1 1UNIVERSITATEA DIN CRAIOVAUNIVERSITATEA DIN CRAIOVA CENTRUL UNIVERSITAR DROBETA TURNU SEVERINCENTRUL UNIVERSITAR DROBETA TURNU SEVERIN FACULTATEA… [606789]

1 1UNIVERSITATEA DIN CRAIOVAUNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
CENTRUL UNIVERSITAR DROBETA TURNU SEVERINCENTRUL UNIVERSITAR DROBETA TURNU SEVERIN
FACULTATEA DE ECONOMIE FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR 
SPECIALIZAREA: ADMINISTRAREA AFACERILORSPECIALIZAREA: ADMINISTRAREA AFACERILOR
LUCRARE DELUCRARE DE LICENȚĂLICENȚĂ
CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC:CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC:
Conf. univ. dr.Conf. univ. dr.  ZAHARIA CONSTANTIN ZAHARIA CONSTANTIN
ABSOLVENTĂ:ABSOLVENTĂ:
BUNILĂ DELIA MIHAELABUNILĂ DELIA MIHAELA
DROBETA TURNU SEVERINDROBETA TURNU SEVERIN
20172017

2 2UNIVERSITATEA DIN CRAIOVAUNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
CENTRUL UNIVERSITAR DROBETA TURNU SEVERINCENTRUL UNIVERSITAR DROBETA TURNU SEVERIN
FACULTATEA DE ECONOMIE FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR 
SPECIALIZAREA: ADMINISTRAREA AFACERILORSPECIALIZAREA: ADMINISTRAREA AFACERILOR
STUDIULSTUDIUL PIEȚEIPIEȚEI PRODUSELOR ALIMENTAREPRODUSELOR ALIMENTARE
TRADIȚIONALE DIN ROMÂNIATRADIȚIONALE DIN ROMÂNIA
CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC:CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC:
Conf. univ. dr.Conf. univ. dr.  ZAHARIA CONSTANTIN ZAHARIA CONSTANTIN
ABSOLVENTĂ:ABSOLVENTĂ:
BUNILĂ DELIA MIHAELABUNILĂ DELIA MIHAELA
DROBETA TURNU SEVERINDROBETA TURNU SEVERIN
20172017

