1 / 67 – † Biblia – Vechiul Testament – Psalmi † [VT] Psalmi “Psalmi” 151 Capitole : 2,552 Versete Psalmul 1 1:1 Fericit bărbatul, care n -a umblat… [610459]

1 / 67 – † Biblia – Vechiul Testament – Psalmi † [VT] Psalmi
“Psalmi”
151 Capitole : 2,552 Versete
Psalmul 1
1:1 Fericit bărbatul, care n -a umblat în sfatul
necredincioșilor și în calea păcătoșilor nu a stat
și pe scaunul hulitorilor n -a șezut;
1:2 Ci în legea Domnului e voia lui și la legea Lui
va cugeta ziua și noaptea.
1:3 Și va fi ca un pom răsădit lângă izvoarele
apelor, care rodul său va da la vremea sa și
frunza lui nu va cădea și toate câte va face vor
spori.
1:4 Nu sunt așa necredincioșii, nu sunt așa! Ci ca
praful ce -l spulberă vântul de pe fața
pământului.
1:5 De aceea nu se vor ridica necredincioșii la
judecată, nici păcătoșii în sfatul drepților.
1:6 Că știe Domnul calea drepților, iar calea
necredincioșilor va pieri.
Psalmul 2
2:1 Pentru ce s -au întărâtat neamurile și
popoarele au cugetat deșertăciuni?
2:2 S-au ridicat împărații pământului și
căpeteniile s -au adunat împreună împotriva
Domnului și a unsului Său, zicând:
2:3 « Să rupem legăturile lor și să lepădăm de la
noi jugul lor ».
2:4 Cel ce locuiește în ceruri va râde de dânșii și
Domnul îi va batjocori pe ei!
2:5 Atunci va grăi către ei întru urgia Lui și întru
mânia Lui îi va tulbura pe ei;
2:6 Iar Eu sunt pus împărat de El peste Sion,
muntele cel sfânt al Lui, vestind poru nca
Domnului.
2:7 Domnul a zis către Mine: "Fiul Meu ești Tu,
Eu astăzi Te -am născut!
2:8 Cere de la Mine și -Ți voi da neamurile
moștenirea Ta și stăpânirea Ta marginile
pământului.
2:9 Le vei paște pe ele cu toiag de fier; ca pe
vasul olarului le vei z drobi!" 2:10 Și acum împărați înțelegeți! Învățați -vă
toți, care judecați pământul!
2:11 Slujiți Domnului cu frică și vă bucurați de
El cu cutremur.
2:12 Luați învățătură, ca nu cumva să Se mânie
Domnul și să pieriți din calea cea dreaptă, când
se va ap rinde degrab mânia Lui! Fericiți toți cei
ce nădăjduiesc în El.
Psalmul 3
3:1 Doamne, cât s -au înmulțit cei ce mă
necăjesc! Mulți se scoală asupra mea;
3:2 Mulți zic sufletului meu: "Nu este mântuire
lui, întru Dumnezeul lui! "
3:3 Iar Tu, Doamne, sprij initorul meu ești, slava
mea și Cel ce înalți capul meu.
3:4 Cu glasul meu către Domnul am strigat și m –
a auzit din muntele cel sfânt al Lui.
3:5 Eu m -am culcat și am adormit; sculatu -m-
am, că Domnul mă va sprijini.
3:6 Nu mă voi teme de mii de popoare, care
împrejur mă împresoară.
3:7 Scoală, Doamne, mântuiește -mă, Dumnezeul
meu, că Tu ai bătut pe toți cei ce mă vrăjmășesc
în deșert; dinții păcătoșilor ai zdrobit.
3:8 A Domnului este mântuirea și peste poporul
Tău, bi necuvântarea Ta.
Psalmul 4
4:1 Când Te -am chemat, m -ai auzit, Dumnezeul
dreptății mele! Întru necaz m -ai desfătat!
Milostivește -Te spre mine și ascultă rugăciunea
mea.
4:2 Fiii oamenilor, până când grei la inimă?
Pentru ce iubiți deșertăciunea și căutați
minciuna?
4:3 Să știți că minunat a făcut Domnul pe cel
cuvios al Său; Domnul mă va auzi când voi striga
către Dânsul.
4:4 Mâniați -vă, dar nu greșiți; de cele ce ziceți în
inimile voastre, întru așternuturile voastre, vă
căiți.
4:5 Jertfiți jertfa drep tății și nădăjduiți în
Domnul.
4:6 Mulți zic: "Cine ne va arăta nouă cele bune?"
Dar s -a însemnat peste noi lumina feței Tale,
Doamne!

2 / 67 – † Biblia – Vechiul Testament – Psalmi † 4:7 Dat-ai veselie în inima mea, mai mare decât
veselia pentru rodul lor de grâu, de vin și de
untdelemn ce s -a înmulți t.
4:8 Cu pace, așa mă voi culca și voi adormi, că
Tu, Doamne, îndeosebi întru nădejde m -ai
așezat.
Psalmul 5
5:1 Graiurile mele ascultă -le, Doamne! Înțelege
strigarea mea!
5:2 Ia aminte la glasul rugăciunii mele,
Împăratul meu și Dumnezeul meu, căci că tre
Tine, mă voi ruga, Doamne!
5:3 Dimineața vei auzi glasul meu; dimineața voi
sta înaintea Ta și mă vei vedea.
5:4 Că Tu ești Dumnezeu, Care nu voiești
fărădelegea, nici nu va locui lângă Tine cel ce
viclenește.
5:5 Nu vor sta călcătorii de lege în pr eajma
ochilor Tăi. Urât -ai pe toți cei ce lucrează fără de
lege.
5:6 Pierde -vei pe toți cei ce grăiesc minciuna; pe
ucigaș și pe viclean îl urăște Domnul.
5:7 Iar eu, întru mulțimea milei Tale, voi intra în
casa Ta, închina -mă-voi spre sfânt locașul Tău,
întru frica Ta.
5:8 Doamne, povățuiește -mă întru dreptatea Ta
din pricina dușmanilor mei! Îndreptează
înaintea mea calea Ta.
5:9 Că nu este în gura lor adevăr, inima lor este
deșartă; groapă deschisă grumazul lor, cu
limbile lor viclenesc.
5:10 Judecă -i pe ei, Dumnezeule; să cadă din
sfaturile lor; după mulțimea nelegiuirilor lor,
alungă -i pe ei, că Te -au amărât, Doamne,
5:11 și să se veselească toți cei ce nădăjduiesc
întru Tine; în veac se vor bucura și le vei fi lor
sălaș și se vor lăuda cu Tine toț i cei ce iubesc
numele Tău.
5:12 Că Tu vei binecuvânta pe cel drept,
Doamne, căci cu arma bunei voiri ne -ai
încununat pe noi.
Psalmul 6
6:1 Doamne, nu cu mânia Ta să mă mustri pe
mine, nici cu urgia Ta să mă cerți. 6:2 Miluiește -mă, Doamne, că neputinci os sunt;
vindecă -mă, Doamne, că s -au tulburat oasele
mele;
6:3 Și sufletul meu s -a tulburat foarte și Tu,
Doamne, până când?
6:4 Întoarce -Te, Doamne; izbăvește sufletul
meu, mântuiește -mă, pentru mila Ta.
6:5 Că nu este întru moarte cel ce Te pomenește
pe Tine. Și în iad cine Te va lăuda pe Tine?
6:6 Ostenit -am întru suspinul meu, spăla -voi în
fiecare noapte patul meu, cu lacrimile mele
așternutul meu voi uda.
6:7 Tulburatu -s-a de supărare ochiul meu,
îmbătr ânit -am între toți vrăjmașii mei.
6:8 Depărtați -vă de la mine toți cei ce lucrați
fărădelegea, că a auzit Domnul glasul plângerii
mele.
6:9 Auzit -a Domnul cererea mea, Domnul
rugăciunea mea a primit.
6:10 Să se rușineze și să se tulbure foarte toți
vrăj mașii mei; să se întoarcă și să se rușineze
foarte degrab.
Psalmul 7
7:1 Doamne, Dumnezeul meu, în Tine am
nădăjduit. Mântuiește -mă de toți cei ce mă
prigonesc și mă izbăvește,
7:2 Ca nu cumva să răpească sufletul meu ca un
leu, nefiind cine să mă izbăve ască, nici cine să
mă mântuiască.
7:3 Doamne, Dumnezeul meu, de am făcut
aceasta, de este nedreptate în mâinile mele,
7:4 De am răsplătit cu rău celor ce mi -au făcut
mie rău și de am jefuit pe vrăjmașii mei fără
temei,
7:5 Să prigonească vrăjmașul sufle tul meu și să -l
prindă, să calce la pământ viața mea și mărirea
mea în țărână să o așeze.
7:6 Scoală -Te, Doamne, întru mânia Ta, înalță –
Te până la hotarele vrăjmașilor mei; scoală -Te,
Doamne, Dumnezeul meu, cu porunca cu care ai
poruncit
7:7 Și adunare d e popoare Te va înconjura și
peste ea la înălțime Te întoarce.
7:8 Domnul va judeca pe popoare; judecă -mă,
Doamne, după dreptatea mea și după
nevinovăția mea.

3 / 67 – † Biblia – Vechiul Testament – Psalmi † 7:9 Sfârșească -se răutatea păcătoșilor și
întărește pe cel drept, Cel ce cerci inimile și
rărun chii, Dumnezeule drepte.
7:10 Ajutorul meu de la Dumnezeu, Cel ce
mântuiește pe cei drepți la inimă.
7:11 Dumnezeu este judecător drept, tare și
îndelung -răbdător și nu se mânie în fiecare zi.
7:12 De nu vă veți întoarce, sabia Sa o va luci,
arcul Său l -a încordat și l -a pregătit
7:13 Și în el a gătit unelte de moarte; săgețile
Lui pentru cei ce ard le -a lucrat.
7:14 Iată a poftit nedreptatea, a zămislit silnicia
și a născut nelegiuirea.
7:15 Groapă a săpat și a adâncit -o și va cădea în
groapa pe care a făcut -o.
7:16 Să se întoarcă nedreptatea lui pe capul lui
și pe creștetul lui silnicia lui să se coboare.
7:17 Lăuda -voi pe Domnul după dreptatea Lui și
voi cânta numele Domnului Celui Preaînalt.
Psalmul 8
8:1 Doamne, Dumnezeul nostru, cât de minunat
este numele Tău în tot pământul! Că s -a înălțat
slava Ta, mai presus de ceruri.
8:2 Din gura pruncilor și a celor ce sug ai
săvârșit laudă, pentru vrăjmașii Tăi, ca să
amuțești pe vrăjmaș și pe răzbunător.
8:3 Când privesc cerurile, lucrul mâinilor Tale,
luna și stelele pe care Tu le -ai întemeiat, îmi zic:
8:4 Ce este omul că -ți amintești de el? Sau fiul
omului, că -l cercetezi pe el?
8:5 Micșoratu -l-ai pe dânsul cu puțin față de
îngeri, cu mărire și cu cinste l -ai încununat pe
el.
8:6 Pusu -l-ai pe dânsul peste lucrul mâinilor
Tale, toate le -ai supus sub picioarele lui.
8:7 Oile și boii, toate; încă și dobitoacele
câmpului;
8:8 Păsările cerului și peștii mării, cele ce
străbat cărările mărilor.
8:9 Doamne, Dumnezeul nostru, cât de minunat
este numele Tău în tot pământul!
Psalmul 9
9:1 Lăuda -Te-voi, Doamne, din toată inima mea,
spune -voi toate minunile Tale. 9:2 Veseli -mă-voi și mă voi bucura de Tine;
cânta -voi numele Tău, Preaînalte.
9:3 Când se vor întoarce vrăjmașii mei înapoi,
slăbi -vor și vor pieri de la fața Ta!
9:4 Că ai făcut judecata mea și dreptatea mea;
șezut -ai pe scaun, Cel ce judeci cu dreptate.
9:5 Certat -ai neamurile și au pierit nelegiuiții;
stins -ai numele lor în veac și în veacul veacului.
9:6 Vrăjmașului i -au lipsit de tot săbiile și
cetățile i le -ai sfărâmat; pierit -a pomenirea lor în
sunet.
9:7 Iar Domnul rămâne în veac; gătit -a scaunul
Lui de judecată
9:8 Și El va judeca lumea; cu dreptate va judeca
popoarele.
9:9 Și a fost Domnul scăpare săracului, ajutor la
vreme potrivită în necazuri.
9:10 Să nădăjduiască în Tine cei ce cunosc
numele Tău, că n -ai părăsit pe cei ce Te caută pe
Tine, Doamne!
9:11 Cântați D omnului, Celui ce locuiește în
Sion, vestiți între neamuri faptele Lui.
9:12 Că Cel ce răzbună sângele lor și -a adus
aminte. N -a uitat strigătul săracilor.
9:13 Miluiește -mă, Doamne! Vezi smerenia mea,
de către vrăjmașii mei, Cel ce mă înalți din
porțile morții,
9:14 Ca să vestesc toate laudele Tale, în porțile
fiicei Sionului; veseli -mă-voi de mântuirea Ta!
9:15 Căzut -au neamurile în groapa pe care au
făcut -o; în cursa aceasta, pe care au ascuns -o, s-a
prins piciorul lor.
9:16 Se cunoaște Domnul când face judecată!
Întru faptele mâinilor lui s -a prins păcătosul.
9:17 Să se întoarcă păcătoșii în iad; toate
neamurile care uită pe Dumnezeu.
9:18 Că nu până în sfârșit va fi uitat săracul, iar
răbdarea săracilor în veac nu va pieri.
9:19 Scoală -Te, Doamn e, să nu se întărească
omul; să fie judecate neamurile înaintea Ta!
9:20 Pune, Doamne, legiuitor peste ele, ca să
cunoască neamurile că oameni sunt.
9:21 Pentru ce, Doamne, stai departe? Pentru ce
treci cu vederea la vreme de necaz?
9:22 Când se mândreș te necredinciosul, se
aprinde săracul; se prind în sfaturile pe care le
gândesc.

4 / 67 – † Biblia – Vechiul Testament – Psalmi † 9:23 Că se laudă păcătosul cu poftele sufletului
lui, iar cel ce face strâmbătate, pe sine se
binecuvintează.
9:24 Întărâtat -a cel păcătos pe Domnul, după
mulțimea mâniei lui; nu -L va căuta; nu este
Dumnezeu înaintea lui.
9:25 Spurcate sunt căile lui în toată vremea;
lepădate sunt judecățile Tale de la fața lui, peste
toți vrăjmașii lui va stăpâni.
9:26 Că a zis înt ru inima sa: Nu mă voi clinti din
neam în neam, rău nu -mi va fi.
9:27 Gura lui e plină de blestem, de amărăciune
și de vicleșug; sub limba lui osteneală și durere.
9:28 Stă la pândă în ascuns cu cei bogați ca să
ucidă pe cel nevinovat; ochii lui spre cel sărac
privesc.
9:29 Pândește din ascunziș, ca leul din culcușul
său; pândește ca să apuce pe sărac, pândește pe
sărac ca să -l tragă la el.
9:30 În lanțul lui îl va smeri; se va pleca și va
cădea asupra lui, când va stăpâni pe cei săraci.
9:31 Că a zis în inima lui: "Uitat -a Dumnezeu!
Întors -a fața Lui, ca să nu vadă până în sfârșit!"
9:32 Scoală -Te, Doamne, Dumnezeul meu,
înalță -se mâna Ta, nu uita pe săracii Tăi până în
sfârșit!
9:33 Pentru ce a mâniat necredinciosul pe
Dumnezeu? Că a zis în inima lu i: Domnul nu va
cerceta!
9:34 Vezi, pentru că Tu privești la necazuri și la
durere, ca să le iei în mâinile Tale; căci în Tine se
încrede săracul, iar orfanului Tu i -ai fost ajutor.
9:35 Zdrobește brațul celui păcătos și rău,
păcatul lui va fi căutat și nu se va afla.
9:36 Împărăți -va Domnul în veac și în veacul
veacului! Pieriți neamuri din pământul Lui.
9:37 Dorința săracilor a auzit -o Domnul; la
râvna inimii lor a luat aminte urechea Ta.
9:38 Judecă pe sărac și pe smerit, ca să nu se
mai mândrească omul pe pământ.
Psalmul 10
10:1 În Domnul am nădăjduit. Cum veți zice
sufletului meu: "Mută -te în munți, ca o pasăre?"
10:2 Că iată păcătoșii au încordat arcul, au gătit
săgeți în tolbă, ca să săgeteze în întuneric pe cei
drepți la inimă. 10:3 Că au sur pat ceea ce ai așezat; dar dreptul
ce a făcut?
10:4 Domnul este în locașul cel sfânt al Său,
Domnul în cer are scaunul Său. Ochii Lui spre
sărac privesc, genele Lui cercetează pe fiii
oamenilor.
10:5 Domnul cercetează pe cel drept și pe cel
necredincios; iar pe cel ce iubește nedreptatea îl
urăște sufletul Său.
10:6 Va ploua peste păcătoși lațuri, foc și
pucioasă; iar suflare de vifor este partea
paharului lor.
10:7 Că drept este Domnul și dreptatea a iubit și
fața Lui spre cel drept privește.
Psalmul 11
11:1 Mântuiește -mă, Doamne, că a lipsit cel
cuvios, că s -a împuținat adevărul de la fiii
oamenilor.
11:2 Deșertăciuni a grăit fiecare către aproapele
său, buze viclene în inimă și în inimă rele au
grăit.
11:3 Pierde -va Domnul toate buzele cele viclene
și limba cea plină de mândrie.
11:4 Pe cei ce au zis: "Cu limba noastră ne vom
mări, căci buzele noastre la noi sunt; cine ne este
Domn?"
11:5 Pentru necazul săracilor și suspinul
nenorociților, acum Mă voi scula, zice Domnul;
le voi aduce lor mântuirea și le voi vorbi pe față.
11:6 Cuvintele Domnului, cuvinte curate, argint
lămurit în foc, curățat de pământ, curățat de
șapte ori.
11:7 Tu, Doa mne, ne vei păzi și ne vei feri de
neamul acesta în veac.
11:8 Căci, atunci când se ridică sus oamenii de
nimic, nelegiuiții mișună pretutindeni.
Psalmul 12
12:1 Până când, Doamne, mă vei uita până în
sfârșit? Până când vei întoarce fata Ta de la
mine?
12:2 Până când voi grămădi gânduri în sufletul
meu, durere în inima mea ziua și noaptea?
12:3 Până când se va înălța vrăjmașul meu
împotriva mea?

5 / 67 – † Biblia – Vechiul Testament – Psalmi † 12:4 Caută, auzi -mă, Doamne, Dumnezeul meu,
luminează ochii mei, ca nu cumva să adorm
întru moarte,
12:5 Ca nu cumva să zică vrăjmașul meu:
"Întăritu -m-am asupra lui". Cei ce mă necăjesc
se vor bucura de mă voi clătina.
12:6 Iar eu spre mila Ta am nădăjduit; bucura –
se-va inima mea de mântuirea Ta; cânta -voi
Domnului, Celui ce mi -a făcut bine și voi cânta
numel e Domnului Celui Preaînalt.
Psalmul 13
13:1 Zis-a cel nebun în inima sa: "Nu este
Dumnezeu!" Stricatu -s-au oamenii și urâți s -au
făcut întru îndeletnicirile lor. Nu este cel ce face
bunătate, nu este până la unul.
13:2 Domnul din cer a privit peste fiii
oamenilor, să vadă de este cel ce înțelege, sau cel
ce caută pe Dumnezeu.
13:3 Toți s -au abătut, împreună netrebnici s -au
făcut; nu este cel ce face bunătate, nu este până
la unul.
13:4 Oare, nu se vor înțelepți toți cei ce lucrează
fărădelegea? Cei ce m ănâncă pe poporul Meu ca
pâinea, pe Domnul nu L -au chemat.
13:5 Acolo s -au temut de frică, unde nu era
frică, că Dumnezeu este cu neamul drepților.
13:6 Săracul nădăjduiește în Domnul și voi ați
râs de nădejdea lui, zicând: Cine va da din Sion
mântuire l ui Israel?
13:7 Dar când va întoarce Domnul pe cei robiți
ai poporului Său, bucura -se-va Iacob și se va
veseli Israel.
Psalmul 14
14:1 Doamne, cine va locui în locașul Tău și cine
se va sălășlui în muntele cel sfânt al Tău?
14:2 Cel ce umblă fără prihan ă și face dreptate,
cel ce are adevărul în inima sa,
14:3 Cel ce n -a viclenit cu limba, nici n -a făcut
rău împotriva vecinului său și ocară n -a rostit
împotriva aproapelui său.
14:4 Defăimat să fie înaintea Lui "el ce
viclenește, iar pe cei ce se tem de Domnul îi
slăvește; cel ce se jură aproapelui său și nu se
leapădă, 14:5 Argintul său nu l -a dat cu camătă și daruri
împotriva celor nevinovați n -a luat. Cel ce face
acestea nu se va clătina în veac.
Psalmul 15
15:1 Păzește -mă, Doamne, că spre Tine am
nădăjduit.
15:2 Zis-am Domnului: "Domnul meu ești Tu, că
bunătățile mele nu -ți trebuie".
15:3 Prin sfinții care sunt pe pământul Lui
minunată a făcut Domnul toată voia întru ei.
15:4 Înmulțitu -s-au slăbiciunile celor ce aleargă
după alți dumnezei. Nu voi lua parte la adunările
lor cu jertfe de sânge, nici nu voi pomeni numele
lor pe buzele mele.
15:5 Domnul este partea moștenirii mele și a
paharului meu. Tu ești Cel care îmi așezi mi e
iarăși moștenirea mea.
15:6 Sorții mi -au căzut între cei puternici, că
moștenirea mea este puternică.
15:7 Binecuvânta -voi pe Domnul, Cel ce m -a
înțelepțit; la aceasta și noaptea mă îndeamnă
inima mea.
15:8 Văzut -am mai înainte pe Domnul înaintea
mea pururea, că de -a dreapta mea este ca să nu
mă clatin.
15:9 Pentru aceasta s -a veselit inima mea și s -a
bucurat limba mea, dar încă și trupul meu va
sălășlui întru nădejde.
15:10 Că nu vei lăsa sufletul meu în iad, nici nu
vei da pe cel cuvios al Tău să v adă stricăciunea.
15:11 Cunoscute mi -ai făcut căile vieții; umplea –
mă-vei de veselie cu fața Ta, și la dreapta Ta de
frumuseți veșnice mă vei sătura.
Psalmul 16
16:1 Auzi, Doamne, dreptatea mea, ia aminte
cererea mea, ascultă rugăciunea mea, din buze
fără de viclenie.
16:2 De la fața Ta judecata mea să iasă, ochii
mei să vadă cele drepte.
16:3 Cercetat -ai inima mea, noaptea ai cercetat –
o; cu foc m -ai lămurit, dar nu s -a aflat întru mine
nedreptate.
16:4 Ca să nu grăiască gura mea lucruri
omenești, pent ru cuvintele buzelor Tale eu am
păzit căi aspre.

6 / 67 – † Biblia – Vechiul Testament – Psalmi † 16:5 Îndreaptă picioarele mele în cărările Tale,
ca să nu șovăie pașii mei.
16:6 Eu am strigat, că m -ai auzit Dumnezeule;
pleacă urechea Ta către mine și auzi cuvintele
mele.
16:7 Minunate fă milele Tale, Cel ce mântuiești
pe cei ce nădăjduiesc în Tine de cei ce stau
împotriva dreptei Tale.
16:8 Păzește -mă, Doamne, ca pe lumina ochilor;
cu acoperământul aripilor Tale acoperă -mă
16:9 De fața necredincioșilor care mă necăjesc
pe mine. Vrăjmașii mei sufletul meu l -au
cuprins;
16:10 Cu grăsime inima lor și -au încuiat, gura
lor a grăit mândrie.
16:11 Izgonindu -mă acum m -au înconjurat,
ochii lor și -au ațintit ca să mă plece la pământ.
16:12 Apucatu -m-au ca un leu gata de pradă, ca
un pui de leu ce locuiește î n ascunzișuri.
16:13 Scoală -Te, Doamne, întâmpină -i pe ei și
împiedică -i! Izbăvește sufletul meu de cel
necredincios, cu sabia Ta.
16:14 Doamne, desparte -mă de oamenii acestei
lumi, ce -și iau partea în viață, căci s -a umplut
pântecele lor de bunătățile T ale; săturatu -s-au
fiii lor și au lăsat rămășițele pruncilor.
16:15 Iar eu întru dreptate mă voi arăta feței
Tale, sătura -mă-voi când se va arăta slava Ta.
Psalmul 17
17:1 Iubi -Te-voi Doamne, vârtutea mea. Domnul
este întărirea mea și scăparea mea și izb ăvitorul
meu,
17:2 Dumnezeul meu, ajutorul meu și voi
nădăjdui spre Dânsul,
17:3 Apărătorul meu și puterea mântuirii mele
și sprijinitorul meu.
17:4 Lăudând voi chema pe Domnul și de
vrăjmașii mei mă voi izbăvi.
17:5 Cuprinsu -m-au durerile morții și râurile
fărădelegii m -au tulburat.
17:6 Durerile iadului m -au înconjurat;
întâmpinatu -m-au lațurile morții.
17:7 Și când mă necăjeau am chemat pe Domnul
și către Dumnezeul meu am strigat. 17:8 Auzit -a din locașul Lui cel sfânt glasul meu
și strigarea mea, înaintea Lui, va intra în
urechile Lui.
17:9 și s-a clătinat și s -a cutremurat pământul și
temeliile munților s -au tulburat și s -au clătinat
că S-a mâniat pe ele Dumnezeu.
17:10 Întru mânia Lui fum s -a ridicat și pară de
foc de la fața Lui, cărbuni aprinși de la El.
17:11 Și a plecat cerurile și S -a coborât și
negură era sub picioarele Lui.
17:12 Și S-a suit pe heruvimi și a zburat; zburat –
a pe aripile vântului.
17:13 Și și -a pus întuneric ul acoperământ,
împrejurul Lui cortul Lui, apă întunecoasă în
norii văzduhului.
17:14 De strălucirea feței Lui norii au fugit,
glasul Lui prin grindină și cărbuni de foc.
17:15 Și a tunat din cer Domnul și Cel Preaînalt
a dat glasul Său.
17:16 Trimis -a săgeți și i -a risipit pe ei, și
fulgere a înmulțit și i -a tulburat pe ei.
17:17 Și s -au arătat izvoarele apelor și s -au
descoperit temeliile lumii,
17:18 De certarea Ta, Doamne, de suflarea
Duhului mâniei Tale.
17:19 Trimis -a din înălțime și m -a luat, r idicatu –
m-a din ape multe.
17:20 Izbăvește -mă de vrăjmașii mei cei tari și
de cei ce mă urăsc pe mine, că s -au întărit mai
mult decât mine.
17:21 Întâmpinatu -m-au ei în ziua necazului
meu, dar Domnul a fost întărirea mea
17:22 Și m -a scos la loc larg, m -a izbăvit, că m -a
voit.
17:23 Și îmi va răsplăti mie Domnul după
dreptatea mea, și după curăția mâinilor mele îmi
va răsplăti mie,
17:24 Că am păzit căile Domnului și n -am fost
necredincios Dumnezeului meu.
17:25 Că toate judecățile Lui sunt înaintea m ea,
și îndreptările Lui nu s -au depărtat de la mine.
17:26 Și voi fi fără prihană cu Dânsul, și mă voi
păzi de fărădelegea mea.
17:27 Și îmi va răsplăti mie Domnul după
dreptatea mea, și după curăția mâinilor mele
înaintea ochilor Lui.
17:28 Cu cel cuvi os, cuvios vei fi; și cu omul
nevinovat, nevinovat vei fi.

7 / 67 – † Biblia – Vechiul Testament – Psalmi † 17:29 Și cu cel ales, ales vei fi; și cu cel
îndărătnic Te vei îndărătnici.
17:30 Că Tu pe poporul cel smerit îl vei mântui,
și ochii mândrilor îi vei smeri.
17:31 Că Tu vei aprinde făclia mea, Doamne;
Dumnezeul meu, vei lumina întunericul meu.
17:32 Căci cu Tine mă voi izbăvi de ispită, și cu
Dumnezeul meu voi trece zidul.
17:33 Dumnezeul meu, fără prihană este calea
Lui, cuvintele Domnului în foc lămurite; scut
este tuturor celor ce nădăjduie sc în El.
17:34 Că cine este Dumnezeu afară de Domnul?
Și cine este Dumnezeu afară de Dumnezeul
nostru?
17:35 Dumnezeu, Cel ce mă încinge cu putere, și
a pus fără prihană calea mea.
17:36 Cel ce face picioarele mele ca ale cerbului
și peste cele înalte mă pune.
17:37 Cel ce întărești mâinile mele în vreme de
război, și ai pus arc de aramă în brațele mele.
17:38 Și mi -ai dat mie scutul mântuirii mele și
dreapta Ta m -a sprijinit.
17:39 Și certarea Ta m -a îndreptat până în
sfârșit, și certarea Ta însăși mă va învăța.
17:40 Lărgit -ai pașii mei sub mine, și n -au slăbit
picioarele mele.
17:41 Urmări -voi pe vrăjmașii mei și -i voi
prinde pe dânșii și nu mă voi întoarce până ce se
vor sfârși .
17:42 Îi voi zdrobi pe ei și nu vor putea să stea,
cădea -vor sub picioarele mele.
17:43 Și m -ai încins cu putere spre război și ai
împiedicat pe toți cei ce se sculau împotriva
mea.
17:44 Și pe vrăjmașii mei i -ai făcut să fugă, iar
pe cei ce mă urăsc pe mine i -ai nimicit.
17:45 Strigat -au către Domnul, și nu era cel ce
mântuiește; și nu i -a auzit pe ei.
17:46 Și-i voi sfărâma pe ei ca praful în fața
vântului, ca tina ulițelor îi voi zdrobi pe ei.
17:47 Izbăvește -mă de răzvrătirile poporului;
pusu -m-ai căpetenie neamurilor.
17:48 Poporul pe care nu l -am cunoscut mi -a
slujit mie. Cu auzul urechii m -a auzit.
17:49 Fiii străini m -au mințit pe mine. Fiii
străini au îmbătrânit și au șchiopătat din
cărările lor. 17:50 Viu este Domnul și binecuvântat este
Dumnezeul meu, și să se înalțe Dumnezeul
mântuirii mele.
17:51 Dumnezeule, Cel ce mi -ai dat izbânda și
mi-ai supus popoarele; Izbăvitorul meu de
vrăjmașii ceâ furioși,
17:52 De la cei ce se ridică împotriva mea,
înalță -mă, de omul nedrept izbăvește -mă.
17:53 Pentru aceasta Te voi lăuda între
neamuri, Doamne, și numele Tău îl voi cânta.
17:54 Cel ce mărești mântuirea împăratului Tău
și faci milă unsului Tău, lui David și seminției lui
până în veac.
Psalmul 18
18:1 Cerurile spun slava lui Dumnezeu și
facerea mâinilor Lui o vestește tăria.
18:2 Ziua zilei spune cuvânt, și noaptea nopții
vestește știință.
18:3 Nu sunt graiuri, nici cuvinte, ale căror
glasuri să nu se audă.
18:4 În tot pământul a ieșit vestirea lor, și la
marginile lumii cuvintele lor.
18:5 În soare și -a pus locașul său; și el este ca
un mire ce iese din cămara sa.
18:6 Bucura -se-va ca un uriaș, care aleargă
drumul lui.
18:7 De la marginea cerului ieșirea lui, și
oprirea lui până la marginea cerului; și nu este
cine să se ascundă de că ldura lui.
18:8 Legea Domnului este fără prihană, întoarce
sufletele; mărturia Domnului este credincioasă,
înțelepțește pruncii;
18:9 Judecățile Domnului sunt drepte, veselesc
inima; porunca Domnului este strălucitoare,
luminează ochii.
18:10 Frica de Domnul este curată, rămâne în
veacul veacului. Judecățile Domnului sunt
adevărate, toate îndreptățite.
18:11 Dorite sunt mai mult decât aurul, și decât
piatra cea de mare preț; și mai dulci decât
mierea și fagurele.
18:12 Că robul Tău le păzește pe ele, și
răsplătire multă are.
18:13 Greșelile cine le va pricepe? De cele
ascunse ale mele curățește -mă

8 / 67 – † Biblia – Vechiul Testament – Psalmi † 18:14 Și de cele străine ferește pe robul Tău; de
nu mă vor stăpâni, atunci fără prihană voi fi și
mă voi curăți de păcat mare.
18:15 Și vor bineplăcea cuvintele gurii mele și
cugetul inimii mele înaintea Ta pururea;
Doamne, Ajutorul meu și Izbăvitorul meu.
Psalmul 19
19:1 Să te audă Domnul în ziua necazului și să te
apere numele Dumnezeului lui Iacob.
19:2 Trimită ție aju tor din locașul Său cel sfânt
și din Sion să te sprijinească pe tine.
19:3 Pomenească toată jertfa ta și arderea de tot
a ta bineplăcută să -I fie.
19:4 Dea ție Domnul după inima ta și tot sfatul
tău să -l plinească.
19:5 Bucura -ne-vom de mântuirea ta și întru
numele Dumnezeului nostru ne vom mări.
Plinească Domnul toate cererile tale.
19:6 Acum am cunoscut că a mântuit Domnul pe
unsul Său, cu puterea dreptei Sale.
19:7 Îl va auzi pe dânsul din cerul cel sfânt al
Lui.
19:8 Unii se laudă cu căruțele lor, alții cu caii
lor, iar noi ne lăudăm cu numele Domnului
Dumnezeului nostru.
19:9 Aceștia s -au împiedicat și au căzut, iar noi
ne-am sculat și ne -am îndreptat.
19:10 Doamne, mântuiește pe împăratul și ne
auzi pe noi, în orice zi Te vom chema.
Psalmul 20
20:1 Doamne, întru puterea Ta se va veseli
împăratul și întru mântuirea Ta se va bucura
foarte.
20:2 După dorirea inimii lui i -ai dat lui, și de
voia buzelor lui nu l -ai lipsit pe el.
20:3 Că l-ai întâmpinat pe el cu binecuvântările
bunătății, pus -ai pe capul lui cunună de piatră
scumpă.
20:4 Viață a cerut de la Tine și i -ai dat lui
lungime de zile în veacul veacului.
20:5 Mare este slava lui întru mântuirea Ta,
slavă și mare cuviință vei pune peste el. 20:6 Că îi vei da lui binecuvântare în veacul
veacului, îl vei veseli pe dânsul întru bucurie cu
fața Ta.
20:7 Că împăratul nădăjduiește în Domnul și
întru mila Celui Preaînalt nu se va clinti.
20:8 Află -se mâna Ta peste toți vrăjmașii Tăi,
dreapta Ta să afle pe toți cei ce Te urăsc pe
Tine.
20:9 Îi vei pune pe ei ca un cuptor de foc în
vremea arătării Tale;
20:10 Domnul întru mânia Sa îi va tulbura pe ei,
și-i va mânca pe ei focul.
20:11 Rodul lor de pe pământ îl vei pierde și
sămânța lor dintre fiii oamenilor.
20:12 Că au gândit rele împotriva Ta, au cugetat
sfaturi care nu vor putea să stea.
20:13 Că îi vei pune pe ei pe fugă și cu arcul Tău
vei ținti capul lor.
20:14 Înalță -Te, Doamne, întru tăria Ta, cânta –
vom și vom lăuda puterile Tale.
Psalmul 21
21:1 Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, ia
aminte la mine, pentru ce m -ai părăsit? Departe
sunt de mântuirea mea cuvintele greșelilor
mele.
21:2 Dumnezeul meu, striga -voi ziua și nu vei
auzi, și noaptea și nu Te vei gândi la mine.
21:3 Iar Tu întru cele sfinte lo cuiești, lauda lui
Israel.
21:4 În Tine au nădăjduit părinții noștri,
nădăjduit -au în Tine și i -ai izbăvit pe ei.
21:5 Către Tine au strigat și s -au mântuit, în
Tine au nădăjduit și nu s -au rușinat.
21:6 Iar eu sunt vierme și nu om, ocara
oamenilor și d efăimarea poporului.
21:7 Toți cei ce m -au văzut m -au batjocorit,
grăit -au cu buzele, clătinat -au capul zicând:
21:8 "Nădăjduit -a spre Domnul, izbăvească -l pe
el, mântuiască -l pe el, că -l voiește pe el".
21:9 Că Tu ești Cel ce m -ai scos din pântece,
nădejdea mea, de la sânul maicii mele.
21:10 Spre Tine m -am aruncat de la naștere, din
pântecele maicii mele Dumnezeul meu ești Tu.
21:11 Nu Te depărta de la mine, că necazul este
aproape, și nu este cine să -mi ajute.

