.
 fond de rulment permanent net (FRPmN):
 FRPm N = Cp m – Ain;
unde:
Cpm – capital permanent;
Ain – valoarea netă a activelor imobilizate.

Fond de rulment total (FRT) în cele două variante:
 fond de rulment total brut (FRTB):
 FRTB = Ct – Aib;
unde:
Ct – capital total;
Aib – valoarea brută a activelor imobilizate.
 fond de rulment total net (FRTN):
 FRTN = Ct – Ain;
unde:
Ct – capital total;
Ain – valoarea netă a activelor imobilizate.

În condiții normale fondul de rulment trebuie să acopere necesarul de fond de rulment.
Prin necesarul de fond de rulment sunt evidențiate n evoile de finanțare a activelor
circulante pentru o defășurare normală a ciclului de exploatare. Necesarul de fond de
rulment ne arată echilibrul care trebuie să existe între nevoile temporare și resursele
disponibile. Diferența dintre activele de exploata re și pasivele de exploatere ne arată
mărimea necesarului de fond de rulment.

28
Problematica necesarului fondului de rulment și a fondului de rulment se împarte în
momente cum ar fi:
 înfințarea întreprinderii ;
 elaborarea programelor economice de perspectivă, adică a celor pe termen
mediu și lung ;
 întocmirea programelor economice curente ;
 modificarea politicii în sectorul economic și cel comercial ;
 ajustarea echilibrului financiar .

2.4. GESTIUNEA VALORILOR REALIZABILE PE TERMEN SCURT

Valorile realizabile pe termen scurt cuprind:
 creanțele întreprinderii asupra terților;
 titluri le de plasament pe termen scurt.
2.4.1 STRUCTURA VALORILOR REALIZ ABILE PE TERMEN SCURT

Plasamentele reprezintă acele instrumente folosite pentru echilibrarea trezoreriei
entității în e ventualitatea aprovizionării unor excedente. Scopul plasamentelor de
capital în valorile realizabile pe termen scurt este vânzarea bunurilor și serviciilor
întreprinderii care să aducă un profit cât mai mare, dar și gestionarea eficientă a
lichidităților d isponibile în anumite perioade.
Printre interesele unei întreprinderi putem enumera: valorificarea produselor pe piață,
practicarea prețurilor competitive, acordarea de facilități clienților cu scopul de a -i
atrage și menține pe termen cât mai lung.
În fun cție de termenul de încasare clienții se pot împărții astfel:
 clienți cu încasare imediată sau după un număr mic de zile, respectiv de 3 -5 zile;
 clienți cu încasare la termen, adică o perioadă de timp convenită între firme.
Cele mai utilizate termene de pl ată sunt 30, 60 sau 90 zile, însă în cazuri speciale
pot fi convenite și perioade mai mari.

29
2.4.2 CREANȚELE ÎNTREPRINDERII ASUPRA TERȚILOR ȘI GESTIUNEA
CREDITULUI COMERCIAL

Creanțele sunt acele drepturi pe care le are o întreprindere asupra altor persoan e fizice
sau juridice, rezultate în urma vânzării pe credit a bunurilor, serviciilor sau lucrărilor
obținute de întreprindere. Întreprinderea are o dublă calitate, aceasta este dată pe de -o
parte de creditul comercial acordat din calitate de împrumutător, numit credit client, iar
pe de o altă parte de creditul comercial primit de la furnizori, în calitate de beneficiar
numit credit furnizor. Creditul comercial consimțit clientului deține ponderea cea mai
însemnată din creanțele față de terți.
Creditul comer cial poate fi definit ca fiind o înțelegere între doi parteneri de afaceri,
fără intervenția unui intermediar , cei doi având calitatea de vânzător și cumpărător.
Creditul comercial este un credit pe termen scurt, având o durată de cel mult 90 zile,
fiind n epurtător de dobândă.
Figura nr. 5 Formele creditului comercial

(Sursa : Prelucrări ale autoarei )

Creditele cumpărător reflectă plățileîn avans fă cute în cazul achiziției de bunu ri
și/sau servicii. Și în cazul aces ta întreprinderea se găsește într -o dublă ipostază:
beneficiară a avansurilor plătite de către clienții săi pentru produsele pe care
Formele creditului
comercial
credit vânzător
credit cumpărător

30
urmează să le livreze și plătitor de avansuri către furnizorii săi pentru bunurile care
le va primi în perioadele viitoare.
Creditele vânzător reflectă vânzările de mărfuri pe credit. În acest context
întreprinderea poate apărea în două ipostaze:
 cea de împrumutat, prin primirea de la parteneri de credite -furnizori pentru
bunurile primite;
 cea de împrumutător, prin oferirea că tre parteneri de credite -clienți, pentru
bunuri livrate și/sau servicii prestate. ( Bucătaru, 2006:193)
Condițiile ce trebuiesc înteplinite în gestiunea creditului client, pentru a se asigura
creșterea eficienței activității, ca urmare a practicării politi cii creditului comercial sunt:
 diminuarea la minim a perioadei de creditare;
 micșorarea ponderii creditului comercial în totalul cifrei de afaceri, pentru a nu
afecta lichiditatea firmei;
 stabilirea unor modalități de plată sigure și rapide;
 stabilirea de penalități pentru nerespectarea condițiilor din contract;
 obținerea de informații reale și complete despre client, astfel încât acesta să fie
solvabil iar riscul afacerii să fie minim;
 creșterea cifrei de afaceri cu ajutorul creditului comercial. ( Lăcătuș , 2013:122)
Creditul furnizor este reprezentat de obligațiile de plată ale întreprinderii, fiid considerat
ca o finanțare obținută de la furnizorii săi.
În scopul diminuării sau minimizării riscului de neîncasate a creanțelor, întreprinderile
realizează aș a numite politici sau strategii de credit comercial. În vederea selecției
clienților întreprinderea utilizează următoarele metode:
 Metoda scorurilor;
 Metoda ABC.
Metoda scorurilor presupune elaborarea unei funcții scor prin luarea în calcul a
indicatorilor economico financiari. Fiecărui indicator i se va atribui un anumit grad de
importanță, iar funcția scor va fi egală cu produsul dintre fiecare indicator și coeficientul
de importanță atribuit. Există mai multe modele în practică, însă printre cele mai
cunoscute atât pe plan intern cât și internațional amintim modelul Z a lui Altman și

31
modelul J. Conan -Holder. Funcția scor va avea valori diferite de la un client la altul,
valori care se vor încadra în anumite limite dinainte stabilite. Neajunsurile acestei
metode sunt cu privire la sursa informațiilor culese din exteriorul întreprinderii. Pentru
a diminua acest neajunsuri metoda este completată cu informații calitative privind
productivitatea muncii, scăderea competitivității, investițiile nerentabile, calita tea
managementului, contribuind la alcătuirea unor modele mai detaliate privind riscul de
faliment.
Se atribuie entității analizate o notă Z, numită „ scor” ce reprezintă o combinație a mai
multor rate.
Prin urmare formula devine:
Z = 𝑎1𝑅1+𝑎2𝑅2+𝑎3𝑅3+…+ 𝑎𝑛𝑅𝑛;
unde: 𝑅1𝑅2𝑅3… 𝑅𝑛 – reprezintă valorile diverselor rate financiare;
𝑎1𝑎2𝑎3… 𝑎𝑛 – reprezintă ponderea de importanță economică a cordată ratelor
financiare.
În funcție de valoarea acordată scorului , entitatea este considerată sănătoasă sau
falimentară. Procesul este cunoscut în literatură ca și procedeul analizei discriminate
multiple (MDA – Multiple Discriminat Analysis). (Mironiu c et al., 2013:138)

În anul 1968 a fost construit modelul Z al lui Altman, care se exprimă conform formulei:
 Z =1,2X1+1,4X2+3,3X3+0,6X4+1,0X5;
unde:
 X1 ne arată proporția capitalul circula nt față de totalul activelor , valoarea lui
dorindu -se a fi cât mai mare, întrucât exprimă cât de eficient au fost folosite
activele;
 X2 se determină ca raport între profitul reinvestit și total active , fiind o măsură
a capacității de finanțare internă a în treprinderii;
 X3 se calculează ca profit brut din exploatare (înainte de plata dobânzilor și
impozitelor) raportat la totalul activelor fiind o măsură a rentabilității ;
 X4 arată raportul între capitalul social (la valoarea de piață) și totalul datoriilor.
Este o măsură a nivelului de îndatorare și echilibrului financiar pe termen lung.

32
 X5 este o măsură a randamentului activelor a productivității afacerii,
determinându -se ca raport între vânzări (cifra de afaceri) și total active . (Trenca,
2013:209)
Analizâ nd rezultatul obținut putem clasifica firmele astfel:
 Dacă Z < 1,8 falimentul firmei este iminent;
 Dacă Z este cuprins în intervalul [1,8;3) deși firma este în dificultate își poate
redresa activitatea;
 Dacă Z > 3 firma este solvabilă.