3 3CUPRINSCUPRINS
Capitolul ICapitolul I PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA LITERATURII DE PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA LITERATURII DE SPECIALITSPECIALIT ATEATE
………………………………………………………………………………………………….…………………………………………………………………………………………………. 6 6
1.1.Nivelul de cunoaștere teoretică în domeniul studiului pieței produselor alimentare 1.1.Nivelul de cunoaștere teoretică în domeniul studiului pieței produselor alimentare
tradiționaletradiționale …………………………………. ………………………………………. ………………………………………. ………………………. Error! Bookmark not defined.Error! Bookmark not defined.
1.2.Noțiunea de produse alimentare tradiționale. Scurt istoric și 1.2.Noțiunea de produse alimentare tradiționale. Scurt istoric și caracteristici alecaracteristici ale
 produselor  produselor …………………………………… ………………………………………. ………………………………………. ………………………. Error! Bookmark not defined.Error! Bookmark not defined.
1.3.Legislație cu privire la politica de 1.3.Legislație cu privire la politica de calitate a produselor alimentare tradiționalecalitate a produselor alimentare tradiționale
românești. Instituții implicate în atestarea și românești. Instituții implicate în atestarea și promovarea produselor promovarea produselor  Error! Bookmark not defined.Error! Bookmark not defined.
1.4.Produse alimentare tradiționale românești1.4.Produse alimentare tradiționale românești   ……………  …………… Error! Bookmark not defined.Error! Bookmark not defined.
Capitolul IICapitolul II STUDIU DE CAZ PRIVIND STUDIU DE CAZ PRIVIND PIAȚA PRODUSELOR ALIMENTAREPIAȚA PRODUSELOR ALIMENTARE
TRADIȚIONALE ÎN ROMÂNIATRADIȚIONALE ÎN ROMÂNIA ……………………………….. …………………………………….. …………………………………….. ………………………………………. …18…18
2.1.Scurt istoric al 2.1.Scurt istoric al produselor alimentare traditionale romanesti …………….. ……………..1 produselor alimentare traditionale romanesti …………….. ……………..1 5 5
2.2.Cadrul legal al desfășurării activității în 2.2.Cadrul legal al desfășurării activității în domeniul produselor alimentaredomeniul produselor alimentare
tradiționale româneștitradiționale românești ……………………………….. ………………………………………. …………………………………….. Error! Bookmark not defined.Error! Bookmark not defined.
2.3.Studiul pieței produselor alimentare tradiționale din România2.3.Studiul pieței produselor alimentare tradiționale din România Error! Bookmark not defined.Error! Bookmark not defined.
2.4.No2.4.No ț  ț iunea de produs alimentar tradiiunea de produs alimentar tradi ț  ț ional …………….ional ……………. Error! Bookmark not defined.Error! Bookmark not defined.
2.5.Studiul mediului extern al întreprinderilor producătoare de alimente tradi 2.5.Studiul mediului extern al întreprinderilor producătoare de alimente tradi ț  ț ionaleionale
româneromâne ș ști ti …………………………………. ………………………………………. …………………………………….. ……………………………… Error! Bookmark not defined.Error! Bookmark not defined.
2.6.Studiul situa2.6.Studiul situa ț  ț iei întreprinderilor producătoare de alimente tradiiei întreprinderilor producătoare de alimente tradi ț  ț ionale româneionale române ș ști..ti..Error! BookmaError! Bookma
2.7.Studiul concuren2.7.Studiul concuren ț  ț ilor ilor …………………………………….. ………………………………………. … …Error! Bookmark not defined.Error! Bookmark not defined.
2.8.Studiul clien2.8.Studiul clien ț  ț ilor………………ilor……………… …………………………………….. ………………………… Error! Bookmark not defined.Error! Bookmark not defined.
CONCLUZIICONCLUZII I RECOMANDĂRII RECOMANDĂRI …………………………………… ……………………………… Error! Bookmark not defined.Error! Bookmark not defined.
BIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIE …………………………………. ………………………………………. ………………………………………. …………………………………….. ………………………………………. ……46……46