9 / 67 – † Biblia – Vechiul Testament – Psalmi † 21:12 Înconjuratu -m-au viței mulți, ta uri grași
m-au împresurat.
21:13 Deschis -au asupra mea gura lor, ca un leu
ce răpește și răcnește.
21:14 Ca apa m -am vărsat și s -au risipit toate
oasele mele.
21:15 Făcutu -s-a inima mea ca ceara ce se
topește în mijlocul pântecelui meu.
21:16 Uscatu -s-a ca un vas de lut tăria mea, și
limba mea s -a lipit de cerul gurii mele și în
țărâna morții m -ai coborât.
21:17 Că m -au înconjurat câini mulți, adunarea
celor vicleni m -a împresurat.
21:18 Străpuns -au mâinile mele și picioarele
mele.
21:19 Numărat -au t oate oasele mele, iar ei
priveau și se uitau la mine.
21:20 Împărțit -au hainele mele loruși și pentru
cămașa mea au aruncat sorți.
21:21 Iar Tu, Doamne, nu depărta ajutorul Tău
de la mine, spre sprijinul meu ia aminte.
21:22 Izbăvește de sabie sufletul meu și din
gheara câinelui viața mea.
21:23 Izbăvește -mă din gura leului și din
coarnele taurilor smerenia mea.
21:24 Spune -voi numele Tău fraților mei; în
mijlocul adunării Te voi lăuda, zicând:
21:25 Cei ce vă temeți de Domnul, lăudați -L pe
El, toată seminția lui Iacob slăviți -L pe El!
21:26 Să se teamă de Dânsul toată seminția lui
Israel.
21:27 Că n -a defăimat, nici n -a lepădat ruga
săracului,
21:28 Nici n -a întors fala Lui de la mine și când
am strigat către Dânsul, m -a auzit.
21:29 De la Tine este lauda mea în adunare
mare, rugăciunile mele le voi face înaintea celor
ce se tem de El.
21:30 Mânca -vor săracii și se vor sătura și vor
lăuda pe Domnul , iar cei ce -L caută pe Dânsul vii
vor fi inimile lor în veacul veacului.
21:31 Își vor aduce aminte și se vor întoarce la
Domnul toate marginile pământului.
21:32 Și se vor închina înaintea Lui toate
semințiile neamurilor.
21:33 Că a Domnului este împă răția și El
stăpânește peste neamuri. 21:34 Mâncat -au și s -au închinat toți grașii
pământului, înaintea Lui vor cădea toți cei ce se
coboară în pământ.
21:35 Și sufletul meu în El viază, și seminția
mea va sluji Lui.
21:36 Se va vesti Domnului neamul ce va să
vină. Și vor vesti dreptatea Lui poporului ce se
va naște și ce a făcut Domnul.
Psalmul 22
22:1 Domnul mă paște și nimic nu -mi va lipsi.
22:2 La loc de pășune, acolo m -a sălășluit; la apa
odihnei m -a hrănit.
22:3 Sufletul meu l -a întors, povățuit u-m-a pe
căile dreptății, pentru numele Lui.
22:4 Că de voi și umbla în mijlocul morții, nu mă
voi teme de rele; că Tu cu mine ești.
22:5 Toiagul Tău și varga Ta, acestea m -au
mângâiat.
22:6 Gătit -ai masă înaintea mea, împotriva celor
ce mă necăjesc; un s-ai cu untdelemn capul meu
și paharul Tău este adăpându -mă ca un
puternic.
22:7 Și mila Ta mă va urma în toate zilele vieții
mele, ca să locuiesc în casa Domnului, întru
lungime de zile.
Psalmul 23
23:1 Al Domnului este pământul și plinirea lui;
lumea ș i toți cei ce locuiesc în ea.
23:2 Acesta pe mări l -a întemeiat pe el și pe
râuri l -a așezat pe el.
23:3 Cine se va sui în muntele Domnului Și cine
va sta în locul cel sfânt al Lui?
23:4 Cel nevinovat cu mâinile și curat cu inima,
care n -a luat în deșer t sufletul său și nu s -a jurat
cu vicleșug aproapelui său.
23:5 Acesta va lua binecuvântare de la Domnul
și milostenie de la Dumnezeu, Mântuitorul său.
23:6 Acesta este neamul celor ce -L caută pe
Domnul, al celor ce caută fața Dumnezeului lui
Iacob.
23:7 Ridicați, căpetenii, porțile voastre și vă
ridicați porțile cele veșnice și va intra Împăratul
slavei.

10 / 67 – † Biblia – Vechiul Testament – Psalmi † 23:8 Cine este acesta Împăratul slavei? Domnul
Cel tare și puternic, Domnul Cel tare în război.
23:9 Ridicați, căpetenii, porțile voastre și vă
ridicați porțile cele veșnice și va intra Împăratul
slavei.
23:10 Cine este acesta Împăratul slavei?
Domnul puterilor, Acesta este Împăratul slavei.
Psalmul 24
24:1 Către Tine, Doamne, am ridicat sufletul
meu, Dumnezeul meu.
24:2 Spre Tine am nădăjduit, să nu fiu rușinat în
veac, nici să râdă de mine vrăjmașii mei.
24:3 Pentru că toți cei ce Te așteaptă pe Tine nu
se vor rușina; să se rușineze toți cei ce fac
fărădelegi în deșert.
24:4 Căile Tale, Doamne, arată -mi, și cărările
Tale mă învață.
24:5 Îndreptează -mă spre adevărul Tău și mă
învață, că Tu ești Dumnezeu, Mântuitorul meu, și
pe Tine Te -am așteptat toată ziua.
24:6 Adu -ți aminte de îndurările și milele Tale,
Doamne, că din vea c sunt.
24:7 Păcatele tinereților mele și ale neștiinței
mele nu le pomeni.
24:8 După mila Ta pomenește -mă Tu, pentru
bunătatea Ta, Doamne.
24:9 Bun și drept este Domnul, pentru aceasta
lege va pune celor ce greșesc în cale.
24:10 Îndrepta -va pe cei bl ânzi la judecată,
învăța -va pe cei blânzi căile Sale.
24:11 Toate căile Domnului sunt milă și adevăr
pentru cei ce caută așezământul Lui și mărturiile
Lui.
24:12 Pentru numele Tău, Doamne, curățește
păcatul meu că mult este.
24:13 Cine este omul cel ce se teme de Domnul?
Lege va pune lui în calea pe care a ales -o.
24:14 Sufletul lui întru bunătăți se va sălășlui și
seminția lui va moșteni pământul.
24:15 Domnul este întărirea celor ce se tem de
El, așezământul Lui îl va arăta lor.
24:16 Ochii mei sunt pururea spre Domnul că El
va scoate din laț picioarele mele.
24:17 Caută spre mine și mă miluiește, că
părăsit și sărac sunt eu. 24:18 Necazurile inimii mele s -au înmulțit; din
nevoile mele scoate -mă.
24:19 Vezi smerenia mea și osteneala mea și -mi
iartă toate păcatele mele.
24:20 Vezi pe vrăjmașii mei că s -au înmulțit și
cu ură nedreaptă m -au urât.
24:21 Păzește sufletul meu și mă izbăvește, ca
să nu mă rușinez că am nădăjduit în Tine.
24:22 Cei fără răutate și cei drepți s -au lipit de
mine, că Te -am așteptat, Doamne.
24:23 Izbăvește, Dumnezeule, pe Israel din
toate necazurile lui.
Psalmul 25
25:1 Judecă -mă, Doamne, că eu întru nerăutate
am umblat și în Domnul nădăjduind, nu voi
slăbi.
25:2 Cercetează -mă, Doamne, și mă cearcă;
aprinde rărunchii și inima mea.
25:3 Că mila Ta este înaintea ochilor mei și bine
mi-a plăcut adevărul Tău.
25:4 Nu am șezut în adunarea deșertăciunii și
cu călcătorii de lege nu voi intra.
25:5 Urât -am adunarea cel or ce viclenesc și cu
cei necredincioși nu voi ședea.
25:6 Spăla -voi întru cele nevinovate mâinile
mele și voi înconjura jertfelnicul Tău, Doamne,
25:7 Ca să aud glasul laudei Tale și să spun toate
minunile Tale.
25:8 Doamne, iubit -am bunăcuviința casei Tale
și locul locașului slavei Tale.
25:9 Să nu pierzi cu cei necredincioși sufletul
meu și cu vărsătorii de sânge viața mea,
25:10 Întru ale căror mâini sunt fărădelegi și
dreapta cărora e plină de daruri.
25:11 Iar eu întru nerăutatea mea am umblat;
izbăvește -mă, Doamne, și mă miluiește,
25:12 Căci piciorul meu a stat întru dreptate;
întru adunări Te voi binecuvânta, Doamne.
Psalmul 26
26:1 Domnul este luminarea mea și mântuirea
mea; de cine mă voi teme?
26:2 Dom nul este apărătorul vieții mele; de cine
mă voi înfricoșa?

11 / 67 – † Biblia – Vechiul Testament – Psalmi † 26:3 Când se vor apropia de mine cei ce îmi fac
rău, ca să mănânce trupul meu;
26:4 Cei ce mă necăjesc și vrăjmașii mei, aceia
au slăbit și au căzut.
26:5 De s -ar rîndui împotriva mea oștire, nu se
va înfricoșa inima mea.
26:6 De s -ar ridica împotriva mea război, eu în
El nădăjduiesc.
26:7 Una am cerut de la Domnul, pe aceasta o
voi căuta: să locuiesc în casa Domnului în toate
zilele vieții mele,
26:8 Ca să văd frumusețea Domnului și să
cercete z locașul Lui.
26:9 Că Domnul m -a ascuns în cortul Lui în ziua
necazurilor mele; m -a acoperit în locul cel
ascuns al cortului Lui;
26:10 Pe piatră m -a înălțat. Și acum iată, a
înălțat capul meu peste vrăjmașii mei.
26:11 Înconjurat -am și am jertfit în c ortul Lui
jertfă de laudă. Îl voi lăuda și voi cânta
Domnului.
26:12 Auzi, Doamne, glasul meu cu care am
strigat; miluiește -mă și mă ascultă.
26:13 Ție a zis inima mea: Pe Domnul voi căuta.
Te-a căutat fața mea; fața Ta, Doamne, voi căuta.
26:14 Să nu -ți întorci fața Ta de la mine și să nu
Te abați întru mânie de la robul Tău;
26:15 Ajutorul meu fii, să nu mă lepezi pe mine
și să nu mă lași, Dumnezeule, Mântuitorul meu.
26:16 Că tatăl meu și mama mea m -au părăsit,
dar Domnul m -a luat.
26:17 Lege pune -mi mie, Doamne, în calea Ta și
mă îndreptează pe cărarea dreaptă, din pricina
vrăjmașilor mei.
26:18 Nu mă da pe mine pe mâna celor ce mă
necăjesc, că s -au ridicat împotriva mea martori
nedrepți și nedreptatea a mințit sieși.
26:19 Cred că voi vedea bunătățile Domnului, în
pământul celor vii.
26:20 Așteaptă pe Domnul, îmbărbătează -te și
să se întărească inima ta și așteaptă pe Domnul.
Psalmul 27
27:1 Către Tine, Doamne, am strigat, Dumnezeul
meu, ia aminte! Că de nu mă vei auzi, m ă voi
asemăna cu cei care se coboară în groapă. 27:2 Ascultă glasul rugăciunii mele când mă rog
către Tine, când ridic mâinile mele către locașul
Tău cel sfânt.
27:3 Să nu tragi cu cei păcătoși sufletul meu, și
cu cei ce lucrează nedreptate să nu mă pierzi,
27:4 Cu cei ce grăiesc pace către aproapele lor,
dar cele rele sunt în inimile lor.
27:5 Dă-le lor după faptele lor și după vicleșugul
gândurilor lor.
27:6 După lucrul mâinilor lor, dă -le lor;
răsplătește -i după faptele lor,
27:7 Că n -au înțeles lucrurile Domnului și
faptele mâinilor Lui; îi vei dărâma și nu -i vei
zidi.
27:8 Binecuvântat este Domnul că a auzit glasul
rugăciunii mele.
27:9 Domnul este ajutorul și apărătorul meu, în
El a nădăjduit inima mea și mi -a ajutat.
27:10 Și a înflorit trupul meu și de bunăvoia
mea Îl voi lăuda pe El.
27:11 Domnul este întărirea poporului Său și
apărător mântuirilor unsului Său.
27:12 Mântuiește poporul Tău și binecuvin tează
moștenirea Ta; paște -i pe ei și -i ridică până în
veac.
Psalmul 28
28:1 Aduceți Domnului, fii ai lui Dumnezeu,
aduceți Domnului mieii oilor, aduceți Domnului
slavă și cinste;
28:2 Aduceți Domnului slavă numelui Său;
închinați -vă Domnului în curtea c ea sfântă a Lui.
28:3 Glasul Domnului peste ape; Dumnezeul
slavei a tunat; Domnul peste ape multe.
28:4 Glasul Domnului întru tărie, glasul
Domnului întru mare cuviință;
28:5 Glasul Domnului cel ce sfărâmă cedrii și va
zdrobi Domnul cedrii Libanului;
28:6 El face să sară Libanul ca un vițel; iar
Ermonul ca un pui de gazelă.
28:7 Glasul Domnului, cel ce varsă para focului.
28:8 Glasul Domnului, cel ce cutremură pustiul
și va cutremura Domnul pustiul Cadeșului.
28:9 Glasul Domnului dezleagă pântecele
cerboaicelor, glasul Domnului despoaie cedrii și
în locașul Lui, fiecare va spune: Slavă!

12 / 67 – † Biblia – Vechiul Testament – Psalmi † 28:10 Domnul va împărăți peste potop și va
ședea Domnul Împărat în veac.
28:11 Domnul tărie poporului Său va da,
Domnul va binecuvânta pe poporul Său cu pace.
Psalm ul 29
29:1 Te voi înălța, Doamne, că m -ai ridicat și n –
ai veselit pe vrăjmașii mei împotriva mea.
29:2 Doamne, Dumnezeul meu, strigat -am către
Tine și m -ai vindecat.
29:3 Doamne, scos -ai din iad sufletul meu,
mântuitu -m-ai de cei ce se coboară în groapă.
29:4 Cântați Domnului cei cuvioși ai Lui și
lăudați pomenirea sfințeniei Lui.
29:5 Că iuțime este întru mânia Lui și viață întru
voia Lui; seara se va sălășlui plângerea , iar
dimineața bucuria.
29:6 Iar eu am zis întru îndestularea mea: "Nu
mă voi clătina în veac!"
29:7 Doamne, întru voia Ta, dat -ai frumuseții
mele putere; dar când ți -ai întors fața Ta, eu m –
am tulburat.
29:8 Către Tine, Doamne, voi striga și către
Dumnezeul meu mă voi ruga.
29:9 Ce folos ai de sângele meu de mă cobor în
stricăciune? Oare, Te va lăuda pe Tine țărâna,
sau va vesti adevărul Tău?
29:10 Auzit -a Domnul și m -a miluit; Domnul a
fost ajutorul meu!
29:11 Schimbat -ai plângerea mea întru bucurie,
rupt -ai sacul meu și m -ai încins cu veselie.
29:12 Ca slava mea să -ți cânte ție și să nu mă
mâhnesc; Doamne, Dumnezeul meu, în veac Te
voi lăuda!
Psalmul 30
30:1 Spre Tine, Doamne, am nădăjduit, să nu fiu
rușinat în veac. Întru îndreptarea Ta izbăvește –
mă și mă scoate.
30:2 Pleacă spre mine urechea Ta, grăbește de
mă scoate. Fii mie Dumnezeu apărător și casă de
scăpare ca să mă mântuiești.
30:3 Că puterea mea și scăparea mea ești Tu și
pentru numele Tău mă vei povățui și mă vei
hrăni. 30:4 Scoate -mă-vei din cursa aceasta pe care
mi-au ascuns -o mie, că Tu ești apărătorul meu.
30:5 În mâinile Tale îmi voi da duhul meu;
izbăvitu -m-ai, Doamne, Dumnezeul adevărului.
30:6 Urât -ai pe cei ce păzesc deșertăciuni î n
zadar, iar eu spre Domnul am nădăjduit.
30:7 Bucura -mă-voi și mă voi veseli de mila Ta,
că ai căutat spre smerenia mea, mântuit -ai din
nevoi sufletul meu
30:8 Și nu m -ai lăsat în mâinile vrăjmașului;
pus-ai în loc desfătat picioarele mele.
30:9 Miluie ște-mă, Doamne, că mă necăjesc;
tulburatu -s-a de mânie ochiul meu, sufletul meu
și inima mea.
30:10 Că s -a stins întru durere viața mea și anii
mei în suspinuri; slăbit -a întru sărăcie tăria mea
și oasele mele s -au tulburat.
30:11 La toți vrăjmașii mei m -am făcut de ocară
și vecinilor mei foarte, și frică cunoscuților mei.
Cei ce mă vedeau afară fugeau de mine.
30:12 Uitat am fost ca un mort din inima lor,
ajuns -am ca un vas stricat.
30:13 Că am auzit ocara multora din cei ce
locuiesc împrejur, când se adunau ei împreună
împotriva mea; ca să ia sufletul meu s -au sfătuit.
30:14 Iar eu către Tine am nădăjduit, Doamne,
zis-am: "Tu ești Dumnezeul meu!"
30:15 În mâinile Tale, soarta mea, izbăvește -mă
din mâna vrăjmașilor mei și de cei ce mă
prigonesc.
30:1 6 Arată fața Ta peste robul Tău,
mântuiește -mă cu mila Ta!
30:17 Doamne, să nu fiu rușinat, că Te -am
chemat pe Tine; să se rușineze necredincioșii și
să se coboare în iad.
30:18 Mute să fie buzele cele viclene, care
grăiesc împotriva dreptului fărădelege, cu
mândrie și cu defăimare.
30:19 Cât este de mare mulțimea bunătății Tale,
Doamne, pe care ai gătit -o celor ce se tem de
Tine, pe care ai făcut -o celor ce nădăjduiesc în
Tine, înaintea fiilor oamenilor!
30:20 Ascunde -i-vei pe dânșii cu acoperământul
feței Tale de tulburarea oamenilor.
30:21 Acoperi -i-vei pe ei în cortul Tău de
împotrivirea limbilor.
30:22 Binecuvântat este Domnul, că minunată a
fost mila Sa, în cetate întări tă.

13 / 67 – † Biblia – Vechiul Testament – Psalmi † 30:23 Iar eu am zis întru uimirea mea: Lepădat
sunt de la fața ochilor Tăi.
30:24 Pentru aceasta ai auzit glasul rugăciunii
mele când am strigat către Tine.
30:25 Iubiți pe Domnul toți cuvioșii Lui că
adevărul caută Domnul și răsplătește celor ce se
mândresc, cu prisosință.
30:26 Îmbărbătați -vă și să se întărească inima
voastră, toii cei ce nădăjduiți în Domnul.
Psalmul 31
31:1 Fericiți cărora s -au iertat fărădel egile și
cărora s -au acoperit păcatele.
31:2 Fericit bărbatul, căruia nu -i va socoti
Domnul păcatul, nici nu este în gura lui vicleșug.
31:3 Că am tăcut, îmbătrânit -au oasele mele,
când strigam toată ziua.
31:4 Că ziua și noaptea s -a îngreunat peste min e
mâna Ta și am căzut în suferință când ghimpele
Tău mă împungea.
31:5 Păcatul meu l -am cunoscut și fărădelegea
mea n -am ascuns -o, împotriva mea.
31:6 Zis-am: "Mărturisi -voi fărădelegea mea
Domnului"; și Tu ai iertat nelegiuirea păcatului
meu.
31:7 Pent ru aceasta se va ruga către Tine tot
cuviosul la vreme potrivită, iar potop de ape
multe de el nu se va apropia.
31:8 Tu ești scăparea mea din necazul ce mă
cuprinde, bucuria mea; izbăvește -mă de cei ce
m-au înconjurat.
31:9 Înțelepți -te-voi și te voi în drepta pe calea
aceasta, pe care vei merge; aținti -voi spre tine
ochii Mei.
31:10 Nu fi ca un cal și ca un catâr, la care nu
este pricepere; cu zăbală și cu frâu fălcile lor voi
strânge ca să nu se apropie de tine.
31:11 Multe sunt bătăile păcătosului; i ar pe cel
ce nădăjduiește în Domnul, mila îl va înconjura.
31:12 Veseliți -vă în Domnul și vă bucurați,
drepților, și vă lăudați toți cei drepți la inimă.
Psalmul 32
32:1 Bucurați -vă, drepților; celor drepți li se
cuvine laudă. 32:2 Lăudați pe Domnul în alăută, în psaltire cu
zece strune cântați -I Lui.
32:3 Cântați -I Lui cântare nouă, cântați -I
frumos, cu strigăt de bucurie.
32:4 Că drept este cuvântul Domnului și toate
lucrurile Lui întru credință.
32:5 Iubește milostenia și judecata, Domnul; de
mila Domnului plin este pământul.
32:6 Cu cuvântul Domnului cerurile s -au întărit
și cu duhul gurii Lui toată puterea lor.
32:7 Adunat -a ca într -un burduf apele mării,
pus-a în vistierii adâncurile.
32:8 Să se teamă de Domnul tot pământul și de
El să se cutremure toii locuitorii lumii.
32:9 Că El a zis și s -au făcut, El a poruncit și s -au
zidit.
32:10 Domnul risipește sfaturile neamurilor,
leapădă gândurile popoarelor și defaimă
sfaturile căpeteniilor.
32:11 Iar sfatul Domnului rămâne în veac,
gândurile inimii Lui, din neam în neam.
32:12 Fericit este neamul căruia Domnul este
Dumnezeul lui, poporul pe care l -a ales de
moștenire Lui.
32:13 Din cer a privit Domnul, văzut -a pe toți
fiii oamenilor.
32:14 Din locașul Său, cel gata, privit -a spre toți
cei ce locuiesc pământul.
32:15 Cel ce a zidit îndeosebi inimile lor, Cel ce
pricepe toate lucrurile lor.
32:16 Nu se mântuiește împăratul cu oștire
multă și uriașul nu se va mântui cu mulțimea
tăriei l ui.
32:17 Mincinos este calul spre scăpare și cu
mulțimea puterii lui nu te va izbăvi.
32:18 Iată ochii Domnului spre cei ce se tem de
Dânsul, spre cei ce nădăjduiesc în mila Lui. Ca să
izbăvească de moarte sufletele lor și să -i
hrănească pe ei în foamet e.
32:19 Și sufletul nostru așteaptă pe Domnul, că
ajutorul și apărătorul nostru este.
32:20 Că în El se va veseli inima noastră și în
numele cel sfânt al Lui am nădăjduit.
32:21 Fie, Doamne, mila Ta spre noi, precum am
nădăjduit și noi întru Tine.
Psalmul 33

14 / 67 – † Biblia – Vechiul Testament – Psalmi † 33:1 Bine voi cuvânta pe Domnul în toată
vremea, pururea lauda Lui în gura mea.
33:2 În Domnul se va lăuda sufletul meu; să
audă cei blânzi și să se veselească.
33:3 Slăviți pe Domnul împreună cu mine și să
înălțăm numele Lui împreună.
33:4 Căut at-am pe Domnul și m -a auzit și din
toate necazurile mele m -a izbăvit.
33:5 Apropiați -vă de El și vă luminați; și fețele
voastre să nu se rușineze.
33:6 Săracul acesta a strigat și Domnul l -a auzit
pe el și din toate necazurile lui l -a izbăvit.
33:7 Străjui-va îngerul Domnului împrejurul
celor ce se tem de El și -i va izbăvi pe ei.
33:8 Gustați și vedeți că bun este Domnul;
fericit bărbatul care nădăjduiește în El.
33:9 Temeți -vă de Domnul toți sfinții Lui, că n –
au lipsă cei ce se tem de El.
33:10 Bogații au sărăcit și au flămânzit, iar cei
ce-L caută pe Domnul, nu se vor lipsi de tot
binele.
33:11 Veniți fiilor, ascultați -mă pe mine, frica
Domnului vă voi învăța pe voi;
33:12 Cine este omul cel ce voiește viața, care
iubește să vadă zile bune? Opre ște-ți limba de la
rău și buzele tale să nu grăiască vicleșug.
33:13 Ferește -te de rău și fă bine, caută pacea și
o urmează pe ea.
33:14 Ochii Domnului spre cei drepți și urechile
Lui spre rugăciunea lor.
33:15 Iar fața Domnului spre cei ce fac rele, ca
să piară de pe pământ pomenirea lor.
33:16 Strigat -au drepții și Domnul i -a auzit și
din toate necazurile lor i -a izbăvit.
33:17 Aproape este Domnul de cei umiliți la
inimă și pe cei smeriți cu duhul îi va mânt ui.
33:18 Multe sunt necazurile drepților și din
toate acelea îi va izbăvi pe ei Domnul.
33:19 Domnul păzește toate oasele lor, nici unul
din ele nu se va zdrobi.
33:20 Moartea păcătoșilor este cumplită și cei
ce urăsc pe cel drept vor greși.
33:21 Mântui -va Domnul sufletele robilor Săi și
nu vor greși toți cei ce nădăjduiesc în El.
Psalmul 34 34:1 Judecă, Doamne, pe cei ce -mi fac mie
strâmbătate; luptă împotriva celor ce se luptă cu
mine;
34:2 Apucă arma și pavăza și scoală -Te întru
ajutorul meu;
34:3 Scoate sabia și închide calea celor ce mă
prigonesc; spune sufletului meu: "Mântuirea ta
sunt Eu!"
34:4 Să fie rușinați și înfruntați cei ce caută
sufletul meu; să se întoarcă înapoi și să se
rușineze cei ce gândesc rău de mine.
34:5 Să fie ca pra ful în fața vântului și îngerul
Domnului să -i necăjească. Să fie calea lor
întuneric și alunecare și îngerul Domnului să -i
prigonească.
34:6 Că în zadar au ascuns de mine groapa
lațului lor, în deșert au ocărât sufletul meu.
34:7 Să vină asupra lor lațul pe care nu -l cunosc
și cursa pe care au ascuns -o să -i prindă pe ei; și
chiar în lațul lor să cadă.
34:8 Iar sufletul meu să se bucure de Domnul,
să se veselească de mântuirea lui.
34:9 Toate oasele mele vor zice: Doamne, cine
este asemenea ție? Cel ce i zbăvește pe sărac din
mâna celor mai tari decât el și pe sărac și pe
sărman de cei ce -l răpesc pe el.
34:10 S-au sculat martori nedrepți și de cele ce
nu știam m -au întrebat.
34:11 Răsplătit -au mie rele pentru bune și au
vlăguit sufletul meu.
34:12 Iar eu, când mă supărau ei, m -am
îmbrăcat cu sac și am smerit cu post sufletul
meu și rugăciunea mea în sinul meu se va
întoarce.
34:13 Ca și cu un vecin, ca și cu un frate al
nostru așa de bine m -am purtat; ca și cum aș fi
jelit și m -aș fi întristat, așa m -am smerit.
34:14 Dar împotriva mea s -au veselit și s -au
adunat; adunatu -s-au împotriva mea cu bătăi și
n-am știut; risipiți au fost și nu s -au căit.
34:15 M-au ispitit, cu batjocură m -au batjocorit,
au scrâșnit împotriva mea cu dinții lor.
34:16 Doamne, când vei vedea? Întoarce
sufletul meu de la fapta lor cea rea, de la lei,
viața mea.
34:17 Lăuda -Te-voi, Doamne, în adunare mare,
întru popor numeros Te voi lăuda.

15 / 67 – † Biblia – Vechiul Testament – Psalmi † 34:18 Să nu se bucure de. mine cei ce mă
dușmănesc pe nedrept, cei ce mă urăsc în zadar
și fac semn cu ochii.
34:19 Că mie de pace îmi grăiau și asupra mea
vicleșuguri gândeau.
34:20 Lărgitu -și-au împotriva mea gura lor; zis –
au: "Bine, bine, văzut -au ochii noștri".
34:21 Văzut -ai, Doamne, să nu taci; Doamne, nu
Te depărta de la mine.
34:22 Scoală -Te, Doamne și ia aminte spre
judecata mea, Dumnezeul meu și Domnul meu,
spre pricina mea.
34:23 Judecă -mă după dreptatea Ta, Doamne
Dumnezeul meu și să nu se bucure de mine.
34:24 Să nu zică întru inimile lor: "Bine, bine,
sufletului nostru", nic i să zică: "L -am înghițit pe
el".
34:25 Să fie rușinați și înfruntați deodată cei ce
se bucură de necazurile mele; să se îmbrace cu
rușine și ocară cei ce se laudă împotriva mea.
34:26 Să se bucure și să se veselească cei ce
voiesc dreptatea mea și să sp ună pururea:
"Slăvit să fie Domnul, Cel ce voiește pacea
robului Său!"
34:27 Și limba mea va grăi dreptatea Ta, în
toată ziua, lauda Ta.
Psalmul 35
35:1 Necredința călcătorului de lege spune
inimii mele, că nu este într -însul frica de
Dumnezeu.
35:2 El singur se amăgește în ochii săi, când zice
că ar fi urmărind fărădelegea și ar fi urând -o.
35:3 Graiurile gurii lui fărădelege și vicleșug; n –
a vrut să priceapă ca să facă bine.
35:4 Fărădelege a gândit în așternutul său, în
toată calea cea bună n -a stat și răutatea n -a
urât.
35:5 Doamne, în cer este mila Ta și adevărul
Tău până la nori.
35:6 Dreptatea Ta ca munții lui Dumnezeu,
judecățile Tale adânc mare; oameni și dobitoace
vei izbăvi Doamne.
35:7 Că ai înmulțit mila Ta, Dumnezeule, iar fiii
oame nilor în umbra aripilor Tale vor nădăjdui.
35:8 Sătura -se-vor din grăsimea casei Tale și
din izvorul desfătării Tale îi vei adăpa pe ei. 35:9 Că la Tine este izvorul vieții, întru lumina
Ta vom vedea lumină.
35:10 Tinde mila Ta celor ce Te cunosc pe Tin e
și dreptatea Ta celor drepți la inimă.
35:11 Să nu vină peste mine picior de mândrie
și mâna păcătoșilor să nu mă clatine.
35:12 Acolo au căzut toți cei ce lucrează
fărădelegea; izgoniți au fost și nu vor putea să
stea.
Psalmul 36
36:1 Nu râvni la cei ce viclenesc, nici nu urma pe
cei ce fac fărădelegea.
36:2 Căci ca iarba curând se vor usca și ca
verdeața ierbii degrab se vor trece.
36:3 Nădăjduiește în Domnul și fă bunătate și
locuiește pământul și hrănește -te cu bogăția lui.
36:4 Desfătează -te în Domnul și îți va împlini ție
cererile inimii tale.
36:5 Descoperă Domnului calea ta și
nădăjduiește în El și El va împlini.
36:6 Și va scoate ca lumina dreptatea ta și
judecata ca lumina de amiază.
36:7 Supune -te Domnului și roagă -L pe El; nu
râvni dup ă cel ce sporește în calea sa, după omul
care face nelegiuirea.
36:8 Părăsește mânia și lasă iuțimea; nu căuta
să viclenești.
36:9 Că cei ce viclenesc de tot vor pieri; iar cei
ce așteaptă pe Domnul vor moșteni pământul.
36:10 Și încă puțin și nu va mai fi păcătosul și
vei căuta locul lui și nu -l vei afla.
36:11 Iar cei blânzi vor moșteni pământul și se
vor desfăta de mulțimea păcii.
36:12 Pândi -va păcătosul pe cel drept și va
scrâșni asupra lui, cu dinții săi.
36:13 Iar Dom nul va râde de el, că mai înainte
vede că va veni ziua lui.
36:14 Sabia au scos păcătoșii, întins -au arcul lor
ca să doboare pe sărac și pe sărman, ca să
junghie pe cei drepți la inimă.
36:15 Sabia lor să intre în inima lor și arcurile
lor să se frângă.
36:16 Mai bun este puținul celui drept, decât
bogăția multă a păcătoșilor.
36:17 Că brațele păcătoșilor se vor zdrobi, iar
Domnul întărește pe cei drepți.

16 / 67 – † Biblia – Vechiul Testament – Psalmi † 36:18 Cunoaște Domnul căile celor fără prihană
și moștenirea lor în veac va fi.
36:19 Nu se vor r ușina în vremea cea rea și în
zilele de foamete se vor sătura.
36:20 Că păcătoșii vor pieri, iar vrăjmașii
Domnului, îndată ce s -au mărit și s -au înălțat, s –
au stins, ca fumul au pierit.
36:21 Împrumută păcătosul și nu dă înapoi, iar
dreptul se îndură și dă.
36:22 Că cei ce -L binecuvântează pe El vor
moșteni pământul, iar cei ce -L blesteamă pe El,
de tot vor pieri.
36:23 De la Domnul pașii omului se îndreptează
și calea lui o va voi foarte.
36:24 Când va cădea, nu se va zdruncina, că
Domnul întărește m âna lui.
36:25 Tânăr am fost și am îmbătrânit și n -am
văzut pe cel drept părăsit, nici seminția lui
cerând pâine;
36:26 Toată ziua dreptul miluiește și
împrumută și seminția lui binecuvântată va fi.
36:27 Ferește -te de rău și fă binele și vei trăi în
veacul veacului.
36:28 Că Domnul iubește judecata și nu va
părăsi pe cei cuvioși ai Săi; în veac vor fi păziți.
Iar cei fără de lege vor fi izgoniți și seminția
necredincioșilor va fi stârpită.
36:29 Iar drepții vor moșteni pământul și vor
locui în veacul veacului pe el.
36:30 Gura dreptului va deprinde înțelepciunea
și limba lui va grăi judecată.
36:31 Legea Dumnezeului său în inima lui și nu
se vor poticni pașii lui.
36:32 Pândește păcătosul pe cel drept și caută
să-l omoare pe el;
36:33 Iar Domnul nu -l va lăsa pe el, în mâinile
lui, nici nu -l va osândi, când se va judeca cu el.
36:34 Așteaptă pe Domnul și păzește calea Lui!
Și te va învăța pe tine ca să moștenești
pământul; când vor pieri păcătoșii vei vedea.
36:35 Văzut -am pe cel necredincios fălin du-se și
înălțându -se ca cedrii Libanului.
36:36 Și am trecut și iată nu era și l -am căutat
pe el și nu s -a aflat locul lui.
36:37 Păzește nerăutatea și caută dreptatea, că
urmași are omul făcător de pace.
36:38 Iar cei fără de lege vor pieri deodată și
urmașii necredincioșilor vor fi stârpiți. 36:39 Iar mântuirea drepților de la Domnul, că
apărătorul lor este în vreme de necaz.
36:40 Și-i va ajuta pe ei Domnul și -i va izbăvi pe
ei și -i va scoate pe ei din mâna păcătoșilor și -i va
mântui pe ei că au nădăjduit în El.
Psalmul 37
37:1 Doamne, nu cu mânia Ta să mă mustri pe
mine, nici cu iuțimea Ta să mă cerți.
37:2 Că săgețile Tale s -au înfipt în mine și ai
întărit peste mine mâna Ta.
37:3 Nu este vindecare în t rupul meu de la fața
mâniei Tale; nu este pace în oasele mele de la
fața păcatelor mele.
37:4 Că fărădelegile mele au covârșit capul meu,
ca o sarcină grea apăsat -au peste mine.
37:5 Chinuitu -m-am și m -am gârbovit până în
sfârșit, toată ziua mâhnindu -mă umblam.
37:6 Că șalele mele s -au umplut de ocări și nu
este vindecare în trupul meu.
37:7 Necăjitu -m-am și m -am smerit foarte;
răcnit -am din suspinarea inimii mele.
37:8 Doamne, îna intea Ta este toată dorirea
mea și suspinul meu de la Tine nu s -a ascuns.
37:9 Inima mea s -a tulburat, părăsitu -m-a tăria
mea și lumina ochilor mei și aceasta nu este cu
mine.
37:10 Prietenii mei și vecinii mei în preajma
mea s -au apropiat și au șezut; ș i cei de aproape
ai mei departe au stat.
37:11 Și se sileau cei ce căutau sufletul meu și
cei ce căutau cele rele mie grăiau deșertăciuni și
vicleșuguri toată ziua cugetau.
37:12 Iar eu ca un surd nu auzeam și ca un mut
ce nu -și deschide gura sa.
37:13 Și m -am făcut ca un om ce nu aude și nu
are în gura lui mustrări.
37:14 Că spre Tine, Doamne, am nădăjduit; Tu
mă vei auzi, Doamne, Dumnezeul meu,
37:15 Că am zis, ca nu cumva să se bucure de
mine vrăjmașii mei; și când s -au clătinat
picioarele mele, împ otriva mea s -au semețit.
37:16 Că eu spre bătăi gata sunt și durerea mea
înaintea mea este pururea.
37:17 Că fărădelegea mea eu o voi vesti și mă
voi îngriji pentru păcatul meu;

17 / 67 – † Biblia – Vechiul Testament – Psalmi † 37:18 Iar vrăjmașii mei trăiesc și s -au întărit
mai mult decât mine și s -au înmulțit cei ce mă
urăsc pe nedrept.
37:19 Cei ce îmi răsplătesc rele pentru bune, mă
defăimau, că urmam bunătatea.
37:20 Nu mă lăsa, Doamne Dumnezeul meu, nu
Te depărta de la mine;
37:21 Ia aminte spre ajutorul meu, Doamne al
mântuirii mele.
Psalmul 38
38:1 Zis-am: "Păzi -voi căile mele, ca să nu
păcătuiesc eu cu limba mea;
38:2 Pus-am gurii mele pază, când a stat
păcătosul împotriva mea".
38:3 Amuțit -am și m -am smerit și nici de bine n –
am grăit și durerea mea s -a înnoit.
38:4 Înfierbântatu -s-a inima mea înăuntrul meu
și în cugetul meu se va aprinde foc.
38:5 Grăit -am cu limba mea: "Fă -mi cunoscut,
Doamne, sfârșitul meu,
38:6 Și numărul zilelor mele care este, ca să știu
ce-mi lipsește".
38:7 Iată, cu palma ai măsurat zilele mele și
statul meu ca nimic înaintea Ta.
38:8 Dar toate sunt deșertăciuni; tot omul ce
viază.
38:9 Deși ca o umbră trece omul, dar în zadar se
tulbură.
38:10 Strânge comori și nu știe cui le adună pe
ele.
38:11 Și acum cine este răbdarea mea? Oare, nu
Domnul? Și statul meu de la Tine este.
38:12 De toate fărădelegile mele izbăvește -mă;
ocară celui fără de minte nu mă da.
38:13 Amuțit -am și n -am deschis gura mea, că
Tu ești Cel ce m -ai făcut pe mine. Depărtează de
la mine bătăile Tale.
38:14 De tăria mâinii Tale, eu m -am sfârșit. Cu
mustrări pentru fărădelege ai pedepsit pe om
38:15 Și ai subțiat ca pânza de păianjen sufletul
său; dar în deșert se tulbură tot pământeanul.
38:16 Auzi rugăciunea mea, Doamne, și cererea
mea ascult -o; lacrimile mele să nu le treci,
38:17 Căci străin sunt eu la Tine și străin ca toți
părinții mei. 38:18 Lasă -mă ca să mă odihnesc, mai înainte
de a mă duce și de a nu mai fi.
Psalmul 39
39:1 Așteptând am așteptat pe Domnul și S -a
plecat spre mine.
39:2 A auzit rugăciunea mea. M -a scos din
groapa ticăloșiei și din tina noroiului
39:3 Și a pus în gura mea cântare nouă, cântare
Dumnezeului nostru;
39:4 Vedea -vor mulți și se vor teme și vor
nădăjdui în Domnul.
39:5 Fericit bărbatul, a cărui nădejde este
numele Domnului și n -a privit la deșertăciuni și
la nebunii mincinoase.
39:6 Multe ai făcut Tu, Doamne, Dumnezeul
meu, minunile Tale, și nu este cine să se
asemene gândurilor Tale;
39:7 Vestit -am și am grăit: înmulțitu -s-au peste
număr.
39:8 Jertfă și prinos n -ai voit, dar trup mi -ai
întocmit;
39:9 Ardere de tot și jertfă pentru păcat n -ai
cerut. Atunci am zis: "Iată vin!
39:10 În capul cărții este scris despre mine. Ca
să fac voia Ta, Dumnezeul meu, am voit și legea
Ta înăuntru i nimii mele".
39:11 Bine am vestit dreptate în adunare mare;
iată buzele mele nu le voi opri; Doamne, Tu ai
cunoscut.
39:12 Dreptatea Ta n -am ascuns -o în inima
mea, adevărul Tău și mântuirea Ta am spus.
39:13 N-am ascuns mila Ta și adevărul Tău în
adunare mare.
39:14 Iar Tu, Doamne, să nu depărtezi
îndurările Tale de la mine, mila Ta și adevărul
Tău pururea să mă sprijinească.
39:15 Că m -au împresurat rele, cărora nu este
număr; ajunsu -m-au fărădelegile mele și n -am
putut să văd;
39:16 Înmulțitu -s-au mai mult decât perii
capului meu și inima mea m -a părăsit.
39:17 Binevoiește, Doamne, ca să mă izbăvești;
Doamne, spre ajutorul meu ia aminte.
39:18 Să fie rușinați și înfruntați deodată cei ce
caută să ia suf letul meu.