Analiștii J.Conan și M.Holder sunt cei care au implementat modelul Conan -Holder.
Acest model se reprezintă astfel:
 Z =16X1+22X2 -87X3 -10X4+24X5;
 X1: rata lichidității imediate care se determină ca diferență dintre activele
curente (ACR) și stocuri (S), diferență care se rap ortează la datoriile curente ale
entității (DCR);
 X1 = 𝐴𝐶𝑅 −𝑆
𝐷𝐶𝑅;
 X2: rata stabilității financiare , este raportul dintre capitalurile permanente
(CPM) și totalul pasivului bilanțier (PB) ;
 X2 = 𝐶𝑃𝑀
𝑃𝐵;
 X3: gradul de finanțare a vânzărilor d in surse externe , reprezintă raportul dintre
cheltuielile financiare (CF) și cifra de afaceri netă a entității (CAN) ;
 X3 = 𝐶𝐹
𝐶𝐴𝑁;
 X4: rata de remunerare a personalului , se calculează ca raport între cheltuielile
cu personalul (CP) și valoarea adău gată (VA) ;
 X4 = 𝐶𝑃
𝑉𝐴;
 X5: rata rentabilității valorii adăugate , se determină ca raport între rezultatul
brut al exploatării (RBEXP) și valoarea adăugată (VA).
(Achim, 2014:336 -337)
 X5 = 𝑅𝐵𝐸𝑋𝑃
𝑉𝐴.

Prin uti lizarea acestui model se obțin următoarele categorii de entități:

33
 Dacă Z < 4, entitatea este aproape de faliment ;
 Dacă Z aparține intervalului (4;9) deși entitatea se află într -o stare de
incertitudine, există totuși posibilitatea de redresare;
 Dacă Z > 9 entitatea este solvabilă.

Metoda ABC ne ajută în evaluarea clienților. Conform acestei metode clienții unei
întreprinderi pot fi grupați astfel:
 Grupa A, include clienți importanți care reprezintă 60% din totalul creanțelor și
aproximativ 10% din totalul clienților;
 Grupa B este reprezentată de clinți semnificativi cu o pondere de 30% din soldul
total al creanțelor și circa aceeași pondere din numărul total al clienților;
 Grupa C cuprinde acei clienți care sunt mai puțin semnificativi pentru entitate.
Aceștia dețin o pondere de 10% din totalul creanțelor și aproximativ 6 0% din
numărul total al clienților.

Fiecărei grupe îi va corespunde o anumită durată de încasare și în funcție de încadrarea
în aceste grupe clienții vor beneficia de un anumit volum al c reditului comercial.

2.4.3 POLITICA CREDITULUI COMERCIAL

Obiectivul principal al politicii creditului comercial este sporirea cifrei de afaceri și
cresterea profitului net.
Politica creditului comecial este îndreptată spre patru elemente;
 perioada cred itului;
 calitatea creditului;
 bonificațiile acordate pentru încurajarea plații;
 procedee folosite pentru încasarea creanțelor. ( Nistor, 2002:184)

Perioada creditului face referire la intervalul de timp pe care îl are la dispozitie
cumpărătorul pentru a p lăti bunurile sau serviciile achiziționate. Această perioadă diferă
în funcție de bunurile sau serviciile achiziționate.
Calitatea creditului se referă la credibilitatea și forța financiară minimă a clienților.

34
Sistemul celor „ cinci C” ai creditului este una dintre metodele utilizate pentru
măsurarea calității creditului. Factorii folosiți de acest sistem sunt:
 caracterul – urmărește modul în care clientul își respectă obligațiile la scadență;
 capacitatea – face referire la judecata subiectivă față de cli enți cu privire la
puterea financiară;
 capitatlul care rezultă din situațiile financiare prezentate;
 colateralul – evidențiază garanțiile în active pentru obținerea creditului;
 condițiile ce trebuiesc îndeplinite pentru a obține creditul.
Bonificațiile aco rdate pentru încurajarea plății ia în calcul posibilitatea folosirii
rabatului din suma totală ce trebuie achitată.
Procedeele folosite pentru încasarea creditelor facilitează un control permanent al
sumelor de încasat de la clienți.
Durata medie de înca sare a clienților (DMIC) este un indicator de eficiența
operațională a activității comerciale a firmei și exprimă numărul de zile dintre
momentul vânzării și momentul primirii efective a banilor de la clienți.

DMIC = 𝑠𝑜𝑙𝑑 𝑐𝑟𝑒𝑎𝑛 ț𝑒 𝑐𝑙𝑖𝑒𝑛 ț𝑖∗360
𝑣𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑣â𝑛𝑧ă𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑝𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑑𝑎 𝑐𝑢𝑚𝑢𝑙𝑎𝑡 ă .

Fiind un indicator de analiză economico -financiară generală a firmei, durata medie de
încasare cuprinde toate tipurile de creanțe: clienți, clienți incerți, clienți -facturi de
întocmit, clienți în afara bilanțului.

2.5 DISPONIBILITĂȚILE BĂNEȘTI ALE ÎNTREPRINDERII

În componența disponibilităților bănești ale unei societăți intră sumele aflate în casă, în
conturile bancare, plasamente și alte valori. Aceste disponibil ități bănești sunt necesare
pentru asigurarea unei bune funcționări a societății. Cu ajutorul lor se pot plăti furnizorii
de materii prime, salariile angajaților, precum și alte cheltuieli ce țin sau nu de procesul
de producție.
Metoda volumului disponibil ităților față de perioada precedentă depinde de o serie de
factori precum:
 viteza de rotație a activelor circulante;

35
 raportul dintre nivelul creanțelor și nivelul datoriilor pe termen scurt;
 nivelul profitului;
 efectele și termenele de încasare a titluril or de plasament;
 raportul dintre termenele de încasare a creanțelor ș i cele de plată a obligațiilor.
Atunci când disponibilitățile bănești sunt minime por apărea o serie de consecințe:
 imposibilitate de onorarea imediată a plăților;
 penalități și costuri suplimentare, ca urmare a întârzierii în onorarea obligațiilor
de plată;
 nevoia de a contracta credide putătoare de dobânzi;

Figura nr. 6 Consecințe ale disponibilităților bănești minime
( Sursa: Prelucrări ale autoarei)

Și atunci când disponibilitățile bănești se află la un nivel superior pot apărea consecințe.

*•Imposibilitate de onorare imediată a plăților
*•Penalități și costuri suplimentare, ca urmare
a întârzierii în onorarea obligațiilor de plată
*•Nevoia de a contracta credide pu rtătoare de
dobânzi

36
Figura nr. 7 Consecințele disponibilităților bănești aflate la un nivel superior

( Sursa : Prelu crări ale autoarei)

Imobilizări
de
lichidități
Lipsa unei politici de
plasament
Neconservarea și nefructificarea
lichidităților având în vedere
efectele inflației

37
3. STUDIU DE CAZ LA S.C. EUROCOM INVEST S.R.L.

3.1. PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂȚII

Tabel ul nr. 1 Prezentarea societății
Denumire entitate S.C. Eurocom Invest S.R.L.
Sediu Str. Câmpului nr. 38, C luj-Napoca,
Jud. Cluj
Formă juridică Persoană juridică română
Societate cu răspundere limitată
Cod unic de Înregistrare la Oficiul
Registrului
Comerțului 15269482
Numărul și data înregistrării la Oficiul
Registrului Comerțului J12/590/2003
Capital soc ial 200 RON
Cod și denumire clasă CAEN 4774
Comerț cu amânuntul al articolelor medicale
și
ortopedice în magazine specializate
Contact Telefon : 0726329946
Email : office@dentaloffice -cj.ro
( Sursa : Prelucrări ale autoarei)

 Scurt istoric
EUROCOM INVEST S RL activează pe piața de comerț din România încă din anul
2003. Se mândrește cu seriozitatea și promptitudinea oferită clienților și
colaboratorilor entității și încearcă constant să își îmbunătățească serviciile.
La ei puteți găsi produse pentru: Stomatol ogie, Tehnica Medicala, Uniforme și
Îmbrăcăminte Medicală și Produse Bio .
Eurocom Invest oferă servicii de prelucrare CAD CAM și prin divizia de vânză ri
comercializarea de echipamente medicale.

38
 Analiza activității entității economice

Entitatea are în principal activități în domeniile: producție, distribuție, transport,
comercializare. Astfel că entitatea are un sediu în luj care permite realizarea produselor
stomatologice, stocarea și livrarea lor într-un timp eficient.
Înființat în anul 2003, Eurocom Invest dispune de aparatură modernă conformă cu
standardele UE, precum și de o echipa de tehnicieni dentari Cluj talentați.
De-a lungul timpului, firma a experimentat schimbări majore în domeniu l știintei și
medicinei, evoluând la cele mai performante tehnologii. Întreprinderea propune o gamă
largă de lucrari protetice din materiale de calitate, executate rapid.
Eurocom Invest dispune de propriul Centru de prelucrare C AD/CAM pentru zirconiu –
echipamentele ș i blankurile de zirconiu sunt exclusiv de proveniență UE.
Activitatea pe ca re o desfășoară în principal are codul 4774 , cod care reprezintă Comerț
cu amânuntul al articolelor medicale și ortopedice în magazine specializate .
Principalele produs e date comercializării sunt : proteze fixe, ceramica pe zirconiu,
zirconiu integral, DCR metal, DCR fibra de sticla, compozit pe suport de fibra de sticla,
disilicat de litiu, schelet zirconiu CAD/CAM , lucrări protetice mobile, schelet fibra de
sticla.
 Activitatea de marketing

În activitatea de marketing, eforturile în 2017 s -au concetrat pe creșterea cotei de piață,
în segmentul comerțului cu amănuntul, încercând să sprijine necesarul clienților români
dar și a celor din țările Uniunii Europene, ca de exe mplu: Germania, Luxemburg,
Franța.