4 4INTRODUCEREINTRODUCERE
Producerea , fabricarea si distribuirea produselor agricole si al imentare ocupa un loc Producerea , fabricarea si distribuirea produselor agricole si al imentare ocupa un loc
important in economia nationala si a UE.important in economia nationala si a UE.
De aceea este necesar sa se favorizeze diversificarea produs elor agricole.Promovarea De aceea este necesar sa se favorizeze diversificarea produs elor agricole.Promovarea
 produselor  produselor alimentare alimentare traditionale traditionale cu cu caracteristici caracteristici specifice specifice poate poate deveni deveni un un salt salt importantimportant
 pentru economia rurala mai ales  pentru economia rurala mai ales pentru zonele defavorizate sau indepartate de oras , pentru zonele defavorizate sau indepartate de oras , atat prinatat prin
cresterea veniturilor agricultorilor, cat si pentru stabilitate a populatiei rurale in aceste zone cresterea veniturilor agricultorilor, cat si pentru stabilitate a populatiei rurale in aceste zone
care , in unele cazuri, au ramas aproape depopulate sau cu o populatie imbatranita datorita care , in unele cazuri, au ramas aproape depopulate sau cu o populatie imbatranita datorita
faptului ca tinerii ramasi in aceste zone nu au nicio sursa de veni t. faptului ca tinerii ramasi in aceste zone nu au nicio sursa de veni t.
Produsele alimentare traditionale reprezinta oglindirea trecutului in prezent iar Produsele alimentare traditionale reprezinta oglindirea trecutului in prezent iar
generatia actuala are datoria morala sa transmita traditia catre generatiile viitoare.Studiul generatia actuala are datoria morala sa transmita traditia catre generatiile viitoare.Studiul
 privind  privind fabricarea fabricarea si si distribuirea distribuirea produselor produselor alimentare alimentare traditionale traditionale reprezinta reprezinta un un procesproces
complex si de actualitate deoarece consumul si cererea de astfe l de produse este din ce in ce complex si de actualitate deoarece consumul si cererea de astfe l de produse este din ce in ce
mai mare.mai mare.
Consumatorii romani incep sa aprecieze calitatea si naturalete a produselor alimentare Consumatorii romani incep sa aprecieze calitatea si naturalete a produselor alimentare
traditionale fiind dispusi sa plateasca un pret mai mare pe un produs de calitate. O data cu traditionale fiind dispusi sa plateasca un pret mai mare pe un produs de calitate. O data cu
integrarea tarii noastre in UE integrarea tarii noastre in UE problema produselor alimentare traditionale romanesproblema produselor alimentare traditionale romanes ti a capatatti a capatat
o importanta foarte mare deoarece producatorii romani trebuie sa devi na competitivi pe piata o importanta foarte mare deoarece producatorii romani trebuie sa devi na competitivi pe piata
comunitara pentru a putea rezista unei concurente puternice. Potential ul agricol foarte mare al comunitara pentru a putea rezista unei concurente puternice. Potential ul agricol foarte mare al
Romaniei nu poate fi valorificat din mai multe cauze care trebuie analizate in amanuntime si Romaniei nu poate fi valorificat din mai multe cauze care trebuie analizate in amanuntime si
gasite urgent solutii pentru rezolvarea acestei probleme.gasite urgent solutii pentru rezolvarea acestei probleme.
Intreprinderile producatoare de produse alimentare traditionale trebuie incurajate Intreprinderile producatoare de produse alimentare traditionale trebuie incurajate
 pentru  pentru a a se se dezvolta dezvolta si si a a obtine obtine o o productie productie mai mai mare mare si si un un profit profit pe pe masura masura care care sa sa fie fie
reinvestit.reinvestit.
In prezenta lucrare mi-am propus sa dezbat pe larg toate aceste aspecte. Lucrarea este In prezenta lucrare mi-am propus sa dezbat pe larg toate aceste aspecte. Lucrarea este
structurata pe doua capitole care cuprind fiecare alte structurata pe doua capitole care cuprind fiecare alte subcapitole.subcapitole.
In capitolul I In capitolul I am incercat am incercat sa redau sa redau o privire de o privire de ansamblu ansamblu asupra literaturii deasupra literaturii de
specialitate, nivelul de cunoastere teoretica in domeniul studiul pie tei produselor alimentare specialitate, nivelul de cunoastere teoretica in domeniul studiul pie tei produselor alimentare
traditionale romanesti precum si intelegerea notiunii de produs alime ntar traditional traditionale romanesti precum si intelegerea notiunii de produs alime ntar traditional
romanesc.romanesc.

5Capitolul al II-lea cuprinde cadrul legal al desfasurarii activi tatii in domeniul
 produselor alimentare traditionale romanesti precum si studiul privind producatorii, piata
 produselor, co ncurentii si clintii care p rivesc produsele a limentare traditionale roma nesti.
Produsele alimentare traditionale romanesti reprezinta o veche probl ema a
organismelor abilitate sa se ocupe de aceasta, dar in acelasi timp va fi o permanenta
 provocare pentru acestea deorece aceste produse reprezinta ,,emblema nostra nationala,, atat
 pe plan nationa l cat si international.