18 / 67 – † Biblia – Vechiul Testament – Psalmi † 39:19 Să se întoarcă înapoi și să se rușineze cei
ce-mi voiesc mie rele;
39:20 Să fie rușinați îndată cei ce -mi zic mie:
"Bine, bine".
39:21 Să se bucure și să se veselească de Tine,
toți cei ce Te caută pe Tine, Doamne, și să zică
pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie
Domnul!"
39:22 Iar eu sărac sunt și sărman; Domnul se va
îngriji de mine.
39:23 Ajutorul meu și apărătorul meu ești Tu;
Dumnezeul meu nu zăbovi.
Psalmul 40
40:1 Fericit cel care caută la sărac și la sărman;
în ziua cea rea îl va izbăvi pe el Domnul.
40:2 Domnul să -l păzească pe el și să -l vieze și
să-l fericească pe pământ și să nu -l dea în
mâinile vrăjmașilor lu i.
40:3 Domnul să -l ajute pe el pe patul durerii lui;
în așternutul bolii lui să -l întărească pe el.
40:4 Eu am zis: "Doamne, miluiește -mă; vindecă
sufletul meu, că am greșit ție".
40:5 Vrăjmașii mei m -au grăit de rău zicând:
"Când va muri și va pieri n umele lui?"
40:6 Iar de venea cineva să mă vadă, minciuni
grăia; inima lui aduna fărădelege sieși, ieșea
afară și grăia.
40:7 Împreună împotriva mea șopteau toți
vrăjmașii mei; împotriva mea gândeau de mine
rele.
40:8 Cuvânt nelegiuit spuneau împotriva mea,
zicând: "Nu zace, oare? Nu se va mai scula!"
40:9 Chiar omul cu care eram în pace, în care
am nădăjduit, care a mâncat pâinea mea, a
ridicat împotriva mea călcâiul.
40:10 Iar Tu, Doamne, miluiește -mă și mă
scoală și voi răsplăti lor.
40:11 Întru ac easta am cunoscut că m -ai voit, că
nu se va bucura vrăjmașul meu de mine.
40:12 Iar pe mine pentru nerăutatea mea m -ai
sprijinit și m -ai întărit înaintea Ta, în veac.
40:13 Binecuvântat este Domnul Dumnezeul lui
Israel din veac și până în veac. Amin. Ami n.
Psalmul 41 41:1 În ce chip dorește cerbul izvoarele apelor,
așa Te dorește sufletul meu pe Tine,
Dumnezeule.
41:2 Însetat -a sufletul meu de Dumnezeul cel
viu; când voi veni și mă voi arăta feței lui
Dumnezeu?
41:3 Făcutu -mi-s-au lacrimile mele pâine ziua și
noaptea, când mi se zicea mie în toate zilele:
"Unde este Dumnezeul tău?"
41:4 De acestea mi -am adus aminte cu
revărsare de inimă, când treceam cu mulțime
mare spre casa lui Dumnezeu,
41:5 În glas de bucurie și de laudă și în sunet de
sărbătoare.
41:6 Pentru ce ești mâhnit, suflete al meu, și
pentru ce mă tulburi?
41:7 Nădăjduiește în Dumnezeu, că -L voi lăuda
pe El; mântuirea feței mele este Dumnezeul
meu.
41:8 În mine sufletul meu s -a tulburat; pentru
aceasta îmi voi aduce aminte de Tine, din
pământul Iordanului și al Ermonului, din
muntele cel mic.
41:9 Adânc pe adânc cheamă în glasul căderilor
apelor Tale.
41:10 Toate talazurile și valurile Tale peste
mine au trecut.
41:11 Ziua va p orunci Domnul milei Sale, iar
noaptea cântare Lui de la mine.
41:12 Rugăciunea Dumnezeului vieții mele,
spune -voi lui Dumnezeu: "Sprijinitorul meu ești
Tu, pentru ce m -ai uitat?"
41:13 Pentru ce umblu mâhnit când mă
necăjește vrăjmașul meu?
41:14 Când se sfărâmau oasele mele mă ocărau
asupritorii mei.
41:15 Când îmi ziceau mie în toate zilele: "Unde
este Dumnezeul tău?"
41:16 Pentru ce ești mâhnit, suflete al meu, și
pentru ce mă tulburi?
41:17 Nădăjduiește în Dumnezeu, că -L voi lăuda
pe El; mâ ntuirea feței mele este Dumnezeul
meu.
Psalmul 42

19 / 67 – † Biblia – Vechiul Testament – Psalmi † 42:1 Judecă -mă, Dumnezeule, și apără dreptatea
mea de neamul necuvios, de omul nedrept și
viclean, și izbăvește -mă.
42:2 Că Tu ești, Dumnezeule, întărirea mea;
pentru ce m -ai lepădat? Pentru ce umblu mâhn it
când mă necăjește vrăjmașul meu?
42:3 Trimite lumina Ta și adevărul Tău; acestea
m-au povățuit și m -au condus la muntele cel
sfânt al Tău și la locașurile Tale.
42:4 Și voi intra la jertfelnicul lui Dumnezeu, la
Dumnezeul Cel ce veselește tinerețile m ele;
42:5 Lăuda -Te-voi în alăută, Dumnezeule,
Dumnezeul meu.
42:6 Pentru ce ești mâhnit, suflete al meu, și
pentru ce mă tulburi?
42:7 Nădăjduiește în Dumnezeu că -L voi lăuda
pe El; mântuirea feței mele este Dumnezeul
meu.
Psalmul 43
43:1 Dumnezeule, c u urechile noastre am auzit,
părinții noștri ne -au spus nouă
43:2 Lucrul pe care l -ai făcut în zilele lor, în
zilele cele de demult.
43:3 Mâna Ta popoare a nimicit, iar pe părinți i –
ai sădit; bătut -ai popoare, iar pe ei i -ai înmulțit.
43:4 Că nu cu sabi a lor au moștenit pământul și
brațul lor nu i -a izbăvit pe ei,
43:5 Ci dreapta Ta și brațul Tău și luminarea
feței Tale, că bine ai voit întru ei.
43:6 Tu ești Însuți Împăratul meu și Dumnezeul
meu, Cel ce poruncești mântuirea lui Iacob;
43:7 Cu Tine pe vrăjmașii noștri îi vom lovi și cu
numele Tău vom nimici pe cei ce se scoală
asupra noastră.
43:8 Pentru că nu în arcul meu voi nădăjdui și
sabia mea nu mă va mântui.
43:9 Că ne -ai izbăvit pe noi de cei ce ne necăjesc
pe noi și pe cei ce ne u răsc pe noi i -ai rușinat.
43:10 Cu Dumnezeu ne vom lăuda toată ziua și
numele Tău îl vom lăuda în veac.
43:11 Iar acum ne -ai lepădat și ne -ai rușinat pe
noi și nu vei ieși cu oștirile noastre;
43:12 Întorsu -ne-ai pe noi înapoi de la dușmanii
noștri și c ei ce ne urăsc pe noi ne -au jefuit.
43:13 Datu -ne-ai pe noi ca oi de mâncare și
întru neamuri ne -ai risipit; 43:14 Vândut -ai pe poporul Tău fără de preț și
nu l-ai prețuit când l -ai vândut.
43:15 Pusu -ne-ai pe noi ocară vecinilor noștri,
batjocură și râ s celor dimprejurul nostru;
43:16 Pusu -ne-ai pe noi pildă către neamuri,
clătinare de cap între popoare.
43:17 Toată ziua înfruntarea mea înaintea mea
este și rușinea obrazului meu m -a acoperit,
43:18 De către glasul celui ce ocărăște și
clevetește, de către fața vrăjmașului și
prigonitorului.
43:19 Acestea toate au venit peste noi și nu Te –
am uitat și n -am călcat legământul Tău
43:20 Și nu s -a dat înapoi inima noastră; iar
pașii noștri nu s -au abătu t de la calea Ta,
43:21 Că ne -ai smerit pe noi în loc de durere și
ne-a acoperit pe noi umbra morții.
43:22 De am fi uitat numele Dumnezeului
nostru și am fi întins mâinile noastre spre
dumnezeu străin,
43:23 Oare, Dumnezeu n -ar fi cercetat acestea?
Că El știe ascunzișurile inimii.
43:24 Că pentru Tine suntem uciși toată ziua,
socotiți am fost ca niște oi de junghiere.
43:25 Deșteaptă -Te, pentru ce dormi, Doamne?
Scoală -Te și nu ne lepăda până în sfârșit.
43:26 Pentru ce întorci fața Ta? Uiți de sărăc ia
noastră și de necazul nostru?
43:27 Că s -a plecat în țărână sufletul nostru,
lipitu -s-a de pământ pântecele nostru.
43:28 Scoală -Te, Doamne, ajută -ne nouă și ne
izbăvește pe noi, pentru numele Tău.
Psalmul 44
44:1 Cuvânt bun răspuns -a inima mea; grăi -voi
cântarea mea Împăratului.
44:2 Limba mea este trestie de scriitor ce scrie
iscusit.
44:3 Împodobit ești cu frumusețea mai mult
decât fiii oamenilor; revărsatu -s-a har pe buzele
tale. Pentru aceasta te -a binecuvântat pe tine
Dumnezeu, în veac.
44:4 Încinge -te cu sabia ta peste coapsa ta,
puternice,
44:5 Cu frumusețea ta și cu strălucirea ta.
Încordează -ți arcul, propășește și împărățește,

20 / 67 – † Biblia – Vechiul Testament – Psalmi † 44:6 Pentru adevăr, blândețe și dreptate, și te va
povățui minunat dreapta ta.
44:7 Săgețile tale ascuțite sunt puternice în
inima dușmanilor împăratului; popoarele sub
tine vor cădea.
44:8 Scaunul Tău, Dumnezeule, în veacul
veacului, toiag de dreptate toiagul împărăției
Tale.
44:9 Iubit -ai dreptatea și ai urât fărădelegea;
pentru acea sta Te -a uns pe Tine, Dumnezeul
Tău, cu untdelemnul bucuriei, mai mult decât pe
părtașii Tăi.
44:10 Smirna și aloea îmbălsămează veșmintele
Tale; din palate de fildeș cântări de alăută Te
veselesc; fiice de împărați întru cinstea Ta;
44:11 Stătut -a împăr ăteasa de -a dreapta Ta,
îmbrăcată în haină aurită și prea înfrumusețată.
44:12 Ascultă fiică și vezi și pleacă urechea ta și
uită poporul tău și casa părintelui tău,
44:13 Că a poftit Împăratul frumusețea ta, că El
este Domnul tău.
44:14 Și se vor închi na Lui fiicele Tirului cu
daruri, felei Tale se vor ruga mai -marii
poporului.
44:15 Toată slava fiicei Împăratului este
înăuntru, îmbrăcată cu țesături de aur și prea
înfrumusețată.
44:16 Aduce -se-vor Împăratului fecioare în
urma ei, prietenele ei se vor aduce ție.
44:17 Aduce -se-vor întru veselie și bucurie
44:18 Aduce -se-vor în palatul Împăratului.
44:19 În locul părinților tăi s -au născut ție fii;
pune -i-vei pe ei căpetenii peste tot pământul.
44:20 Pomeni -vor numele tău în tot neamul;
44:21 Pentru aceasta popoarele te vor lăuda în
veac și în veacul veacului.
Psalmul 45
45:1 Dumnezeu este scăparea și puterea
noastră, ajutor întru necazurile ce ne
împresoară.
45:2 Pentru aceasta nu ne vom teme când se va
cutremura pământul și se vor muta munții în
inima mărilor.
45:3 Venit -au și s -au tulburat apele lor,
cutremuratu -s-au munții de tăria lui. 45:4 Apele râurilor veselesc cetatea lui
Dumnezeu; Cel Preaînalt a sfințit locașul Lui.
45:5 Dumnezeu este în mijlocul cetății, nu se va
clătina; o va ajuta Dumnezeu dis -de-dimineață.
45:6 Tulburatu -s-au neamurile, plecatu -s-au
împărățiile; dat -a Cel Preaînalt glasul Lui,
cutremuratu -s-a pământul.
45:7 Domnul puterilor cu noi, sprijinitorul
nostru, Dumnezeul lui Iacob.
45:8 Veniți și vedeți lucrurile lui Dumnezeu,
minunile pe care le -a pus Domnul pe pământ.
45:9 Pune -va capăt războaielor până la
marginile pământului, arcul va sfărâma și va
frânge arma, iar pavezele în foc le va arde.
45:10 Opriți -vă și cunoașteți că Eu sunt
Dumnezeu, înălța -Mă-voi pe pământ.
45:11 Domnul puterilor cu noi, sprijinitorul
nostru, Dumnezeul lui Iacob.
Psalmul 46
46:1 Toate popoarele bateți din palme, strigați
lui Dumnezeu cu glas de bucurie.
46:2 Că Domnul este Preaînalt, înfricoșător,
Împărat mare peste tot pământul.
46:3 Supusu -ne-a nouă popoare și neamuri sub
picioarele noastre;
46:4 Alesu -ne-a nouă moștenirea Sa,
frumusețea lui Iacob, pe care a iubit -o.
46:5 Suitu -S-a Dumnezeu întru strigar e, Domnul
în glas de trâmbiță.
46:6 Cântați Dumnezeului nostru, cântați;
cântați Împăratului nostru, cântați.
46:7 Că Împărat a tot pământul este Dumnezeu;
cântați cu înțelegere.
46:8 Împărățit -a Dumnezeu peste neamuri,
Dumnezeu șade pe tronul cel sfânt al Său.
46:9 Mai-marii popoarelor s -au adunat cu
poporul Dumnezeului lui Avraam, că ai lui
Dumnezeu sunt puternicii pământului; El S -a
înălțat foarte.
Psalmul 47
47:1 Mare este Domnul și lăudat foarte în
cetatea Dumnezeului nostru, în muntele cel
sfânt al Lui;

21 / 67 – † Biblia – Vechiul Testament – Psalmi † 47:2 Bine întemeiată spre bucuria întregului
pământ. Muntele Sionului, coastele de
miazănoapte, cetatea Împăratului Celui mare.
47:3 Dumnezeu în palatele ei se cunoaște, când
o apără pe ea.
47:4 Că iată împărații s -au adunat, strânsu -s-au
împreună.
47:5 Aceștia văzând -o așa, s -au minunat, s -au
tulburat, s -au cutremurat;
47:6 Cutremur i -a cuprins pe ei acolo; dureri ca
ale celei ce naște. Cu vânt puternic va sfărâma
corăbiile Tarsisului.
47:7 Precum am auzit, așa am și văzut, în
cetatea Domnului puterilor, în cetatea
Dumnezeului nostru.
47:8 Dumnezeu a întemeiat -o pe ea în veac.
Primit -am, Dumnezeule, mila Ta, în mijlocul
locașului Tău.
47:9 După numele Tău, Dumnezeule, așa și
lauda Ta peste m arginile pământului; dreapta
Ta este plină de dreptate.
47:10 Să se veselească Muntele Sionului, să se
bucure fiicele lui Iuda pentru judecățile Tale,
Doamne.
47:11 Înconjurați Sionul și -l cuprindeți pe el,
povestiți despre turnurile lui.
47:12 Puneți -vă inimile voastre întru puterea
lui și străbateți palatele lui, ca să povestiți
neamului ce vine,
47:13 Că Acesta este Dumnezeu, Dumnezeul
nostru în veac și în veacul veacului; El ne va
paște pe noi în veci.
Psalmul 48
48:1 Auziți acestea toate neamurile , ascultați
toți cei ce locuiți în lume:
48:2 Pământenii și fiii oamenilor, împreună
bogatul și săracul.
48:3 Gura mea va grăi înțelepciune și cugetul
inimii mele pricepere.
48:4 Pleca -voi spre pildă urechea mea, tâlcui –
voi în sunet de psaltire gândul m eu.
48:5 Pentru ce să mă tem în ziua cea rea, când
mă va înconjura fărădelegea vrăjmașilor mei?
48:6 Ei se încred în puterea lor și cu mulțimea
bogăției lor se laudă. 48:7 Nimeni însă nu poate să scape de la
moarte, nici să plătească lui Dumnezeu preț de
răscumpărare,
48:8 Că răscumpărarea sufletului e prea scumpă
și niciodată nu se va putea face,
48:9 Ca să rămână cineva pe totdeauna viu și să
nu vadă niciodată moartea.
48:10 Fiecare vede că înțelepții mor, cum mor și
cei neînțelepți și nebunii, și lasă altora bogăția
lor.
48:11 Mormântul lor va fi casa lor în veac,
locașurile lor din neam în neam, deși numit -au
cu numele lor pământurile lor.
48:12 Și omul, în cinste f iind, n -a priceput;
alăturatu -s-a dobitoacelor celor fără de minte și
s-a asemănat lor.
48:13 Această cale le este sminteală lor și celor
ce vor găsi de bune spusele lor.
48:14 Ca niște oi în iad sunt puși, moartea îi va
paște pe ei.
48:15 Și-i vor stăp âni pe ei cei drepți și ajutorul
ce-l nădăjduiau din slava lor, se va învechi în
iad.
48:16 Dar Dumnezeu va izbăvi sufletul meu din
mâna iadului, când mă va apuca.
48:17 Să nu te temi când se îmbogățește omul și
când se înmulțește slava casei lui.
48:18 Că la moarte el nu va lua nimic, nici nu se
va coborî cu el slava lui.
48:19 Chiar dacă sufletul lui se va binecuvânta
în viața lui și te va lăuda când îi vei face bine,
48:20 Totuși intra -va până la neamul părinților
lui și în veac nu va vedea lumină.
48:21 Omul în cinste fiind n -a priceput;
alăturatu -s-a dobitoacelor celor fără de minte și
s-a asemănat lor.
Psalmul 49
49:1 Dumnezeul dumnezeilor, Domnul a grăit și
a chemat pământul,
49:2 De la răsăritul soarelui până la apus. Din
Sion este strălucire a frumuseții Lui.
49:3 Dumnezeu strălucit va veni, Dumnezeul
nostru, și nu va tăcea.
49:4 Foc înaintea Lui va arde și împrejurul Lui
vifor mare.

22 / 67 – † Biblia – Vechiul Testament – Psalmi † 49:5 Chema -va cerul de sus și pământul, ca să
judece pe poporul Său.
49:6 Adunați -I Lui pe cuvioșii Lui, pe cei ce au
făcut legământ cu El pentru jertfe.
49:7 Și vor vesti cerurile dreptatea Lui, că
Dumnezeu judecător este.
49:8 "Ascultă, poporul Meu și -ți voi grăi ție,
Israele!… Și voi mărturisi ție: Dumnezeu,
Dumnezeul tău sunt Eu.
49:9 Nu pentru jertfel e tale te voi mustra, iar
arderile de tot ale tale înaintea Mea sunt
pururea.
49:10 Nu voi primi din casa ta viței, nici din
turmele tale țapi,
49:11 Că ale Mele sunt toate fiarele câmpului,
dobitoacele din munți și boii.
49:12 Cunoscut -am toate păsăril e cerului și
frumusețea țarinii cu Mine este.
49:13 De voi flămânzi, nu -ți voi spune ție, că a
Mea este lumea și plinirea ei.
49:14 Oare, voi mânca carne de taur, sau sânge
de țapi voi bea?
49:15 Jertfește lui Dumnezeu jertfă de laudă și
împlinește Celui Preaînalt făgăduințele tale.
49:16 Și Mă cheamă pe Mine în ziua necazului și
te voi izbăvi și Mă vei preaslăvi".
49:17 Iar păcătosului i -a zis Dumnezeu: "Pentru
ce tu istorisești dreptățile Mele și iei legământul
Meu în gura ta?
49:18 Tu ai urât învățătura și ai lepădat
cuvintele Mele înapoia ta.
49:19 De vedeai furul, alergai cu el și cu cel
desfrânat partea ta puneai.
49:20 Gura ta a înmulțit răutate și limba ta a
împletit vicleșug.
49:21 Șezând împotriva fratelui tău cleveteai și
împotriva fiului maicii tale ai pus sminteală.
49:22 Acestea ai făcut și am tăcut, ai cugetat
fărădelegea, că voi fi asemenea ție; mustra -te-
voi și voi pune înaintea fetei tale păcatele tale.
49:23 Înțelegeți dar acestea cei ce uitați pe
Dumnezeu, ca nu cumva să vă răpească și să nu
fie cel ce izbăvește.
49:24 Jertfa de laudă Mă va slăvi și acolo este
calea în care voi arăta lui mântuirea Mea".
Psalmul 50 50:1 Miluiește -mă, Dumnezeule, după mare
mila Ta
50:2 Și după mulțimea îndurărilor Tale, șterge
fărădelegea mea.
50:3 Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea și
de păcatul meu mă curățește.
50:4 Că fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul
meu înaintea mea este pururea.
50:5 Ție unuia am greșit și rău înainte a Ta am
făcut, așa încât drept ești Tu întru cuvintele Tale
și biruitor când vei judeca Tu.
50:6 Că iată întru fărădelegi m -am zămislit și în
păcate m -a născut maica mea.
50:7 Că iată adevărul ai iubit; cele nearătate și
cele ascunse ale înțelepciunii Ta le, mi -ai arătat
mie.
50:8 Stropi -mă-vei cu isop și mă voi curăți;
spăla -mă-vei și mai vârtos decât zăpada mă voi
albi.
50:9 Auzului meu vei da bucurie și veselie;
bucura -se-vor oasele mele cele smerite.
50:10 Întoarce fața Ta de la păcatele mele și
toate fărădelegile mele șterge -le.
50:11 Inimă curată zidește intru mine,
Dumnezeule și duh drept înnoiește întru cele
dinlăuntru ale mele.
50:12 Nu mă lepăda de la fața Ta și Duhul Tău
cel sfânt nu -l lua de la mine.
50:13 Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale și cu
duh stăpânitor mă întărește.
50:14 Învăța -voi pe cei fără de lege căile Tale și
cei necredincioși la Tine se vor întoarce.
50:15 Izbăvește -mă de vărsarea de sânge,
Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele;
bucura -se-va limba mea de dreptatea Ta.
50:16 Doamne, buzele mele vei deschide și gura
mea va vesti lauda Ta.
50:17 Că de ai fi voit jertfă, ți -aș fi dat; arderile
de tot nu le vei binevoi.
50:18 Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima
înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi.
50:19 Fă bine, Doamne, întru bună voirea Ta,
Sionului, și să se zidească zidurile Ierusalimului.
50:20 Atunci vei binevoi jertfa dreptății,
prinosul și arderile de tot; atunci vor pune pe
altarul Tău viței.
Psalmul 51

23 / 67 – † Biblia – Vechiul Testament – Psalmi † 51:1 Ce te fălești întru răutate, puterni ce?
Fărădelege toată ziua, nedreptate a vorbit limba
ta; ca un brici ascuțit a făcut vicleșug.
51:2 Iubit -ai răutatea mai mult decât bunătatea,
nedreptatea mai mult decât a grăi dreptatea.
51:3 Iubit -ai toate cuvintele pierzării, limbă
vicleană!
51:4 Pentru aceasta Dumnezeu te va doborî
până în sfârșit, te va smulge și te va muta din
locașul tău și rădăcina ta din pământul celor vii.
51:5 Vedea -vor drepții și se vor teme și de el
vor râde și vor zice: "Iată omul care nu și -a pus
pe Dumnezeu ajutorul lui ,
51:6 Ci a nădăjduit în mulțimea bogăției sale și
s-a întărit întru deșertăciunea sa".
51:7 Dar eu, ca un măslin roditor în casa lui
Dumnezeu, am nădăjduit în mila lui Dumnezeu,
în veac și în veacul veacului.
51:8 Slăvi -Te-voi în veac, că ai făcut aceasta și
voi aștepta numele Tău, că bun este înaintea
cuvioșilor Tăi.
Psalmul 52
52:1 Zis-a cel nebun întru inima sa: "Nu este
Dumnezeu!"
52:2 Stricatu -s-au și urâți s -au făcut întru
fărădelegi. Nu este cel ce face bi ne.
52:3 Domnul din cer a privit peste fiii
oamenilor, să vadă de este cel ce înțelege, sau cel
ce caută pe Dumnezeu.
52:4 Toți s -au abătut, împreună netrebnici s -au
făcut; nu este cel ce face bine, nu este până la
unul.
52:5 Oare, nu vor cunoaște, toți cei ce lucrează
fărădelegea? Cei ce mănâncă pe poporul Meu
cum mănâncă pâinea,
52:6 Pe Domnul nu L -au chemat. Acolo s -au
temut de frică unde nu era frică,
52:7 Că Dumnezeu a risipit oasele celor ce plac
oamenilor; rușinatu -s-au, că Dumnezeu i -a
urgisit pe ei.
52:8 Cine va da din Sion mântuirea lui Israel?
Când va întoarce Domnul pe cei robiți ai
poporului Său, bucurase -va Iacob și se va veseli
Israel.
Psalmul 53 53:1 Dumnezeule, întru numele Tău
mântuiește -mă și întru puterea Ta mă judecă.
53:2 Dumnez eule, auzi rugăciunea mea, ia
aminte cuvintele gurii mele!
53:3 Că străinii s -au ridicat împotriva mea și cei
tari au căutat sufletul meu și n -au pus pe
Dumnezeu înaintea lor.
53:4 Dar iată, Dumnezeu ajută mie și Domnul
este sprijinul sufletului meu.
53:5 Întoarce -va cele rele vrăjmașilor mei; cu
adevărul Tău îi vei pierde pe ei.
53:6 De bunăvoie voi jertfi ție; lăuda -voi numele
Tău, Doamne, că este bun,
53:7 Că din tot necazul m -ai izbăvit și spre
vrăjmașii mei a privit ochiul meu.
Psalmul 54
54:1 Auzi, Dumnezeule, rugăciunea mea și nu
trece cu vederea ruga mea.
54:2 Ia aminte spre mine și mă ascultă;
mâhnitu -m-am întru neliniștea mea și m -am
tulburat de glasul vrăjmașului și de necazul
păcătosului.
54:3 Că a abătut asupra mea fărădelege și întru
mânie m -a vrăjmășit.
54:4 Inima mea s -a tulburat întru mine și frica
morții a căzut peste mine;
54:5 Teamă și cutremur au venit asupra mea și
m-a acoperit întunericul.
54:6 Și am zis: Cine -mi va da mie aripi ca de
porumbel, ca să zbor și să mă odihnesc ?
54:7 Iată m -aș îndepărta fugind și m -aș sălășlui
în pustiu.
54:8 Așteptat -am pe Dumnezeu, Cel ce mă
mântuiește de puținătatea sufletului și de vifor.
54:9 Nimicește -i, Doamne și împarte limbile lor,
că am văzut fărădelege și dezbinare în cetate.
54:1 0 Ziua și noaptea o va înconjura pe ea peste
zidurile ei; fărădelege și osteneală în mijlocul ei
și nedreptate;
54:11 Și n -a lipsit din ulițele ei camătă și
vicleșug.
54:12 Că de m -ar fi ocărât vrăjmașul, aș fi
răbdat;
54:13 Și dacă cel ce mă urăște s -ar fi fălit
împotriva mea, m -aș fi ascuns de el.

24 / 67 – † Biblia – Vechiul Testament – Psalmi † 54:14 Iar tu, omule, asemenea mie, căpetenia
mea și cunoscutul meu,
54:15 Care împreună cu mine te -ai îndulcit de
mâncări, în casa lui Dumnezeu am umblat în
același gând!
54:16 Să vină moartea peste ei și să se coboare
în iad de vii,
54:17 Căci vicleșug este în locașurile lor, în
mijlocul lor.
54:18 Iar eu, către Dumnezeu am strigat, și
Domnul m -a auzit pe mine.
54:19 Seara și dimineața și la amiezi spune -voi,
voi vesti, și v a auzi glasul meu.
54:20 Izbăvi -va cu pace sufletul meu de cei ce se
apropie de mine, că mulți erau împotriva mea.
54:21 Auzi -va Dumnezeu și -i va smeri pe ei, Cel
ce este mai înainte de veci.
54:22 Că nu este în ei îndreptare și nu s -au
temut de Dumneze u. Întins -au mâinile
împotriva aliaților lor,
54:23 Întinat -au legământul Lui. Risipiți au fost
de mânia feței Lui și s -au apropiat inimile lor;
54:24 Muiatu -s-au cuvintele lor mai mult decât
untdelemnul, dar ele sunt săgeți.
54:25 Aruncă spre Domnul gr ija ta și El te va
hrăni; nu va da în veac clătinare dreptului.
54:26 Iar Tu, Dumnezeule, îi vei coborî pe ei în
groapa stricăciunii.
54:27 Bărbații vărsători de sânge și vicleni nu
vor ajunge la jumătatea zilelor lor; iar eu voi
nădăjdui spre Tine, Doam ne.
Psalmul 55
55:1 Mântuiește -mă, Doamne, că m -a necăjit
omul; toată ziua războindu -se m -a necăjit.
55:2 Călcatu -m-au vrăjmașii mei toată ziua, că
mulți sunt cei ce se luptă cu mine, din înălțime.
55:3 Ziua când mă voi teme, voi nădăjdui în
Tine.
55:4 În Dumnezeu voi lăuda toate cuvintele
mele toată ziua; în Dumnezeu am nădăjduit, nu
mă voi teme: Ce -mi va face mie omul?
55:5 Toată ziua cuvintele mele au urât,
împotriva mea toate gândurile lor sunt spre rău.
55:6 Locui -vor lângă mine și se vor ascunde ; ei
vor păzi călcâiul meu, ca și cum ar căuta sufletul
meu. 55:7 Pentru nimic nu -i vei mântui pe ei; în
mânie popoare vei sfărâma, Dumnezeule.
55:8 Viața mea am spus -o ție; pune lacrimile
mele înaintea Ta, după făgăduința Ta.
55:9 Întoarce -se-vor vrăjm așii mei înapoi, în
orice zi Te voi chema. Iată, am cunoscut că
Dumnezeul meu ești Tu.
55:10 În Dumnezeu voi lăuda graiul, în
Dumnezeu voi lăuda cuvântul;
55:11 În Dumnezeu am nădăjduit, nu mă voi
teme: Ce -mi va face mie omul?
55:12 În mine sunt, Dumnezeule, făgăduințele
pe care le voi aduce laudei Tale,
55:13 Că ai izbăvit sufletul meu de la moarte,
picioarele mele de alunecare, ca bine să plac
înaintea lui Dumnezeu, în lumina celor vii.
Psalmul 56
56:1 Miluiește -mă, Dumnezeule, miluiește -mă,
că spre Tine a nădăjduit sufletul meu
56:2 Și în umbra aripilor Tale voi nădăjdui, până
ce va trece fărădelegea.
56:3 Striga -voi către Dumnezeul Cel Preaînalt,
Dumnezeul Care mi -a făcut bine.
56:4 Trimis -a din cer și m -a mântuit, dat -a spr e
ocară pe cei ce mă necăjesc pe mine.
56:5 Trimis -a Dumnezeu mila Sa și adevărul Său
și a izbăvit sufletul meu din mijlocul puilor de
lei. Adormit -am tulburat.
56:6 Fiii oamenilor, dinții lor sunt arme și săgeți
și limba lor sabie ascuțită.
56:7 Înalță -Te peste ceruri, Dumnezeule, și
peste tot pământul slava Ta!
56:8 Curse au gătit sub picioarele mele și au
împilat sufletul meu;
56:9 Săpat -au înaintea mea groapă și au căzut în
ea.
56:10 Gata este inima mea, Dumnezeule, gata
este inima mea! Cânta -voi și voi lăuda slava Ta.
56:11 Deșteaptă -te mărirea mea! Deșteaptă -te
psaltire și alăută! Deștepta -mă-voi dimineața.
56:12 Lăuda -Te-voi între popoare, Doamne,
cânta -voi ție între neamuri,
56:13 Că s -a mărit până la cer mila Ta și până la
nori adevărul Tău .
56:14 Înalță -Te peste ceruri, Dumnezeule, și
peste tot pământul slava Ta!

25 / 67 – † Biblia – Vechiul Testament – Psalmi † Psalmul 57
57:1 De grăiți într -adevăr dreptate, drept
judecați, fii ai oamenilor.
57:2 Pentru că în inimă fărădelege lucrați pe
pământ, nedreptate mâinile voastre împletesc.
57:3 Înstrăinatu -s-au păcătoșii de la naștere,
rătăcit -au din pântece, grăit -au minciuni.
57:4 Mânia lor după asemănarea șarpelui, ca a
unei vipere surde, care -și astupă urechile ei,
57:5 Care nu va auzi glasul descântătoarelor, al
vrăjitorului care vrăj ește cu iscusință.
57:6 Dumnezeu va zdrobi dinții lor în gura lor;
măselele leilor le -a sfărâmat Domnul.
57:7 De nimic se vor face, ca apa care trece;
întinde -va arcul Său până ce vor slăbi.
57:8 Ca ceara ce se topește vor fi nimiciți; a
căzut foc peste ei și n -au văzut soarele.
57:9 Înainte ca spinii voștri să se aprindă, ca pe
niște vii întru mânie îi va înghiți pe ei.
57:10 Veseli -se-va dreptul când va vedea
răzbunarea împotriva necredincioșilor; mâinile
lui le va spăla în sângele păcătosului.
57:1 1 Și va zice omul: "Da, este răsplată pentru
cel drept! Da, este Dumnezeu Care îi judecă pe ei
în viată!
Psalmul 58
58:1 Scoate -mă de la vrăjmașii mei,
Dumnezeule, și de cei ce se scoală împotriva
mea, izbăvește -mă.
58:2 Izbăvește -mă de cei ce lucrează
fărădelegea și de bărbații vărsărilor de sânge mă
izbăvește.
58:3 Că iată au vânat sufletul meu, stătut -au
împotriva mea cei tari.
58:4 Nici fărădelegea și nici păcatul meu nu sunt
pricină, Doamne. Fără de nelegiuire am a lergat
și m -am îndreptat spre Tine;
58:5 Scoală -Te, întru întâmpinarea mea și vezi.
Și Tu, Doamne, Dumnezeul puterilor,
Dumnezeul lui Israel,
58:6 Ia aminte să cercetezi toate neamurile; să
nu Te milostivești de toii cei ce lucrează
fărădelegea.
58:7 Întoarce -se-vor spre seară și vor flămânzi
ca un câine și vor înconjura cetatea. 58:8 Iată, vor striga cu gura lor și sabie în buzele
lor, că cine i -a auzit?
58:9 Și Tu, Doamne, vei râde de ei, vei face de
nimic toate neamurile.
58:10 Puterea mea în Tine o voi păzi, că Tu,
Dumnezeule, sprijinitorul meu ești. Dumnezeul
meu, mila Ta mă va întâmpina;
58:11 Dumnezeu îmi va arăta înfrângerea
dușmanilor mei.
58:12 Să nu -i omori pe ei, ca nu cumva să uite
legea Ta;
58:13 Risipește -i pe ei cu puterea Ta și dobo ară-
i pe ei, apărătorul meu, Doamne.
58:14 Păcatul gurii lor, cuvântul buzelor lor, să
se prindă întru mândria lor și de blestemul și
minciuna lor se va duce vestea.
58:15 Nimicește -i, întru mânia Ta nimicește -i,
ca să nu mai fie!
58:16 Și vor cunoaște că Dumnezeu stăpânește
pe Iacob și marginile pământului.
58:17 Întoarce -se-vor spre seară și vor flămânzi
ca un câine și vor înconjura cetatea.
58:18 Ei se vor risipi să mănânce; iar de nu se
vor sătura, vor murmura.
58:19 Iar eu voi lăuda puterea Ta și mă voi
bucura dimineața de mila Ta.
58:20 Că Te -ai făcut sprijinitorul meu și
scăparea mea în ziua necazului meu.
58:21 Ajutorul meu ești, ție -Ți voi cânta, că Tu,
Dumnezeule, sprijinitorul meu ești, Dumnezeul
meu, mila me a.
Psalmul 59
59:1 Dumnezeule, lepădatu -ne-ai pe noi și ne -ai
doborât; mâniatu -Te-ai și Te -ai milostivit spre
noi.
59:2 Cutremurat -ai pământul și l -ai tulburat pe
el; vindecă sfărâmăturile lui, că s -a cutremurat.
59:3 Arătat -ai poporului Tău asprime, ad ăpatu –
ne-ai pe noi cu vinul umilinței.
59:4 Dat-ai celor ce se tem de Tine semn ca să
fugă de la fața arcului;
59:5 Ca să se izbăvească cei iubiți ai Tăi.
Mântuiește -mă cu dreapta Ta și mă auzi.
59:6 Dumnezeu a grăit în locul cel sfânt al Său:
"Bucura -Mă-voi și voi împărți Sichemul și valea
Sucot o voi măsura.