 Piața și concurența

SC Eurocom Invrest SRL este prezentată pe piețele din domeniu atât ca producător cât
și ca distribuitor de lucrări protetice. Concurentul principal este firma SC Dentamir
SRL.

39

3.2 ANALIZA EVOLUȚIE I ACTIVELOR CIRCULANTE

În prima parte a studiului am analizat evoluția poziției financiare, iar pentru a putea
reflecta mai fidel realitatea am luat fiecare componentă a activelor circulante în parte
utilizând atât o analiză extensivă cât și una intensiv ă acolo unde a fost cazul. Aceasta
se prezintă după cum urmează:
Tabel ul nr. 2 Analiza evoluției poziției financiare
(Sursa : Prelucrări ale autoarei)
În perioada 2013 -2017, evoluția activelor circulante pe categori principale de active
circulante se prezi ntă în mod grafic astfel:
Graficul 1. Evoluția activelor circulante la S.C. Eurocom Invest S.R.L.

(Sursa : Prelucrări ale autoarei)
0100.000200.000300.000400.000500.000600.000700.000800.000900.000
2013 2014 2015 2016 2017Stocuri
Creante
Investitii pe termen scurt
Casa si conturile la banci
Active circulante

40
Pe baza datelor extrase din balanță și a graficului anterior se constată următoarele:
 Se poate observa o evoluție ascendent ă a activelor circulante atât pe total cât și
pe elementele componente (stocuri, creanțe, casa și conturi la bănci).
 În anul 2014 se remarcă o creștere cu 11,31 % față de anul 2013 la nivelul
activelor circulante, fapt datorat creșterii volumului de stocuri , creanțe și a casei
și conturilor la bănci.
 În anul 2015 se înregistrează o creștere de 24,86 % față de anul precedent
atingându -se nivelul maxim pe perioada analizată. Această creștere se
doatorează majorării volumului stocurilor în anul analizat față de anul 2014 cu
138280 lei, apoximativ 28%.
 În anul 2016 se remarcă o ușoară creștere față de anul 2015 de doar 7,57%.
Această creștere se datorează creșterii elementelor din componența activelor
circulante, mai puțin a investițiilor pe termen scurt care rămâ n nule pe toată
perioada analizată, dar și a volumului casei și conturilor la bănci care scade cu
apeoximativ 15%. Astfel față de anul 2015 se înregistrează următoarele creșteri:
stocurile cresc cu 6,07%.
 Și în anul 2017 activele circulante continuă să cr escă ușor, acest fapt datorându –
se în special creșterii nivelului conturilor la bănci și a casei care se dublează față
de anul 2016.
 Pe ansamblul perioadei analizate, activele circulante înregistrează o creștere de
la 515.623 lei în 2013 la 813.352 lei în 2017 .
Tabelul nr. 3 Analiza evoluției stocurilor

( Sursa : Prelucrări ale autoarei)

41
Analiza evoluției activelor stocurilor pe categorii peincipale, conform perioadei
2013 -2017, se prezintă în mod grafic astfel:
Graficul 2. Evoluția stocurilor la S.C. Eur ocom Invest S.R.L.

(Sursa : Prelucrări ale autoarei)
Pe baza graficului de mai sus și a datelor extrase din balanță se constată mișcări
semnificative în totalul stocurilor, tendința pe ansambu fiind una de scădere.
 În anul 2014 față de 2013 stocurile înr egistrează o creștere de doar 6,44%.
Acestă creștere este influențată în mod special de creșterea stocului de materii
prime și materiale, care ajunge de la 11.153,01 lei în 2013 la 16.473,85 în 2014,
adică crește cu aproximativ 48%.
 Stocurile continuă să c rescă și în anul 2015, dar mult mai considerabil. În acest
an se înregistrează o creștere de 27,97%, fapt datorat în principal majorării
materiilor prime și materialelor cu 76,6%, dar și a produselor finite și mărfurilor
care cresc de la 477.539,38 lei la 602.915,55 lei.
 În anul 2016 se înregistrează o creștere de 5,89% față de anul anterior, pe
componente principale situația prezentându -se după cum urmează: materiile
prime și materiale scad cu 11,83%, produsele finite și mărfurile 5,37 %. Pe
parcursul aces tui an atât avansurile pentru cumpărări de stocuri cât și ambalajele
au crescut considerabil. Dacă în 2015 avansurile pentru cumpărări de stocuri
0,00100.000,00200.000,00300.000,00400.000,00500.000,00600.000,00700.000,00800.000,00
2013 2014 2015 2016 2017Materii prime și
materiale consumabile
Productie în curs de
execuție
Produse finite și marfuri
Avansuri pentru
cumparaturi de stocuri
Stocuri

42
erau în valoare de 589,25 lei în anul 2016 au ajuns la 8646,48 lei, iar ambalajele
de la 21,46 lei la 326,95 l ei.
 Nivelul stocurilor con tinuă să crească în 2017 fiind influențat de creșterea
semnificativă a avansurilor pentru cumpărări de stocuri, care cresc de
aproximativ trei ori față de anul 2017, dar și de majorarea stocului de materii
prime și materiale care cresc cu 29,06% față de anul precedent.
 Analizând evoluția stocurilor pe întreaga perioadă se poate observa o tendință
ascendentă, astfel de la 464.413 lei în 2014 valoarea stocurilor ajunge la 717.196
lei în 2017.

Analiza evoluției stocurilor de materii prime și materiale (SMP)
 Analiza extensivă se prezintă după cum urmează:
Tabel ul nr 4. Analiza utilizării extensive a stocurilor de materii prime și materiale
Perioada Indicatori –
Corelații Interpretare/Cauze
2014/2013 𝐼𝑆𝑀𝑃 > 100 𝐼𝑆𝑀𝑃 = 147,71 %
Se constată o creștere a stocului de materii prime și
materiale cu 47,71 % față de anul anterior, acest lucru
datorându -se creșterii volumului valoric atât al
materiilor prime cât și a materialelor consumabile.
(balanță)
2015/2014 𝐼𝑆𝑀𝑃 >100
𝐼𝑆𝑀𝑃 = 176,6 %
Stocul de materii prime și materiale înregistrează o
creștere accentuată față de 2014 datorată creșterii
materilor prime cu aproape jumătate din volumul anului
precedent, volumul acestora majorându -se de
aproximativ 1,7 ori în anul 20 15.
2016/2015 𝐼𝑆𝑀𝑃 < 100
𝐼𝑆𝑀𝑃 = 88,17 %
În anul 2016 are loc o scădere a stocurilor de materii
prime și materiale cu 11,83 %, valoarea acestora

43
scăzând de la 29.093 lei în 2015 la 25.649,94 lei în anul
analizat.
2017/2016 𝐼𝑆𝑀𝑃 > 100
𝐼𝑆𝑀𝑃 = 129,06 %
Se poate observa o creștere semnificativă a stocurilor de
materii prime și materiale în anul 2017, acestea
majorându -se cu 29,06% față de anul 2016. Acestă
majorare este influențată de creșterea numărului de
clienți ai firmei
Sintez ă
2013 – 2017 𝐼𝑆𝑀𝑃 > 100
𝐼𝑆𝑀𝑃 < 100
Concluzie: Evoluția stocurilor de materii prime și
materiale aș a cum se poate observa este ascendentă, mai
puțin în anul 2016 când se înregistrează o scădere la
nivelul materiilor prime și materialelor .
(Sursa : Prelucrări ale autoarei)
Tabelul de mai sus ilustrează evoluția stocului de materii prime și materiale în perioada
2013 – 2017. Putem spune că evoluția materiilor prime și materialelor este în general
una ascendentă, cu excepția anului 2016, fi ind înfluențată de îmbunătățirile aduse de la
an la an în cadrul entității.

Tabelul nr 5 . Analiza utilizării i ntensive a stocurilor de materii prime si materiale
Perioada Indicatori –
Corelații Interpretare/Cauze

2014/2013
𝐼𝑆𝑀𝑃 > 100
𝐼𝐶𝑀 < 100
𝐼𝐶𝐴𝑁 > 100
𝐼𝐶𝐴𝑁 > 𝐼𝐶𝑀
𝐼𝑆𝑀𝑃 = 147,71 %, 𝐼𝐶𝑀 = 96,12 %, 𝐼𝐶𝐴𝑁 = 127,09 %,
Situația reflectă o creștere a stocurilor de materii prime
și materiale pe fondul creșterii gradului de valorificare
a materiilor prime și materiale care se datorează
accelerării vitezei de rotație a stocului de materii prime
și materiale, dar și reducerii consumului de materiale la
unitatea valorică a cifrei de afaceri.

44

2015/2014
𝐼𝑆𝑀𝑃 > 100
𝐼𝐶𝑀 < 100
𝐼𝐶𝐴𝑁 > 100
𝐼𝐶𝐴𝑁>𝐼𝐶𝑀
𝐼𝑆𝑀𝑃 = 176,6 %, 𝐼𝐶𝑀 = 89,47 %, 𝐼𝐶𝐴𝑁 = 117,19 %,
𝐼𝐶𝐴𝑁 >𝐼𝐶𝑀
În 2015 stocurile de materii prime și materiale cresc
consistent față de anul anterior ajungând de la
16.473,85 lei în 2014 la 29.093,07 lei în 2015 , fapt ce se
datorează creșterii gradului de valorificare a materilor
prime și material, situație ce apare ca urmare a reducerii
consumului specific si a duratei ciclului de fabricație .