6Capitolul I
PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA LITERATURII DE
SPECIALITATE
1.1. Notiunea de produs alimentar traditional
PRODUS ALIMENTAR TRADIȚIONAL inseamna produs alimentar fabricat pe
teritoriul național și pe ntru care se utilizează materii prime locale; care nu a re în compoziția
lui aditivi alimentari; care prezintă o rețetă tradițională; un mod de producție și/sau de
 prelucrare și un procedeu tehnologic tradițional și care se distinge de alte produse similare
aparținând aceleiași categorii.
PRIN TRADIȚIONALITATE intelegem elementul sau ansamblul de elemente prin
care un produs se distinge de alte produse similare aparținând acelei ași categori i;
tradiționalitatea nu poate să se limiteze la o compoziție calitativă sau cantitativă ori la un mod
de producție stabilit printr  -o reglementare comunitară sau națională ori prin standarde
voluntare; totuși această regulă nu se aplică dacă reglementarea sau standardul respectiv a
fost stabilit în vederea definirii tradiționalității unui produs.
Ce este si ce conditii trebuie sa indeplineasca un produs traditional?
Produsul traditional este acel produs alimentar care indeplineste ur matoarele
conditii:
este fabricat pe teritoriul national;
 pentru fabricarea produsului se folosesc materii prime locale (adica materie prima
 produsa pe teritoriul national);
nu are in compozitie aditivi alimentari;
 prezinta o reteta traditionala, un mod de productie si/sau de prelucrare si un procedeu
tehnologic traditional;
se distinge de alte produse similare apartinand aceleiasi categorii.
Conform Ordinului 690/2004, prin "produs traditional" se intelegea acel produs
obtinut din materii prime traditionale, care prezenta o compozitie traditionala sau un mod de
 productie/ de pre lucrare care reflecta un procedeu tehno logic de produc tie si/sau de prelucra re
traditional si care se distingea de alte produse apartinand aceleiasi categorii.

7Astfel, se observa prin comparatie, ca Ordinul 724/2013, impune conditii m ai
restrictive in ceea ce priveste locul de fabricare, respecti v pe teritoriul national; materiile
 prime care trebuie sa fie locale si continutul produsului, care nu trebuie sa aiba aditivi
alimentari.
Mai mult, Ordinul 724/2013 expliciteaza notiunea de "materie prima loca la",
denumita traditionala prin vechiul ordin, si anume, acea materie pri ma utilizata la obtinerea
 produsului, materie produsa pe teritoriul tarii respective. In plus, se specifica faptul ca
 procesul de obtinere trebuie nea parat sa cuprinda si operatiuni de p relucrare realizate manual.
Cum putem verifica daca un produs este traditional sau nu?
 Logo-ul
,,Cea mai simpla metoda de a verifica daca un produs este unul tra ditional atestat, mai
ales daca te afli deja in fata raftului, este sa cauti logo- ul national pe eticheta,, spune D.
 Niculescu.
Incepand cu luna decembrie 2013, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale
(MADR) a impus marcarea produselor traditionale romanesti cu un logo care mentioneaza
faptul ca produsul respectiv este atestat de MADR, in partea de sus avand insemnul de
,,PRODUS TRADITIONAL,, ,iar in partea de jos este scris ,,ROMANIA ,, pe un fundal
tricolor(foto 1.1).
Foto 1.1.1 – logo-ul produsului alimentar traditional
Orice produs alimentar traditional trebuie sa figureze in RNPT(R EGISTRUL
 NATIONAL AL PRO DUSELOR TRADITIONAL E)
REGISTRUL NAȚIONAL AL PRODUSELOR TRADIȚIONALE –  registru înființat
și administrat de Direcția Genera lă Industrie Alimentară, prin co mpartimentul de specialitate