26 / 67 – † Biblia – Vechiul Testament – Psalmi † 59:7 Al Meu este Galaadul și al Meu este Manase
și Efraim, tăria capului Meu,
59:8 Iuda împăratul Meu; Moab vasul nădejdii
Mele.
59:9 Spre Idumeea voi întinde încălțămintea
Mea; Mie cei de alt neam Mi s -au supus".
59:10 Cine mă va duce la cetatea întărită? Cine
mă va povățui până la Idumeea?
59:11 Oare, nu Tu, Dumnezeule, Cel ce ne -ai
lepădat pe noi? Oare, nu vei ieși Dumnezeule, cu
oștirile noastre?
59:12 Dă-ne nouă ajutor, ca să ne scoți din
necaz, că deșartă este izbăvirea de la om.
59:13 Cu Dumnezeu vom birui și El va nimici pe
cei ce ne necăjesc pe noi.
Psalmul 60
60:1 Auzi, Dumnezeule, cererea mea, ia aminte
la rugăciunea mea!
60:2 De la marginile pământului către Tine am
strigat; când s -a mâhnit inima mea, pe piatră m –
ai înălțat.
60:3 Povățuitu -m-ai, că ai fost nădejdea mea,
turn de tărie în fața vrăjmașului.
60:4 Locui -voi în locașul Tău în veci; acoperi –
mă-voi cu acoperăm ântul aripilor Tale,
60:5 Că Tu, Dumnezeule, ai auzit rugăciunile
mele; dat -ai moștenire celor ce se tem de
numele Tău.
60:6 Zile la zilele împăratului adaugă, anii lui
din neam în neam.
60:7 Rămâne -va în veac înaintea lui Dumnezeu;
mila și adevărul va păzi.
60:8 Așa voi cânta numelui Tău în veacul
veacului, ca să împlinesc făgăduințele mele zi de
zi.
Psalmul 61
61:1 Oare nu lui Dumnezeu se va supune
sufletul meu? Că de la El este mântuirea mea;
61:2 Pentru că El este Dumnezeul meu,
Mântuitorul meu și Sprijinitorul meu; nu mă voi
clătina mai mult.
61:3 Până când vă ridicați asupra omului?
Căutați toți a -l doborî, socotindu -l ca un zid
povârnit și ca un gard surpat! 61:4 S-au sfătuit să doboare cinst ea mea,
alergat -au cu minciună; cu gura lor mă
binecuvântau și cu inima lor mă blestemau.
61:5 Dar lui Dumnezeu supune -te, suflete al
meu, că de la El vine răbdarea mea;
61:6 Că El este Dumnezeul meu și Mântuitorul
meu, Sprijinitorul meu; nu mă voi străm uta.
61:7 În Dumnezeu este mântuirea mea și slava
mea; Dumnezeu este ajutorul meu și nădejdea
mea este în Dumnezeu.
61:8 Nădăjduiți în El toată adunarea poporului;
revărsați înaintea Lui inimile voastre, că El este
ajutorul nostru.
61:9 Dar deșertăciune sunt fiii oamenilor,
mincinoși sunt fiii oamenilor; în balanță, toți
împreună sunt deșertăciune.
61:10 Nu nădăjduiți spre nedreptate și spre
jefuire nu poftiți; bogăția de ar curge nu vă lipiți
inima de ea.
61:11 O dată a grăit Dumnezeu, aceste două
lucruri am auzit: că puterea este a lui Dumnezeu
și a Ta, Doamne, este mila; că Tu vei răsplăti
fiecăruia după faptele lui.
Psalmul 62
62:1 Dumnezeule, Dumnezeul meu, pe Tine Te
caut dis -de-dimineață.
62:2 Însetat -a de Tine sufletul meu, suspinat -a
după Tine trupul meu,
62:3 În pământ pustiu și neumblat și fără de
apă. Așa în locul cel sfânt m -am arătat Ție, ca să
văd puterea Ta și slava Ta.
62:4 Că mai bună este mila Ta decât viața;
buzele mele Te vor lă uda.
62:5 Așa Te voi binecuvânta în viața mea și în
numele Tău voi ridica mâinile mele.
62:6 Ca de seu și de grăsime să se sature
sufletul meu și cu buze de bucurie Te va lăuda
gura mea.
62:7 De mi -am adus aminte de Tine în
așternutul meu, în dimineți a m cugetat la Tine,
că ai fost ajutorul meu
62:8 Și întru acoperământul aripilor Tale mă voi
bucura. Lipitu -s-a sufletul meu de Tine și pe
mine m -a sprijinit dreapta Ta.
62:9 Iar ei în deșert au căutat sufletul meu,
intra -vor în cele mai de jos ale pământ ului; da –
se-vor în mâinile sabiei, părți vulpilor vor fi.

27 / 67 – † Biblia – Vechiul Testament – Psalmi † 62:10 Iar împăratul se va veseli de Dumnezeu;
lăuda -se-va tot cel ce se jură întru El, că s -a
astupat gura celor ce grăiesc nedreptăți.
Psalmul 63
63:1 Auzi, Dumnezeule, glasul meu, când mă rog
Ție; de la frica vrăjmașului scoate sufletul meu.
63:2 Acoperă -mă de adunarea celor ce
viclenesc, de mulțimea celor ce lucrează
fărădelege,
63:3 Care și -au ascuțit ca sabia limbile lor și ca
niște săgeți aruncă vorbele lor veninoase ca să
săgeteze din ascu nzișuri pe cel nevinovat.
63:4 Fără de veste îl vor săgeta pe el și nu se vor
teme. Întăritu -s-au în gânduri rele.
63:5 Grăit -au ca să ascundă curse; spus -au:
"Cine ne va vedea pe noi?"
63:6 Iscodit -au fărădelegi și au pierit când le
iscodeau,
63:7 Ca să pătrundă înlăuntrul omului și în
adâncimea inimii lui.
63:8 Dar Dumnezeu îi va lovi cu săgeata și fără
de veste îi va răni, că ei singuri se vor răni cu
limbile lor.
63:9 Tulburatu -s-au toți cei ce i -au văzut pe ei;
și s-a temut tot omul.
63:10 Și au vestit lucrurile lui Dumnezeu și
faptele Lui le -au înțeles.
63:11 Veseli -se-va cel drept de Domnul și va
nădăjdui în El și se vor lăuda toți cei drepți la
inimă.
Psalmul 64
64:1 Ție Ți se cuvine cântare, Dumnezeule, în
Sion și Ție ți se va împlini făgăduința în
Ierusalim.
64:2 Auzi rugăciunea mea, către Tine tot trupul
va veni.
64:3 Cuvintele celor fără de lege ne -au biruit pe
noi și nelegiuirile noastre Tu le vei curăți.
64:4 Fericit este cel pe care l -ai ales și l -ai
primit; locui -va în curțil e Tale.
64:5 Umplea -ne-vom de bunătățile casei Tale;
sfânt este locașul Tău, minunat în dreptate. 64:6 Auzi -ne pe noi, Dumnezeule, Mântuitorul
nostru, nădejdea tuturor marginilor pământului
și a celor de pe mare departe;
64:7 Cel ce gătești munții cu tă ria Ta, încins
fiind cu putere; Cel ce tulburi adâncul mării și
vuietul valurilor ei.
64:8 Tulbura -se-vor neamurile și se vor
spăimânta cei ce locuiesc marginile, de semnele
Lui; ieșirile dimineții și ale serii le vei veseli.
64:9 Cercetat -ai pământul și l -ai adăpat pe el,
bogățiile lui le -ai înmulțit;
64:10 Râul lui Dumnezeu s -a umplut de apă;
gătit -ai hrana lor, că așa este gătirea Ta.
64:11 Adapă brazdele lui, înmulțește roadele lui
și se vor bucura de picături de ploaie, răsă rind.
64:12 Vei binecuvânta cununa anului bunătății
Tale și câmpiile Tale se vor umple de roade
grase.
64:13 Îngrășa -se-vor pășunile pustiei și cu
bucurie dealurile se vor încinge.
64:14 Îmbrăcatu -s-au pășunile cu oi și văile vor
înmulți grâul; vor stri ga și vor cânta.
Psalmul 65
65:1 Strigați lui Dumnezeu tot pământul.
Cântați numele Lui; dați slavă laudei Lui.
65:2 Ziceți lui Dumnezeu: Cât sunt de
înfricoșătoare lucrurile Tale! Pentru mulțimea
puterii Tale, Te vor linguși vrăjmașii Tăi.
65:3 Tot păm ântul să se închine Ție și să cânte
ție, să cânte numelui Tău.
65:4 Veniți și vedeți lucrurile lui Dumnezeu,
înfricoșător în sfaturi mai mult decât fiii
oamenilor.
65:5 Cel ce preface marea în uscat, prin râu vor
trece cu piciorul. Acolo ne vom veseli de El,
65:6 De Cel ce stăpânește cu puterea Sa veacul.
Ochii Lui spre neamuri privesc; cei ce se
răzvrătesc, să nu se înalțe întru sine.
65:7 Binecuvântați neamuri pe Dumnezeul
nostru și faceți să se audă glasul laudei Lui,
65:8 Care a dat sufletului meu viață și n -a lăsat
să se clatine picioarele mele.
65:9 Că ne -ai cercetat pe noi, Dumnezeule, cu
foc ne -ai lămurit pe noi, precum se lămurește
argintul.

28 / 67 – † Biblia – Vechiul Testament – Psalmi † 65:10 Prinsu -ne-ai pe noi în cursă; pus -ai
necazuri pe umărul nostru;
65:11 Ridicat -ai oameni pe capetele noastre,
trecut -am prin foc și prin apă și ne -ai scos la
odihnă.
65:12 Intra -voi în casa Ta cu arderi de tot,
împlini -voi ție făgăduințele mele,
65:13 Pe care le -au rostit buzele mele și le -a
grăit gura mea, întru necazul m eu.
65:14 Arderi de tot grase voi aduce ție, cu
tămâie și berbeci; Îți voi jertfi boi și țapi.
65:15 Veniți de auziți toți cei ce vă temeți de
Dumnezeu și vă voi povesti câte a făcut El
sufletului meu.
65:16 Către Dânsul cu gura mea am strigat și L –
am l ăudat cu gura mea.
65:17 Nedreptate de am avut în inima mea să
nu mă audă Domnul.
65:18 Pentru aceasta m -a auzit Dumnezeu; luat –
a aminte glasul rugăciunii mele.
65:19 Binecuvântat este Dumnezeu, Care n -a
depărtat rugăciunea mea și mila Lui de la mine.
Psalmul 66
66:1 Dumnezeule, milostivește -Te spre noi și ne
binecuvintează, luminează fa?a Ta spre noi și ne
miluiește!
66:2 Ca să cunoaștem pe pământ calea Ta, în
toate neamurile mântuirea Ta.
66:3 Lăuda -Te-vor pe Tine popoarele,
Dumnezeule, lăuda -Te-vor pe Tine popoarele
toate!
66:4 Veselească -se și să se bucure neamurile, că
vei judeca popoarele cu dreptate și neamurile pe
pământ le vei povătui.
66:5 Lăuda -Te-vor pe Tine popoarele
Dumnezeule, lă uda-Te-vor pe Tine popoarele
toate. Pământul și -a dat rodul său.
66:6 Binecuvintează -ne pe noi, Dumnezeule,
Dumnezeul nostru. Binecuvintează -ne pe noi,
Dumnezeule, și să se teamă de Tine toate
marginile pământului.
Psalmul 67
67:1 Să se scoale Dumnezeu ș i să se risipească
vrăjmașii Lui și să fugă de la fața Lui cei ce -L
urăsc pe El. 67:2 Precum se stinge fumul, să se stingă; cum
se topește ceara de fața focului, așa să piară
păcătoșii de la fața lui Dumnezeu,
67:3 Iar drepții să se bucure și să se vesel ească
înaintea lui Dumnezeu, să se desfăteze în
veselie.
67:4 Cântați lui Dumnezeu, cântați numelui Lui,
gătiți calea Celui ce străbate pustia, Domnul este
numele Lui,
67:5 Și vă bucurați înaintea Lui. Să se tulbure de
fața Lui, a Părintelui orfanilor și a Judecătorului
văduvelor.
67:6 Dumnezeu este în locul cel sfânt al Lui;
Dumnezeu așază pe cei singuratici în casă,
67:7 Scoate cu vitejie pe cei legați în obezi, la fel
pe cei amărâți, pe cei ce locuiesc în morminte.
67:8 Dumnezeule, când mergeai Tu î naintea
poporului Tău, când treceai Tu prin pustiu,
67:9 Pământul s -a cutremurat și cerurile s -au
topit și Sinaiul s -a clătinat de la fața
Dumnezeului lui Israel.
67:10 Ploaie de bunăvoie vei osebi,
Dumnezeule, moștenirii Tale. Ea a slăbit, dar Tu
ai înt ărit-o.
67:11 Vietățile Tale locuiesc în ea; întru
bunătatea Ta, Dumnezeule, purtat -ai grijă de cel
sărac.
67:12 Domnul va da cuvântul celor ce vestesc
cu putere multă.
67:13 Împăratul puterilor, poporului iubit va
împărți prăzile.
67:14 Dacă veți dormi în mijlocul moștenirilor
voastre, aripile voastre argintate vor fi ca ale
porumbiței și spatele vostru va străluci ca aurul.
67:15 Când Împăratul Cel ceresc va împrăștia
pe regi în țara Sa, ei vor fi albi ca zăpada pe
Selmon.
67:16 Munte al lui Dumnezeu este muntele
Vasan, munte de piscuri este muntele Vasan.
67:17 Pentru ce, munți cu piscuri, pizmuiți
muntele în care a binevoit Dumnezeu să
locuiască în el, pentru că va locui în el până la
sfârșit?
67:18 Carele lui Dumnezeu sunt mii de mii; mii
sunt cei ce se bucură de ele. Domnul în mijlocul
lor, pe Sinai, în locașul Său cel sfânt.
67:19 Suitu -Te-ai la înălțime, robit -ai mulțime,
luat-ai daruri de la oameni, chiar și cu cei
răzvrătiți îngăduiți au fost să locuiască.

29 / 67 – † Biblia – Vechiul Testament – Psalmi † 67:20 Domnul Dumne zeu este binecuvântat,
binecuvântat este Dumnezeu zi de zi; să
sporească între noi, Dumnezeul mântuirii
noastre.
67:21 Dumnezeul nostru este Dumnezeul
mântuirii și ale Domnului Dumnezeu sunt
ieșirile morții.
67:22 Dar Dumnezeu va sfărâma capetele
vrăjmaș ilor Săi, creștetul părului celor ce umblă
întru greșelile lor.
67:23 Zis-a Domnul: "Din Vasan îl voi întoarce,
întoarce -voi pe vrăjmașii tăi din adâncurile
mării,
67:24 Pentru ca să se afunde piciorul tău în
sângele lor și limba câinilor tăi în sângele
vrăjmașilor tăi.
67:25 Văzut -am, Dumnezeule, intrarea Ta,
văzut -am intrarea Dumnezeului și Împăratului
meu în locașul cel sfânt:
67:26 Înainte mergeau căpeteniile, după ei cei
ce cântau din strune, în mijloc fecioarele bătând
din timpane și zicând:
67:27 "În adunări binecuvântați pe Dumnezeu,
pe Domnul din izvoarele lui Israel!"
67:28 Acolo era Veniamin cel mai tânăr, în
uimire; căpeteniile lui Iuda, povățuitorii lor,
căpeteniile Zabulonului, căpeteniile Neftalimului
și ziceau:
67:29 "Poruncește, D umnezeule, puterii Tale;
întărește Dumnezeule această lucrare pe care ai
făcut -o nouă.
67:30 Pentru locașul Tău, din Ierusalim, Îți vor
aduce împărații daruri.
67:31 Ceartă fiarele din trestii, ceartă taurii
adunați împotriva junincilor popoarelor, ca să
nu fie depărtați cei care au fost încercați ca
argintul.
67:32 Risipește neamurile cele ce voiesc
războaie". Veni -vor soli din Egipt; Etiopia va
întinde mai înainte la Dumnezeu mâna ei,
zicând:
67:33 "Împărățiile pământului cântați lui
Dumnezeu, cântați Domnului.
67:34 Cântați Dumnezeului Celui ce S -a suit
peste cerul cerului, spre răsărit; iată va da glasul
Său, glas de putere.
67:35 Dați slavă lui Dumnezeu! Peste Israel
măreția Lui și puterea Lui în nori. 67:36 Minunat este Dumnezeu întru sfinții Lu i,
Dumnezeul lui Israel; Însuși va da putere și
întărire poporului Său. Binecuvântat este
Dumnezeu".
Psalmul 68
68:1 Mântuiește -mă, Dumnezeule, că au intrat
ape până la sufletul meu.
68:2 Afundatu -m-am în noroiul adâncului, care
nu are fund;
68:3 Intrat -am în adâncurile mării și furtuna m –
a potopit.
68:4 Ostenit -am strigând, amorțit -a gâtlejul
meu, slăbit -au ochii mei nădăjduind spre
Dumnezeul meu.
68:5 Înmulțitu -s-au mai mult decât perii capului
meu cei ce mă urăsc pe mine în zadar.
68:6 Întăritu -s-au vrăjmașii mei, cei ce mă
prigonesc pe nedrept; cele ce n -am răpit, pe
acelea le -am plătit.
68:7 Dumnezeule, Tu ai cunoscut nepriceperea
mea și greșelile mele de la Tine nu s -au ascuns.
68:8 Să nu fie rușinați, din pricina mea, cei ce Te
așteaptă pe Tine, Doamne, Doamne al puterilor,
nici înfruntați pentru mine, cei ce Te caută pe
Tine, Dumnezeul lui Israel.
68:9 Că pentru Tine am suferit ocară, acoperit -a
batjocura obrazul meu.
68:10 Înstrăinat am fost de frații mei și străin
fiilor maici i mele,
68:11 Că râvna casei Tale m -a mâncat și ocările
celor ce Te ocărăsc pe Tine au căzut asupra
mea.
68:12 Și mi -am smerit cu post sufletul meu și
mi-a fost spre ocară mie.
68:13 Și m -am îmbrăcat cu sac și am ajuns
pentru ei de batjocură.
68:14 Împ otriva mea grăiau cei ce ședeau în
porți și despre mine cântau cei ce beau vin.
68:15 Iar eu întru rugăciunea mea către Tine,
Doamne, am strigat la timp bine -plăcut.
68:16 Dumnezeule, întru mulțimea milei Tale
auzi -mă, întru adevărul milei Tale.
68:17 Mântuiește -mă din noroi, ca să nu mă
afund; izbăvește -mă de cei ce mă urăsc și din
adâncul apelor,

30 / 67 – † Biblia – Vechiul Testament – Psalmi † 68:18 Ca să nu mă înece vâltoarea apei, nici să
mă înghită adâncul, nici să -și închidă peste mine
adâncul gura lui.
68:19 Auzi -mă, Doamne, că bună este mila Ta;
după mulțimea îndurărilor Tale caută spre
mine.
68:20 Să nu -ți întorci fala Ta de la credinciosul
Tău, când mă necăjesc. Degrabă mă auzi.
68:21 Ia aminte la sufletul meu și -l mântuiește
pe el; din mâinile vrăjmașil or mei izbăvește -mă,
68:22 Că Tu cunoști ocara mea și rușinea mea și
înfruntarea mea;
68:23 Înaintea Ta sunt toți cei ce mă necăjesc.
Zdrobit a fost sufletul meu de ocări și necaz,
68:24 Și am așteptat pe cel ce m -ar milui și nu
era și pe cei ce m -ar mâ ngâia și nu i -am aflat.
68:25 Și mi -au dat spre mâncarea mea fiere și în
setea mea m -au adăpat cu oțet.
68:26 Facă -se masa lor înaintea lor cursă,
răsplătire și sminteală;
68:27 Să se întunece ochii lor, ca să nu vadă și
spinarea lor pururea o gârboveșt e;
68:28 Varsă peste ei urgia Ta și mânia urgiei
Tale să -i cuprindă pe ei;
68:29 Facă -se curtea lor pustie și în locașurile
lor să nu fie locuitori;
68:30 Că pe care Tu l -ai bătut, ei l -au prigonit și
au înmulțit durerea rănilor lui.
68:31 Adaugă fărăd elege la fărădelegea lor și să
nu intre întru dreptatea Ta;
68:32 Șterși să fie din cartea celor vii și cu cei
drepți să nu se scrie.
68:33 Sărac și îndurerat sunt eu; mântuirea Ta,
Dumnezeule, să mă sprijinească!
68:34 Lăuda -voi numele Dumnezeului meu cu
cântare și -L voi preamări pe El cu laudă;
68:35 Și-I va plăcea lui Dumnezeu mai mult
decât vițelul tânăr, căruia îi cresc coarne și
unghii.
68:36 Să râdă săracii și să se veselească; cântați
lui Dumnezeu și viu va fi sufletul vostru!
68:37 Că a auzit pe cei săraci Domnul și pe cei
ferecați în obezi ai Săi nu i -a urgisit.
68:38 Să-L laude pe El cerurile și pământul,
marea și toate câte se târăsc în ea.
68:39 Că Dumnezeu va mântui Sionul și se vor
zidi cetățile lui Iu da și vor locui acolo și -l vor
moșteni pe el; 68:40 Și seminția credincioșilor Lui îl va stăpâni
pe el și cei ce iubesc numele Lui vor locui m el.
Psalmul 69
69:1 Dumnezeule, spre ajutorul meu ia aminte!
Doamne, să -mi ajuți mie grăbește -Te!
69:2 Să se r ușineze și să se înfrunte cei ce caută
sufletul meu;
69:3 Să se întoarcă înapoi și să se rușineze cei
ce-mi voiesc mie rele;
69:4 Întoarcă -se îndată rușinați cei ce -mi
grăiesc mie: "Bine, bine!"
69:5 Să se bucure și să se veselească de Tine toți
cei ce Te caută pe Tine, Dumnezeule, și să zică
pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie
Domnul!"
69:6 Iar eu sărac sunt și sărman, Dumnezeule,
ajută -mă!
69:7 Ajutorul meu și Izbăvitorul meu ești Tu,
Doamne, nu zăbovi!
Psalmul 70
70:1 Spre Tine, Doamne, am nădăjduit, să nu fiu
rușinat în veac.
70:2 Întru dreptatea Ta, izbăvește -mă și mă
scoate, pleacă urechea Ta către mine și mă
mântuiește.
70:3 Fii mie Dumnezeu apărător și loc întărit, ca
să mă mântuiești,
70:4 Că întărirea și scăp area mea ești Tu.
70:5 Dumnezeul meu, izbăvește -mă din mâna
păcătosului, din mâna călcătorului de lege și a
celui ce face strâmbătate,
70:6 Că Tu ești așteptarea mea, Doamne;
Domnul este nădejdea mea din tinerețile mele.
70:7 Întru Tine m -am întărit din pântece; din
pântecele maicii mele Tu ești acoperitorul meu;
întru Tine este lauda mea pururea.
70:8 Ca o minune m -am făcut multora, iar Tu
ești ajutorul meu cel tare.
70:9 Să se umple gura mea de lauda Ta, ca să
laud slava Ta, toată ziua mare cuviința Ta.
70:10 Nu mă lepăda la vremea bătrâneților;
când va lipsi tăria mea, să nu mă lași pe mine.
70:11 Că au zis vrăjmașii mei mie și cei ce
păzesc sufletul meu s -au sfătuit împreună,

31 / 67 – † Biblia – Vechiul Testament – Psalmi † 70:12 Zicând: Dumnezeu l -a părăsit pe el,
urmăriți -l și-l prindeți pe e l, că nu este cel ce
izbăvește.
70:13 Dumnezeule, nu Te depărta de la mine;
Dumnezeul meu, spre ajutorul meu ia aminte!
70:14 Să se rușineze și să piară cei ce
defăimează sufletul meu, să se îmbrace cu rușine
și înfruntare cei ce caută să -mi facă rău.
70:15 Iar eu pururea voi nădăjdui spre Tine și
voi înmulți lauda Ta.
70:16 Gura mea va vesti dreptatea Ta, toată ziua
mântuirea Ta, al căror nume nu -l cunosc.
70:17 Intra -voi întru puterea Domnului;
Doamne, îmi voi aduce aminte numai de
dreptatea Ta.
70:18 Dumnezeule, m -ai învățat din tinerețile
mele și eu și astăzi vestesc minunile Tale.
70:19 Până la bătrânețe și căruntețe,
70:20 Dumnezeule, să nu mă părăsești,
70:21 Ca să vestesc brațul Tău la tot neamul ce
va să vină,
70:22 Puterea Ta și dreptate a Ta, Dumnezeule,
până la cele înalte, mărețiile pe care le -ai făcut.
Dumnezeule, cine este asemenea Ție?
70:23 Multe necazuri și rele ai trimis asupra
mea, dar întorcându -Te mi -ai dat viață și din
adâncurile pământului iarăși m -ai scos.
70:24 Înmulțit -ai spre mine mărirea Ta și
întorcându -Te m -ai mângâiat și din adâncurile
pământului iarăși m -ai scos.
70:25 Că eu voi lăuda cu instrumente de cântare
adevărul Tău, Dumnezeule, cânta -voi ție din
alăută, Sfântul lui Israel.
70:26 Bucura -se-vor buzele mele c ând voi cânta
ție și sufletul meu pe care l -ai mântuit.
70:27 Încă și limba mea toată ziua va rosti
dreptatea Ta, când vor fi rușinați și înfruntați cei
ce caută să -mi facă rău.
Psalmul 71
71:1 Dumnezeule, judecata Ta dă -o împăratului
și dreptatea Ta fiului împăratului,
71:2 Ca să judece pe poporul Tău cu dreptate și
pe săracii Tăi cu judecată.
71:3 Să aducă munții pace poporului Tău și
dealurile dreptate. 71:4 Judeca -va pe săracii poporului și va milui
pe fiii săracilor și va umili pe clevetitor.
71:5 Și se vor teme de Tine cât va fi soarele și
cât va fi luna din neam în neam.
71:6 Pogorâ -se-va ca ploaia pe lână și ca
picăturile ce cad pe pământ.
71:7 Răsări -va în zilele lui dreptatea și
mulțimea păcii, cât va fi luna.
71:8 Și va domni de la o mare până la alta și de
la râu până la marginile lumii.
71:9 Înaintea lui vor îngenunchia etiopienii și
vrăjmașii lui țărâna vor linge.
71:10 Împărații Tarsisului și insulele daruri vor
aduce, împă rații arabilor și ai reginei Saba
prinoase vor aduce.
71:11 Și se vor închina lui toți împărații
pământului, toate neamurile vor sluji lui.
71:12 Că a izbăvit pe sărac din mâna celui
puternic și pe sărmanul care n -avea ajutor.
71:13 Va avea milă de săra c și de sărman și
sufletele săracilor va mântui;
71:14 De camătă și de asuprire va scăpa
sufletele lor și scump va fi numele lor înaintea
lui.
71:15 Și va fi viu și se va da lui din aurul Arabiei
și se vor ruga pentru el pururea; toată ziua îl vor
binecuvânta pe el.
71:16 Fi-va belșug de pâine pe pământ până -n
vârful munților; pomii roditori se vor înălța ca
cedrii Libanului; și vor înflori cei din c etate ca
iarba pământului.
71:17 Numele lui va dăinui pe vecie; cât va fi
soarele va fi pomenit numele lui.
71:18 Se vor binecuvânta întru el toate
semințiile pământului, toate neamurile îl vor
ferici pe el.
71:19 Binecuvântat este Domnul Dumnezeu,
Dumn ezeul lui Israel, singurul Care face minuni.
71:20 Binecuvântat este numele slavei Lui în
veac și în veacul veacului.
71:21 Tot pământul se va umple de slava Lui.
Amin. Amin.
Psalmul 72
72:1 Cât de bun este Dumnezeu cu Israel, cu cei
drepți la inimă.

32 / 67 – † Biblia – Vechiul Testament – Psalmi † 72:2 Iar mie, puțin a fost de nu mi -au alunecat
picioarele, puțin a fost de nu s -au poticnit pașii
mei.
72:3 Că am pizmuit pe cei fără de lege, când
vedeam pacea păcătoșilor.
72:4 Că n -au necazuri până la moartea lor și tari
sunt când lovesc ei.
72:5 De osteneli omenești n -au parte și cu
oamenii nu sunt biciuiți.
72:6 Pentru aceea îi stăpânește pe ei mândria și
se îmbracă cu nedreptatea și silnicia.
72:7 Din răutatea lor iese nedreptatea și
cugetele inimii lor ies la iveală.
72:8 Gândesc și vorbesc cu vicleșug, nedreptate
grăiesc de sus.
72:9 Până la cer ridică gura lor și cu limba lor
străbat pământul.
72:10 Pentru aceasta poporul meu se ia după ei
și găsește că ei sunt plini de zile bune
72:11 Și zice: "Cum? știe aceasta Dumn ezeu?
Are cunoștință Cel Preaînalt?
72:12 Iată, aceștia sunt păcătoși și sunt
îndestulați. Veșnic sunt bogați".
72:13 Iar eu am zis: "Deci, în deșert am fost
drept la inimă și mi -am spălat întru cele
nevinovate mâinile mele,
72:14 Că am fost lovit toată ziua și mustrat în
fiecare dimineață".
72:15 Dacă aș fi grăit așa, iată aș fi călcat
legământul neamului fiilor Tăi.
72:16 Și mă frământam să pricep aceasta, dar
anevoios lucru este înaintea mea.
72:17 Până ce am intrat în locașul cel sfânt al lui
Dumn ezeu și am înțeles sfârșitul celor răi:
72:18 Într-adevăr pe drumuri viclene i -ai pus pe
ei și i -ai doborât când se înălțau.
72:19 Cât de iute i -ai pustiit pe ei! S -au stins, au
pierit din pricina nelegiuirii lor.
72:20 Ca visul celui ce se deșteaptă, D oamne, în
cetatea Ta chipul lor de nimic l -ai făcut.
72:21 De aceea s -a bucurat inima mea și
rărunchii mei s -au potolit.
72:22 Că eram fără de minte și nu știam; ca un
dobitoc eram înaintea Ta. Dar eu sunt pururea
cu Tine.
72:23 Apucatu -m-ai de mâna mea cea dreaptă.
Cu sfatul Tău m -ai povățuit și cu slavă m -ai
primit. 72:24 Că pe cine am eu în cer afară de Tine? Și
afară de Tine, ce am dorit pe pământ?
72:25 Stinsu -s-a inima mea și trupul meu,
Dumnezeul inimii mele și partea me a,
Dumnezeule, în veac.
72:26 Că iată cei ce se depărtează de Tine vor
pieri; nimicit -ai pe tot cel ce se leapădă de Tine.
72:27 Iar mie a mă lipi de Dumnezeu bine este,
a pune în Domnul nădejdea mea, ca să vestesc
toate laudele Tale în porțile fiicei Si onului.
Psalmul 73
73:1 Pentru ce m -ai lepădat, Dumnezeule, până
în sfârșit? Aprinsu -s-a inima Ta peste oile
pășunii Tale.
73:2 Adu -ți aminte de poporul Tău, pe care l -ai
câștigat de la început.
73:3 Izbăvit -ai toiagul moștenirii Tale, muntele
Sionului, acesta în care ai locuit.
73:4 Ridică mâinile Tale împotriva mândriilor
lor, până la sfârșit, că rău a făcut vrăjmașul în
locul cel sfânt al Tău.
73:5 Și s -au fălit cei ce Te urăsc pe Tine în
mijlocul locului de prăznuire al Tău, pus -au
semnele lor drep t semne;
73:6 Sfărâmat -au intrarea cea de deasupra.
73:7 Ca în codru cu topoarele au tăiat ușile
locașului Tău, cu topoare și ciocane l -au
sfărâmat.
73:8 Ars-au cu foc locașul cel sfânt al Tău, până
la pământ; spurcat -au locul numelui Tău.
73:9 Zis-au în inima lor împreună cu neamul
lor: "Veniți să ardem toate locurile de prăznuire
ale lui Dumnezeu de pe pământ".
73:10 Semnele noastre nu le -am văzut; nu mai
este profet și pe noi nu ne va mai cunoaște.
73:11 Până când, Dumnezeule, Te va ocărî
vrăjmașul, până când va huli potrivnicul numele
Tău, până în sfârșit?
73:12 Pentru ce întorci mâna Ta și dreapta Ta
din sânul Tău, până în sfârșit?
73:13 Dar Dumnezeu, Împăratul nostru înainte
de veac, a făcut mântuire în mijlocul
pământului.
73:14 Tu ai despărțit, cu puterea Ta, marea; Tu
ai zdrobit capetele balaurilor din apă;

33 / 67 – † Biblia – Vechiul Testament – Psalmi † 73:15 Tu ai sfărâmat capul balaurului; datu -l-ai
pe el mâncare popoarelor pustiului.
73:16 Tu ai deschis izvoare și pâraie; Tu ai secat
râurile Itanului.
73:17 A Ta este ziua ș i a Ta este noaptea. Tu ai
întocmit lumina și soarele.
73:18 Tu ai făcut toate marginile pământului;
vara și primăvara Tu le -ai zidit.
73:19 Adu -Ți aminte de aceasta: Vrăjmașul a
ocărât pe Domnul și poporul cel fără de minte a
hulit numele Tău.
73:20 Să nu dai fiarelor sufletul ce Te laudă pe
Tine; sufletele săracilor Tăi să nu le uiți până în
sfârșit.
73:21 Caută spre legământul Tău, că s -au
umplut ascunzișurile pământului de locuințele
fărădelegilor.
73:22 Să nu se întoarcă rușinat cel umilit;
săracul și sărmanul șă laude numele Tău.
73:23 Scoală -Te, Dumnezeule, apără pricina Ta;
adu-Ți aminte de ocara de fiecare zi, cu care Te
necinstește cel fără de minte.
73:24 Nu uita strigătul vrăjmașilor Tăi!
Răzvră tirea celor ce Te urăsc pe Tine se urcă
pururea spre Tine.
Psalmul 74
74:1 Lăuda -Te-vom pe Tine, Dumnezeule,
lăuda -Te-vom și vom chema numele Tău.
74:2 Voi spune toate minunile Tale. "Când va fi
vremea, zice Domnul, cu dreptate voi judeca.
74:3 Cutremur atu-s-a pământul și toți cei ce
locuiesc pe el; Eu am întărit stâlpii lui".
74:4 Și am zis celor fără de lege: "Nu faceți
fărădelege!" și păcătoșilor: "Nu înălțați fruntea!
74:5 Nu ridicați la înălțime fruntea voastră, să
nu grăiți nedreptate împotriva l ui Dumnezeu".
74:6 Că nici de la răsărit, nici de la apus, nici din
munții pustiei, nu vine ajutorul;
74:7 Ci Dumnezeu este judecătorul; pe unul îl
smerește și pe altul îl înalță.
74:8 Paharul este în mâna Domnului, plin cu vin
curat bine -mirositor, și îl trece de la unul la altul,
dar drojdia lui nu s -a vărsat; din ea vor bea toți
păcătoșii pământului.
74:9 Iar eu mă voi bucura în veac, cânta -voi
Dumnezeului lui Iacob. 74:10 Și toate frunțile păcătoșilor voi zdrobi și
se va înălța fruntea dreptului.
Psalmul 75
75:1 Cunoscut este în Iudeea Dumnezeu; în
Israel mare este numele Lui.
75:2 Că s -a făcut în Ierusalim locul Lui și locașul
Lui în Sion.
75:3 Acolo a zdrobit tăria arcurilor, arma și
sabia și războiul.
75:4 Tu luminezi minunat din munții cei
veșnici.
75:5 Tulburatu -s-au toți cei nepricepuți la
inimă, dormit -au somnul lor și toți cei războinici
nu și -au mai găsit mâinile.
75:6 De certarea Ta, Dumnezeule al lui Iacob, au
încremenit călăreții pe cai.
75:7 Tu înfricoșător ești și cine va sta împotriva
mâniei Tale?
75:8 Din cer ai făcut să se audă judecată;
pământul s -a temut și s -a liniștit,
75:9 Când s -a ridicat la judecată Dumnezeu, ca
să mântuiască pe toți blânzii pământului.
75:10 Că gândul omului Te va lăuda și amintirea
gândului Te va prăznui.
75:11 Faceți făgăduințe și le împliniți Domnului
Dumnezeului vostru. Toți cei dimprejurul Lui
vor aduce daruri
75:12 Celui înfricoșător și Celui ce ia duhurile
căpeteniilor, Celui înfricoșător împăraților
pămân tului.
Psalmul 76
76:1 Cu glasul meu către Domnul am strigat, cu
glasul meu către Dumnezeu și a căutat spre
mine.
76:2 în ziua necazului meu pe Dumnezeu am
căutat; chiar și noaptea mâinile mele stau
întinse înaintea Lui și n -am slăbit; sufletul n -a
vrut să se mângâie.
76:3 Adusu -mi-am aminte de Dumnezeu și m –
am cutremurat; gândit -am și a slăbit duhul meu.
76:4 Ochii mei au luat -o înainte, treji; tulburatu –
m-am și n -am grăit.
76:5 Gândit -am la zilele cele de demult și de anii
cei veșnici mi -am adus aminte și cugetam;

34 / 67 – † Biblia – Vechiul Testament – Psalmi † 76:6 Noaptea în inima mea gândeam și se
frământa duhul meu zicând:
76:7 Oare, în veci mă va lepăda Domn ul și nu va
mai binevoi în mine?
76:8 Oare, până în sfârșit mă va lipsi de mila Lui,
din neam în neam?
76:9 Oare, va uita să Se milostivească
Dumnezeu? Sau va închide în mâinile Lui
îndurările Sale?
76:10 Și am zis: Acum am început să înțeleg;
aceasta e ste schimbarea dreptei Celui Preaînalt.
76:11 Adusu -mi-am aminte de lucrurile
Domnului și -mi voi aduce aminte de minunile
Tale, dintru început.
76:12 Și voi cugeta la toate lucrurile Tale și la
faptele Tale mă voi gândi.
76:13 Dumnezeule, în sfințenie e ste calea Ta.
Cine este Dumnezeu mare ca Dumnezeul
nostru? Tu ești Dumnezeu, Care faci minuni!
76:14 Cunoscută ai făcut între popoare puterea
Ta. Izbăvit -ai cu brațul Tău poporul Tău, pe fiii
lui Iacob și ai lui Iosif.
76:15 Văzutu -Te-au apele, Dumnezeul e, văzutu –
Te-au apele și s -au spăimântat și s -au tulburat
adâncurile.
76:16 Glas au dat norii că săgețile Tale trec.
76:17 Glasul tunetului Tău în vârtej, luminat -au
fulgerele Tale lumea, clătinatu -s-a și s -a
cutremurat pământul.
76:18 În mare este calea Ta și cărările Tale în
ape multe și urmele Tale nu se vor cunoaște.
76:19 Povățuit -ai ca pe niște oi pe poporul Tău,
cu mâna lui Moise și a lui Aaron.
Psalmul 77
77:1 Luați aminte, poporul meu, la legea mea,
plecați urechile voastre s pre graiurile gurii
mele.
77:2 Deschide -voi în pilde gura mea, spune -voi
cele ce au fost dintru început,
77:3 Câte am auzit și am cunoscut și câte
părinții noștri ne -au învățat.
77:4 Nu s -au ascuns de la fiii lor, din neam în
neam,
77:5 Vestind laudele Domnului și puterile Lui și
minunile pe care le -a făcut. 77:6 Și a ridicat mărturie în Iacob și lege a pus
în Israel.
77:7 Câte a poruncit părinților noștri ca să le
arate pe ele fiilor lor, ca să le cunoască neamul
ce va să vină,
77:8 Fiii ce se vor n aște și se vor ridica, și le vor
vesti fiilor lor,
77:9 Ca să -și pună în Dumnezeu nădejdea lor și
să nu uite binefacerile lui Dumnezeu și
poruncile Lui să le țină,
77:10 Ca să nu fie ca părinții lor neam
îndărătnic și răzvrătit,
77:11 Neam care nu și -a îndreptat inima sa și
nu și -a încredințat lui Dumnezeu duhul său.
77:12 Fiii lui Efraim, arcași înarmați, întors -au
spatele, în zi de război.
77:13 N-au păzit legământul lui Dumnezeu și în
legea Lui n -au v rut să umble.
77:14 Și au ui tat facerile Lui de bine și minunile
Lui, pe care le -a arătat lor,
77:15 Minunile pe care le -a făcut înaintea
părinților lor, în pământul Egiptului, în câmpia
Taneos.
77:16 Despicat -a marea și i -a trecut pe ei;
stătut -au apele ca un zid;
77:17 Povățuitu -i-a pe ei cu nor ziua și toată
noaptea cu lumină de foc;
77:18 Despicat -a piatră în pustie și i -a adăpat pe
ei cu bogăție de apă.
77:19 Scos -a apă din piatră și au curs apele ca
niște râuri.
77:20 Dar ei încă au greșit înaintea Lui, amărât –
au pe Cel Pr eaînalt, în loc fără de apă.
77:21 Și au ispitit pe Dumnezeu în inimile lor,
cerând mâncare sufletelor lor.
77:22 Și au grăit împotriva lui Dumnezeu și au
zis: "Va putea, oare, Dumnezeu să gătească masă
în pustiu?"
77:23 – Pentru că a lovit piatra și au curs ape și
pâraiele s -au umplut de apă.
77:24 "Oare, va putea da și pâine, sau va putea
întinde masă poporului Său?"
77:25 Pentru aceasta a auzit Domnul și S -a
mâniat și foc s -a aprins peste Iacob și mânie s -a
suit peste Israel.
77:26 Căci n -au crezut în Dumnezeu, nici n -au
nădăjduit în izbăvirea Lui.