2016/2015
𝐼𝑆𝑀𝑃 > 100
𝐼𝐶𝑀 >100
𝐼𝐶𝐴𝑁 < 100
𝐼𝐶𝐴𝑁 <𝐼𝐶𝑀 𝐼𝑆𝑀𝑃 = 105,89 %, 𝐼𝐶𝑀 = 118,52 %, 𝐼𝐶𝐴𝑁 = 94,34 %,
𝐼𝐶𝐴𝑁 < 𝐼𝐶𝑀
Situația reflectă o creștere a stocurilor de materii prime
și materiale pe fondul diminuării vânzărilor și implicit
reducerii gradului de valorificare a materiilor prime,
situație datorată creșterii costului de achiziție .

2017/2016
𝐼𝑆𝑀𝑃 > 100
𝐼𝐶𝑀 < 100
𝐼𝐶𝐴𝑁 >100
𝐼𝐶𝐴𝑁 >𝐼𝐶𝑀 𝐼𝑆𝑀𝑃 = 129,11 %, 𝐼𝐶𝑀 = 76,6%, 𝐼𝐶𝐴𝑁 = 100,6 %,
𝐼𝐶𝐴𝑁 >𝐼𝐶𝑀
Această situație reflectă o creștere a stocurilor de
materii prime și materiale pe fondul creșterii gradului
de valorificare al materiilor prime și materialelor. Acest
fapt se datorează creșterii prețului materialelor.
(Sursa: Prelucrări ale autoarei)
Conform perioadei analizate toate componentele calculate înregistrează fluctuații de la
un an la altul , mai puțin indicele stocului de materii prime care crește în fiecare an .
Acestă creștere în rândul stocurilor de materii p rime se datorează aprovizionării în
devans pentru a beneficia de anumite reduceri de preț.

45
Analiza evoluției stocului de produse finite și mărfuri
Tabelul nr 6 . Analiza dinamicii stocurilor de produse finite și mărfuri (SPF)
Perioada Indicatori –
Corel ații Interpretare/Cauze

2014/2013
𝐼𝑆𝑃𝐹 < 100
𝐼𝐶𝐴𝑁 > 100
𝐼𝐶𝐴𝑁 > 𝐼𝑆𝑃𝐹 𝐼𝑆𝑃𝐹 = 105,38 %, 𝐼𝐶𝐴𝑁 = 127,09 %,
Stocurile de produse finite și mărfuri înregistrează o
creștere cu 5,38% față de anul anterior, aceasta a pare
ca urmare a creșterii ritmului vânzărilor cu 27,09%
comparative cu anul 2013 .

2015/2014
𝐼𝑆𝑃𝐹 > 100
𝐼𝐶𝐴𝑁 > 100
𝐼𝐶𝐴𝑁 > 𝐼𝑆𝑃𝐹
𝐼𝑆𝑃𝐹 = 126,25 %, 𝐼𝐶𝐴𝑁 = 117,19 %,
Această situație reflectă o creștere a stocurilor de
produse finite și mărfuri de la 477.539,38 lei în 2014
la 602.915,55 lei în 2015 . Corelând această majorare
cu ritmul de creștere al vânzărilor se constată o
gestionare favorabilă a stocurilor de produse finite și
mărfuri.

2016/2015
𝐼𝑆𝑃𝐹 > 100
𝐼𝐶𝐴𝑁 > 100
𝐼𝐶𝐴𝑁 > 𝐼𝑆𝑃𝐹 𝐼𝑆𝑃𝐹 = 105,89 %, 𝐼𝐶𝐴𝑁 = 94,34 %,
Stocurile de produse finite și mărfuri înregistrează o
creștere cu 5,89% față de anul 2015 . Corelând aceasta
cu ritmul de creștere al v ânzărilor se constată o
gestionare eficientă prin accelerarea ritmului de livrare
și reducerea timpilor de livrare.

2017/2016
𝐼𝑆𝑃𝐹 > 100
𝐼𝐶𝐴𝑁 > 100
𝐼𝐶𝐴𝑁 < 𝐼𝑆𝑃𝐹 𝐼𝑆𝑃𝐹 =103,79 %, 𝐼𝐶𝐴𝑁 =100,6 %
𝐼𝑆𝑃𝐹 ne arată că stocurile de produse finite și mărfuri
înregistrează o creștere de 3,79 % față de perioada
precedentă. Acestă creștere se datoreaz ă dezvoltării
activității economice a întreprinderii.

46

Sinteză
2013 – 2017 𝐼𝑆𝑃𝐹 > 100
𝐼𝑆𝑃𝐹 >100
𝐼𝐶𝐴𝑁 > 𝐼𝑆𝑃𝐹
𝐼𝐶𝐴𝑁 < 𝐼𝑆𝑃𝐹 Concluzie:
S.C. Eurocom Invest S.R.L își gestionează diferit de la
an la an stocurile de produse finite și mărfuri.
(Sursa : Prelucrări ale autoarei)
În continuare voi analiza cea de -a doua componentă a stocu rilor și anume creanțele.
Tabelul nr 7 . Analiza evoluției creanțelor
(Sursa : Prelucrări ale autoarei)
Analiza evoluției creanț elor pe categorii principale, conform perioadei 2013 – 2017,
este reprezentată în mod grafic după cum urmează:
Graficul nr 3 . Evoluția creanțelor la S.C. Eurocom Invest S.R.L.

(Sursa: Prelucrări ale autoarei)
0,0010.000,0020.000,0030.000,0040.000,0050.000,0060.000,0070.000,0080.000,0090.000,00
2013 2014 2015 2016 2017Creanțe comerciale
Avansuri platite
Sume de încasat de
la entitățile din grup
Alte creanțe
Total creanțe

47
 Pe baza tabelului și a graficului de mai sus se constată că în anul 2014 creanțele
cresc considerabil față de anul anterior ajungând de la 39.352 lei la 65.783 lei.
Aceas tă creștere se datorează în principal creșterii creanțelor comerciale cu
75,07% în anul 2014 față de 2013.
 Crențele totale scad în anul 2015 față de 2014 cu 21,23%. Situația este
influențată în principal de scăderea considerabilă a altor creanțe, care ajun g de
la 26.192,22 lei în 2014 la 12.635,97 lei în 2015. Și creanțele comerciale
înregistrează diminuări de aproximativ 1%, iar restul componentelor
înregistrează valori nule.
 În anul 2016 situația se îmbunătățește semnificativ, nivelul creanțelor totale
crescând cu 40,08%. Situația pe elemente componente se prezintă astfel:
creanțele comerciale cresc cu 76,89%, atingând nivelul maxim din perioada
analizată, alte creanțe scad cu 74,06%, iar celelalte elemente înregistrează
valori nule.
 Anul 2017 se caracter izează printr -o ușoară creștere de doar 8,98% față de
perioada precedentă. Astfel nivelul creanțelor în 2017 crește cu 6703 lei față de
2016 și ajunge la 81301 lei. Creșterea volumului total al creanțelor se datorează
în principal creșterii de 4,24 ori a a ltor creanțe.

Analiza creanțelor comerciale :
 Analiza extensivă se prezintă astfel:
Tabelul nr 8. Analiza ritmului de modificare a creanțelor comerciale
Perioada Indicatori –
Corelații Interpretare/Cauze

2014/2013
Icc > 100 Icc = 167,17 %
Creanțele comer ciale cresc cu 67,17 % față de anul anterior,
valoarea ajungând de la 39.352 lei în 2013 la 65.783 lei în 2014 .
Această creștere apare ca urmare a unor cauze legate de
intensificarea vânzărilor către clienți.

48

2015/2014
Icc < 100 Icc = 78,77 %
Creanțele c omerciale ating 51.816 lei înregistrând o scădere cu
21,23% față de anul 2014 .

2016/2015
Icc > 100 Icc = 140,08 %
În anul 2016 creanțele comerciale cresc din nou cu 40,08 %, ca
urmare a unor cauze legate de intensificarea vânzărilor către
clienți.

2017/2016
Icc > 100 Icc = 112,01%
Anul 2017 aduce o nouă creștere în rândul creanțelor comerciale
de 12,01% datorită dezvoltării activității comerciale (volumul
vânzărilor este în creștere).
(Sursa : Prelucrări ale autoarei)
Dacă facem o sinteză pe perioad a 2013 – 2017, s e constată o evoluție diferită de la
an la an a creanțelor comerciale realizate pe fondul dezvoltării activității comerciale
(intensificarea vânzărilor), tendința generală fiind una de creștere.

 Analiza intensivă (analiza corelativă între Icc și 𝐼𝐶𝐴𝑁)
Tabelul nr 9. Analiza corelației între dinamica creanțelor comerciale (CC) și
dinamica cifrei de afaceri (CAN)
Perioada Indicatori –
Corelații Interpretare/Cauze

2014/2013
Icc > 100
𝐼𝐶𝐴𝑁 > 100
Icc > 𝐼𝐶𝐴𝑁

Icc = 175,0 7%, 𝐼𝐶𝐴𝑁 = 127,09 %, Icc > 𝐼𝐶𝐴𝑁
În 2014 creanțele comerciale cresc cu 75,07 % față de
anul anterior. Situația prezentă reflectă o dezvoltare a
activității comerciale pe fondul creșterii a vitezei de
rotație a creanțelor comerciale. Cum creanț ele
comerciale se mențin în termenele contractuale situația
este favorabilă entității.

49

2015/2014
Icc < 100
𝐼𝐶𝐴𝑁>100
Icc < 𝐼𝐶𝐴𝑁 Icc = 98,96 %, 𝐼𝐶𝐴𝑁 = 117,19 %
În 2015 față de 2014 se constată o creștere a vitezei de
rotație a creanț elor pe fondul scăderii volumului
creanțelor comerciale.

2016/2015
Icc > 100
𝐼𝐶𝐴𝑁 <100
Icc > 𝐼𝐶𝐴𝑁
Icc = 176,89 %, 𝐼𝐶𝐴𝑁 = 94,34 %
În 2016 se observă o creștere a creanțelor comerciale
cu 76,89% față de anul anterior. Situația indică o
acumulare a creanțelor comerciale fără realizarea unei
activități comerciale corespunzătoare.
2017/2016 Icc < 100
𝐼𝐶𝐴𝑁 >100
Icc < 𝐼𝐶𝐴𝑁 Icc = 97,25 %, 𝐼𝐶𝐴𝑁 =129,1 %
Se constată o creștere a vite zei de rotație a creanțelor pe
fondul scăderii volumului creanțelor comerciale și a
creșterii cifrei de afaceri, situația fiind una favorabilă.
(Sursa : Prelucrări ale autoarei)
Se observă că volumul creanțelor comerciale înregistrează evoluții diferențiate de la un
an la altul, pe fondul inte nsificării vânzărilor.Pe întreaga perioadă de analiză se constată
că pe fondul unei gestionări eficiente a creanțelor comerciale, situația apare una
favorabilă.
Analiza evoluției altor creanțe:
Tabelul nr 10. Analiza dinamicii altor creanțe (Acr)
Perioada Indicatori –
Corelații Interpretare/Cauze

2014/2013
𝐼𝐴𝑐𝑟< 100 𝐼𝐴𝑐𝑟 = 156,49 %
În anul 2014 se constată o creștere importantă a
creanțelor față de anul precedent de la 16.737,33 lei în
2013 la 26.192,22 lei în 2014 .

50

2015/2014
𝐼𝐴𝑐𝑟< 100 𝐼𝐴𝑐𝑟= 48,24 %
Se observă o scădere semnificativă a altor creanțe față de
2014 de aproximativ 13.600 lei, scădere datorată
evoluției descendente a creanțelor legate de alți debitori.
2016/2015 𝐼𝐴𝑐𝑟< 100 𝐼𝐴𝑐𝑟= 25,94 %
Alte creanțe comerciale scad considerabil cu 74,06% în
anul 2016 față de 2015 .
2017/2016 𝐼𝐴𝑐𝑟 < 100 𝐼𝐴𝑐𝑟= 424,19%
Se constată o creștere de aproximativ 4,3 ori a altor
creanțe în 2017 față de 2016 datorată în principal a
evoluției ascendente a creanțel or legate de alți debitori.
(Sursa : Prelucrări ale autoarei)
Categoria altor creanțe înregistrează mișcări semnificative, înregistrând mai întâi o
creștere în anul 2014 de 56,49% față de 2013, fiind urmată de două scăderi consecutive
foarte mari. În anul 2015 volumul altor creanțe scade cu mai bine de jumătate, iar în
2016 scade cu aproximativ 74%, atingând punctul minim din perioada analizată. În anul
2017 se atinge punctul maxim cand volumul altor creanțe crește semnificativ față de
perioada precedentă.

Tabel nr 11 . Analiza evoluției trezoreriei

(Sursa : Prelucrări ale autoarei)

51
Analiza evoluției trezoreriei pe categor ii principale, pe perioada 2013 – 2017 , se
prezintă în mod grafic astfel:
Graficul 4 . Evoluția trezoreriei la S.C. Eurocom Invest S.R.L.

(Sursa: Prelucrări ale autoarei )
Pe baza tabelului și a graficului de mai sus se constată urmatoarele:
 În anul 2014 față de 2013 se constată o creștere a trezoreriei cu 15,1% datorită
creșterii conturilor la bănci cu 17,79 % și a numerarului din caserie cu 13,65%.
 Nivelul trezoreriei crește considerabil în anul 2015, mărindu -și volumul de
aproximativ trei ori față de anul precedent. Astfel de la 13.648 lei în 2014 ajunge
în 2015 la 32.182 lei. Acestă situație este influențată de creșterea semnificativă
a conturilor la bănci cu aproximativ 15.700 lei.
 Trezoreria înregistrează o scădere în anul 2016 de 15%. Pe componente
principale de elemente situația se prezintă astfel: conturile la bănci scad cu
32,6%, fiind cauza care duce la diminuarea trezoreriei, iar numerarul crește cu
16,35%.
 În anul 2017 trezoreria înregistrează o creștere de aproximativ 1,6 ori, ajungând
la 42.778 lei de la 27.351 lei în 2016. Acestă majorare semnificativă este dată în
special de creșterea volumului conturilor la bănci, care cresc cu 80,04% în 2017
față de anul precedent, dar și de creșterea numerarului din casieria entițății cu
32%.
0,005.000,0010.000,0015.000,0020.000,0025.000,0030.000,0035.000,0040.000,0045.000,00
2013 2014 2015 2016 2017Conturile la bănci
Casa
Investitii pe termen scurt
Trezoreria

52
În ceea ce privește dinamica trezoreriei aceasta se prezintă după cum urmează:
Tabelul nr 12 . Analiza dinamicii trezoreriei
Perioada Indicatori –
Corelații Interpretare/Cauze

2014/2013
𝐼𝑇𝑅 > 100 𝐼𝑇𝑅= 115,1 %
Se observă o creștere cu 15,1% a tre zoreriei societății
în anul 2014 ca urmare a creșterii disponibilităților
bănești din casă și bancă.

2015/2014
𝐼𝑇𝑅> 100 𝐼𝑇𝑅= 235,8 %
În anul 2015 se constată o creștere substanțială a
trezoreriei, cu aproape 134%, datorită creșterii
cosiderabile a conturilor la bănci. În această perioadă
se atinge nivelul maxim de 20.616,5 lei. Nivel de
aproape patru ori mai mare decât în anul preceden t.
Situația este una favorabilă pentru întreprindere.

2016/2015
𝐼𝑇𝑅< 100 𝐼𝑇𝑅= 84,99 %;
În anul 2016 trezoreria înregistrează o scădere de 15% .
Situația indică o degradare a stării de lichiditate care
dacă se extinde pe o perioadă mai lungă po ate duce la
incapacitatea de onorare a plăților imediate, întârziere
în onorarea plăților care pot implica penalități
suplimentare și nevoia de a apela la creditele de
trezorerie care sunt purtătoare de dobânzi .

2016/2017
𝐼𝑇𝑅> 100 𝐼𝑇𝑅= 156,4%;
Se observă că volumul trezoreriei crește în anul 2017
cu 56,4% față de anul 2016, datorită creșterii
semnificativă a conturilor la bănci.
(Sursa : Prelucrări ale autoarei)

53
Pe perioada analizată se poate observa o fluctuație a trezoreriei, pe ansamblu tendința
trezoreria fiind una de creștere. Creșterea trezoreriei din ultimul an este influențată și
de majorarea volumului vânzărilor întreprinderii.

3.3. ANALIZA EVOLUȚIEI VITEZEI DE ROTAȚIE

Tabelul nr 14 . Viteza de rotație a activelor circulante

(Sursa: Prelucrări ale autoarei)

Graficul 5 . Evoluția vitezei de rotație a activelor circulante la S.C. Eurocom
Invest S.R.L.

(Sursa : Prelucrări ale autoarei)
 Cu ajutorul tabelului și a graficului de mai sus se constată că viteza de rotație a
activelor ci rculante înregistrează fluctuații ușoare de la un an la altul, de la 2,26
0,000,501,001,502,002,503,00
2013 2014 2015 2016 2017Viteza de rotație a
activelor circulante

54
rotații în anul 2013 la 2,58 rotații în 2014. Atât în anul 2015 cât și în 2016 viteza
de rotație scade la 2,42 rotatii, respectiv 2,12 rotații. În 2017…….
 În anul 2013 viteza de rotație este de 2,58 ceea ce înseamnă că activele
circulante realizează 2,58 rotații pentru a obține cifra de afaceri de 1.164.871
lei.
 Recuperarea activelor circulante prin cifra de afaceri se realizează în 162 zile în
2013, în scădere la aproximativ 141 zile în 2014, fiind urmată de o creștere la
151 zile în anul 2015. Și în anul 2016 durata de recuperare înregistrează o
creștere la 172 zile, fiind urmată de o creșter e în anul 2017 la 181 de zile.

Pentru a putea face aprecieri corecte este necesară o ana liză detaliată a modului de
gestionare pe componente principale de active circulante.
Graficul 6 . Evoluția vitezei de rotație a stocurilor

(Sursa : Prelucrări ale autoarei )
 Analizând graficul de mai sus se poate observa că tendința vitezei de rotație est e
una de descreștere pe parcursul perioadei 2013 – 2017, ceea ce duce la scăderea
eficienței utilizării activelor, scăderea gradului de lichiditate a activului.
 Viteza de rotație a stocurilor creștere de la 2,51 rotații în 2013 la 2,99 rotații în
2014 urma te de descreșteri atât în anul 2015 cât și în 2016 de 2,74 rotații,
respectiv 2,44 rotații. Și în anul 2017 viteza de rotație a stocurilor scade la 2,38
rotații. Prin urmare dacă în 2014 stocurile se înlocuia u în aproximativ 4 luni, în
2017 perioada de în locuire crește până la aproximativ 5,9luni.
0,000,501,001,502,002,503,00
2013 2014 2015 2016 2017Viteza de rotație a
stocurilor

55

Graficul 7 . Evoluția vitezei de rotație a creanțelor

(Sursa : Prelucrări ale autoarei )

 După cum se poate observa din graficul de mai sus, viteza de rotație a creanțelor
înregistrează fluctuații accentuate de l a un a n la altul, atingând punctul maxim
de 33,46 rotații în anul 2015 și punctul mimim în 2014 de 22,51 rotații.
 Ritmul de încasare a creanțelor scade în 2014 de la 29,6 rotații la 22,51 rotații,
este urmat de o creștere semnificativă de 10,95 rotații aju ngând în 2015 la 33,46
rotații. În 2016 viteza de rotație scade considerabil la 22,55 rotații, fiind urmată
de o nouă scădere la 21,65rotații în 2017.