35 / 67 – † Biblia – Vechiul Testament – Psalmi † 77:27 Și a poruncit norilor de deasupra și ușile
cerului le -a deschis
77:28 Și a plouat peste ei mană de mâncare și
pâine cerească le -a dat lor.
77:29 Pâine îngerească a mâncat omul; bucate
le-a trimis lor din destul.
77:30 Poruncit -a El, din cer, vânt dinspre răsărit
și a adus cu puterea Lui vânt dinspre miazăzi.
77:31 Și a plouat peste ei ca pulberea cărnuri și
ca nisipul mării păsări zburătoare.
77:32 Și au căzut în mijlocul taberei lor,
împrejurul corturilor lor.
77:33 Și au mâncat și s -au săturat foarte și pofta
lor și -au împlinit -o.
77:34 Nimic nu le lipsea din cele ce pofteau și
mâncarea le era încă în gura lor,
77:35 Când mânia lui Dumnezeu s-a ridicat
peste ei și a ucis pe cei sătui ai lor și pe cei aleși
ai lui Israel i -a doborât.
77:36 Cu toate acestea încă au mai păcătuit și n –
au crezut în minunile Lui.
77:37 Și s-au stins în deșertăciune zilele lor și
anii lor degrabă.
77:38 Când îi ucidea pe ei, Îl căutau și se
întorceau și reveneau la Dumnezeu.
77:39 Și și -au adus aminte că Dumnezeu este
ajutorul lor și Dumnezeul Cel Preaînalt este
izbăvitorul lor.
77:40 Dar L -au înșelat pe El, cu gura lor și cu
limba lor L -au mințit.
77:41 În inima lor n -au fost drepți cu El, nici n –
au crezut în legământul Lui.
77:42 Iar El este îndurător, va curăți păcatele și
nu-i va nimici.
77:43 Își va întoarce de multe ori mânia Lui și
nu va aprinde toată urgia Lui.
77:44 Și-a adus aminte că trup su nt ei, suflare
ce trece și nu se mai întoarce.
77:45 De câte ori L -au amărât în pustiu, L -au
mâniat în pământ fără de apă?
77:46 Și s-au întors și au ispitit pe Dumnezeu și
pe Sfântul lui Israel L -au întărâtat.
77:47 Nu și -au adus aminte de brațul Lui, de
ziua în care i -a izbăvit pe ei din mâna
asupritorului.
77:48 Că a făcut în Egipt semnele Lui și
minunile Lui în câmpia Taneos: 77:49 El a prefăcut în sânge râurile lor și apele
lor, ca să nu bea.
77:50 El a trimis asupra lor tăuni și i -a mâncat
pe ei ; și broaște și i -a prăpădit pe ei.
77:51 Dat-a stricăciunii rodul lor și ostenelile
lor, lăcustelor.
77:52 Bătut -a cu grindină via lor și duzii lor cu
piatră.
77:53 Dat-a grindinii dobitoacele lor și averea
lor focului.
77:54 Trimis -a asupra lor urgia mâniei Lui;
mânie, urgie și necaz trimis -a prin îngeri
nimicitori.
77:55 Făcut -a cale mâniei Lui; n -a cruțat de
moarte sufletele lor și dobitoacele lor morții le -a
dat.
77:56 Lovit -a pe toți cei întâi -născuți din Egipt,
pârga ostenelilor lor, în locașur ile lui Ham.
77:57 Ridicat -a ca pe niște oi pe poporul Său și
i-ța dus pe ei, ca pe o turmă, în pustiu.
77:58 Povățuitu -i-a pe ei cu nădejde și nu s -au
înfricoșat și pe vrăjmașii lor i -a acoperit marea.
77:59 Dusu -i-a pe ei la hotarul sfințeniei Lui,
muntele pe care l -a dobândit dreapta Lui.
77:60 Izgonit -a dinaintea lor neamuri și le -a dat
lor prin sorți pământul de moștenire;
77:61 Și a așezat în corturile lor semințiile lui
Israel.
77:62 Dar ei au ispiti t și au amărât pe
Dumnezeul Cel Preaînalt și poruncile Lui nu le –
au păzit.
77:63 Și s-au întors și au călcat legământul ca și
părinții lor, întorsu -s-au ca un arc strâmb.
77:64 Și L-au mâniat pe El cu înălțimile lor și cu
idolii lor L -au întărâtat pe El.
77:65 Auzit -a Dumnezeu și S -a mâniat și a
urgisit foarte pe Israel.
77:66 A lepădat cortul Său din Șilo, locașul Lui,
în care a locuit printre oameni.
77:67 Și a robit tăria lor și frumusețea lor a dat –
o în mâinile vrăjmașului.
77:68 Și a dat sabiei p e poporul Său și de
moștenirea Lui n -a ținut seama.
77:69 Pe tinerii lor i -a mistuit focul și fecioarele
lor n -au fost înconjurate cu cinste.
77:70 Preoții lor de sabie au căzut și văduvele
lor nu vor plânge.

36 / 67 – † Biblia – Vechiul Testament – Psalmi † 77:71 Și S-a deșteptat Domnul ca cel ce doarme,
ca un viteaz amețit de vin,
77:72 Și a lovit din spate pe vrăjmașii Săi; ocară
veșnică le -a dat lor.
77:73 Și a lepădat cortul lui Iosif și seminția lui
Efraim n -a ales -o;
77:74 Ci a ales seminția lui Iuda, Mun tele Sion,
pe care l -a iubit.
77:75 Și a zidit locașul Său cel sfânt, ca
înălțimea cerului; pe pământ l -a întemeiat pe el
în veac.
77:76 Și a ales pe David robul Său și l -a luat pe
el de la turmele oilor.
77:77 De lângă oile ce nasc l -a luat pe el, ca s ă
pască pe Iacob, poporul Său, și pe Israel,
moștenirea Sa.
77:78 Și i-a păscut pe ei întru nerăutatea inimii
lui și în priceperea mâinii lui i -a povățuit pe ei.
Psalmul 78
78:1 Dumnezeule, intrat -au neamurile în
moștenirea Ta, pângărit -au locașul Tău ce l sfânt,
făcut -au din Ierusalim ruină.
78:2 Pus-au cadavrele robilor Tăi mâncare
păsărilor cerului, trupurile celor cuvioși ai Tăi,
fiarelor pământului.
78:3 Vărsat -au sângele lor ca apa împrejurul
Ierusalimului și nu era cine să -i îngroape.
78:4 Făcutu -ne-am ocară vecinilor noștri,
batjocură și râs celor dimprejurul nostru.
78:5 Până când, Doamne, Te vei mânia până în
sfârșit? Până când se va aprinde ca focul mânia
Ta?
78:6 Varsă mânia Ta peste neamurile care nu Te
cunosc și peste împărățiile care n -au chemat
numele Tău.
78:7 Că au mâncat pe Iacob și locul lui l -au
pustiit.
78:8 Să nu pomenești fărădelegile noastre cele
de demult; degrabă să ne întâmpine pe noi
îndurările Tale, că am sărăcit foarte.
78:9 Ajută -ne nouă, Dumnezeule, Mântuitorul
nostru, pentru slava numelui Tău; Doamne,
izbăvește -ne pe noi și curățește păcatele noastre
pentru numele Tău. 78:10 Ca nu cumva să zică neamurile: "Unde
este Dumnezeul lor?" Să se cunoască între
neamuri, înaintea o chilor noștri,
78:11 Răzbunarea sângelui vărsat, al robilor
Tăi; să intre înaintea Ta suspinul celor ferecați.
78:12 După măreția brațului Tău, păzește pe fiii
celor omorâți.
78:13 Răsplătește vecinilor noștri de șapte ori,
în sânul lor, ocara lor cu ca re Te -au ocărât pe
Tine, Doamne.
78:14 Iar noi, poporul Tău și oile pășunii Tale,
mărturisi -ne-vom ție, în veac, din neam în neam
vom vesti lauda Ta.
Psalmul 79
79:1 Cel ce paști pe Israel, ia aminte! Cel ce
povățuiești ca pe o oaie pe Iosif,
79:2 Cel c e șezi pe heruvimi, arată -Te înaintea
lui Efraim și Veniamin și Manase.
79:3 Deșteaptă puterea Ta și vino să ne
mântuiești pe noi.
79:4 Dumnezeule, întoarce -ne pe noi și arată
fața Ta, și ne vom mântui!
79:5 Doamne, Dumnezeul puterilor, până când
Te vei mânia de ruga robilor Tăi?
79:6 Ne vei hrăni pe noi cu pâine de lacrimi și
ne vei adăpa cu lacrimi, peste măsură?
79:7 Pusu -ne-ai în ceartă cu vecinii noștri și
vrăjmașii noștri ne -au batjocorit pe noi.
79:8 Doamne, Dumnezeul puterilor, întoarce -ne
pe noi și arată fața Ta și ne vom mântui.
79:9 Via din Egipt ai mutat -o; izgonit -ai neamuri
și ai răsădit -o pe ea.
79:10 Cale ai făcut înaintea ei și ai răsădit
rădăcinile ei și s -a umplut pământul.
79:11 Umbra ei și mlădițele ei au acoperit cedrii
lui Dumnezeu.
79:12 Întins -a vițele ei până la mare și până la
râu lăstarele ei.
79:13 Pentru ce ai dărâmat gardul ei și o culeg
pe ea toți cei ce trec pe cale?
79:14 A stricat -o pe ea mistrețul din pădure și
porcu l sălbatic a păscut -o pe ea.
79:15 Dumnezeul puterilor, întoarce -Te dar,
caută din cer și vezi și cercetează via aceasta,

37 / 67 – † Biblia – Vechiul Testament – Psalmi † 79:16 Și o desăvârșește pe ea, pe care a sădit -o
dreapta Ta, și pe fiul omului pe care l -ai întărit
ție.
79:17 Arsă a fost în foc ș i smulsă, dar de
cercetarea feței Tale ei vor pieri.
79:18 Să fie mâna Ta peste bărbatul dreptei
Tale și peste fiul omului pe care l -ai întărit ție.
79:19 Și nu ne vom depărta de Tine; ne vei da
viață și numele Tău vom chema.
79:20 Doamne, Dumnezeul put erilor, întoarce –
ne pe noi și arată fața Ta și ne vom mântui.
Psalmul 80
80:1 Bucurați -vă de Dumnezeu, ajutorul nostru;
strigați Dumnezeului lui Iacob!
80:2 Cântați psalmi și bateți din timpane;
cântați dulce din psaltire și din alăută!
80:3 Sunați din trâmbiță, la lună nouă, în ziua
cea binevestită a sărbătorii noastre!
80:4 Că poruncă pentru Israel este și orânduire
a Dumnezeului lui Iacob. Mărturie a pus în Iosif,
când a ieșit din pământul Egiptului, și a auzit
limba pe care n -o știa:
80:5 "Luat -am sarcina de pe umerii lui, că
mâinile lui au robit la coșuri.
80:6 Întru necaz M -ai chemat și te -am izbăvit,
te-am auzit în mijlocul furtunii și te -am cercat la
apa certării.
80:7 Ascultă, poporul Meu, și -ți voi mărturisi ție,
Israele: De Mă v ei asculta pe Mine,
80:8 Nu vei avea alt Dumnezeu, nici nu te vei
închina la dumnezeu străin,
80:9 Că Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, Cel ce
te-am scos din pământul Egiptului. Deschide
gura și o voi umple pe ea.
80:10 Dar na ascultat poporul Meu glasul Me u și
Israel n -a căutat la Mine.
80:11 Și i-am lăsat să umble după dorințele
inimilor lor și au mers după cugetele lor.
80:12 De M -ar fi ascultat poporul Meu, de ar fi
umblat Israel în căile Mele,
80:13 I-aș fi supus de tot pe vrăjmașii lor și aș fi
pus mâna Mea pe asupritorii lor.
80:14 Vrăjmașii Domnului L -au mințit pe El, dar
le va veni timpul lor, în veac.
80:15 Că Domnul i -a hrănit pe ei din griul cel
mai ales și cu miere din stâncă i -a săturat pe ei". Psalmul 81
81:1 Dumnezeu a stat în dumnezeiască adunare
și în mijlocul dumnezeilor va judeca.
81:2 Până când veți judeca cu nedreptate și la
fețele păcătoșilor veți căuta?
81:3 Judecați drept pe orfan și pe sărac și faceți
dreptate celui smerit, c elui sărman.
81:4 Mântuiți pe cel sărman și pe cel sărac; din
mina păcătosului, izbăviți -i.
81:5 Dar ei n -au cunoscut, nici n -au priceput, ci
în întuneric umblă; stricase -vor toate rânduielile
pământului.
81:6 Eu am zis: "Dumnezei sunteți și toți fii ai
Celui Preaînalt".
81:7 Dar voi ca niște oameni muriți și ca unul
din căpetenii cădeți.
81:8 Scoală -Te, Dumnezeule, judecă pământul,
că toate neamurile sunt ale Tale.
Psalmul 82
82:1 Dumnezeule, cine se va asemăna ție? Să nu
taci, nici să Te liniștești, Dumnezeule!
82:2 Că iată, vrăjmașii Tăi s -au întărâtat și cei ce
Te urăsc au ridicat capul.
82:3 Împotriva poporului Tău au lucrat cu
vicleșug și s -au sfătuit împotriva sfinților Tăi.
82:4 Zis-au: "Veniți să -i pierdem pe ei dintre
neamuri și să nu se m ai pomenească numele lui
Israel".
82:5 Că s -au sfătuit într -un gând împotriva lui.
Împotriva Ta legământ au făcut:
82:6 Locașurile Idumeilor și Ismaelitenii,
Moabul și Agarenii,
82:7 Gheval și Amon și Amalic și cei de alt neam,
cu cei ce locuiesc în Tir.
82:8 Că și Asur a venit împreună cu ei, ajutat -au
fiilor lui Lot.
82:9 Fă-le lor ca lui Madian și lui Sisara și ca lui
Iavin, la râul Chișon.
82:10 Pierit -au în Endor; făcutu -s-au ca gunoiul
pe pământ.
82:11 Pune pe căpeteniile lor ca pe Oriv și Zev și
Zevel și Salmana, pe toate căpeteniile lor, care
au zis: "Să moștenim noi jertfelnicul lui
Dumnezeu".

38 / 67 – † Biblia – Vechiul Testament – Psalmi † 82:12 Dumnezeul meu, pune -i pe ei ca o roată,
ca trestia în fața vântului,
82:13 Ca focul care arde pădurea, ca văpaia care
arde munții,
82:14 Așa alungă -i pe ei, în viforul Tău și în
urgia Ta.
82:15 Umple fețele lor de ocară și vor căuta fața
Ta, Doamne.
82:16 Să se rușineze și să se tulbure în veacul
veacului și să fie înfruntați și să piară.
82:17 și să cunoască ei că numele Tău este
Domnul. Tu singur ești Cel Preaînalt peste tot
pământul.
Psalmul 83
83:1 Cât de iubite sunt locașurile Tale, Doamne
al puteri lor!
83:2 Dorește și se sfârșește sufletul meu după
curțile Domnului; inima mea și trupul meu s -au
bucurat de Dumnezeul cel viu.
83:3 Că pasărea și -a aflat casă și turtureaua
cuib, unde -și va pune puii săi:
83:4 Altarele Tale, Doamne al puterilor,
Împăr atul meu și Dumnezeul meu.
83:5 Fericiți sunt cei ce locuiesc în casa Ta; în
vecii vecilor Te vor lăuda.
83:6 Fericit este bărbatul al cărui ajutor este de
la Tine, Doamne; suișuri în inima sa a pus,
83:7 În valea plângerii, în locul care i -a fost pus.
Că binecuvântare va da Cel ce pune lege,
83:8 Merge -vor din putere în putere, arăta -Se-
va Dumnezeul dumnezeilor în Sion.
83:9 Doamne, Dumnezeul puterilor, auzi
rugăciunea mea! Ascultă, Dumnezeul lui Iacob!
83:10 Apărătorul nostru, vezi Dumnezeule și
caută spre fața unsului Tău!
83:11 Că mai bună este o zi în curțile Tale decât
mii. Ales -am a fi lepădat în casa lui Dumnezeu,
mai bine, decât a locui în locașurile păcătoșilor.
83:12 Că mila și adevărul iubește Domnul;
Dumnezeu har și slavă va da. Dumnezeu nu va
lipsi de bunătăți pe cei ce umblă întru
nerăutate.
83:13 Doamne al puterilor, fericit este omul cel
ce nădăjduiește întru Tine.
Psalmul 84 84:1 Bine ai voit, Doamne, pământului Tău,
întors -ai robimea lui Iacob.
84:2 Iertat -ai fărădelegile poporul ui Tău,
acoperit -ai toate păcatele lor.
84:3 Potolit -ai toată mânia Ta; întorsu -Te-ai de
către iuțimea mâniei Tale.
84:4 Întoarce -ne pe noi, Dumnezeul mântuirii
noastre și -ți întoarce mânia Ta de la noi.
84:5 Oare, în veci Te vei mânia pe noi? Sau vei
întinde mânia Ta din neam în neam?
84:6 Dumnezeule, Tu întorcându -Te, ne vei
dărui viață și poporul Tău se va veseli de Tine.
84:7 Arată -ne nouă, Doamne, mila Ta și
mântuirea Ta dă -ne-o nouă.
84:8 Auzi -voi ce va grăi întru mine Domnul
Dumnezeu; că va grăi pace peste poporul Său
84:9 Și peste cuvioșii Săi și peste cei ce își întorc
inima spre Dânsul.
84:10 Dar mântuirea Lui aproape este de cei ce
se tem de Dânsul, ca să se sălășluiască slava în
pământul nostru .
84:11 Mila și adevărul s -au întâmpinat,
dreptatea și pacea s -au sărutat.
84:12 Adevărul din pământ a răsărit și
dreptatea din cer a privit.
84:13 Că Domnul va da bunătate și pământul
nostru își va da rodul său;
84:14 Dreptatea înaintea Lui va merge și va
pune pe cale pașii Săi.
Psalmul 85
85:1 Pleacă, Doamne, urechea Ta și mă auzi, că
sărac și necăjit sunt eu.
85:2 Păzește sufletul meu, căci cuvios sunt;
mântuiește, Dumnezeul meu, pe robul Tău, pe
cel ce nădăjduieșt e în Tine.
85:3 Miluiește -mă, Doamne, că spre Tine voi
striga toată ziua. Veselește sufletul robului Tău,
că spre Tine, Doamne, am ridicat sufletul meu.
85:4 Că Tu, Doamne, bun și blând ești și mult –
milostiv tuturor celor ce Te cheamă pe Tine.
85:5 Ascu ltă, Doamne, rugăciunea mea și ia
aminte la glasul cererii mele.
85:6 În ziua necazului meu am strigat către
Tine, că m -ai auzit.
85:7 Nu este asemenea ție între dumnezei,
Doamne și nici fapte nu sunt ca faptele Tale.

39 / 67 – † Biblia – Vechiul Testament – Psalmi † 85:8 Veni -vor toate neamurile pe ca re le -ai făcut
și se vor închina înaintea Ta, Doamne și vor slăvi
numele Tău.
85:9 Că mare ești Tu, Cel ce faci minuni, Tu ești
singurul Dumnezeu.
85:10 Povățuiește -mă, Doamne, pe calea Ta și
voi merge întru adevărul Tău; veselească -se
inima mea, ca să s e teamă de numele Tău.
85:11 Lăuda -Te-voi, Doamne, Dumnezeul meu,
cu toată inima mea și voi slăvi numele Tău în
veac.
85:12 Că mare este mila Ta spre mine și ai
izbăvit sufletul meu din iadul cel mai de jos.
85:13 Dumnezeule, călcătorii de lege s -au scu lat
asupra mea și adunarea celor tari a căutat
sufletul meu și nu Te -au pus pe Tine înaintea
lor.
85:14 Dar Tu, Doamne, Dumnezeu îndurat și
milostiv ești; îndelung -răbdător și mult -milostiv
și adevărat.
85:15 Caută spre mine și mă miluiește, dă tăria
Ta slugii Tale și mântuiește pe fiul slujnicei
Tale.
85:16 Fă cu mine semn spre bine, ca să vadă cei
ce mă urăsc și să se rușineze, că Tu, Doamne, m –
ai ajutat și m -ai mângâiat.
Psalmul 86
86:1 Temelia Sionului pe munții cei sfinți.
Domnul iubește porțile Sionului, mai mult decât
toate locașurile lui Iacob.
86:2 Lucruri mărite s -au grăit despre tine,
cetatea lui Dumnezeu.
86:3 Îmi voi aduce aminte de Raav și de Babilon,
între cei ce mă cunosc pe mine; și iată cei de alt
neam și Tirul și poporul etiopienilor, aceștia
acolo s -au născut.
86:4 Mamă va zice Sionului omul și om s -a
născut în el și Însuși Cel Preaînalt l -a întemeiat
pe el.
86:5 Domnul va povesti în cartea popoarelor și
a căpeteniilo r acestora, ce s -au născut în el.
86:6 Că în Tine este locașul tuturor celor ce se
veselesc.
Psalmul 87 87:1 Doamne, Dumnezeul mântuirii mele, ziua
am strigat și noaptea înaintea Ta.
87:2 Să ajungă înaintea Ta rugăciunea mea;
pleacă urechea Ta spre ruga mea, Doamne,
87:3 Că s -a umplut de rele sufletul meu și viața
mea de iad s -a apropiat.
87:4 Socotit am fost cu cei ce se coboară în
groapă; ajuns -am ca un om neajutorat, între cei
morii slobod.
87:5 Ca niște oameni răniți ce dorm în
mormânt, de care nu ți -ai mai adus aminte și
care au fost lepădați de la mina Ta.
87:6 Pusu -m-au în groapa cea mai de jos, întru
cele întunecate și în umbra morții.
87:7 Asupra mea s -a întărâtat mânia Ta și toate
valuri le Tale le -ai adus spre mine.
87:8 Depărtat -ai pe cunoscuții mei de la mine,
ajuns -am urâciune lor.
87:9 Închis am fost și n -am putut ieși. Ochii mei
au slăbit de suferință.
87:10 Strigat -am către Tine, Doamne, toată ziua,
întins -am către Tine mâinile m ele.
87:11 Oare, morților vei face minuni? Sau cei
morii se vor scula și Te vor lăuda pe Tine?
87:12 Oare, va spune cineva în mormânt mila
Ta și adevărul Tău în locul pierzării?
87:13 Oare, se vor cunoaște întru întuneric
minunile Tale și dreptatea Ta î n pământ uitat?
87:14 Iar eu către Tine, Doamne, am strigat și
dimineața rugăciunea mea Te va întâmpina.
87:15 Pentru ce Doamne, lepezi sufletul meu și
întorci fața Ta de la mine?
87:16 Sărac sunt eu și în osteneli din tinerețile
mele, înălțat am fost, dar m -am smerit și m -am
mâhnit.
87:17 Peste mine au trecut mâniile Tale și
înfricoșările Tale m -au tulburat.
87:18 Înconjuratu -m-au ca apa toată ziua și m –
au cuprins deodată.
87:19 Depărtat -ai de la mine pe prieten și pe
vecin, iar pe cunoscuții mei de ticăloșia mea.
Psalmul 88
88:1 Milele Tale, Doamne, în veac le voi cânta.
88:2 Din neam în neam voi vesti adevărul Tău
cu gura mea,

40 / 67 – † Biblia – Vechiul Testament – Psalmi † 88:3 Că ai zis: "În veac mila se va zidi, în ceruri
se va întări adevărul Tău.
88:4 Făcut -am legământ cu aleșii Mei, juratu -M-
am lui David, robul Meu:
88:5 Până în veac voi întări seminția ta și voi
zidi din neam în neam scaunul tău".
88:6 Lăuda -vor cerurile minunile Tale, Doamne
și adevărul Tău, în adunarea sfinților.
88:7 Că cine va fi asemenea Domnului în nori și
cine se va asemăna cu Domnul între fiii lui
Dumnezeu?
88:8 Dumnezeul Cel Preamărit în sfatul sfinților,
mare și înfricoșător este peste cei dimprejurul
Lui.
88:9 Doamne, Dumnezeul puterilor, cine este
asemenea ție? Tare e ști, Doamne, și adevărul
Tău împrejurul Tău.
88:10 Tu stăpânești puterea mării și mișcarea
valurilor ei Tu o potolești.
88:11 Tu ai smerit ca pe un rănit pe cel mândru;
cu brațul puterii Tale ai risipit pe vrăjmașii Tăi.
88:12 Ale Tale sunt cerurile și al Tău este
pământul; lumea și plinirea ei Tu le -ai
întemeiat.
88:13 Miazănoapte și miazăzi Tu ai zidit;
Taborul și Ermonul în numele Tău se vor
bucura. Brațul Tău este cu putere.
88:14 Să se întărească mâna Ta, să se înalțe
dreapta Ta. Dreptatea și judecata sunt temelia
scaunului Tău.
88:15 Mila și adevărul vor merge înaintea feței
Tale. Fericit este poporul care cunoaște strigăt
de bucurie;
88:16 Doamne, în lumina feței Tale vor merge și
în numele Tău se vor bucura toată ziu a și intru
dreptatea Ta se vor înălța.
88:17 Că lauda puterii lor Tu ești și întru bună
vrerea Ta se va înălța puterea noastră.
88:18 Că al Domnului este sprijinul și al
Sfântului lui Israel, Împăratului nostru.
88:19 Atunci ai grăit în vedenii cuvioșil or Tăi și
ai zis: Dat -am ajutor celui puternic, înălțat -am
pe cel ales din poporul Meu.
88:20 Aflat -am pe David, robul Meu; cu
untdelemnul cel sfânt al Meu l -am uns pe el;
88:21 Pentru că mâna Mea îl va ajuta și brațul
Meu îl va întări. 88:22 Nici un vr ăjmaș nu va izbuti împotriva lui
și fiul fărădelegii nu -i va mai face rău.
88:23 Și voi tăia pe vrăjmașii săi de la fața lui și
pe cei ce -l urăsc pe el îi voi înfrânge.
88:24 Și adevărul Meu și mila Mea cu el vor fi și
în numele Meu se va înălța puterea lui.
88:25 Și voi pune peste mare mâna lui și peste
râuri dreapta lui;
88:26 Acesta Mă va chema: Tatăl meu ești Tu,
Dumnezeul meu și sprijinitorul mântuirii mele.
88:27 Și îl voi face pe el întâi -născut, mai înalt
decât împărații pământului;
88:28 În v eac îi voi păstra mila Mea și
legământul Meu credincios îi va fi.
88:29 Și voi pune în veacul veacului seminția lui
și scaunul lui ca zilele cerului;
88:30 De vor părăsi fiii lui legea Mea și după
rânduielile Mele nu vor umbla,
88:31 De vor nesocoti dre ptățile Mele și
poruncile Mele nu vor păzi,
88:32 Cerceta -voi cu toiag fărădelegile lor și cu
bătăi păcatele lor.
88:33 Iar mila Mea nu o voi depărta de la el, nici
nu voi face strâmbătate întru adevărul Meu,
88:34 Nici nu voi rupe legământul Meu și cel e ce
ies din buzele Mele nu le voi schimba.
88:35 O dată m -am jurat pe sfințenia Mea: Oare,
voi minți pe David? Seminția lui în veac va
rămâne
88:36 Și scaunul lui ca soarele înaintea Mea și
ca luna întocmită în veac și martor credincios în
cer.
88:37 Dar Tu ai lepădat, ai defăimat și ai
aruncat pe unsul Tău.
88:38 Stricat -ai legământul robului Tău,
batjocorit -ai pe pământ sfințenia lui.
88:39 Doborât -ai toate gardurile lui, făcut -ai
întăriturile lui ruină.
88:40 Jefuitu -l-au pe el toți cei ce trece au pe
cale, ajuns -a ocară vecinilor săi.
88:41 Înălțat -ai dreapta vrăjmașilor lui, veselit –
ai pe toți dușmanii lui.
88:42 Luat -ai puterea sabiei lui și nu l -ai ajutat
în vreme de război.
88:43 Nimicit -ai curățenia lui și scaunul lui la
pământ l -ai doborât.

41 / 67 – † Biblia – Vechiul Testament – Psalmi † 88:44 Micșorat -ai zilele vieții lui, umplutu -l-ai
de rușine.
88:45 Până când, Doamne, Te vei întoarce? Până
când se va aprinde ca focul mânia Ta?
88:46 Adu -Ți aminte de mine; oare, în deșe rt ai
zidit pe toți fiii oamenilor?
88:47 Cine este omul ca să trăiască și să nu vadă
moartea și să -și izbăvească sufletul său din
mâna iadului?
88:48 Unde sunt milele Tale cele de demult,
Doamne, pe care le -ai jurat lui David, întru
adevărul Tău?
88:49 Adu -Ți aminte, Doamne, de ocara robilor
Tăi, pe care o port în sânul lneu, de la multe
neamuri.
88:50 Adu -Ți aminte, Doamne, de ocara cu care
m-au ocărât vrăjmașii Tăi, cu care au ocărât
pașii unsului Tău.
88:51 Binecuvântat este Domnul în veci. Amin.
Amin.
Psalmul 89
89:1 Doamne, scăpare Te -ai făcut nouă în neam
și în neam.
89:2 Mai înainte de ce s -au făcut munții și s -a
zidit pământul și lumea, din veac și până în veac
ești Tu.
89:3 Nu întoarce pe om întru smerenie, Tu, care
ai zis: "Întoarceți -vă, fii ai oamenilor",
89:4 Că o mie de ani înaintea ochilor Tăi sunt ca
ziua de ieri, care a trecut și ca straja nopții.
89:5 Nimicnicie vor fi anii lor; dimineața ca
iarba va trece.
89:6 Dimineața va înflori și va trece, seara va
cădea, se va întări și se va usca.
89:7 Că ne -am sfârșit de urgia Ta și de mânia Ta
ne-am tulburat.
89:8 Pus-ai fărădelegile noastre înaintea Ta,
greșelile noastre ascunse, la lumina feței Tale.
89:9 Că toate zilele noastre s -au împuținat și în
mânia Ta ne -am stins.
89:10 Anii noștri s -au socotit ca pânza unui
păianjen; zilele anilor noștri sunt șaptezeci de
ani;
89:11 Iar de vor fi în putere optzeci de ani și ce
este mai mult decât aceștia osteneală și durere;
89:12 Că trece viața noastră și ne vom duce. 89:13 Cine cunoaște puterea urgiei Tale și cine
măsoară mânia Ta, după temerea de Tine?
89:14 Învață -ne să socotim bine zilele noastre,
ca să ne îndreptăm inimile spre înțelepciune.
89:15 Întoarce -Te, Doamne! Până când vei sta
departe? Mângâie pe robii Tăi!
89:16 Umplutu -ne-am dimineața de mila Ta și
ne-am bucurat și ne -am veselit în toate zilele
vieții noastre.
89:17 Veselitu -ne-am pentru zilele în care ne -ai
smerit, pentru anii în care am văzut rele.
89:18 Caută spre robii Tăi și spre lucrurile Tale
și îndreptează pe fiii lor.
89:19 Și să fie lumina Domnului Dumnezeului
nostru peste noi și lucrurile mâinilor noastre le
îndreptează.
Psalmul 90
90:1 Cel ce locuiește în ajutorul Celui Preaînalt,
întru acoper ământul Dumnezeului cerului se va
sălășlui.
90:2 Va zice Domnului: "Sprijinitorul meu ești și
scăparea mea; Dumnezeul meu, voi nădăjdui
spre Dânsul".
90:3 Că El te va izbăvi din cursa vânătorilor și
de cuvântul tulburător.
90:4 Cu spatele te va umbri pe tine și sub aripile
Lui vei nădăjdui; ca o armă te va înconjura
adevărul Lui.
90:5 Nu te vei teme de frica de noapte, de
săgeata ce zboară ziua,
90:6 De lucrul ce umblă în întuneric, de molima
ce bântuie întru amiază.
90:7 Cădea -vor dinspre latura ta o mie și zece
mii de -a dreapta ta, dar de tine nu se vor
apropia.
90:8 Însă cu ochii tăi vei privi și răsplătirea
păcătoșilor vei vedea.
90:9 Pentru că pe Domnul, nădejdea mea, pe Cel
Preaînalt L -ai pus scăpare ție.
90:10 Nu vor veni către tine rele și b ătaie nu se
va apropia de locașul tău.
90:11 Că îngerilor Săi va porunci pentru tine ca
să te păzească în toate căile tale.
90:12 Pe mâini te vor înălța ca nu cumva să
împiedici de piatră piciorul tău.

42 / 67 – † Biblia – Vechiul Testament – Psalmi † 90:13 Peste aspidă și vasilisc vei păși și vei călc a
peste leu și peste balaur.
90:14 "Că spre Mine a nădăjduit și -l voi izbăvi
pe el, zice Domnul; îl voi acoperi pe el că a
cunoscut numele Meu.
90:15 Striga -va către Mine și -l voi auzi pe el; cu
dânsul sunt în necaz și -l voi scoate pe el și -l voi
slăvi.
90:16 Cu lungime de zile îl voi umple pe el, și -i
voi arăta lui mântuirea Mea".
Psalmul 91
91:1 Bine este a lăuda pe Domnul și a cânta
numele Tău, Preaînalte,
91:2 A vesti dimineața mila Ta și adevărul Tău
în toată noaptea,
91:3 În psaltire cu zece str une, cu cântece din
alăută.
91:4 Că m -ai veselit, Doamne, întru făpturile
Tale și întru lucrurile mâinilor Tale mă voi
bucura.
91:5 Cât s -au mărit lucrurile Tale, Doamne,
adânci cu totul sunt gândurile Tale!
91:6 Bărbatul nepriceput nu va cunoaște și cel
neînțelegător nu va înțelege acestea,
91:7 Când răsar păcătoșii ca iarba și se ivesc toți
cei ce fac fărădelegea,
91:8 Ca să piară în veacul veacului. Iar Tu,
Preaînalt ești în veac, Doamne.
91:9 Că iată vrăjma șii Tăi, Doamne, vor pieri și
se vor risipi toți cei ce lucrează fărădelegea.
91:10 și se va înălța puterea mea ca a inorogului
și bătrânețile mele unse din belșug.
91:11 Și a privit ochiul meu către vrăjmașii mei
și pe cei vicleni, ce se ridică împotriva mea, îi va
auzi urechea mea.
91:12 Dreptul ca finicul va înflori și ca cedrul cel
din Liban se va înmulți.
91:13 Răsădiți fiind în casa Domnului, în curțile
Dumnezeului nostru vor înflori.
91:14 Încă întru bătrânețe unse se vor înmulți și
bine viețuind vor fi, ca să vestească:
91:15 Drept este Domnul Dumnezeul nostru și
nu este nedreptate întru Dânsul.
Psalmul 92 92:1 Domnul a împărățit, întru podoabă S -a
îmbrăcat; îm brăcatu -S-a Domnul întru putere și
S-a încins,
92:2 Pentru că a întărit lumea care nu se va
clinti.
92:3 Gata este scaunul Tău de atunci, din veac
ești Tu.
92:4 Ridicat -au râurile, Doamne, ridicat -au
râurile glasurile lor,
92:5 Ridicat -au râurile valur ile lor; dar mai mult
decât glasul apelor clocotitoare,
92:6 Mai mult decât zbuciumul neasemuit al
mării, minunat este, întru cele înalte, Domnul.
92:7 Mărturiile Tale s -au adeverit foarte. Casei
Tale se cuvine sfințenie, Doamne, întru lungime
de zile.
Psalmul 93
93:1 Dumnezeul răzbunărilor, Domnul,
Dumnezeul răzbunărilor cu îndrăzneală a grăit.
93:2 Înalță -Te Cel ce judeci pământul,
răsplătește răsplătirea celor mândri.
93:3 Până când păcătoșii, Doamne, până când
păcătoșii se vor făli?
93:4 Până când vor spune și vor grăi
nedreptate; grăi -vor toți cei ce lucrează
fărădelegea?
93:5 Pe văduvă și pe sărac au ucis și pe orfani i –
au omorât.
93:6 Și au zis: "Nu va vedea Domnul, nici nu va
pricepe Dumnezeul lui Iacob".
93:7 Înțelegeți, dar, cei neînțelepț i din popor, și
cei nebuni, înțelepțiți -vă odată!
93:8 Cel ce a sădit urechea, oare, nu aude? Cel ce
a zidit ochiul, oare, nu privește?
93:9 Cel ce pedepsește neamurile, oare, nu va
certa? Cel ce învață pe om cunoștința,
93:10 Domnul, cunoaște gândurile oamenilor,
că sunt deșarte.
93:11 Fericit este omul pe care îl vei certa,
Doamne, și din legea Ta îl vei învăța pe el,
93:12 Ca să -l liniștești pe el în zile rele, până ce
se va săpa groapă păcătosului.
93:13 Că nu va lepăda Domnul pe poporul Său și
moștenirea Sa nu o va părăsi,

43 / 67 – † Biblia – Vechiul Testament – Psalmi † 93:14 Până ce dreptatea se va întoarce la
judecată și toți cei cu inima curată, care se țin de
dânsa.
93:15 Cine se va ridica cu mine împotriva celor
ce viclenesc și cine va sta împreună cu mine
împotriva celor ce lucrează fărădelegea?
93:16 Că de nu mi -ar fi ajutat mie Domnul, puțin
de nu s -ar fi sălășluit în iad sufletul meu.
93:17 Când am zis: "S -a clătina t piciorul meu",
mila Ta, Doamne, mi -a ajutat mie.
93:18 Doamne, când s -au înmulțit durerile mele
în inima mea, mângâierile Tale au veselit
sufletul meu.
93:19 Nu va sta împreună cu Tine scaunul
fărădelegii, cel ce face asuprire împotriva legii.
93:20 Ei vor prinde în cursă sufletul dreptului și
sânge nevinovat vor osândi.
93:21 Dar Domnul mi -a fost mie scăpare și
Dumnezeul meu ajutorul nădejdii mele;
93:22 Le va răsplăti lor Domnul după
fărădelegea lor și după răutatea lor îi va pierde
pe ei Domnul Du mnezeul nostru.
Psalmul 94
94:1 Veniți să ne bucurăm de Domnul și să
strigăm lui Dumnezeu, Mântuitorului nostru.
94:2 Să întâmpinăm fața Lui întru laudă și în
psalmi să -I strigăm Lui,
94:3 Că Dumnezeu mare este Domnul și
Împărat mare peste tot pământul.
94:4 Că în mâna Lui sunt marginile pământului
și înălțimile munților ale Lui sunt.
94:5 Că a Lui este marea și El a făcut -o pe ea, și
uscatul mâinile Lui l -au zidit.
94:6 Veniți să ne închinăm și să cădem înaintea
Lui și să plângem înaintea Domnului, C elui ce
ne-a făcut pe noi.
94:7 Că El este Dumnezeul nostru și noi poporul
pășunii Lui și oile mâinii Lui.
94:8 O, de I -ați auzi glasul care zice: "Să nu vă
învârtoșați inimile voastre,
94:9 Ca în timpul cercetării, ca în ziua ispitirii în
pustiu,
94:1 0 Unde M -au ispitit părinții voștri, M -au
ispitit și au văzut lucrurile Mele.
94:11 Patruzeci de ani am urât neamul acesta și
am zis: "Pururea rătăcesc cu inima". 94:12 Și ei n -au cunoscut căile Mele, că M -am
jurat întru mânia Mea: "Nu vor intra întru
odihna Mea".
Psalmul 95
95:1 Cântați Domnului cântare nouă, cântați
Domnului tot pământul.
95:2 Cântați Domnului, binecuvântați numele
Lui, binevestiți din zi în zi mântuirea Lui.
95:3 Vestiți între neamuri slava Lui, între toate
popoarele minunile Lui;
95:4 Că mare este Domnul și lăudat foarte,
înfricoșător este; mai presus decât toți
dumnezeii.
95:5 Că toți dumnezeii neamurilor sunt idoli; iar
Domnul cerurile a făcut.
95:6 Laudă și frumusețe este înaintea Lui,
sfințenie și măreție în locașul cel sfânt al Lui.
95:7 Aduceți Domnului, semințiile popoarelor,
aduceți Domnului slavă și cinste; aduceți
Domnului slavă numelui Lui.
95:8 Aduceți jertfe și intrați în curțile Lui.
Închinați -vă Domnului în curtea cea sfântă a
Lui.
95:9 Să tremure de fața Lui tot pământul.
Spuneți între neamuri că Domnul a împărățit,
95:10 Pentru că a întărit lumea care nu se va
clinti; judeca -va popoare întru dreptate.
95:11 Să se veselească cerurile și să se bucure
pământul, să se zguduie marea și to ate cele ce
sunt întru ea; să se bucure câmpiile și toate cele
ce sunt pe ele.
95:12 Atunci se vor bucura toți copacii pădurii,
de fața Domnului, că vine, vine să judece
pământul.
95:13 Judeca -va lumea întru dreptate și
popoarele întru adevărul Său.
Psalmul 96
96:1 Domnul împărățește! Să se bucure
pământul, să se veselească insule multe.
96:2 Nor și negură împrejurul Lui, dreptatea și
judecata este temelia neamului Lui.
96:3 Foc înaintea Lui va merge și va arde
împrejur pe vrăjmașii Lui.

44 / 67 – † Biblia – Vechiul Testament – Psalmi † 96:4 Luminat -au fulgerele Lui lumea; văzut -a și
s-a cutremurat pământul.
96:5 Munții ca ceara s -au topit de fața
Domnului, de fața Domnului a tot pământul.
96:6 Vestit -au cerurile dreptatea Lui și au văzut
toate popoarele slava Lui.
96:7 Să se rușineze toți cei ce s e închină
chipurilor cioplite și se laudă cu idolii lor.
96:8 Închinați -vă Lui toți îngerii Lui; auzit -a și s –
a veselit Sionul
96:9 Și s -au bucurat fiicele Iudeii, pentru
judecățile Tale, Doamne.
96:10 Că Tu ești Domnul Cel Preaînalt peste tot
pământul; înălțatu -Te-ai foarte, mai presus
decât toți dumnezeii.
96:11 Cei ce iubiți pe Domnul, urâți răul;
Domnul păzește sufletele cuvioșilor Lui; din
mâna păcătosului îi va izbăvi pe ei.
96:12 Lumină a răsărit dreptului și celor drepți
cu inima, veselie.
96:13 Veseliți -vă, drepților, în Domnul și lăudați
pomenirea sfințeniei Lui!
Psalmul 97
97:1 Cântați Domnului cântare nouă, că lucruri
minunate a făcut Domnul.
97:2 Mântuitu -l-a pe el dreapta Lui și brațul cel
sfânt al Lui.
97:3 Cunoscută a făcut Domnul mâ ntuirea Sa;
înaintea neamurilor a descoperit dreptatea Sa.
97:4 Pomenit -a mila Sa lui Iacob și adevărul Său
casei lui Israel;
97:5 Văzut -au toate marginile pământului
mântuirea Dumnezeului nostru.
97:6 Strigați lui Dumnezeu tot pământul; cântați
și vă bucurați și cântați.
97:7 Cântați Domnului cu alăută, cu alăută și în
sunet de psaltire;
97:8 Cu trâmbițe și în sunet de corn, strigați
înaintea Împăratului și Domnului.
97:9 Să se zguduie marea și plinirea ei, lumea și
cei ce locuiesc în ea.
97:10 Râurile vor bate din palme, deodată,
munții se vor bucura de fața Domnului, că vine,
vine să judece pământul.
97:11 Judeca -va lumea cu dreptate și popoarele
cu nepărtinire. Psalm ul 98
98:1 Domnul împărățește: să tremure
popoarele; șade pe heruvimi: să se cutremure
pământul.
98:2 Domnul în Sion este mare și înalt peste
toate popoarele.
98:3 Să se laude numele Tău cel mare, că
înfricoșător și sfânt este. Și cinstea împăratului
iubește dreptatea.
98:4 Tu ai întemeiat dreptatea; judecată și
dreptate în Iacob, Tu ai făcut.
98:5 Înălțați pe Domnul Dumnezeul nostru și vă
închinați așternutului picioarelor Lui, că sfânt
este!
98:6 Moise și Aaron, între preoții Lui și Samuel
între cei ce cheamă numele Lui.
98:7 Chemat -au pe Domnul și El i -a auzit pe ei,
în stâlp de nor grăia către ei;
98:8 Căci păzeau mărturiile Lui și poruncile pe
care le -a dat lor.
98:9 Doamne, Dumnezeul nostru, Tu i -ai auzit
pe ei; Dumnezeule, Tu Te -ai milostivit de ei și ai
răsplătit toate faptele lor.
98:10 Înălțați pe Domnul Dumnezeul nostru și
vă închinați în Muntele cel sfânt al Lui, că sfânt
este Domnul, Dumnezeul nostru!
Psalmul 99
99:1 Strigați Domnului tot pământul, slujiți
Domnului cu veselie, intrați î naintea Lui cu
bucurie.
99:2 Cunoașteți că Domnul, El este Dumnezeul
nostru; El ne -a făcut pe noi și nu noi.
99:3 Iar noi poporul Lui și oile pășunii Lui.
Intrați pe porțile Lui cu laudă și în curțile Lui cu
cântări lăudați -L pe El.
99:4 Cântați numele Lui! Că bun este Domnul; în
veac este mila Lui și din neam în neam adevărul
Lui.
Psalmul 100
100:1 Mila și judecata Ta voi cânta ție, Doamne.
100:2 Cânta -voi și voi merge, cu pricepere, în
cale fără prihană. Când vei veni la mine?

45 / 67 – † Biblia – Vechiul Testament – Psalmi † 100:3 Umblat -am întru nerăutatea inimii mele,
în casa mea.
100:4 N-am pus înaintea ochilor mei lucru
nelegiuit; pe călcătorii de lege i -am urât.
100:5 Nu s -a lipit de mine inima îndărătnică; pe
cel rău, care se depărta de mine, nu l -am
cunoscut.
100:6 Pe cel ce clevetea în ascuns pe vecinul
său, pe acela l -am izgonit.
100:7 Cu cel mândru cu ochiul și nesățios cu
inima, cu acela n -am mâncat.
100:8 Ochii mei sunt peste credincioșii
pământului, ca să șadă ei împreună cu mine. Cel
ce umbla pe cale fără p rihană, acela îmi slujea.
100:9 Nu va locui în casa mea cel mândru; cel ce
grăiește nedreptăți nu va sta înaintea ochilor
mei.
100:10 În dimineți voi judeca pe toți păcătoșii
pământului, ca să nimicesc din cetatea Domnului
pe toți cei ce lucrează fărădelegea.
Psalmul 101
101:1 Doamne, auzi rugăciunea mea, și
strigarea mea la Tine să ajungă!
101:2 Să nu întorci fața Ta de la mine; în o rice zi
mă necăjesc, pleacă spre mine urechea Ta!
101:3 În orice zi Te voi chema, degrabă auzi –
mă!
101:4 Că s -au stins ca fumul zilele mele și oasele
mele ca uscăciunea s -au făcut.
101:5 Rănită este inima mea și s -a uscat ca
iarba; că am uitat să -mi măn ânc pâinea mea.
101:6 De glasul suspinului meu, osul meu s -a
lipit de carnea mea.
101:7 Asemănatu -m-am cu pelicanul din pustiu;
ajuns -am ca bufnița din dărâmături.
101:8 Privegheat -am și am ajuns ca o pasăre
singuratică pe acoperiș.
101:9 Toată ziua m -au ocărât vrăjmașii mei și
cei ce mă lăudau, împotriva mea se jurau.
101:10 Că cenușă am mâncat, în loc de pâine, și
băutura mea cu plângere am amestecat -o,
101:11 Din pricina urgiei Tale și a mâniei Tale;
că ridicându -mă eu, m -ai surpat.
101:12 Zilele mele ca umbra s -au plecat și eu ca
iarba m -am uscat. 101:13 Iar Tu, Doamne, în veac rămâi și
pomenirea Ta din neam în neam.
101:14 Sculându -Te, vei milui Sionul, că vremea
este să -l miluiești pe el, că a venit vremea.
101:15 Că au iubit robii Tăi pietre le lui și de
țărâna lui le va fi milă.
101:16 și se vor teme neamurile de numele
Domnului și toți împărații pământului de slava
Ta.
101:17 Că va zidi Domnul Sionul și se va arăta
întru slava Sa.
101:18 Căutat -a spre rugăciunea celor smeriți și
n-a dispr ețuit cererea lor.
101:19 Să se scrie acestea pentru neamul ce va
să vină și poporul ce se zidește va lăuda pe
Domnul;
101:20 Că a privit din înălțimea cea sfântă a Lui,
Domnul din cer pe pământ a privit,
101:21 Ca să audă suspinul celor ferecați, să
dezlege pe fiii celor omorâți,
101:22 Să vestească în Sion numele Domnului și
lauda Lui în Ierusalim,
101:23 Când se vor aduna popoarele împreună
și împărățiile ca să slujească Domnului.
101:24 Zis-am către Dumnezeu în calea tăriei
Lui: Vestește -mi puțină tatea zilelor mele.
101:25 Nu mă lua la jumătatea zilelor mele, că
anii Tăi, Doamne, sunt din neam în neam.
101:26 Dintru început Tu, Doamne, pământul l –
ai întemeiat și lucrul mâinilor Tale, sunt cerurile.
101:27 Acelea vor pieri, iar Tu vei rămâne și
toți ca o haină se vor învechi și ca un veșmânt îi
vei schimba și se vor schimba.
101:28 Dar Tu același ești și anii Tăi nu se vor
împuțina.
101:29 Fiii robilor Tăi vor locui pământul lor și
seminția lor în veac va propăși.
Psalmul 102
102:1 Binecuvintează, suflete al meu, pe
Domnul și toate cele dinlăuntrul meu, numele
cel sfânt al Lui.
102:2 Binecuvintează, suflete al meu, pe
Domnul și nu uita to ate răsplătirile Lui.
102:3 Pe Cel ce curățește toate fărădelegile tale,
pe Cel ce vindecă toate bolile tale;

46 / 67 – † Biblia – Vechiul Testament – Psalmi † 102:4 Pe Cel ce izbăvește din stricăciune viața
ta, pe Cel ce te încununează cu milă și cu
îndurări;
102:5 Pe Cel ce umple de bunătăți pofta ta ;
înnoi -se-vor ca ale vulturului tinerețile tale.
102:6 Cel ce face milostenie, Domnul, și
judecată tuturor celor ce li se face strâmbătate.
102:7 Cunoscute a făcut căile Sale lui Moise,
fiilor lui Israel voile Sale.
102:8 Îndurat și milostiv este Domnu l,
îndelung -răbdător și mult -milostiv.
102:9 Nu până în sfârșit se va iuți, nici în veac se
va mânia.
102:10 Nu după păcatele noastre a făcut nouă,
nici după fărădelegile noastre a răsplătit nouă,
102:11 Ci cât este departe cerul de pământ, atât
este de mare mila Lui, spre cei ce se tem de El.
102:12 Pe cât sunt de departe răsăriturile de la
apusuri, depărtat -a de la noi fărădelegile
noastre.
102:13 În ce chip miluiește tatăl pe fii, așa a
miluit Domnul pe cei ce se tem de El;
102:14 Că El a cunoscut zidirea noastră, adusu –
și-a aminte că țărână suntem.
102:15 Omul ca iarba, zilele lui ca floarea
câmpului; așa va înflori.
102:16 Că vânt a trecut peste el și nu va mai fi și
nu se va mai cunoaște încă locul său.
102:17 Iar mila Domnului din veac în vea c spre
cei ce se tem de Dânsul,
102:18 Și dreptatea Lui spre fiii fiilor, spre cei
ce păzesc legământul Lui
102:19 Și își aduc aminte de poruncile Lui, ca să
le facă pe ele. Domnul în cer a gătit scaunul Său
și împărăția Lui peste toți stăpânește.
102:2 0 Binecuvântați pe Domnul toți îngerii
Lui, cei tari la vârtute, care faceți cuvântul Lui și
auziți glasul cuvintelor Lui.
102:21 Binecuvântați pe Domnul toate puterile
Lui, slugile Lui, care faceți voia Lui.
102:22 Binecuvântați pe Domnul toate lucruril e
Lui; în tot locul stăpânirii Lui, binecuvintează
suflete al meu pe Domnul.
Psalmul 103 103:1 Binecuvintează, suflete al meu, pe
Domnul! Doamne, Dumnezeul meu, măritu -Te-ai
foarte.
103:2 Întru strălucire și în mare podoabă Te -ai
îmbrăcat; Cel ce Te îmbraci cu lumina ca ș i cu o
haină;
103:3 Cel ce întinzi cerul ca un cort; Cel ce
acoperi cu ape cele mai de deasupra ale lui;
103:4 Cel ce pui norii suirea Ta; Cel ce umbli
peste aripile vânturilor;
103:5 Cel ce faci pe îngerii Tăi duhuri și pe
slugile Tale pară de foc;
103:6 Cel ce ai întemeiat pământul pe întărirea
lui și nu se va clătina în veacul veacului.
103:7 Adâncul ca o ha ină este îmbrăcămintea
lui; peste munți vor sta ape.
103:8 De certarea Ta vor fugi, de glasul
tunetului Tău se vor înfricoșa.
103:9 Se suie munți și se coboară văi, în locul în
care le -ai întemeiat pe ele.
103:10 Hotar ai pus, pe care nu -l vor trece și
nici nu se vor întoarce să acopere pământul.
103:11 Cel ce trimiți izvoare în văi, prin mijlocul
munților vor trece ape;
103:12 Adăpa -se-vor toate fiarele câmpului,
asinii sălbatici setea își vor potoli.
103:13 Peste acelea păsările cerului vor locui;
din mijlocul stâncilor vor da glas.
103:14 Cel ce adăpi munții din cele mai de
deasupra ale Tale, din rodul lucrurilor Tale se va
sătura pământul.
103:15 Cel ce răsari iarbă dobitoacelor și
verdeață spre slujba oamenilor;
103:16 Ca să scoată pâine din pă mânt și vinul
veselește inima omului;
103:17 Ca să veselească fața cu untdelemn și
pâinea inima omului o întărește.
103:18 Sătura -se-vor copacii câmpului, cedrii
Libanului pe care i -ai sădit; acolo păsările își vor
face cuib.
103:19 Locașul cocostârculu i în chiparoși.
Munții cei înalți adăpost cerbilor stâncile
scăpare iepurilor.
103:20 Făcut -ai luna spre vremi, soarele și -a
cunoscut apusul său.
103:21 Pus-ai întuneric și s -a făcut noapte, când
vor ieși toate fiarele pădurii;

47 / 67 – † Biblia – Vechiul Testament – Psalmi † 103:22 Puii leilor mugesc ca să apuce și să ceară
de la Dumnezeu mâncarea lor.
103:23 Răsărit -a soarele și s -au adunat și în
culcușurile lor se vor culca.
103:24 Ieși-va omul la lucrul său și la lucrarea
sa până seara.
103:25 Cât s -au mărit lucrurile Tale, Doamne,
toate cu înțe lepciune le -ai făcut! Umplutu -s-a
pământul de zidirea Ta.
103:26 Marea aceasta este mare și largă; acolo
se găsesc târâtoare, cărora nu este număr,
vietăți mici și mari.
103:27 Acolo corăbiile umblă; balaurul acesta
pe care l -ai zidit, ca să se joace în ea.
103:28 Toate către Tine așteaptă ca să le dai lor
hrană la bună vreme.
103:29 Dându -le Tu lor, vor aduna, deschizând
Tu mâna Ta, toate se vor umple de bunătăți;
103:30 Dar întorcându -ți Tu fața Ta, se vor
tulbura; lua -vei duhul lor și se vor sfârși și în
țărână se vor întoarce.
103:31 Trimite -vei duhul Tău și se vor zidi și
vei înnoi fața pământului.
103:32 Fie slava Domnului în veac! Veseli -se-va
Domnul de lucrurile Sale.
103:33 Cel ce caută spre pământ și -l face pe el
de se cutremură; Cel ce se atinge de munți și
fumegă.
103:34 Cânta -voi Domnului în viața mea, cânta –
voi Dumnezeului meu cât voi fi.
103:35 Plăcute să -I fie Lui cuvintele mele, iar eu
mă voi veseli de Domnul.
103 :36 Piară păcătoșii de pe pământ și cei fără
de lege, ca să nu mai fie. Binecuvintează, suflete
al meu, pe Domnul.
Psalmul 104
104:1 Lăudați pe Domnul și chemați numele
Lui; vestiți între neamuri lucrurile Lui.
104:2 Cântați -I și-L lăudați pe El; spuneți toate
minunile Lui.
104:3 Lăudați -vă cu numele cel sfânt al Lui;
veselească -se inima celor ce caută pe Domnul.
104:4 Căutați pe Domnul și vă întăriți; căutați
fala Lui, pururea. 104:5 Aduceți -vă aminte de minunile Lui, pe
care le -a făcut; de minunile L ui și de judecățile
gurii Lui.
104:6 Seminția lui Avraam, robii Lui, fiii lui
Iacob, aleșii Lui.
104:7 Acesta este Domnul Dumnezeul nostru, în
tot pământul judecățile Lui.
104:8 Adusu -și-a aminte în veac de legământul
Lui, de cuvântul pe care l -a porunc it într -o mie
de neamuri,
104:9 Pe care l -a încheiat cu Avraam și de
jurământul Său lui Isaac.
104:10 Și l-a pus pe el lui Iacob, spre poruncă, și
lui Israel legătură veșnică,
104:11 Zicând: "Ție îți voi da pământul Canaan,
partea moștenirii tale".
104 :12 Atunci când erau ei puțini la număr și
străini în pământul lor
104:13 Și au trecut de la un neam la altul, de la
o împărăție la un alt popor,
104:14 N-a lăsat om să le facă strâmbătate și a
certat pentru ei pe împărați, zicându -le:
104:15 "Nu vă ati ngeți de unșii Mei și nu
vicleniți împotriva profeților Mei".
104:16 Și a chemat foamete pe pământ și a
sfărâmat paiul de grâu.
104:17 Trimis -a înaintea lor om; rob a fost
rânduit Iosif.
104:18 Smeritu -l-au, punând în obezi picioarele
lui; prin fier a t recut sufletul lui, până ce a venit
cuvântul Lui.
104:19 Cuvântul Domnului l -a aprins pe el;
trimis -a împăratul și l -a slobozit, căpetenia
poporului și l -a liberat pe el.
104:20 Pusu -l-a pe el domn casei lui și
căpetenie peste toată avuția lui,
104:21 Ca să învețe pe căpeteniile lui, ca pe sine
însuși și pe bătrânii lui să -i înțelepțească.
104:22 Și a intrat Israel în Egipt și Iacob a locuit
ca străin, în pământul lui Ham.
104:23 Și a înmulțit pe poporul lui foarte și l -a
întărit pe el mai mult decât p e vrăjmașii lui.
104:24 Întors -a inima lor, ca să urască pe
poporul Său, ca să viclenească împotriva robilor
Săi.
104:25 Trimis -a pe Moise robul Său, pe Aaron,
pe care l -a ales.

48 / 67 – † Biblia – Vechiul Testament – Psalmi † 104:26 Pus-a în ei cuvintele semnelor și
minunilor Lui în pământul lui Ham.
104:27 Trimis -a întuneric și i -a întunecat, căci
au amărât cuvintele Lui;
104:28 Prefăcut -a apele lor în sânge și a omorât
peștii lor;
104:29 Scos -a pământul lor broaște în cămările
împăraților lor.
104:30 Zis-a și a venit muscă câinească și
mulțime de muște în toate hotarele lor.
104:31 Pus-a în ploile lor grindină, foc arzător
în pământul lor;
104:32 Și a bătut viile lor și smochinii lor și a
sfărâmat pomii hotarelor lor.
104:33 Zis-a și a venit lăcustă și omidă fără
număr.
104:34 Și a mâncat toată iarba în pământul lor
și a mâncat rodul pământului lor,
104:35 Și a bătut pe toți întâi -născuții din
pământul lor, pârga întregii lor osteneli.
104:36 Și i-a scos pe ei cu argint și cu aur și nu
era în semințiile lor bolnav.
104:37 Veselitu -s-a Egiptul la ieșirea lor, că
frica de ei îi cuprinsese.
104:38 Întins -a nor spre acoperirea lor și foc ca
să le lumineze noaptea.
104:39 Cerut -au și au venit prepelițe și cu pâine
cerească i -a săturat pe ei.
104:40 Despicat -a piatră și au curs ape și au
curs râuri în pământ fără de apă.
104:41 Că și -a adus aminte de cuvântul cel sfânt
al Lui, spus lui Avraam, robul Lui.
104:42 Și a scos pe poporul Său, întru bucurie și
pe cei aleși ai Săi, î ntru veselie.
104:43 Și le -a dat lor țările neamurilor și
ostenelile popoarelor au moștenit,
104:44 Ca să păzească dreptățile Lui și legea Lui
s-o țină.
Psalmul 105
105:1 Lăudați pe Domnul că este bun, că în veac
este mila Lui.
105:2 Cine va grăi puter ile Domnului și cine va
face auzite toate laudele Lui?
105:3 Fericiți cei ce păzesc judecata și fac
dreptate în toată vremea. 105:4 Adu -Ți aminte de noi, Doamne, întru
bunăvoința Ta față de poporul Tău; cercetează –
ne pe noi cu mântuirea Ta,
105:5 Ca să vedem întru bunătăți pe aleșii Tăi,
să ne bucurăm de veselia poporului Tău și să ne
lăudăm cu moștenirea Ta.
105:6 Păcătuit -am ca și părinții noștri,
nelegiuit -am, făcut -am strâmbătate.
105:7 Părinții noștri în Egipt n -au înțeles
minunile Tale, nu și -au adus aminte de mulțimea
milei Tale și Te -au amărât când s -au suit la
Marea Roșie.
105:8 Dar i -a mântuit pe ei pentru numele Său,
ca să facă cunoscută puterea Lui.
105:9 El a certat Marea Roșie și a secat -o și i -a
condus pe ei prin adâncul mării ca prin pustiu;
105:10 El i-a scos pe ei din mâna celor ce -i urau
și i-a izbăvit pe ei din mâna vrăjmașului;
105:11 Și a acoperit apa pe cei ce -i asupreau pe
ei, nici unul din ei n-a rămas.
105:12 Și au crezut în cuvintele Lui și au cântat
laudă Lui;
105:13 Dar degrab au uitat lucrurile Lui și n -au
suferit sfatul Lui;
105:14 Ci au fost cuprinși de mare poftă, în
pustiu, și au ispitit pe Dumnezeu, în loc fără de
apă.
105:15 Și le-a împlinit cererea lor și a săturat
sufletele lor.
105:16 Și au mâniat pe Moise în tabără și pe
Aaron, sfântul Domnului.
105:17 S-a deschis pământul și a înghițit pe
Datan și a acoperit adunarea lui Abiron.
105:18 Și s-a aprins foc în adunarea lor, văpaie
a ars pe păcătoși.
105:19 Și au făcut viței în Horeb și s -au închinat
idolului.
105:20 Și au schimbat slava Lui întru
asemănare de vițel, care mănâncă iarbă.
105:21 Au uitat pe Dumnezeu, Care i -a izbăvit
pe ei, Care a făcut lucruri mari în Egipt ,
105:22 Lucruri minunate în pământul lui Ham
și înfricoșătoare în Marea Roșie.
105:23 Atunci a zis să -i piardă pe dânșii, și i -ar
fi pierdut, dacă Moise, alesul Lui, n -ar fi stat
înaintea feței Lui ca să întoarcă mânia Lui și să
nu-i piardă.

49 / 67 – † Biblia – Vechiul Testament – Psalmi † 105:24 Apo i ei au disprețuit pământul cel dorit
și n-au crezut în cuvântul Lui,
105:25 Ci au cârtit în corturile lor și n -au
ascultat glasul Domnului.
105:26 Atunci El a ridicat mâna Sa asupra lor,
ca să -i doboare pe ei în pustiu
105:27 Și să doboare sămânța lor întru neamuri
și să -i risipească pe ei în toate părțile.
105:28 Au jertfit lui Baal -Peor și au mâncat
jertfele morților
105:29 Și L-au întărâtat pe El cu faptele lor și au
murit mulți dintre ei.
105:30 Dar a stat Finees și L -a îmblânzit și a
încetat băt aia
105:31 Și i s -a socotit lui întru dreptate, din
neam în neam până în veac.
105:32 Apoi L -au mâniat pe El la apa certării și
Moise a suferit pentru ei,
105:33 Că au amărât duhul lui și a grăit
nesocotit cu buzele lui.
105:34 N-au nimicit neamurile d e care le -a
pomenit Domnul;
105:35 Ci s -au amestecat cu neamurile și au
deprins lucrurile lor
105:36 Și au slujit idolilor lor și s -au smintit.
105:37 Și-au jertfit pe fiii lor și pe fetele lor
idolilor,
105:38 Au vărsat sânge nevinovat, sângele fiilor
lor și al fetelor lor, pe care i -au jertfit idolilor din
Canaan și s -a spurcat pământul de sânge.
105:39 S-au pângărit de lucrurile lor și s -au
desfrânat cu faptele lor.
105:40 Atunci S -a aprins de mânie Domnul
împotriva poporului Său și a urât moștenirea Sa
105:41 Și i-a dat pe ei în mâinile neamurilor și i –
au stăpânit pe ei cei ce -i urau pe ei.
105:42 Vrăjmașii lor i -au asuprit pe ei și au fost
nefericiți sub mâinile lor.
105:43 De multe ori Domnul i -a izbăvit pe ei,
dar ei L -au amărât pe El cu sfatul lor și i -a umilit
pentru fărădelegile lor.
105:44 Dar Domnul i -a văzut când se necăjeau
ei, a auzit rugăciunea lor,
105:45 Și și -a adus aminte de legământul Lui și
S-a căit după m ulțimea milei Sale;
105:46 Și le -a dat să găsească milă înaintea
celor ce i -au robit pe ei. 105:47 Izbăvește -ne, Doamne Dumnezeul
nostru, și ne adună din neamuri, ca să lăudăm
numele cel sfânt al Tău și să ne fălim cu lauda
Ta.
105:48 Binecuvântat este Domnul Dumnezeul
lui Israel, din veac și până în veac. Tot poporul
să zică: Amin. Amin.
Psalmul 106
106:1 Lăudați pe Domnul că este bun, că în veac
este mila Lui.
106:2 Să spună cei izbăviți de Domnul, pe care i –
a izbăvit din mâna vrăjmașului.
106:3 Din țări i -a adunat pe ei, de la răsărit și de
la apus, de la miazănoapte și de la miazăzi.
106:4 Rătăcit -au în pustie, în pământ fără de
apă și cale spre cetatea de locuit n -au găsit.
106:5 Erau flămânzi și însetați; sufletul lor într –
înșii se sfârșea;
106:6 Dar au strigat către Domnul în necazurile
lor și din nevoile lor i -a izbăvit pe ei
106:7 Și i-a povățuit pe cale dreaptă, ca să
meargă spre cetatea de locuit.
106:8 Lăudat să fie Domnul pentru milele Lui,
pentru minunile Lui, pe care le -a făcut fiilo r
oamenilor.
106:9 Că a săturat suflet însetat și suflet
flămând a umplut de bunătăți.
106:10 Ședeau în întuneric și în umbra morții;
erau ferecați de sărăcie și de fier,
106:11 Pentru că au amărât cuvintele Domnului
și sfatul Celui Preaînalt au întărât at.
106:12 El a umilit întru osteneli inima lor;
slăbit -au și nu era cine să le ajute;
106:13 Dar au strigat către Domnul în
necazurile lor și din nevoile lor i -a izbăvit pe ei.
106:14 Și i-a scos pe ei din întuneric și din
umbra morții și legăturile lo r le-a rupt.
106:15 Lăudat să fie Domnul pentru milele Lui,
pentru minunile Lui, pe care le -a făcut fiilor
oamenilor!
106:16 Că a sfărâmat porți de aramă și zăvoare
de fier a frânt
106:17 Și i-a ajutat să iasă din calea fărădelegii
lor, căci pentru fără delegile lor au fost umiliți.
106:18 Urât -a sufletul lor orice mâncare și s -au
apropiat de porțile morții.