Graficul 8 . Evoluția vitezei de rotație a trezoreriei

(Sursa : Prelucrări ale autoarei)
0,005,0010,0015,0020,0025,0030,0035,00
2013 2014 2015 2016 2017Viteza de rotație a
creanțelor
0,0020,0040,0060,0080,00100,00120,00
2013 2014 2015 2016 2017Viteza de rotație a
trezorerie

56

 Analizând graf icul de mai sus se poate deduce că viteza de ro tație a
trezoreriei înregistrează atât creșteri cât și scăderi.
 În anul 2013 viteza de rotație este de 98,24 , fiind urmată de o creștere
în 2014 la 106,98 rotații, atingându -se valoarea cea mai ridicată din
întreaga perioadă analizată. În 2015 videza de rotație scade
considerabil la 53,91 rotații, fiin d urmat e de o creștere ușoară în 2016
ajungând la 59,85 rotații. În 2017 ritmul de încasare scade semnificativ
cu 21,37 rotații față de anul 2016, ajungând la 38, 48 rotații.

3.4. ANALIZA STRUCTURII ACTIVELOR CIRCULANTE

În acest capitol am calculat și reprezentat grafic ratele de structură ale activelor
circulante și defalcarea lor pe compone ntele principale pe perioada 2013 – 2017 .

Tabelul nr 15. Ratele de stru ctură ale activelor circulante
(Sursa : Prelucrări ale autoarei)
Analizând ratele interne ale activelor circulante obținem concluzii privind mutațiile
structurale produse în cadrul politicii adoptate la nivelul activelor de exploatare, precum
și evoluția g radului de lichiditate a activelor circulante și cauzele care le -au generat.

57
Graficul nr 9. Ratele interne ale a ctivelor circulante pe anul 2013

(Sursa : Prelucrări ale autoarei)
După cum se poate observa din graficul de mai sus și din tabelul nr. 15 , în anul 2013
stocurile dețin ponderea cea mai mare în raport cu activele circulante, acestea
reprezentând 90,07% din totalul ativelor circulante.
Creanțele și trezoreria dețin ponderi foarte mici în comparație cu ponderea stocurilor.
Astfel, în anul 2013 ponderea creanțelor în total active circulante este de 7,63%, iar a
casei și conturilor la bănci de 2,3%.

Graficul nr 10. Ratele interne ale a ctivelor circulante pe anul 2014

(Sursa : Prelucrări ale autoarei ) Stocuri
90,07%Creanțe
7,63%Casa și
conturile la
bănci
2,30%Anul 201 3
Stocuri
86,13%Creanțe
11,46%Casa și
conturile la
bănci
2,41%Anul 201 4

58
Din graficul de mai sus se observă că tot st ocurile dețin ponderea cea mai mare deși
volumul lor scade cu 3,94% față de anul 2013, ajungând la 86,13% din totalul activelor
circulante. Apar modificări mici în rândul ratei interne a creanțelor care crește cu 3,83%
, deținând în acest an 11,46% din tot alul activelor circulante. Ș i rata t rezoreriei crește
ușor cu 0,11% și ajunge să dețină 2,41% din volumul activelor circulante.
Graficul nr 11. Ratele interne ale activelor circulante pe anu l 2015

(Sursa : Prelucrări ale autoarei)
Pe baza graficului pute m observa că stocurile continuă să dețină cea mai mare pondere
și în anul 2015, aceasta semnificând 88,27% din totalul activelor circulante, urmată de
creanțe cu 7,24%, casa și conturile la bănci înregistrând valori de 4,49%, fiind ponderea
cea mai mare d in perioada analizată.
Graficul nr 12. Ratele interne ale a ctivelor circulante pe anul 2016

(Sursa : Prelucrări ale autoarei) Stocuri
88,27%Creanțe
7,24%Casa și conturile la
bănci …Anul 201 5
Stocuri
87,04%Creanțe
9,41%Casa și
conturile la
bănci
3,55%Anul 201 6

59
În anul 2016 cea mai mare pondere continuă să fie deținută de stocuri, deși acestea scad
ușor în favoarea creanțelor. Astfel sto curile dețin o pondere de 87,04%, urmată de
ponderea creanțelor care semnifică 9,41%, iar pe ultimul loc se află casa și conturile la
bănci cu doar 3,55%.
Graficul nr 13. Ratele interne ale a ctivelor circulante pe anul 2017

(Sursa : Prelucrări ale autoar ei)
Cea mai mare pondere în anul 2017 este deținută de stocuri. Deși sunt în scădere față
de anul 2016 cu 1,68%, ele se mențin pe primul loc. Sunt urmate de creanțe a căror
pondere este de 9,37% și de casa și conturi la bănci cu o pondere de 5,27%

Concluz ii generale privind ratele interne ale activelor circulante pe anii analizați:
 Din graficele ratelor interne ale activelor circulante putem obs erva că pe
parcursul anilor 2013 – 2017 se înregistrează modificări nesemnificative fiecare
categorie me nținându -și poziția în ierarhie;
 Ponderea cea mai mare în totalul activel or circulante este deținută de stocuri
urmată de creanțe , iar pe al treilea loc aflându -se casa și cont urile la bănci;
 De menționat este faptul că entitatea nu deține investiții pe termen scur t.

Stocuri
85,36%Creanțe
9,37%Casa și conturile
la bănci
5,27%Anul 2017

60
Tabel nr 16. Analiza structurii stocurilor

(Sursa : Prelucrări ale autoarei)
Din analiza ratelor interne ale stocurilor se observă următoarele:
 Ponderea majoritară în cadrul stocurilor este deținută de stocul de produ se finite
și mărfuri care reprezintă peste 90 % din totalul stocurilor.
 Locul al doilea cu ponderi situate între 2 – 4% în cadrul stocurilor este deținut
de stocurile de materii prime și materiale.
 Pe ultimele locuri se găsesc avansurile pentru cumpărări de stocuri și
ambalajece care înregistrează valori nesemnificative sub pragul de 1,5% pe
întreaga perioadă analizată.
 De menți onat faptul că producția în cur s de ex ecuție înregistrează valori nule pe
parcursul perioadei analizate.

În perioada 2013 – 2017 rata de structură a stocurilor înregistrază următoarea
evoluție:
Graficul nr 14. Ratele int erne ale stocurilor pe anul 2013

(Sursa : Prelucrări ale autoarei)
Materii prime
și materiale
consumabile
2,40%
Produse finite
și marfuri
97,58%Avansuri pentru
cumparaturi de stocuri
0,01%Ambalaje
0,01%Anul 201 3

61
Creșterile ratelor de structură a stocurilor sunt datorate în anul 2013 în principal
produselor fin ite și mărfurilor care au cea mai mare pondere de 97,58% din totalul
stocurilor, urmate la foarte mare distanță de materiile prime și materiale care dețin
2,4% din totalul stocurilor. Celelalte componente au o pondere nesemnificativă atât
ambalajele cât și avansurile pentru cumpărări de stocuri deținând ponderi sub 1%.

Graficul nr 15. Ratele int erne ale stocurilor pe anul 2014

(Sursa : Prelucrări ale autoarei)
În anul 2014 situația nu se schimbă foarte mult, ponderea cea mai mare în stocuri o
deține tot p rodusele finite și mărfurile, însă de data aceasta cu o pondere ușor micșorată
în favoarea materiilor prime, rata de structură fiind 96,6%. Pe locul al doilea se află
materiile prime și materialele consumabile a căror pondere crește ușor față de anul 2013
de la 2,4% la 3,33% urmată fiind de avansurile pentru cumpărături de stocuri cu 0,06%
și de ambalaje cu o pondere de 0,01%. Producția ăn curs de execuție înregistrează valori
nule pe perioada 2013 -2017.

Materii prime
și materiale
consumabile
3,33%
Produse finite
și marfuri
96,60%Avansuri
pentru
cumparaturi de
stocuri
0,06%Ambalaje
0,01%Anul 201 4

62
Graficul nr 16. Ratele interne ale st ocurilor pe anul 2015

(Sursa : Prelucrări ale autoarei)
Pe baza graficului putem remarca că deși rata de structură a produselor finite continuă
să descrească, ponderea lor se situează tot pe primul lo c cu 95,31% din totalul
stocurilor. Ponderea materiilor prime și m aterialelor consumabile crește și în acest an
de la 3,33% la 4,6%, fiind urmate de avansurile pentru cumpărături de stocuri cu o
pondere de 0,09%. În acest an volumul ambalajelor a înregistrat valori nule.

Graficul nr 17. Ratele int erne ale stocurilor pe anul 2016

(Sursa : Prelucrări ale autoarei)
Materii prime
și materiale
consumabile
4,60%
Produse finite
și marfuri
95,31%Avansuri
pentru
cumparaturi de
stocuri
0,09%Anul 201 5
Materii prime
și materiale
consumabile
3,83%
Produse finite
și marfuri
94,83%Avansuri
pentru
cumparaturi de
stocuri
1,29%Ambalaje
0,05%Anul 2016

63
În anul 2016 ierarhizarea se face în aceeași ordine ca și în anii precedenți și anume:
pe primul loc se găsesc produsele finite și mărfurile care dețin cea mai mare podere
din totalul stocurilor, de 94,83%, pe locul doi se situează materiile prime și
materiale consumabile care reprezintă 3,83% din total, urmate de avansuri pentru
cumpărături de stocuri și ambalaje.

Graficul nr 18. Ratele interne ale stocurilor pe anul 201 7

(Sursa : Prelucrări ale autoarei)

În anul 2017 locul întâi este deținut tot de produsele finite și mărfuri cu o pondere
de 91,92%, mai mică cu 2,91% decât în 2016. Atât materiile prime și materialelor
consumabile, cât și avansurile pentru cumpărături de stocuri înregistrează creșteri
de 0,79 %, respectiv 2,16%
Rata de structură a stocurilor pe ansam blul perioadei înregistrează o ușoară creștere
de la 86,48% în 2014 la 88,18% în 2017 , lucru care se datorează în principal scăderii
ratei produselor finite și mărfurilor în favoarea materiilor prim e și materialelor
consumabile.

Materii prime
și materiale
consumabile
4,62%
Produse finite
și marfuri
91,92%Avansuri
pentru
cumparaturi de
stocuri
3,45%Ambalaje
0,01%Anul 2017

64

Tabel nr 17. Analiza structurii creanțelor

(Sursa : Prelucrări ale autoarei)

Graficul nr 19. Ratele int erne ale creanțelor pe anul 2013

(Sursa : Prelucrări ale autoarei)

Pe baza tabelului și a graficului de mai sus în anul 2013 se constată următoarele:
ponderae cea mai mare în totalul creanțelor este deținută de creanțele comerciale,
aceastea având o pondere de mai bine de jumătate, adică 57,47%. Cealaltă pondere este
deținută de alte creanțe care repezintă 43,53%, fiind ceam mai mare valoare înregistrată
din perioada analizată, 2013 – 2017.

Creanțe
comerciale
57,47%Alte creanțe
42,53%Anul 201 3

65

Graficul nr 20. Ratele int erne ale creanțelor pe anul 2014

(Sursa : Prelucrări ale autoarei)

În anul 2014 creanțele comerciale cresc ușor și ajung la o rată semnificativ ă de 60,18%,
menținându -se pe primul loc. Locul următor este ocupat de late creanțe care scad față
de anul 2013 de la 42,53% la 39,82%. Sumele de încasat de la entitățile din grup și
avansurile plătite înregistrează valori nule pe toată perioada analizată.

Graficul nr 21. Ratele int erne ale creanțelor pe anul 2015

(Sursa : Prelucrări ale autoarei)
În anul 2015 creanțele comerciale continuă să crească și să dețină primul loc în totalul
creanțelor având de data aceasta o pondere de 75,61%, cu 15,43% m ai mult fașă de anul Creanțe
comerciale
60,18%Alte creanțe
39,82%Anul 201 4
Creanțe
comerciale
75,61%Alte creanțe
24,39%Anul 201 5

66
2014. Ponderea altor creanțe scade în favoarea creanțelor comerciale și înregistrează
doar 24,39%.
Graficul nr 22. Ratele int erne ale creanțelor pe anul 2016

(Sursa : Prelucrări ale autoarei)
Pe baza graficului putem observa că în an ul 2016 ponderea creanțelor comerciale crește
considerabil atingând nivelul de 95,48%, fiind maximum din perioada analizată. Dacă
creanțele comerciale cresc, ponderea altor creanțe scade foarte mult și ajunge la 4,52%,
cu aproape 20% mai puțin față de anul 2015.

Graficul nr 23. Ratele int erne ale creanțelor pe anul 2017

(Sursa : Prelucrări ale autoarei) Creanțe
comerciale
82,90%Alte creanțe
17,10%Anul 2017Creanțe
comerciale
95,48%Alte creanțe
4,52% Anul 201 6

67
În anul 2017 creanțele comerciale dețin o pondere de 82,9% cu 12,58% mai mică decât
în perioada precedentă. Creanțele comerciale scad în favoarea altor cr eanțe care cresc
și ajung la 17,1%.
Din analiza ratelor interne ale creanțelor se constată urmatoarele:
 Ponderea cea mai importanta o dețin creanțele comerciale. Rata creanțelor
comerc iale crește în anul 2014 de la 57,47 % la 60,18 % , ajungând la 75,15% în
2015, creștere care se datorează în principal scăderii altor creanțe . Astfel putem
concluziona că per ansamblu ratele interne ale creanțele comerciale se mențin
constant, neavând implicații negative asupra echilibrului financiar pe termen
scurt.
 Locul al doilea este ocupat de alte creanțe care înregistrează scăderi
semnificative în favoarea creanțelor comerciale. Dacă în anul 2013 ponderea
altor creanțe era de 42,53% până în anul 2016 nivelul lor ajunge la 4,52%,
atingând cel mai scăzut punct din toată pe rioada analizată.
 Entitat ea nu deține avansuri plătite, nici sume de încasat de la entitățile asociate
și entitățile controlate în comun și nici sume de încasat de la societățile din grup.

Tabel nr 20. Analiza structurii trezoreriei

(Sursa : Prelucrări a le autoarei)

68
Graficul nr 24 . Ratele interne ale trezoreriei

(Sursa : Prelucrări ale autoarei)
Din graficul și tabelul de mai sus se constată că atât casa cât și conturile la bănci au o
evoluție fluctuantă pe parcursul perioadei analizate. În primii an i, 2013 -2014,
ponderea cea mai mare din totalul trezoreriei este deținută de numerarul din caserie
care scade brusc în anul 2015 cu 28,26% în favoarea conturilor la bănci. În perioada
următoare, 2015 -2017, ponderea cea mai importantă din totalul trezoreri ei este
deținută de conturile la bănci, care ating nivelul maxim în 2015 de 64,04% din total.
Deși ponderea lor este în ușoară scădere, conturile la bănci rămân pe primul loc până
la finalul anului 2017.

3.5. METODA ANALITICĂ DE DIMENSIONARE A STOCURILOR

Dimensionarea stocului de materii prime și materiale
Cu ajutorul modelului analitic voi exemplifica practic cum se determină stocul maxim.
Pentru aceasta mă voi axa pe stocul „Coroana ceramica pe suport zirconiu CAD -CAM”
al societății.
Să se determine stoc ul maxim pentru „Coroana ceramica pe suport zirconiu CAD –
CAM” având în vedere că se cunosc următoarele informații: 34,98% 35,80%64,06%
50,80%58,48%65,02% 64,20%
35,94%49,20%
41,52%
2,30% 2,38%4,49% 3,55%5,26%
0,00%10,00%20,00%30,00%40,00%50,00%60,00%70,00%
2013 2014 2015 2016 2017Conturile la
bănci
Casa
Trezoreria

69
Consumul anual pentru realizarea producției este de 12.600 bucăți. Intervalul
contractului de reaprovizionare este de 30 zile.
Aprovizionări le în a nul de bază s -au realizat după cum urmează :
Data recepționării Cantitatea (buc)
08 ianuarie 1000
24 ianuarie 1800
17 februarie 2240
3 martie 900
7aprilie 920
24 mai 600
15 iunie 1520
5 iulie 1040
10 august 1100
11 septembrie 1360
18 octom brie 1870
4 noiembrie 1590
19 decembrie 920

De la ultima intrare în magazie anterioară datei de 8 ianuarie au trecut 25 zile.
Să se calculeze stocul maxim de „Coroana ceramica pe suport zirconiu CAD -CAM ” și
necesarul de fond de rulment pentru finanțar ea stocului maxim cunoscând că prețul de
vânzare al coroanei este de 850 lei/bucată
Tabelul nr 2 1. Determinarea intervalului mediu între două aprovizionări
Data 𝑞𝑖0 𝑡𝑖0 𝑡𝑖0x 𝑞𝑖0
08.01 1000 25 25000
24.01 1800 16 28800
17.02 2240 24 53760
03.03 900 14 12600
07.04 920 35 32200
24.05 600 47 28200
15.06 1520 22 33440
05.07 1040 20 20800
10.08 1100 36 39600
11.09 1360 32 43520