50 / 67 – † Biblia – Vechiul Testament – Psalmi † 106:19 Dar au strigat către Domnul în
necazurile lor și din nevoile lor i -a izbăvit.
106:20 Trimis -a cuvântul Său și i -a vindecat pe
ei și i -a izbăvit pe ei din stricăciunile lor.
106:21 Lăudat să fie Domnul pentru milele Lui,
pentru minunile Lui, pe care le -a făcut fiilor
oamenilor!
106:22 Și să -I jertfească Lui jertfă de laudă și să
vestească lucrurile Lui, în bucurie.
106:23 Cei ce se coboară la mare în corăbii, cei
ce-și fac lucrarea lor în ape multe,
106:24 Aceia au văzut lucrurile Domnului și
minunile Lui întru adânc.
106:25 El a zi s și s -a pornit vânt furtunos și s -au
înălțat valurile mării.
106:26 Se urcau până la ceruri și se coborau
până în adâncuri, iar sufletul lor întru primejdii
încremenea.
106:27 Se tulburau și se clătinau ca un om beat
și toată priceperea lor a pierit.
106:28 Dar au strigat către Domnul în
necazurile lor și din nevoile lor ia izbăvit
106:29 Și i-a poruncit furtunii și s -a liniștit și au
tăcut valurile mării.
106:30 Și s-au veselit ei, că s -au liniștit valurile
și Domnul i -a povățuit pe ei la limanul dor it de
ei.
106:31 Lăudat să fie Domnul pentru milele Lui,
pentru minunile Lui, pe care le -a făcut fiilor
oamenilor!
106:32 Înălțaii -L pe El în adunarea poporului și
în scaunul bătrânilor lăudați -L pe El,
106:33 Prefăcut -a râurile în pământ pustiu,
izvoar ele de apă în pământ însetat
106:34 Și pământul cel roditor în pământ sărat,
din pricina celor ce locuiesc pe el.
106:35 Prefăcut -a pustiul în iezer de ape, iar
pământul cel fără de apă în izvoare de ape,
106:36 Și a așezat acolo pe cei flămânzi și au
zidit cetate de locuit
106:37 Și au semănat țarine și au sădit vii și au
strâns belșug de roade
106:38 Și i-a binecuvântat pe ei și s -au înmulțit
foarte și vitele lor nu le -a împuținat.
106:39 Și iarăși au fost împuținați și chinuiți de
apăsarea necazuri lor și a durerii. 106:40 Aruncat -a dispreț asupra căpeteniilor
lor și i -a rătăcit pe ei în loc neumblat și fără de
cale.
106:41 Dar pe sărac l -a izbăvit de sărăcie și i -a
pus pe ei ca pe niște oi de moștenire.
106:42 Vedea -vor drepții și se vor veseli ș i toată
fărădelegea își va astupa gura ei.
106:43 Cine este înțelept va păzi acestea și va
pricepe milele Domnului.
Psalmul 107
107:1 Gata este inima mea, Dumnezeule, gata
este inima mea; cânta -voi și voi lăuda întru
inima mea.
107:2 Deșteaptă -te slava mea! Deșteaptă -te
psaltire și alăută! Deștepta -mă-voi dimineața.
107:3 Lăuda -Te-voi între popoare, Doamne,
cânta -voi ție între neamuri,
107:4 Că mai mare decât cerurile este mila Ta și
până la nori adevărul Tău.
107:5 Înalță -Te peste ceruri, Dumnezeule, și
peste tot pământul slava Ta, ca să se izbăvească
cei plăcuți ai Tăi.
107:6 Mântuiește -mă cu dreapta Ta și mă auzi.
Dumnezeu a grăit în locul cel sfânt al Lui:
107:7 Înălța -Mă-voi și voi împărți Sichemul și
Valea Sucot o voi măsura.
107:8 Al Meu este Galaad și al Meu este Manase
și Efraim sprijinul capului Meu,
107:9 Iuda, legiuitorul Meu; Moab, vas al
spălării Mele;
107:10 Spre Idumeea voi arunca încălțămintea
Mea . Mie cei de alt neam Mi s -au supus".
107:11 Cine mă va duce la cetatea întărită? Cine
mă va povățui până în Idumeea?
107:12 Oare, nu Tu, Dumnezeule, Cel ce ne -ai
lepădat pe noi? Oare, nu vei ieși, Dumnezeule, cu
oștirile noastre?
107:13 Dă-ne nouă ajut or, ca să ieșim din necaz,
că deșartă este izbăvirea cea de la oameni.
107:14 Cu Dumnezeu vom birui și El va nimici
pe vrăjmașii noștri.
Psalmul 108

51 / 67 – † Biblia – Vechiul Testament – Psalmi † 108:1 Dumnezeule, lauda mea n -o ține sub
tăcere. Că gura păcătosului și gura vicleanului
asupra mea s -au deschis.
108:2 Grăit -au împotriva mea cu limbă vicleană
și cu cuvinte de ură m -au înconjurat și s -au
luptat cu mine în zadar.
108:3 În loc să mă iubească, mă cleveteau, iar eu
mă rugam.
108:4 Pus-au împotriva mea rele în loc de bune
și ură în locul iubi rii mele.
108:5 Pune peste dânsul pe cel păcătos și
diavolul să stea de -a dreapta lui.
108:6 Când se va judeca să iasă osândit, iar
rugăciunea lui să se prefacă în păcat.
108:7 Să fie zilele lui puține și dregătoria lui să
o ia altul;
108:8 Să ajungă c opiii lui orfani și femeia lui
văduvă;
108:9 Să fie strămutați copiii lui și să cerșească;
să fie scoși din curțile caselor lor;
108:10 Să smulgă cămătarul toată averea lui; să
răpească străinii ostenelile lui;
108:11 Să nu aibă sprijinitor și nici orfa nii lui
miluitor;
108:12 Să piară copiii lui și într -un neam să se
stingă numele lui;
108:13 Să se pomenească fărădelegea părinților
lui înaintea Domnului și păcatul maicii lui să nu
se șteargă;
108:14 Să fie înaintea Domnului pururea și să
piară de pe pământ pomenirea lui, pentru că nu
și-a adus aminte să facă milă.
108:15 Și a prigonit pe cel sărman, pe cel sărac
și pe cel smerit cu inima, ca să -l omoare.
108:16 Și a iubit blestemul și va veni asupra lui;
și n-a voit binecuvântarea și se va îndepărta de
la el.
108:17 Și s-a îmbrăcat cu blestemul ca și cu o
haină și a intrat ca apa înlăuntrul lui și ca
untdelemnul în oasele lui.
108:18 Să-i fie lui ca o haină cu care se îmbracă
și ca un brâu cu care pururea se încinge.
108:19 Aceasta să fie răsplata celor ce mă
clevetesc pe mine înaintea Domnului și grăiesc
rele împotriva sufletului meu.
108:20 Dar Tu, Doamne, fă cu mine milă, pentru
numele Tău, că bună este mila Ta. 108:21 Izbăvește -mă, că sărac și sărman sunt eu
și inima mea s -a tulburat înlăuntrul meu.
108:22 Ca umbra ce se înclină m -am trecut; ca
bătaia de aripi a lăcustelor tremur.
108:23 Genunchii mei au slăbit de post și trupul
meu s -a istovit de lipsa untdelemnului
108:24 Și eu am ajuns lor ocară. M -au văzut și
au clătinat cu capetele lor.
108:25 Ajută -mă, Doamne Dumnezeul meu,
mântuiește -mă, după mila Ta,
108:26 Și să cunoască ei că mâna Ta este
aceasta și Tu, Doamne, ai făcut -o pe ea.
108:27 Ei vor blestema și Tu vei binecuvânta.
Cei ce se scoală împotriva mea să se rușineze, iar
robul Tău să se veselească.
108:28 Să se îmbrace cei ce mă clevetesc pe
mine cu ocară și cu rușinea lor ca și cu un
veșmânt să se învelească.
108:29 Lăuda -voi pe Domnul foarte cu gur a
mea și în mijlocul multora Îl voi preaslăvi pe El,
108:30 Că a stat de -a dreapta săracului, ca să
izbăvească sufletul lui de cei ce -l prigonesc.
Psalmul 109
109:1 Zis-a Domnul Domnului Meu: "Șezi de -a
dreapta Mea, până ce voi pune pe vrăjmașii Tăi
aște rnut picioarelor Tale".
109:2 Toiagul puterii Tale ți -l va trimite Domnul
din Sion, zicând: "Stăpânește în mijlocul
vrăjmașilor Tăi.
109:3 Cu Tine este poporul Tău în ziua puterii
Tale, întru strălucirile sfinților Tăi. Din pântece
mai înainte de luceafă r Te -am născut".
109:4 Juratu -S-a Domnul și nu -I va părea rău:
"Tu ești preot în veac, după rânduiala lui
Melchisedec".
109:5 Domnul este de -a dreapta Ta; sfărâmat -a
în ziua mâniei Sale împărați.
109:6 Judeca -va între neamuri; va umple totul
de ruini; v a zdrobi capetele multora pe pământ.
109:7 Din pârâu pe cale va bea; pentru aceasta
va înălța capul.
Psalmul 110
110:1 Lăuda -Te-voi, Doamne, cu toată inima
mea, în sfatul celor drepți și în adunare.

52 / 67 – † Biblia – Vechiul Testament – Psalmi † 110:2 Mari sunt lucrurile Domnului și potrivite
tuturo r voilor Lui.
110:3 Laudă și măreție este lucrul Lui și
dreptatea Lui rămâne în veacul veacului.
110:4 Pomenire a făcut de minunile Sale.
Milostiv și îndurat este Domnul.
110:5 Hrană a dat celor ce se tem de Dânsul;
aduceți -vă aminte în veac de legământ ul Lui.
110:6 Tăria lucrurilor Sale a vestit -o poporului
Său, ca să le dea lor moștenirea neamurilor.
110:7 Lucrurile mâinilor Lui adevăr și judecată.
Adevărate sunt toate poruncile Lui,
110:8 Întărite în veacul veacului, făcute în
adevăr și dreptate.
110:9 Izbăvire a trimis poporului Său; poruncit –
a în veac legământul Său; sfânt și înfricoșător
este numele Lui.
110:10 Începutul înțelepciunii este frica de
Domnul; înțelegere bună este tuturor celor ce o
fac pe ea. Lauda Lui rămâne în veacul veacului.
Psalmul 111
111:1 Fericit bărbatul care se teme de Domnul;
întru poruncile Lui va voi foarte.
111:2 Puternică va fi pe pământ seminția Lui;
neamul drepților se va binecuvânta.
111:3 Slavă și bogăție în casa lui și dreptatea lui
rămâne în veacul veacului.
111:4 Răsărit -a în întuneric lumină drepților,
Cel milostiv, îndurat și drept.
111:5 Bun este bărbatul care se îndură și
împrumută; își rânduiește vorbele sale cu
judecată, că în v eac nu se va clinti.
111:6 intru pomenire veșnică va fi dreptul; de
vorbire de rău nu se va teme.
111:7 Gata este inima lui a nădăjdui în Domnul;
întărită este inima lui, nu se va teme, până ce va
ajunge să disprețuiască pe vrăjmașii săi.
111:8 Risipit -a, dat -a săracilor; dreptatea lui
rămâne în veacul veacului.
111:9 Puterea lui se va înălța întru slavă. 10.
Păcătosul va vedea și se va mânia, va scrâșni din
dinți și se va topi. Pofta păcătoșilor va pieri.
Psalmul 112 112:1 Lăudați, tineri, pe Domnul, lăudați
numele Domnului.
112:2 Fie numele Domnului binecuvântat de
acum și până în veac.
112:3 De la răsăritul soarelui până la apus,
lăudat este numele Domnului.
112:4 Înalt este peste toate neamurile Domnul,
peste ceruri este slava Lui.
112:5 Cine es te ca Domnul Dumnezeul nostru,
Cel ce locuiește întru cele înalte
112:6 Și spre cele smerite privește, În cer și pe
pământ?
112:7 Cel ce scoate din pulbere pe cel sărac și
ridică din gunoi pe cel sărman,
112:8 Ca să -l așeze cu cei mari, cu cei mari ai
poporului Său.
112:9 Cel ce face să locuiască cea stearpă în
casă, ca o mamă ce se bucură de fii.
Psalmul 113
113:1 La ieșirea lui Israel din Egipt, a casei lui
Iacob dintr -un popor barbar,
113:2 Ajuns -a Iuda sfințirea Lui, Israel
stăpânirea Lui.
113:3 Marea a văzut și a fugit, Iordanul s -a
întors înapoi.
113:4 Munții au săltat ca berbecii și dealurile ca
mieii oilor.
113:5 Ce-ți este ție, mare, că ai fugit? Și ție
Iordane, că te -ai întors înapoi?
113:6 Munților, că ați săltat ca berbecii și
dealurilor, ca mieii oilor?
113:7 De fața Domnului s -a cutremurat
pământul, de fața Dumnezeului lui Iacob,
113:8 Care a prefăcut stânca în iezer, iar piatra
în izvoare de apă.
113:9 Nu nouă, Doamne, nu nouă, ci nu melui
Tău se cuvine slavă, pentru mila Ta și pentru
adevărul Tău,
113:10 Ca nu cumva să zică neamurile: "Unde
este Dumnezeul lor?"
113:11 Dar Dumnezeul nostru e în cer; în cer și
pe pământ toate câte a voit a făcut.
113:12 Idolii neamurilor sunt argint și aur,
lucruri de mâini omenești:

53 / 67 – † Biblia – Vechiul Testament – Psalmi † 113:13 Gură au și nu vor grăi; ochi au și nu vor
vedea;
113:14 Urechi au și nu vor auzi; nări au și nu
vor mirosi;
113:15 Mâini au și nu vor pipăi; picioare au și
nu vor umbla, nu vor glă sui cu gâtlejul lor.
113:16 Asemenea lor să fie cei ce -i fac pe ei și
toți cei ce se încred în ei.
113:17 Casa lui Israel a nădăjduit în Domnul;
ajutorul lor și apărătorul lor este.
113:18 Casa lui Aaron a nădăjduit în Domnul;
ajutorul lor și apărătorul lor este.
113:19 Cei ce se tem de Domnul au nădăjduit în
Domnul; ajutorul lor și apărătorul lor este.
113:20 Domnul și -a adus aminte de noi și ne -a
binecuvântat pe noi; a binecuvântat casa lui
Israel, a binecuvântat casa lui Aaron,
113:21 A binecuvânta t pe cei ce se tem de
Domnul, pe cei mici împreună cu cei mari.
113:22 Sporească -vă Domnul pe voi, pe voi și pe
copiii voștri!
113:23 Binecuvântați să fiți de Domnul, Cel ce a
făcut cerul și pământul.
113:24 Cerul cerului este al Domnului, iar
pământul l-a dat fiilor oamenilor.
113:25 Nu morții Te vor lăuda pe Tine, Doamne,
nici toți cei ce se coboară în iad,
113:26 Ci noi, cei vii, vom binecuvânta pe
Domnul de acum și până în veac.
Psalmul 114
114:1 Iubit -am pe Domnul, că a auzit glasul
rugăciunii me le,
114:2 Că a plecat urechea Lui spre mine și în
zilele mele Îl voi chema.
114:3 Cuprinsu -m-au durerile morții,
primejdiile iadului m -au găsit; necaz și durere
am aflat
114:4 Și numele Domnului am chemat: "O,
Doamne, izbăvește sufletul meu!"
114:5 Milostiv este Domnul și drept și
Dumnezeul nostru miluiește.
114:6 Cel ce păzește pe prunci este Domnul;
umilit am fost și m -am izbăvit.
114:7 Întoarce -te, suflete al meu, la odihna ta,
că Domnul ți -a făcut ție bine; 114:8 Că a scos sufletul meu din moarte, ochii
mei din lacrimi și picioarele mele de la cădere.
114:9 Bine voi plăcea înaintea Domnului, în
pământul celor vii.
Psalmul 115
115:1 Crezut -am, pentru aceea am grăit, iar eu
m-am smerit foarte.
115:2 Eu am zis întru uimirea mea: "Tot omul
este mincinos!"
115:3 Ce voi răsplăti Domnului pentru toate
câte mi -a dat mie?
115:4 Paharul mântuirii voi lua și numele
Domnului voi chema.
115:5 Făgăduințele mele le voi plini Domnului,
înaintea a tot poporului Său.
115:6 Scumpă este înaintea Domnului moartea
cuvioșilor Lui.
115:7 O, Doamne, eu sunt robul Tău, eu sunt
robul Tău și fiul roabei Tale; rupt -ai legăturile
mele.
115:8 Ție-ți voi aduce jertfă de laudă și numele
Domnului voi chema.
115:9 Făgăduințele mele le voi plini Domnului,
înaintea a tot poporului Lui,
115:10 În curțile casei Domnului, în mijlocul
tău, Ierusalime.
Psalmul 116
116:1 Lăudați pe Domnul toate neamurile;
lăudați -L pe El toate popoarele;
116:2 Că s -a întărit mila Lui peste noi și
adevărul Domnului rămâne în veac.
Psalmul 117
117:1 Lăudați pe Domnul că este bun, că în veac
este mila Lui.
117:2 Să zică, dar, casa lui Israel, că este bun, că
în veac este mila Lui.
117:3 Să zică, dar, casa lui Aaron, că este bun, că
în veac este mila Lui.
117:4 Să zică, dar, toți cei ce se tem de Domnul,
că este bun, că în veac este mila Lui.
117:5 În necaz am chemat pe Domnul și m -a
auzit și m -a scos întru desfătare.

54 / 67 – † Biblia – Vechiul Testament – Psalmi † 117:6 Domnul este ajutorul meu, nu mă voi
teme de ce -mi va face mie omul.
117:7 Domnul este ajutorul meu și eu voi privi
cu bucurie pe vrăjmașii mei.
117:8 Mai bine este a Te încrede în Domnul,
decât a Te încrede în om.
117:9 Mai bine este a nădăjdui în Domnul, decât
a nădăjdui în căpetenii.
117:10 Toate neamurile m -au înconjurat și în
numele Domnului i -am înfrânt pe ei.
117:11 Înconjurând m -au înconjurat și în
numele Domnului i -am înfrânt pe ei.
117:12 Înconjuratu -m-au ca albinele fagurele,
dar s -au stins ca focul de spini și în numele
Domnului i -am înfrânt pe ei.
117:13 Împingându -mă m -au împins să cad, dar
Domnul m -a sprijinit.
117:14 Tăria mea și lauda mea este Domnul și
mi-a fost mie spre izbăvire.
117:15 Glas de bucurie și de izbăvire în
corturile drepților: "Dreapta Domnului a făcut
putere,
117:16 Dreapta Domnulu i m-a înălțat, dreapta
Domnului a făcut putere!"
117:17 Nu voi muri, ci voi fi viu și voi povesti
lucrurile Domnului.
117:18 Certând m -a certat Domnul, dar morții
nu m -a dat.
117:19 Deschideți -mi mie porțile dreptății,
intrând în ele voi lăuda pe Domnul.
117:20 Aceasta este poarta Domnului; drepții
vor intra prin ea.
117:21 Te voi lăuda, că m -ai auzit și ai fost mie
spre izbăvire.
117:22 Piatra pe care n -au băgat -o în seamă
zidito rii, aceasta s -a făcut în capul unghiului.
117:23 De la Domnul s -a făcut aceasta și
minunată este în ochii noștri.
117:24 Aceasta este ziua pe care a făcut -o
Domnul, să ne bucurăm și să ne veselim întru
ea.
117:25 O, Doamne, mântuiește! O, Doamne,
spore ște!
117:26 Binecuvântat este cel ce vine întru
numele Domnului; binecuvântatu -v-am pe voi,
din casa Domnului. 117:27 Dumnezeu este Domnul și S -a arătat
nouă. Tocmiți sărbătoare cu ramuri umbroase,
până la coarnele altarului.
117:28 Dumnezeul meu ești T u și Te voi lăuda;
Dumnezeul meu ești Tu și Te voi înălța. Te voi
lăuda că m -ai auzit și ai fost mie spre mântuire.
117:29 Lăudați pe Domnul că este bun, că în
veac este mila Lui.
Psalmul 118
118:1 Fericiți cei fără prihană în cale, care
umblă în legea D omnului.
118:2 Fericiți cei ce păzesc poruncile Lui și -L
caută cu toată inima lor,
118:3 Că n -au umblat în căile Lui cei ce lucrează
fărădelegea.
118:4 Tu ai poruncit ca poruncile Tale să fie
păzite foarte.
118:5 O, de s -ar îndrepta căile mele, ca să
păzesc poruncile Tale!
118:6 Atunci nu mă voi rușina când voi căuta
spre toate poruncile Tale.
118:7 Lăuda -Te-voi întru îndreptarea inimii, ca
să învăț judecățile dreptății Tale.
118:8 Îndreptările Tale voi păzi; nu mă părăsi
până în sfârșit.
118:9 Prin ce își va îndrepta tânărul calea sa?
Prin păzirea cuvintelor Tale.
118:10 Cu toată inima Te -am căutat pe Tine; să
nu mă lepezi de la poruncile Tale.
118:11 În inima mea am ascuns cuvintele Tale,
ca să nu greșesc ție.
118:12 Binecuvântat ești, Doamne, învață -mă
îndreptările Tale.
118:13 Cu buzele am rostit toate judecățile gurii
Tale.
118:14 În calea mărturiilor Tale m -am desfătat
ca de toată bogăția.
118:15 La poruncile Tale voi cugeta și voi
cunoaște căile Tale.
118:16 La îndreptările Tale voi cugeta și nu voi
uita cuvintele Tale.
118:17 Răsplătește robului Tău! Voi trăi și voi
păzi poruncile Tale.
118:18 Deschide ochii mei și voi cunoaște
minunile din legea Ta.

55 / 67 – † Biblia – Vechiul Testament – Psalmi † 118:19 Străin sunt eu pe pământ, să nu ascunzi
de la mine poruncile Tale.
118:20 Aprins e sufletul meu de dorirea
judecăților Tale, în toată vremea.
118:21 Certat -ai pe cai mândri; blestemați sunt
cei ce se abat de la poruncile Tale.
118:22 Ia de la mine ocar a și defăimarea, că
mărturiile Tale am păzit.
118:23 Pentru că au șezut căpeteniile și pe mine
mă cleveteau, iar robul Tău cugeta la
îndreptările Tale.
118:24 Că mărturiile Tale sunt cugetarea mea,
iar îndreptările Tale, sfatul meu.
118:25 Lipitu -s-a de pământ sufletul meu;
viază -mă, după cuvântul Tău.
118:26 Vestit -am căile mele și m -ai auzit;
învață -mă îndreptările Tale.
118:27 Fă să înțeleg calea îndreptărilor Tale și
voi cugeta la minunile Tale.
118:28 Istovitu -s-a sufletul meu de supărare;
întăre ște-mă întru cuvintele Tale.
118:29 Depărtează de la mine calea nedreptății
și cu legea Ta mă miluiește.
118:30 Calea adevărului am ales și judecățile
Tale nu le -am uitat.
118:31 Lipitu -m-am de mărturiile Tale,
Doamne, să nu mă rușinezi.
118:32 Pe cale a poruncilor Tale am alergat
când ai lărgit inima mea.
118:33 Lege pune mie, Doamne, calea
îndreptărilor Tale și o voi păzi pururea.
118:34 Înțelepțește -mă și voi căuta legea Ta și o
voi păzi cu toată inima mea.
118:35 Povățuiește -mă pe cărarea poruncil or
Tale, că aceasta am voit.
118:36 Pleacă inima mea la mărturiile Tale și
nu la lăcomie.
118:37 Întoarce ochii mei ca să nu vadă
deșertăciunea; în calea Ta viază -mă.
118:38 Împlinește robului Tău cuvântul Tău,
care este pentru cei ce se tem de Tine.
118:39 Îndepărtează ocara, de care mă tem, căci
judecățile Tale sunt bune.
118:40 Iată, am dorit poruncile Tale; întru
dreptatea Ta viază -mă.
118:41 Să vină peste mine mila Ta, Doamne,
mântuirea Ta, după cuvântul Tău, 118:42 Și voi răspunde cuvânt celor ce mă
ocărăsc, că am nădăjduit în cuvintele Tale.
118:43 Să nu îndepărtezi din gura mea cuvântul
adevărului, până în sfârșit, că întru judecățile
Tale am nădăjduit,
118:44 Și voi păzi legea Ta pururea, în veac și în
veacul v eacului.
118:45 Am umblat întru lărgime, că poruncile
Tale am căutat.
118:46 Am vorbit despre mărturiile Tale,
înaintea împăraților, și nu m -am rușinat.
118:47 Am cugetat la poruncile Tale pe care le –
am iubit foarte.
118:48 Am ridicat mâinile mele la poruncile
Tale, pe care le -am iubit și am cugetat la
îndreptările Tale.
118:49 Adu -Ți aminte de cuvântul Tău, către
robul Tău, întru care mi -ai dat nădejde.
118:50 Aceasta m -a mângâiat întru smerenia
mea, că cuvântul Tău m -a viat.
118:51 Cei mândri m -au batjocorit peste
măsură, dar de la legea Ta nu m -am abătut.
118:52 Adusu -mi-am aminte de judecățile Tale
cele din veac, Doamne, și m -am mângâiat.
118:53 Mâhnire m -a cuprins din pricina
păcătoșilor, care părăsesc legea Ta.
118:54 Cântate erau de mine îndreptările Tale,
în locul pribegiei mele.
118:55 Adusu -mi-am aminte de numele Tău,
Doamne, și am păzit legea Ta.
118:56 Aceasta s -a făcut mie, că îndreptările
Tale am căutat.
118:57 Partea mea ești, Doamne, zis -am să
păzesc l egea Ta.
118:58 Rugatu -m-am feței Tale, din toată inima
mea, miluiește -mă după cuvântul Tău.
118:59 Cugetat -am la căile Tale și am întors
picioarele mele la mărturiile Tale.
118:60 Gata am fost și nu m -am tulburat să
păzesc poruncile Tale.
118:61 Funii le păcătoșilor s -au înfășurat
împrejurul meu, dar legea Ta n -am uitat.
118:62 La miezul nopții m -am sculat ca să Te
laud pe Tine, pentru judecățile dreptății Tale.
118:63 Părtaș sunt cu toți cei ce se tem de Tine
și păzesc poruncile Tale.

56 / 67 – † Biblia – Vechiul Testament – Psalmi † 118:64 De mila Ta, Doamne, este plin pământul;
îndreptările Tale mă învață.
118:65 Bunătate ai făcut cu robul Tău, Doamne,
după cuvântul Tău.
118:66 Învață -mă bunătatea, învățătura și
cunoștința, că în poruncile Tale am crezut.
118:67 Mai înainte de a fi umilit, am g reșit;
pentru aceasta cuvântul Tău am păzit.
118:68 Bun ești Tu, Doamne, și întru bunătatea
Ta, învață -mă îndreptările Tale.
118:69 Înmulțitu -s-a asupra mea nedreptatea
celor mândri, iar eu cu toată inima mea voi
cerceta poruncile Tale.
118:70 Închegatu -s-a ca grăsimea inima lor, iar
eu cu legea Ta m -am desfătat.
118:71 Bine este mie că m -ai smerit, ca să învăț
îndreptările Tale.
118:72 Bună -mi este mie legea gurii Tale, mai
mult decât mii de comori de aur și argint.
118:73 Mâinile Tale m -au făcut și m -au zidit,
înțelepțește -mă și voi învăța poruncile Tale.
118:74 Cei ce se tem de Tine mă vor vedea și se
vor veseli, că în cuvintele Tale am nădăjduit.
118:75 Cunoscut -am, Doamne, că drepte sunt
judecățile Tale și întru adevăr m -ai smerit.
118:76 Facă -se dar, mila Ta, ca să mă mângâie,
după cuvântul Tău, către robul Tău.
118:77 Să vină peste mine îndurările Tale și voi
trăi, că legea Ta cugetarea mea este.
118:78 Să se rușineze cei mândri, că pe nedrept
m-au nedreptățit; iar eu voi cugeta la poruncile
Tale.
118:79 Să se întoarcă spre mine cei ce se tem de
Tine și cei ce cunosc mărturiile Tale.
118:80 Să fie inima mea fără prihană întru
îndreptările Tale, ca să nu mă rușinez.
118:81 Se topește sufletul meu după mântuirea
Ta; în cuvântul Tău am nădăjduit.
118:82 Sfârșitu -s-au ochii mei după cuvântul
Tău, zicând: "Când mă vei mângâia?"
118:83 Că m -am făcut ca un foale la fum, dar
îndreptările Tale nu le -am uitat.
118:84 Câte sunt zi lele robului Tău? Când vei
judeca pe cei ce mă prigonesc?
118:85 Spusu -mi-au călcătorii de lege
deșertăciuni, dar nu sunt ca legea Ta, Doamne. 118:86 Toate poruncile Tale sunt adevăr; pe
nedrept m -au prigonit. Ajută -mă!
118:87 Puțin a fost de nu m -am sf ârșit pe
pământ, dar eu n -am părăsit poruncile Tale.
118:88 După mila Ta viază -mă și voi păzi
mărturiile gurii mele.
118:89 În veac, Doamne, cuvântul Tău rămâne
în cer;
118:90 În neam și în neam adevărul Tău.
Întemeiat -ai pământul și rămâne.
118:91 Dup ă rânduiala Ta rămâne ziua, că toate
sunt slujitoare ție.
118:92 De n -ar fi fost legea Ta gândirea mea,
atunci aș fi pierit intru necazul meu.
118:93 În veac nu voi uita îndreptările Tale, că
într-însele m -ai viat, Doamne.
118:94 Al Tău sunt eu, mântuie ște-mă, că
îndreptările Tale am căutat.
118:95 Pe mine m -au așteptat păcătoșii ca să
mă piardă. Mărturiile Tale am priceput.
118:96 La tot lucrul desăvârșit am văzut sfârșit,
dar porunca Ta este fără de sfârșit.
118:97 Că am iubit legea Ta, Doamne, ea t oată
ziua cugetarea mea este.
118:98 Mai mult decât pe vrăjmașii mei mai
înțelepțit cu porunca Ta, că în veac a mea este.
118:99 Mai mult decât învățătorii mei am
priceput, că la mărturiile Tale gândirea mea
este.
118:100 Mai mult decât bătrânii am înțeles, că
poruncile Tale am căutat.
118:101 De la toată calea cea rea mi -am oprit
picioarele mele, ca să păzesc cuvintele Tale.
118:102 De la judecățile Tale nu m -am abătut,
că Tu ai pus mie lege.
118:103 Cât sunt de dulci limbii mele, cuvintele
Tale, mai mult decât mierea, în gura mea!
118:104 Din poruncile Tale m -am făcut
priceput; pentru aceasta am urât toată calea
nedreptății.
118:105 Făclie picioarelor mele este legea Ta și
lumină cărărilor mele.
118:106 Juratu -m-am și m -am hotărât să
păzesc judecățile dreptății Tale.
118:107 Umilit am fost până în sfârșit: Doamne,
viază -mă, după cuvântul Tău.

57 / 67 – † Biblia – Vechiul Testament – Psalmi † 118:108 Cele de bunăvoie ale gurii mele
binevoiește -le Doamne, și judecățile Tale mă
învață.
118:109 Sufletul meu în mâinil e Tale este
pururea și legea Ta n -am uitat.
118:110 Pusu -mi-au păcătoșii cursă mie, dar de
la poruncile Tale n -am rătăcit.
118:111 Moștenit -am mărturiile Tale în veac, că
bucurie inimii mele sunt ele.
118:112 Plecat -am inima mea ca să fac
îndreptările Tale în veac spre răsplătire.
118:113 Pe călcătorii de lege am urât și legea
Ta am iubit.
118:114 Ajutorul meu și sprijinitorul meu ești
Tu, în cuvântul Tău am nădăjduit.
118:115 Depărtați -vă de la mine cei ce vicleniți
și voi cerceta poruncile Dumnezeului meu.
118:116 Apără -mă, după cuvântul Tău, și mă
viază și să nu -mi dai de rușine așteptarea mea.
118:117 Ajută -mă și mă voi mântui și voi cugeta
la îndreptările Tale, pururea.
118:118 Defăimat -ai pe toți ce i ce se depărtează
de la îndreptările Tale, pentru că nedrept este
gândul lor.
118:119 Socotit -am călcători de lege pe toți
păcătoșii pământului; pentru aceasta am iubit
mărturiile Tale, pururea.
118:120 Străpunge cu frica Ta trupul meu, că de
judecățile Tale m -am temut.
118:121 Făcut -am judecată și dreptate; nu mă
da pe mâna celor ce -mi fac strâmbătate.
118:122 Primește pe robul Tău în bunătate, ca
să nu mă clevetească cei mândri.
118:123 Sfârșitu -sau ochii mei după mântuirea
Ta și după cuvântul drept ății Tale.
118:124 Fă cu robul Tău, după mila Ta, și
îndreptările Tale mă învață.
118:125 Robul Tău sunt eu; înțelepțește -mă și
voi cunoaște mărturiile Tale.
118:126 Vremea este să lucreze Domnul, că
oamenii au stricat legea Ta.
118:127 Pentru aceasta am iubit poruncile Tale,
mai mult decât aurul și topazul.
118:128 Pentru aceasta spre toate poruncile
Tale m -am îndreptat, toată calea nedreaptă am
urât.
118:129 Minunate sunt mărturiile Tale, pentru
aceasta le -a cercetat pe ele sufletul meu. 118:130 Arătarea cuvintelor Tale luminează și
înțelepțește pe prunci.
118:131 Gura mea am deschis și am aflat, că de
poruncile Tale am dorit.
118:132 Caută spre mine și mă miluiește, după
judecata Ta, față de cei ce iubesc numele Tău.
118:133 Pașii mei îndreptează -i după cuvântul
Tău, și să nu mă stăpânească nici o fărădelege.
118:134 Izbăvește -mă de clevetirea oamenilor
și voi păzi poruncile Tale.
118:135 Fața Ta arat -o robului Tău și mă învață
poruncile Tale.
118:136 Izvoare de apă s -au coborât din ochii
mei, pentru că n -am păzit legea Ta.
118:137 Drept ești, Doamne, și drepte sunt
judecățile Tale.
118:138 Poruncit -ai cu dreptate mărturiile Tale
și cu tot adevărul.
118:139 Topitu -m-a râvna casei Tale, că au
uitat cuvintele Tale vrăjmașii mei.
118:140 Lămurit cu foc este cuvântul Tău foarte
și robul Tău l -a iubit pe el.
118:141 Tânăr sunt eu și defăimat, dar
îndreptările Tale nu le -am uitat.
118:142 Dreptatea Ta este dreptate în veac și
legea Ta adevărul.
118:143 Necazuri și nevoi au dat peste mine,
dar poruncile Tale sunt gândirea mea.
118:144 Drepte sunt mărturiile Tale, în veac;
înțelepțește -mă și voi fi viu.
118:145 Strigat -am cu toată inima mea: Auzi –
mă, Doamne! Îndreptările Tale voi căuta.
118:146 Strigat -am către Tine, mântuiește -mă,
și voi păzi mărturiile Tale.
118:147 Din zori m -am sculat și am strigat;
intru cuvintele Tale am nădăjduit.
118:148 Deschis -am ochii mei dis -de-
dimineață, ca să cuget la cuvintele Tale.
118:149 Glasul meu auzi -l, Doamne, d upă mila
Ta; după judecata Ta mă viază.
118:150 Apropiatu -s-au cei ce mă prigonesc cu
fărădelege, dar de la legea Ta s -au îndepărtat.
118:151 Aproape ești Tu, Doamne, și toate
poruncile Tale sunt adevărul.
118:152 Din început am cunoscut, din
mărturiile Tale, că în veac le -ai întemeiat pe ele.

58 / 67 – † Biblia – Vechiul Testament – Psalmi † 118:153 Vezi smerenia mea și mă scoate, că
legea Ta n -am uitat.
118:154 Judecă pricina mea și mă izbăvește;
după cuvântul Tău, fă -mă viu.
118:155 Departe de păcătoși este mântuirea, că
îndreptările Tale n -au cău tat.
118:156 Îndurările Tale multe sunt Doamne;
după judecata Ta mă viază.
118:157 Mulți sunt cei ce mă prigonesc și mă
necăjesc, dar de la mărturiile Tale nu m -am
abătut.
118:158 Văzut -am pe cei nepricepuți și mă
sfârșeam, că n -au păzit cuvintele Tale.
118:159 Vezi că poruncile Tale am iubit,
Doamne; întru mila Ta mă viază.
118:160 Începutul cuvintelor Tale este adevărul
și veșnice toate judecățile dreptății Tale.
118:161 Căpete niile m -au prigonit în zadar; iar
de cuvintele Tale s -a înfricoșat inima mea.
118:162 Bucura -mă-voi de cuvintele Tale, ca cel
ce a aflat comoară mare.
118:163 Nedreptatea am urât și am disprețuit,
iar legea Ta am iubit.
118:164 De șapte ori pe zi Te -am lăudat pentru
judecățile dreptății Tale.
118:165 Pace multă au cei ce iubesc legea Ta și
nu se smintesc.
118:166 Așteptat -am mântuirea Ta, Doamne, și
poruncile Tale am iubit.
118:167 Păzit -a sufletul meu mărturiile Tale și
le-a iubit foarte.
118:168 Păzit-am poruncile Tale și mărturiile
Tale, că toate căile mele înaintea Ta sunt,
Doamne.
118:169 Să se apropie rugăciunea mea înaintea
Ta, Doamne; după cuvântul Tău mă înțelepțește.
118:170 Să ajungă cererea mea înaintea Ta,
Doamne; după cuvântul Tău mă i zbăvește.
118:171 Să răspândească buzele mele laudă, că
m-ai învățat îndreptările Tale.
118:172 Rosti -va limba mea cuvintele Tale, că
toate poruncile Tale sunt drepte.
118:173 Mina Ta să mă izbăvească, că poruncile
Tale am ales.
118:174 Dorit -am mântui rea Ta, Doamne, și
legea Ta cugetarea mea este. 118:175 Viu va fi sufletul meu și Te va lăuda și
judecățile Tale îmi vor ajuta mie.
118:176 Rătăcit -am ca o oaie pierdută; caută pe
robul Tău, că poruncile Tale nu le -am uitat.
Psalmul 119
119:1 Către Domnul am strigat când m -am
necăjit și m -a auzit.
119:2 Doamne, izbăvește sufletul meu de buzele
nedrepte și de limba vicleană.
119:3 Ce se va da ție și ce vei câștiga de la limba
vicleană?
119:4 Săgeți ascuțite cu cărbuni aprinși trase de
Cel pu ternic.
119:5 Vai mie, că pribegia mea s -a prelungit, că
locuiesc în corturile lui Chedar!
119:6 Mult a pribegit sufletul meu.
119:7 Cu cei ce urau pacea, făcător de pace
eram; când grăiam lor, se luptau cu mine în
zadar.
Psalmul 120
120:1 Ridicat -am ochii mei la munți, de unde va
veni ajutorul meu.
120:2 Ajutorul meu de la Domnul, Cel ce a făcut
cerul și pământul.
120:3 Nu va lăsa să se clatine piciorul tău, nici
nu va dormita Cel ce păzește.
120:4 Iată, nu va dormita, nici nu va adormi Cel
ce păzește pe Israel.
120:5 Domnul te va păzi pe tine, Domnul este
acoperământul tău, de -a dreapta ta.
120:6 Ziua soarele nu te va arde, nici luna
noaptea.
120:7 Domnul te va păzi pe tine de tot răul;
păzi -va sufletul tău.
120:8 Domnul va păzi int rarea ta ieșirea ta de
acum și până în veac.
Psalmul 121
121:1 Veselitu -m-am de cei ce mi -au zis mie: "În
casa Domnului vom merge!"
121:2 Stăteau picioarele noastre în curțile tale,
Ierusalime!