70
18.10 1870 37 69190
04.11 1590 17 27030
19.12 920 45 41400
Total 16.860 414.140
𝑡𝑐0̅̅̅̅ = 414140
16860 = 24,56 ≈ 26 zile
𝑡𝑐1= min (26; 25) = 25 zile
𝑡𝑠𝑔 = 1
2 * 𝑡𝑐1 = 1
2 * 25 = 12,5 ≈ 13 zile
Menționez faptul că societatea nu deține stoc de condiționare, de transport interior
respectiv de iarnă.
𝑆𝑚𝑎𝑥 = 12600
360 ( 25 + 13) = 1330 bucăți = 𝑆𝑚𝑖𝑛
În cazul de față necesarul de fond de rulment este:
NFR = 1
2 *1330 * 850 = 565.250 lei
Dimensionarea stocului de produse finite
Se cunosc următoarele date referit or la un produs finit și anume : ceara mică pe zirconiu,
valoarea produselor finite exprimate la cost complet (Pf) 240.000 lei, du rata recepției
în magazie (dr) 4 zile, durata sortării (ds) 2 zile, durata de maturizare (dm) 1 zile, durata
formării loturilor pentru expediere (df) 2 zile, durata etichetării și ambalării (da) 1 zi,
durata încărcării în mijloacele de transport (dt) 1 zi, durata întocmirii documentelor de
expediere (de) 2 zile.
Durata de staționare a produsului finit până la livrare (Di) este:
Di = dr + ds + dm + df + da + dt + de = 4 + 2 + 1 + 2 + 1 + 1 + 2 = 13 zile
𝑁𝐹𝑅 𝑝𝑓𝑖 = 𝑃𝑓𝑖
𝑇 * Di = 240000
360 * 13 = 8.666,67 lei

71
3.5. ANALIZA RISCULUI LA S.C EUROCOM INVEST S.R.L

Modelul Conan – Holder aplicat pe datele întreprinderii S.C. Eurocom Invest S.R.L.
la sfârșitul a nului 2017.
Se cunosc următoarele date:

Active curente (ACR = AC ) 813.352
Active circulante 813.352
Active imobilizate 155.760
Capital propriu 646.410
Cheltuieli cu personalul (CP) 172.366
Cheltuieli din exploatare (Cexp) 1.493.813
Cheltuieli financ iare (CF) 39.173
Cheltuieli in avans 13.673
Cheltuieli totale 1.532.986
Cifra de afaceri netă (CAN) 1.646.139
Datorii curente (DCR) 193.516
Datorii pe termen mediu și lung 92.612
Stocuri (S) 717.196
Valoarea adăugată 220.192
Venituri din exploatare (Vexp) 1.872.655
Venituri financiare (VF) 8.112
Venituri totale 1.880.767

Voi utiliza notațiile utilizate la teorie conform doamnei Achim
Rata lichidității imediate : 𝑋1 = 𝐴𝐶𝑅 −𝑆
𝐷𝐶𝑅 = 813 .352 − 717 ,196
193 .516 = 0,49
Rata stabilității fi nanciare: 𝑋2 = 𝐶𝑃𝑀
𝑃𝐵 = 739 .022
932 .538 = 0,79
Total pasive = total active = 982.785
Total active = active imobilizate + active circulante +cheltuieli in avans
Total active = 155.760+813.352+13.673= 982.785
CPM = 646.410 (CPR) + 92.612 (Dtl)= 739.022
Gradul de finanțare a vânzărilor din surse externe: 𝑋3 = 𝐶𝐹
𝐶𝐴𝑁 = 39.173
1.646 .139 =0,24
Gradul de remunerare a personalului: 𝑋4 = 𝐶𝑃
𝑉𝐴 = 172 .366
220 .192 = 0,78
Rata rentabilității valorii adăugate: : 𝑋5 = 𝑅𝐵𝐸𝑋
𝑉𝐴 = 409 .903
220 .192 = 1,86
RBEX = Rezultatul curent = 409.903

72
Rezultatul curent = rezultatul din exploatare – rezultatul financiar = 409.903
Rezultatul din exploatare = venituri din exploatare – cheltuieli din exploatare
Rezultatul din exploatare = 1.872.655 – 1.493.813 = 378.842

Rezultatul financiar = venituri financiare – cheltuieli financiare = 8.112 – 39.173 =
-31.061 (pierdere)
Confor acestui model: Z = 16 * X1 + 22 * X2 – 87 * X3 – 10 * X4 + 24 * X5
Formula devine: Z = 16* 0,49+ 22 * 0,79 – 87 * 0,24 – 10 * 0,78 + 24 * 1,86 = 41,64
În urma aplicarii modelului putem concluziona ca entitatea este una solvabila deoarece
Z > 16.

3.8 GESTIONAREA CLIENȚILOR

Durata medie de încasare a primilor trei clienți ai întreprinderii S.C. EUROCOM
INVEST S.R.L.
1.S.C. BOTE SAN CLINIQUE S.R.L
DMIC = 𝑆𝑜𝑙𝑑 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑢 𝐵𝑜𝑡𝑒 𝑆𝑎𝑛 𝐶𝑙𝑖𝑛𝑖𝑞𝑢𝑒 ∗365
𝐶𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖 𝑟𝑒𝑎𝑙𝑖𝑧𝑎𝑡 ă 𝑑𝑒 𝐵𝑜𝑡𝑒 𝑆𝑎𝑛 𝐶𝑙𝑖𝑛𝑖𝑞𝑢𝑒 = 25.600 ∗365
256 .530 = 37 zile
Durata de încasare medie a clien tului Bote San Clinique este 37 zile. Fiind o diferență
de doar 2 zile între durata medie de încasare și perioada de scadență ( 35 zile),
activitatea firmei nu va avea de suferit.

2. CENTRUL MEDICAL JAMGOSSIAN
DMIC = 𝑆𝑜𝑙𝑑 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑢 𝐵𝑜𝑡𝑒 𝑆𝑎𝑛 𝐶𝑙𝑖𝑛𝑖𝑞𝑢𝑒 ∗365
𝐶𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖 𝑟𝑒𝑎𝑙𝑖𝑧𝑎𝑡 ă 𝑑𝑒 𝐵𝑜𝑡𝑒 𝑆𝑎𝑛 𝐶𝑙𝑖𝑛𝑖𝑞𝑢𝑒 = 156 .230 ∗365
758 .624 = 75 zile

Din momentul vânzării mărfurilor către Centru Medical Jamgossian se scurg 75 de
zile până la primirea efectivă a banilor. Perioada de scadență în acest caz este de 60 de
zile.

3. SMART DENTAL
DMIC = 𝑆𝑜𝑙𝑑 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑢 𝐵𝑜𝑡𝑒 𝑆𝑎𝑛 𝐶𝑙𝑖𝑛𝑖𝑞𝑢𝑒 ∗365
𝐶𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖 𝑟𝑒𝑎𝑙𝑖𝑧𝑎𝑡 ă 𝑑𝑒 𝐵𝑜𝑡𝑒 𝑆𝑎𝑛 𝐶𝑙𝑖𝑛𝑖𝑞𝑢𝑒 = 98.756 ∗365
697532 = 52 zile
Din momentul vânzării mărfurilor către Smart Dental se scurg 52 de zile până la
primirea efectivă a banilor. Perioada de scadență în acest caz este de 60 de zile.

73
3.7. CONCLUZII GENERALE AFERENTE LUCRĂRII

În cadrul lucrării pe care am realiza t-o la S.C. Eurocom Invest S.R.L. atenția mi -a fost
îndreptată asupra activelor circulante deoarece ele dețin ponderea cea mai mare din
cadrul activelor. Pentru ca rezultatele să reflecte cât mai bine realitatea am analizat
evoluția activelor circulante pe o perioada de cinci ani, din 2013 în 2017 inclusiv.
În urma finalizării acestei lucrări am observat că pot face mult mai ușo r legătura între
cunoștințele teoretice acumulate în ceii trei ani de studii și realitatea dintr -o entitate.
Am observat că orice firmă dă cu reținere informații legate de activitatea economică,
deoarece concu rența este mare și trebuie să fie foarte atenți în privința acesta. După ce
am obținut toate informațiile necesare studiului d e caz, m -am asigurat mai întâi că pot
continua pe acestă temă, am început să îmi scriu lucrarea.
La partea teoretică am începu t prin a defini ce sunt activele circulante, care este
conținutul și structura activelor circulante, continuând cu viteza de rotație, ciclul de
exploatare și semnificația stocurilor, metode de dimensionare a stocurilor, necesarul de
fond de rulment, gestiu nea valorii realizabile pe termen scurt și disponibilită țile bănești
ale întreprinderii, urmând ca în cadrul studiului să exemplific aceste noțiuni.
În ceea ce privește evoluția activelor circulante din interiorul acestei într eprinderi se
poate observa că î n perioada analizată 2013 – 2017 evoluția acestora este una
ascendentă , valoarea maximă înregistrându -se în 2017 iar minimă în 2013 .
Legat de stocurile întrep rinderii este de menționat faptul că entitatea folosește ca și
metodă de dimensionare a stocurilor , metoda analitică. În urma a plicării acestei metode
în cadrul studiului de caz realiyat mai sus, putem observa că stocul maxim este de fapt
egal cu stocul minim ceea ce în seamnă că entitatea nu deține stoc de condiționare, de
transport interior respectiv de iarnă.
Un alt aspect analizat este nivelul creanțelor, care pe parcursul perioadei 2013 – 2017
fluctuează semnificativ de la o peri oadă la alta înregistr ând valoarea maximă în anul
2017 în timp, valoarea minim ă fiind înregistrată în 2013 .
După cum am menționat S.C. Eurocom Invest S.R.L. folosește metoda analitică de
dimensionare a stocurilor, am exemplificat această metodă în practică axându -mă pe
stocul de „Coroana ceramica pe suport zirconiu CAD -CAM ”pe care entitatea le deține.

74
În cazul analizei riscului am ales să aplic modelul Conan – Holder. În urma aplicării
modelului am putut concluziona că entitatea este una solvabilă.
Recomand ca entitatea să folosească un program informatic personalizat pentru a avea
o mai bună imagine asupra stocurilor de materii prime și materiale, a produselor și
mărfurilor pe care le deține.