59 / 67 – † Biblia – Vechiul Testament – Psalmi † 121:3 Ierusalimul, cel ce este zidit ca o cetate,
ale cărei porți sunt strâns -unite.
121:4 Că acolo s -au suit semințiile, semințiile
Domnului, după legea lui Israel, ca să laude
numele Domnului.
121:5 Că acolo s -au așezat scaunele la judecată,
scaunele pentru casa lui David.
121:6 Rugați -vă pentru pacea Ierusal imului și
pentru îndestularea celor ce te iubesc pe tine.
121:7 Să fie pace în întăriturile tale și
îndestulare în turnurile tale.
121:8 Pentru frații mei și pentru vecinii mei
grăiam despre tine pace.
121:9 Pentru casa Domnului Dumnezeului
nostru am do rit cele bune ție.
Psalmul 122
122:1 Către Tine, Cel ce locuiești în cer, am
ridicat ochii mei.
122:2 Iată, precum sunt ochii robilor la mâinile
stăpânilor lor, precum sunt ochii slujnicei la
mâinile stăpânei sale, așa sunt ochii noștri către
Domnul Dumnezeul nostru, până ce Se va
milostivi spre noi.
122:3 Miluiește -ne pe noi, Doamne, miluiește –
ne pe noi , că mult ne -am săturat de defăimare,
122:4 Că prea mult s -a săturat sufletul nostru
de ocara celor îndestulați și de defăimarea celor
mândri.
Psalmul 123
123:1 De n -ar fi fost Domnul cu noi, să spună
Israel!
123:2 De n -ar fi fost Domnul cu noi, când s -au
ridicat oamenii împotriva noastră,
123:3 De vii ne -ar fi înghițit pe noi, când s -a
aprins mânia lor împotriva noastră.
123:4 Apa ne -ar fi înecat pe noi, șuvoi ar fi
trecut peste sufletul nostru.
123:5 Atunci ar fi trecut peste sufletul nostru
valuri înspăimântătoare.
123:6 Binecuvântat este Domnul, Care nu ne -a
dat pe noi spre vânare dinților lor.
123:7 Sufletul nostru a scăpat ca o pasăre din
cursa vânătorilor; cursa s -a sfărâmat și noi ne –
am izbăvi t. 123:8 Ajutorul nostru este în numele Domnului,
Cel ce a făcut cerul și pământul.
Psalmul 124
124:1 Cei ce se încred în Domnul sunt ca
muntele Sionului; nu se va clătina în veac cel ce
locuiește în Ierusalim.
124:2 Munți sunt împrejurul lui și Domnul
împrejurul poporului Său, de acum și până în
veac.
124:3 Că nu va lăsa Domnul toiagul păcătoșilor
peste soarta drepților, ca să nu -și întindă drepții
întru fărădelegi mâinile lor.
124:4 Fă bine, Doamne, celor buni și celor
drepți cu inima;
124:5 Iar pe cei ce se abat pe căi nedrepte,
Domnul îi va duce cu cei ce lucrează fărădelegea.
Pace peste Israel!
Psalmul 125
125:1 Când a întors Domnul robia Sionului ne –
am umplut de mângâiere.
125:2 Atunci s -a umplut de bucurie gura
noastră și limba noastră de vese lie; atunci se
zicea între neamuri: "Mari lucruri a făcut
Domnul cu ei!"
125:3 Mari lucruri a făcut Domnul cu noi: ne -a
umplut de bucurie.
125:4 Întoarce, Doamne, robia noastră, cum
întorci pâraiele spre miazăzi.
125:5 Cei ce seamănă cu lacrimi, cu bucu rie vor
secera.
125:6 Mergând mergeau și plângeau, aruncând
semințele lor, dar venind vor veni cu bucurie,
ridicând snopii lor.
Psalmul 126
126:1 De n -ar zidi Domnul casa, în zadar s -ar
osteni cei ce o zidesc; de n -ar păzi Domnul
cetatea, în zadar ar pri veghea cel ce o păzește.
126:2 în zadar vă sculați dis -de-dimineață, în
zadar vă culcați târziu, voi care mâncați pâinea
durerii, dacă nu v -ar da Domnul somn, iubiți ai
Săi.
126:3 Iată, fiii sunt moștenirea Domnului,
răsplata rodului pântecelui.

60 / 67 – † Biblia – Vechiul Testament – Psalmi † 126:4 Precum sunt săgețile în mâna celui viteaz,
așa sunt copiii părinților tineri.
126:5 Fericit este omul care -și va umple casa de
copii; nu se va rușina când va grăi cu vrăjmașii
săi în poartă.
Psalmul 127
127:1 Fericiți toți cei ce se tem de Domnul, care
umblă în căile Lui.
127:2 Rodul muncii mâinilor tale vei mânca.
Fericit ești; bine -ți va fi!
127:3 Femeia ta ca o vie roditoare, în laturile
casei tale; fiii tăi ca niște vlăstare tinere de
măslin, împrejurul mesei tale.
127:4 Iată, așa se va binecuvânt a omul, cel ce se
teme de Domnul.
127:5 "Te va binecuvânta Domnul din Sion și
vei vedea bunătățile Ierusalimului în toate zilele
vieții tale.
127:6 Și vei vedea pe fiii fiilor tăi. Pace peste
Israel!
Psalmul 128
128:1 De multe ori s -au luptat cu mine din
tinerețile mele, să spună Israel!
128:2 De multe ori s -au luptat cu mine, din
tinerețile mele și nu m -au biruit.
128:3 Spatele mi -au lovit păcătoșii, întins -au
nelegiuirea lor;
128:4 Dar Domnul Cel drept a tăiat gru majii
păcătoșilor.
128:5 Să se rușineze și să se întoarcă înapoi toți
cei ce urăsc Sionul.
128:6 Facă -se ca iarba de pe acoperișuri, care,
mai înainte de a fi smulsă, s -a uscat,
128:7 Din care nu și -a umplut mâna lui
secerătorul și sânul său, cel ce adu nă snopii,
128:8 Și trecătorii nu vor zice: "Binecuvântarea
Domnului fie peste voi!" sau: "Vă binecuvântăm
în numele Domnului!"
Psalmul 129
129:1 Dintru adâncuri am strigat către Tine;
Doamne! Doamne, auzi glasul meu! 129:2 Fie urechile Tale cu luare -aminte la glasul
rugăciunii mele.
129:3 De Te vei uita la fărădelegi, Doamne,
Doamne, cine va suferi?
129:4 Că la Tine este milostivirea.
129:5 Pentru numele Tău, Te -am așteptat,
Doamne; așteptat -a sufletul meu spre cuvântul
Tău,
129:6 Nădăjduit -a suflet ul meu în Domnul, din
straja dimineții până în noapte. Din straja
dimineții să nădăjduiască Israel spre Domnul.
129:7 Că la Domnul este mila și multă mântuire
la El
129:8 Și El va izbăvi pe Israel din toate
fărădelegile lui.
Psalmul 130
130:1 Doamne, nu s -a mândrit inima mea, nici
nu s -au înălțat ochii mei, nici n -am umblat după
lucruri mari, nici după lucruri mai presus de
mine,
130:2 Dimpotrivă, mi -am smerit și mi -am
domolit sufletul meu, ca un prunc înțărcat de
mama lui, ca răsplată a sufl etului meu.
130:3 Să nădăjduiască Israel în Domnul, de
acum și până în veac!
Psalmul 131
131:1 Adu -ți aminte, Doamne, de David și de
toate blândețile lui.
131:2 Cum s -a jurat Domnului și a făgăduit
Dumnezeului lui Iacob:
131:3 Nu voi intra în locașul c asei mele, nu mă
voi sui pe patul meu de odihnă,
131:4 Nu voi da somn ochilor mei și genelor
mele dormitare și odihnă tâmplelor mele,
131:5 Până ce nu voi afla loc Domnului, locaș
Dumnezeului lui Iacob.
131:6 Iată am auzit de chivotul legii; în Efrata l –
am găsit, în țarina lui Iaar.
131:7 Intra -vom în locașurile Lui, închina -ne-
vom la locul unde au stat picioarele Lui.
131:8 Scoală -Te, Doamne, intru odihna Ta, Tu și
chivotul sfințirii Tale.
131:9 Preoții Tă i se vor îmbrăca cu dreptate și
cuvioșii Tăi se vor bucura.

61 / 67 – † Biblia – Vechiul Testament – Psalmi † 131:10 Din pricina lui David, robul Tău, să nu
întorci fața unsului Tău.
131:11 Juratu -S-a Domnul lui David adevărul și
nu-l va lepăda: "Din rodul pântecelui tău voi
pune pe scaunul tău,
131:12 De vor păzi fiii tăi legământul Meu și
mărturiile acestea ale Mele, în care îi voi învăța
pe ei și fiii lor vor ședea până în veac pe scaunul
tău".
131:13 Că a ales Domnul Sionul și l -a ales ca
locuință Lui.
131:14 "Aceasta este odihna Mea în veacul
veacului. Aici voi locui, că l -am ales pe el.
131:15 Roadele lui le voi binecuvânta foarte; pe
săracii lui îi voi sătura cu pâine.
131:16 Pe preoții lui îi voi îmbrăca cu izbăvire
și cuvioșii lui cu bucurie se vor bucura.
131:17 Acolo voi face să răsară pu terea lui
David, gătit -am făclie unsului Meu.
131:18 Pe vrăjmașii lui îi voi îmbrăca cu rușine,
iar pe dânsul va înflori sfințenia Mea".
Psalmul 132
132:1 Iată acum ce este bun și ce este frumos,
decât numai a locui frații împreună!
132:2 Aceasta este c a mirul pe cap, care se
coboară pe barbă, pe barba lui Aaron, care se
coboară pe marginea veșmintelor lui.
132:3 Aceasta este ca roua Ermonului, ce se
coboară pe munții Sionului, că unde este unire
acolo a poruncit Domnul binecuvântarea și viața
până în v eac.
Psalmul 133
133:1 Iată acum binecuvântați pe Domnul toate
slugile Domnului, care stați în casa Domnului, în
curțile casei Dumnezeului nostru.
133:2 Noaptea ridicați mâinile voastre spre cele
sfinte și binecuvântați pe Domnul.
133:3 Te va binecuvânta Domnul din Sion, Cel
ce a făcut cerul și pământul.
Psalmul 134
134:1 Lăudați numele Domnului, lăudați slugi
pe Domnul, 134:2 Cei ce stați în casa Domnului, în curțile
Dumnezeului nostru.
134:3 Lăudați pe Domnul, că este bun Domnul;
cântați numele Lui, că este bun.
134:4 Că pe Iacob și l -a ales Domnul, pe Israel
spre moștenire Lui.
134:5 Că eu am cunoscut că este mare Domnul
și Domnul nostru peste toți dumnezeii.
134:6 Toate câte a vrut Domnul a făcut în cer și
pe pământ, în mări și în toate adâncurile.
134:7 A ridicat nori de la marginea pământului;
fulgerele spre ploaie le -a făcut; El scoate
vânturile din vistieriile Sale.
134:8 El a bătut pe cei întâi -născuți ai Egiptului,
de la om până la dobitoc.
134:9 Trimis -a semne și minuni în mijlocul tău,
Egipte, lui Faraon și tuturor robilor lui.
134:10 El a bătut neamuri multe și a ucis
împărați puternici:
134:11 Pe Sihon împăratul Amoreilor și pe Og
împăratul Vasanului și toate stăpânirile
Canaanului.
134:12 Și a dat pământul lor moștenire,
moștenire lui Israel, poporului Său.
134:13 Doamne, numele Tău este în veac și,
pomenirea Ta în neam și în neam.
134:14 Că va judeca Domnul pe poporul Său și
de slugile Sale se va milostivi.
134:15 Idolii neamurilor sunt argint și aur,
lucruri făcute de mâini omenești.
134:16 Gură au și nu vor grăi, ochi au și nu vor
vedea.
134:17 Urechi au și nu vor auzi, că nu este duh
în gura lor.
134:18 Asemenea lor să fie toți cei care ii fac pe
ei și toți cei ce se încred în ei.
134:19 Casa lui Israel, binecuvântați pe
Domnul; casa lui Aaron, binecuvântați pe
Domnul;
134:20 Casa lui Levi, binecuvântați pe Domnul;
cei ce vă temeți de Domnul, binecuvântați pe
Domnul.
134:21 Binecuvântat este Domnul din Sion, Cel
ce locuiește în I erusalim.
Psalmul 135

62 / 67 – † Biblia – Vechiul Testament – Psalmi † 135:1 Lăudați pe Domnul că este bun, că în veac
este mila Lui.
135:2 Lăudați pe Dumnezeul dumnezeilor, că în
veac este mila Lui.
135:3 Lăudați pe Domnul domnilor, că în veac
este mila Lui.
135:4 Singurul Care face minuni mari, că în veac
este mila Lui.
135:5 Cel ce a făcut cerul cu pricepere, că în
veac este mila Lui.
135:6 Cel ce a întărit pământul pe ape, că în
veac este mila Lui.
135:7 Cel ce a făcut luminătorii cei mari, că în
veac este mila Lui.
135:8 Soarele, spre stăpânirea zilei, că în veac
este mila Lui.
135:9 Luna și stelele spre stăpânirea nopții, că
în veac este mila Lui.
135:10 Cel ce a bătut Egiptul cu cei întâi -născuți
ai lor, că în veac este mila Lui.
135:11 Și a scos pe Israel din mijloc ul lor, că în
veac este mila Lui.
135:12 Cu mână tare și cu braț înalt, că în veac
este mila Lui.
135:13 Cel ce a despărțit Marea Roșie în două;
că în veac este mila Lui.
135:14 Și a trecut pe Israel prin mijlocul ei, că în
veac este mila Lui.
135:15 Și a răsturnat pe Faraon și oștirea lui în
Marea Roșie, că în veac este mila Lui.
135:16 Cel ce a trecut pe poporul Lui prin
pustiu, că în veac este mila Lui.
135:17 Cel ce a bătut împărați mari, că în veac
este mila Lui.
135:18 Cel ce a omorât împăraț i tari, că în veac
este mila Lui.
135:19 Pe Sihon împăratul Amoreilor, că în
veac este mila Lui.
135:20 Și pe Og împăratul Vasanului, că în veac
este mila Lui.
135:21 Și le -a dat pământul lor moștenire, că în
veac este mila Lui.
135:22 Moștenire lui Is rael, robul Lui, că în veac
este mila Lui.
135:23 Că în smerenia noastră și -a adus aminte
de noi Domnul, că în veac este mila Lui. 135:24 Și ne -a izbăvit pe noi de vrăjmașii noștri,
că în veac este mila Lui.
135:25 Cel ce dă hrană la tot trupul, că în v eac
este mila Lui.
135:26 Lăudați pe Dumnezeul cerului, că în
veac este mila Lui.
Psalmul 136
136:1 La râul Babilonului, acolo am șezut și am
plâns, când ne -am adus aminte de Sion.
136:2 În sălcii, în mijlocul lor, am atârnat
harpele noastre.
136:3 Că acolo cei ce ne -au robit pe noi ne -au
cerut nouă cântare, zicând: "Cântați -ne nouă din
cântările Sionului!"
136:4 Cum să cântăm cântarea Domnului în
pământ străin?
136:5 De te voi uita, Ierusalime, uitată să fie
dreapta mea!
136:6 Să se lipească limba m ea de grumazul
meu, de nu -mi voi aduce aminte de tine, de nu
voi pune înainte Ierusalimul, ca început al
bucuriei mele.
136:7 Adu -ți aminte, Doamne, de fiii lui Edom,
în ziua dărâmării Ierusalimului, când ziceau:
"Stricați -l, stricați -l până la temeliile lui!"
136:8 Fiica Babilonului, ticăloasa! Fericit este
cel ce -ți va răsplăti ție fapta ta pe care ai făcut -o
nouă.
136:9 Fericit este cel ce va apuca și va lovi
pruncii tăi de piatră.
Psalmul 137
137:1 Lăuda -Te-voi, Doamne, cu toată inima
mea, că ai auzit cuvintele gurii mele și înaintea
îngerilor Îți voi cânta.
137:2 Închina -mă-voi în locașul Tău cel sfânt și
voi lăuda numele Tău, pentru mila Ta și
adevărul Tău; că ai mărit peste tot numele cel
sfânt al Tău.
137:3 În orice zi Te voi chema, degrabă mă auzi!
Sporește în sufletul meu puterea.
137:4 Să Te laude pe Tine, Doamne, toți
împărații pământului, când vor auzi toate
graiurile gurii Tale,
137:5 Și să cânte în căile Domnului, că mare
este slava Do mnului.

63 / 67 – † Biblia – Vechiul Testament – Psalmi † 137:6 Că înalt este Domnul și spre cele smerite
privește și pe cele înalte de departe le cunoaște.
137:7 De ajung la necaz, viază -mă! Împotriva
vrăjmașilor mei ai întins mâna Ta și m -a izbăvit
dreapta Ta.
137:8 Domnul le va plăti lor pentru mine.
Doamne, mila Ta este în veac; lucrurile mâinilor
Tale nu le trece cu vederea.
Psalmul 138
138:1 Doamne, cercetatu -m-ai și m -ai cunoscut.
138:2 Tu ai cunoscut șederea mea și scularea
mea; Tu ai priceput gândurile mele de departe.
138:3 Cărarea mea și firul vieții mele Tu le -ai
cercetat și toate căile mele mai dinainte le -ai
văzut.
138:4 Că încă nu este cuvânt pe limba mea
138:5 Și iată, Doamne, Tu le -ai cunoscut pe
toate și pe cele din urmă și pe cele de demult; Tu
m-ai zidit și ai pus peste mine mâna Ta.
138:6 Minunată este știința Ta, mai presus de
mine; este înaltă și n -o pot ajunge.
138:7 Unde mă voi duce de la Duhul Tău și de la
fața Ta unde voi fugi?
138:8 De mă voi sui în cer, Tu acolo ești. De mă
voi coborî în iad, de față ești.
138:9 De voi lua aripile mele de dimineață și de
mă voi așeza la marginile mării
138:10 Și acolo mâna Ta mă va povățui și mă va
ține dreapta Ta.
138:11 Și am zis: "Poate întunericul mă va
acoperi și se va face noapte lumina dimpre jurul
meu".
138:12 Dar întunericul nu este întuneric la Tine
și noaptea ca ziua va lumina. Cum este
întunericul ei, așa este și lumina ei.
138:13 Că Tu ai zidit rărunchii mei, Doamne, Tu
m-ai alcătuit în pântecele maicii mele.
138:14 Te voi lăuda, că su nt o făptură așa de
minunată. Minunate sunt lucrurile Tale și
sufletul meu le cunoaște foarte.
138:15 Nu sunt ascunse de Tine oasele mele, pe
care le -ai făcut întru ascuns, nici ființa mea pe
care ai urzit -o ca în cele mai de jos ale
pământului.
138:16 Cele nelucrate ale mele le -au cunoscut
ochii Tăi și în cartea Ta toate se vor scrie; zi de zi se vor săvârși și nici una din ele nu va fi
nescrisă.
138:17 Iar eu am cinstit foarte pe prietenii Tăi,
Dumnezeule, și foarte s -a întărit stăpânirea lor.
138:18 Și-i voi număra pe ei, și mai mult decât
nisipul se vor înmulți. M -am sculat și încă sunt
cu Tine.
138:19 O, de ai ucide pe păcătoși, Dumnezeule!
Bărbați vărsători de sânge, depărtați -vă de la
mine!
138:20 Aceștia Te grăiesc de rău, Doamne, și
vrăjmașii Îți hulesc numele.
138:21 Oare, nu pe cei ce Te urăsc pe Tine,
Doamne, am urât și asupra vrăjmașilor Tăi m –
am mâhnit?
138:22 Cu ură desăvârșită i -am urât pe ei și mi
s-au făcut dușmani.
138:23 Cercetează -mă, Doamne, și cunoaște
inima mea; încearcă -mă și cunoaște cărările
mele
138:24 Și vezi de este calea fărădelegii în mine
și mă îndreptează pe calea cea veșnică.
Psalmul 139
139:1 Scoate -mă, Doamne, de la omul viclean și
de omul nedrept mă izbăvește,
139:2 Care gândeau nedreptate în inimă, toată
ziua îmi duceau război.
139:3 Ascuțit -au limba lor ca a șarpelui; venin
de aspidă sub buzele lor.
139:4 Păzește -mă, Doamne, de mâna
păcătosului; scoate -mă de la oamenii nedrepți,
care au gândit să împiedice p așii mei.
139:5 Pusu -mi-au cei mândri cursă mie și funii;
curse au întins picioarelor mele; pe cărare mi -au
pus pietre de poticneală.
139:6 Zis-am Domnului: "Dumnezeul meu ești
Tu, ascultă, Doamne, glasul rugăciunii mele".
139:7 Doamne, Doamne, puterea mântuirii
mele, umbrit -ai capul meu în zi de război.
139:8 Să nu mă dai pe mine, Doamne, din
pricina poftei mele, pe mina păcătosului;
viclenit -au împotriva mea; să nu mă părăsești,
ca să nu se trufească.
139:9 Vârful lațului lor, osteneala buzelor lor
să-i acopere pe ei!

64 / 67 – † Biblia – Vechiul Testament – Psalmi † 139:10 Să cadă peste ei cărbuni aprinși; în foc
aruncă -i pe ei, în necazuri, pe care să nu le poată
răbda.
139:11 Bărbatul limbut nu se va îndrepta pe
pământ; pe omul nedrept răutatea îl va duce la
pieire.
139:12 Știu că Domnul va fac e judecată celui
sărac și dreptate celor sărmani;
139:13 Iar drepții vor lăuda numele Tău și vor
locui cei drepți în fața Ta.
Psalmul 140
140:1 Doamne, strigat -am către Tine, auzi -mă;
ia aminte la glasul rugăciunii mele, când strig
către Tine.
140:2 Să se îndrepteze rugăciunea mea ca
tămâia înaintea Ta; ridicarea mâinilor mele,
jertfă de seară.
140:3 Pune Doamne, strajă gurii mele și ușă de
îngrădire, împrejurul buzelor mele.
140:4 Să nu abați inima mea spre cuvinte de
vicleșug, ca să -mi dezvinovățesc păcatele mele;
iar cu oamenii cei care fac fărădelege nu mă voi
însoți cu aleșii lor.
140:5 Certa -mă-va dreptul cu milă și mă va
mustra, iar untdelemnul păcătoșilor să nu ungă
capul meu; că încă și rugăciunea mea este
împotriva vrerilor lor.
140:6 Prăbuș ească -se de pe stâncă judecătorii
lor. Auzi -se-vor graiurile mele că s -au îndulcit,
140:7 Ca o brazdă de pământ s -au rupt pe
pământ, risipitu -s-au oasele lor lângă iad.
140:8 Căci către Tine, Doamne, Doamne, ochii
mei, spre Tine am nădăjduit, să nu iei s ufletul
meu.
140:9 Păzește -mă de cursa care mi -au pus mie
și de smintelile celor ce fac fărădelege.
140:10 Cădea -vor în mreaja lor păcătoșii, ferit
sunt eu până ce voi trece.
Psalmul 141
141:1 Cu glasul meu către Domnul am strigat,
cu glasul meu către Domnul m -am rugat.
141:2 Vărsa -voi înaintea Lui rugăciunea mea,
necazul meu înaintea Lui voi spune. 141:3 Când lipsea dintru mine duhul meu, Tu ai
cunoscut cărările mele. În calea aceasta în car e
am umblat, ascuns -au cursă mie.
141:4 Luat -am seama de -a dreapta și am privit
și nu era cine să mă cunoască. Pierit -a fuga de la
mine și nu este cel ce caută sufletul meu.
141:5 Strigat -am către Tine, Doamne, zis -am:
"Tu ești nădejdea mea, partea mea e ști în
pământul celor vii".
141:6 Ia aminte la rugăciunea mea, că m -am
smerit foarte. Izbăvește -mă de cei ce mă
prigonesc, că s -au întărit mai mult decât mine.
141:7 Scoate din temniță sufletul meu, ca să
laude numele Tău, Doamne. Pe mine mă
așteaptă drepții, până ce -mi vei răsplăti mie.
Psalmul 142
142:1 Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă
cererea mea, întru credincioșia Ta, auzi -mă,
întru dreptatea Ta.
142:2 Să n u intri la judecată cu robul Tău, că
nimeni din cei vii nu -i drept înaintea Ta.
142:3 Vrăjmașul prigonește sufletul meu și
viața mea o calcă în picioare; făcutu -m-a să
locuiesc în întuneric ca morții cei din veacuri.
142:4 Mâhnit e duhul în mine și inima mea
încremenită înlăuntrul meu.
142:5 Adusu -mi-am aminte de zilele cele de
demult; cugetat -am la toate lucrurile Tale, la
faptele mâinilor Tale m -am gândit.
142:6 Întins -am către Tine mâinile mele,
sufletul meu ca un pământ însetoșat.
142:7 Degrab auzi -mă, Doamne, că a slăbit
duhul meu. Nu -ți întoarce fața Ta de la mine, ca
să nu mă asemăn celor ce se coboară în
mormânt.
142:8 Fă să aud dimineața mila Ta, că la Tine
îmi este nădejdea. Arată -mi calea pe care voi
merge, că la Tine am ridicat sufletul meu.
142:9 Scapă -mă de vrăjmașii mei, că la Tine
alerg, Doamne.
142:10 Învață -mă să fac voia Ta, că Tu ești
Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă
povățuiască la pământul dreptății.
142:11 Pentru numele Tău, Doamne, dăruiește –
mi viață. Întru dreptatea Ta sc oate din necaz
sufletul meu.

65 / 67 – † Biblia – Vechiul Testament – Psalmi † 142:12 Fă bunătate de stârpește pe vrăjmașii
mei și pierde pe toți cei ce necăjesc sufletul meu,
că eu sunt robul Tău.
Psalmul 143
143:1 Binecuvântat este Domnul Dumnezeul
meu, Cel ce învață mâinile mele la luptă și
degetele mele la război.
143:2 Mila mea și Scăparea mea, Sprijinitorul
meu și Izbăvitorul meu, Apărătorul meu, și în El
am nădăjduit, Cel ce supune pe poporul meu sub
mine.
143:3 Doamne, ce este omul că Te -ai făcut
cunoscut lui, sau fiul omului că -l socotești pe el?
143:4 Omul cu deșertăciunea se aseamănă;
zilele lui ca umbra trec.
143:5 Doamne, pleacă cerurile și Te pogoară,
atinge -Te de munți și fă -i să fumege.
143:6 Cu fulger fulgeră -i și-i risipește! Trimite
săgețile Tale și tulbură -i!
143:7 Trimite mâna Ta dintru înălțime; scoate –
mă și mă izbăvește de ape multe, din mâna
străinilor,
143:8 A căror gură a grăit deșertăciune și
dreapta lor e dreapta nedreptății.
143:9 Dumnezeule, cântare nouă Îți voi cânta
ție; în psaltire cu zece strune Îți voi cânta ție,
143:10 Celui ce dai mântuire împăraților, Celui
ce izbăvești pe David, robul Tău, din robia cea
cumplită.
143:11 Izbăvește -mă și mă scoate din mâna
străinilor, a căror gură a grăit deșertăciune și
dreapta lor e dreapta nedreptății,
143:12 Ai căror fii sunt ca niște odrasle tinere,
crescute în tinerețile lor; fiicele lor
înfrumusețate și împodobite ca chipurile
templului.
143:13 Cămările lor pline, vărsându -se din una
în alta. Oile lor cu mulți miei, umplând
drumurile când ies;
143:14 Boii lor sunt grași. Nu este gard căzut,
nici spărtură, nici strigare în ulițele lor.
143:15 Au fericit pe poporul care are aceste
bunătăți. Dar fericit este poporul acela care are
pe Domnul ca Dumnezeu al său.
Psalmul 144 144:1 Înălța -Te-voi Dumnezeul meu, Împăratul
meu și voi binecuvânta numele Tău în veac și în
veacul veacului.
144:2 În toate zilele Te voi binecuvânta și voi
lăuda numele Tău în veac și în veacul veacului.
144:3 Mare este Domnul și lăudat foarte și
măreția Lui nu are sfârșit.
144:4 Neam și neam vor lăuda lucrurile Tale și
puterea Ta o vor vesti.
144:5 Măreția slavei sfințeniei Tale vor grăi și
minunile Tale vor istorisi
144:6 Și puterea lucrurilor Tale înfricoșătoare
vor spune și slava Ta vor povesti.
144:7 Pomenirea mulțimii bună tății Tale vor
vesti și de dreptatea Ta se vor bucura.
144:8 Îndurat și milostiv este Domnul,
îndelung -răbdător și mult -milostiv.
144:9 Bun este Domnul cu toți și îndurările Lui
peste toate lucrurile Lui.
144:10 Să Te laude pe Tine, Doamne, toate
lucrur ile Tale și cuvioșii Tăi să Te
binecuvânteze.
144:11 Slava împărăției Tale vor spune și de
puterea Ta vor grăi.
144:12 Ca să se facă fiilor oamenilor cunoscută
puterea Ta și slava măreției împărăției Tale.
144:13 Împărăția Ta este împărăția tuturor
veac urilor, iar stăpânirea Ta din neam în neam.
Credincios este Domnul intru cuvintele Sale și
cuvios întru toate lucrurile Sale.
144:14 Domnul sprijină pe toți cei ce cad și
îndreaptă pe toți cei gârboviți.
144:15 Ochii tuturor spre Tine nădăjduiesc și
Tu le dai lor hrană la bună vreme.
144:16 Deschizi Tu mâna Ta și de bunăvoință
saturi pe toți cei vii.
144:17 Drept este Domnul în toate căile Lui și
cuvios în toate lucrurile Lui.
144:18 Aproape este Domnul de toți cei ce -L
cheamă pe El, de toți cei ce -L cheamă pe El întru
adevăr.
144:19 Voia celor ce se tem de El o va face și
rugăciunea lor o va auzi și -i va mântui pe dânșii.
144:20 Domnul păzește pe toți cei ce -L iubesc
pe El și pe toți păcătoșii îi va pierde.
144:21 Lauda Domnului va grăi gura mea și să
binecuvinteze tot trupul numele cel sfânt al Lui,
zn veac și în veacul veacului.

66 / 67 – † Biblia – Vechiul Testament – Psalmi † Psalmul 145
145:1 Laudă, suflete al meu, pe Domnul.
145:2 Lăuda -voi pe Domnul în viața mea, cânta –
voi Dumnezeului meu cât voi trăi.
145:3 Nu vă încredeți în cei puternici, în fiii
oamenilor, în care nu este izbăvire.
145:4 Ieși-va duhul lor și se vor întoarce în
pământ. În ziua aceea vor pieri toate gândurile
lor.
145:5 Cel ce a făcut cerul și pământul, marea și
toate cele din ele; Cel ce păzește adevărul în
veac;
145:6 Cel ce face judecată celor năpăstuiți, Cel
ce dă hrană celor flămânzi. Domnul dezleagă pe
cei ferecați în obezi;
145:7 Domnul îndreaptă pe cei gârboviț i,
Domnul înțelepțește orbii, Domnul iubește pe
cei drepți;
145:8 Domnul păzește pe cei străini; pe orfani și
pe văduvă va sprijini și calea păcătoșilor o va
pierde.
145:9 Împărăți -va Domnul în veac, Dumnezeul
tău, Sioane, în neam și în neam.
Psalmul 146
146:1 Lăudați pe Domnul, că bine este a cânta;
Dumnezeului nostru plăcută Îi este cântarea.
146:2 Când va zidi Ierusalimul, Domnul va
aduna și pe cei risipiți ai lui Israel;
146:3 Cel ce vindecă pe cei zdrobiți cu inima și
leagă rănile lor
146:4 Cel c e numără mulțimea stelelor și dă
tuturor numele lor.
146:5 Mare este Domnul nostru șl mare este
tăria Lui și priceperea Lui nu are hotar.
146:6 Domnul înalță pe cei blânzi și smerește
pe cei păcătoși până la pământ.
146:7 Cântați Domnului cu cântare de laudă;
cântați Dumnezeului nostru în alăută;
146:8 Celui ce îmbracă cerul cu nori, Celui ce
gătește pământului ploaie, Celui ce răsare în
munți iarbă și verdeață spre slujba oamenilor;
146:9 Celui ce dă animalelor hrana lor și puilor
de corb, care Îl che amă pe El.
146:10 Nu în puterea calului este voia Lui, nici
în cel iute la picior bunăvoința Lui. 146:11 Bunăvoința Domnului este în cei ce se
tem de El și în cei ce nădăjduiesc în mila Lui.
Psalmul 147
147:1 Laudă, Ierusalime, pe Domnul, laudă pe
Dumne zeul tău, Sioane,
147:2 Că a întărit stâlpii porților tale, a
binecuvântat pe fiii tăi, în tine.
147:3 Cel ce pune la hotarele tale pace și cu
fruntea grâului te -a săturat,
147:4 Cel ce trimite cuvântul Său pământului;
repede aleargă cuvântul Lui;
147: 5 Cel ce dă zăpada ca lâna, Cel ce presară
negura ca cenușa,
147:6 Cel ce aruncă gheața Lui, ca bucățelele de
pâine; gerul Lui cine -l va suferi?
147:7 Va trimite cuvântul Lui și le va topi; va
sufla Duhul Lui și vor curge apele.
147:8 Cel ce vestește cuvântul Său lui Iacob,
îndreptările și judecățile Sale lui Israel.
147:9 N-a făcut așa oricărui neam și judecările
Sale nu le -a arătat lor.
Psalmul 148
148:1 Lăudați pe Domnul din ceruri, lăudați -L
pe El întru cele înalte.
148:2 Lăudați -L pe El toți îngerii Lui, lăudați -L
pe El toate puterile Lui.
148:3 Lăudați -L pe El soarele și luna, lăudați -L
pe El toate stelele și lumina.
148:4 Lăudați -L pe El cerurile cerurilor și apa
cea mai presus de ceruri,
148:5 Să laude numele Domnul ui, că El a zis și s –
au făcut, El a poruncit și s -au zidit.
148:6 Pusu -le-ai pe ele în veac și în veacul
veacului; lege le -a pus și nu o vor trece.
148:7 Lăudați pe Domnul toți cei de pe pământ,
balaurii și toate adâncurile;
148:8 Focul, grindina, zăpad a, gheața, viforul,
toate îndepliniți cuvântul Lui;
148:9 Munții și toate dealurile, pomii cei
roditori și toți cedrii;
148:10 Fiarele și toate animalele, târâtoarele și
păsările cele zburătoare;

67 / 67 – † Biblia – Vechiul Testament – Psalmi † 148:11 Împărații pământului și toate popoarele,
căpetenii le și toți judecătorii pământului;
148:12 Tinerii și fecioarele, bătrânii cu tinerii,
148:13 Să laude numele Domnului, că numai
numele Lui s -a înălțat. Lauda Lui pe pământ și în
cer.
148:14 Și va înălța puterea poporului Lui.
Cântare tuturor cuvioșilor Lui, fiilor lui Israel,
poporului ce se apropie de El.
Psalmul 149
149:1 Cântați Domnului cântare nouă, lauda Lui
în adunarea celor cuvioși.
149:2 Să se veselească Israel de Cel ce l -a făcut
pe el și fiii Sionului să se bucure de Împăratul
lor.
149:3 Să laude numele Lui în horă; în timpane și
în psaltire să -I cânte Lui.
149:4 Că iubește Domnul poporul Său și va
învăța pe cei blânzi și -i va izbăvi.
149:5 Se vor lăuda cuvioșii întru slavă și se vor
bucura în așternuturile lor.
149:6 Laudele Domnului în gura lor și săbii cu
două tăișuri în mâinile lor,
149:7 Ca să se răzbune pe neamuri și să
pedepsească pe popoare,
149:8 Ca să lege pe împărații lor în obezi și pe
cei slăviți ai lor în cătușe de fier,
149:9 Ca să facă între dânșii judecată scrisă.
Slava aceasta este a tuturor cuvioșilor Săi.
Psalmul 150
150:1 Lăudați pe Domnul întru sfinții Lui;
lăudați -L pe El întru tăria puterii Lui.
150:2 Lăudați -L pe El întru puterile Lui; lăudați –
L pe El după mulțimea slavei Lui.
150:3 Lăudați -L pe El în glas de trâmbiță;
lăudați -L pe El în psaltire și în alăută.
150:4 Lăudați -L pe El în timpane și în horă;
lăudați -L pe El în strune și organe.
150:5 Lăudați -L pe El în chimvale bine
răsunătoare; lăudați -L pe El în chimvale de
strigare.
150:6 Toată suflarea să laude pe Domnul! Psalmul 151
151:1 Mic eram între frații mei și tânăr în casa
tatălui meu; pășteam oile tatălui meu.
151:2 Mâinile mele au făcut harpa și degetele
mele au întocmit psaltirea.
151:3 Și cine va vesti Domnului meu? Însuși
Domnul, Însuși va auzi.
151:4 El a trimis pe îngerul Lui și m -a luat de la
oile tatălui meu și m -a uns cu untdelemnul
ungerii Lui.
151:5 Frații mei erau buni și mari și nu a
binevoit întru dânșii Domnul.
151:6 Ieșit -am în întâmpinarea celui de alt
neam și m -a blestemat cu idolii lui.
151:7 Iar eu, smulgându -i sabia, i -am taiat capul
și am ridicat ocara de pe fii lui Israel.

Sursa Continut : bibliaortodoxa.ro
PDF Creat De : Pustnicul Digital
PDF Publicat De : blog.pustniculdigital .info