8cu atribuții în domeniul produselor tradiționale din cadrul Ministerului A griculturii și
Dezvo ltării Rurale
Pentru a figura în REGISTRUL NAȚIONAL AL PRODUSELOR TRAD IȚIONALE
 –  produsul tradițional trebuie să fie fabricat din materii prime locale; să prezinte o rețetă
tradițională specifică locului de prelucrare, prin care să refl ecte un tip tradițional de producție
și/sau de prelucrare, să aibă în procesul de obținere a produsului și operațiuni de prelucrare
realizate manual și să dovedească un mod de lucru tradițional.
Caietul de sarcini trebuie să cuprindă în mod oblig atoriu următoarele elemente:
 NUMELE PRODUS ULUI:
 Numele trebuie să fie unic pentru a se putea diferenția produsul de alte produse
similare, unicitatea numelui este un prim pas spre personalizarea acestuia care poate constitui
un bun instrument de marketing, o protecție a proprietății intelectuale asupra rețetei și a
modului de obținere a produsului.
DESCRIEREA CARACTERISTICILOR PRODUSULUI TR  ADIȚIONAL:
În funcție de specificitatea fiecărui produs în pa rte se va face referire la principalele
însușiri organoleptice, fizico -chimice ș  i microbiologice, respectiv: aspect, consisten ță,
culoare, gust, a romă, miros,umiditate , substan ț e gra se, sa re, protein e, aciditate, densitate;
floră bacteriană specifică unde este cazul. Informațiile din ac eastă secțiune trebuie să fie
confirmate prin buletinele de analiză care vor fi atașate conform Articolului 7 aliniatul (1 ).
DESCRIEREA CARACTERISTICILOR MATERIILOR PRIME:
Aceste cerințe sunt extrem de importante. Volumul de informații ne cesar prezentării
caracteristicilor materiilor prime depinde foarte mult de grupa de produse din care face parte
 produsul. Pot exista urmatoarele tipuri de grupe de produse: produse din carne, produse
lactate, produse de panificație, produse din legume și fructe, produse din pește, băuturi,
grăsimi vegetale, alte produse. După cum prevede și textul din Ordinul 724/2013 materiile
 prime nu trebuie să conțină în compoziția acestora adaosuri, ele constituind una din veri gile
cele mai importante în obținerea unui produs de calitate superioară c are să se diferențieze în
mod clar de alte produse din aceeași categorie. În contextul caietului de sarcini materia pr imă
repr ezintă compone ntele principale folosite la prepararea produs ului (carne si condimente).
DESCRIEREA CARACTERISTICILOR INGREDIENTELOR FOLOSIT E ÎN
PROCESUL DE FABRICAȚIE:
Se enumeră și se descriu ingredientele folosite în procesul de fabr icație. La fel ca și în
cazul materiilor prime nici aceste ingrediente nu trebuie să conț ină adaosuri așa cum sunt ele

9indicate în Articolul 6 aliniatul d) din Ordinul 724/2013. Trebuie făcută o diferențiere clară
între materiile prime și ingredientele folosite.
DESCRIEREA METODEI DE P RODUCȚIE:
Se vor descrie în detaliu toate etapele procesului de producție, evidențiindu -se în mod
deosebit operațiunile realizate manual. Se va face referire l a metoda de producție care trebuie
să fie tradițională. Se vor respecta cantitățile de legume as tfel încât produsul finit să se
încadreze în descrierea din caietul de sarcini. Ustensilele f olosite în cazul în care sunt
tradiționale vor fi specificate la descrierea metodei de producți e. In situațiile în care, lemnul
de diferite ese nță influențează unele caracteristici organoleptice ale produsului f init trebuie
specificat acest detaliu important. Alte elemente care pot pă rea minore și sunt importante în
definirea caracteristicilor tradiționale ale metodei de producți e trebuie mențion ate.
DESCRIEREA ELEMENTELOR SPECIFICE PRIVIND AMBALAREA:
În această secțiune se va prezenta modul de ambalare, tipul ambal ajului, materialele
din care sunt confecționate acestea, precum și influența lor asupra produsului finit. Se vor
evidenția în mod expres data producerii și termenul de valabilitate. În funcție de modul de
ambalare și de comercializare al fiecărui produs în parte vor f i făcute precizări clare în caietul
de sarcini, acestea se vor referi la: comercializarea la bucată, vrac, borcan,sticlă, etc. Fiecare
 produs etichetat conform legislației în vigoare va avea pe ambalaj informații referitoare la:
conținut, producător, data producției,termenul de valabilitate precum și alte detalii conform
HG 106/2002.
DESCRIEREA ELEMENTELOR CARE DEFINESC SPECIFICITATEA
PRODUSULUI FINIT:
Specificitatea reprezintă trăsăturile ce individualizează produs ul descris în caietul de
sarcini, acestea sunt caracteristici proprii, dominante, parti culare sau definitorii ale prdusului.
Se precizează în mod expres însușirile organoleptice și fizico -chimice așa cum sunt
enumerate în Articolul 6 aliniatul g). În funcție de fiecare produs se pot prezenta și alte
caracteristici care sunt definitorii pentru specificitate.
CERINȚELE MINIME ȘI PROCEDURILE DE VERIFICARE ȘI CONTROL ALE
TR ADIȚIONALITĂȚII PRODUSULUI:
În funcție de produsul obținut și de tradițiile locale există diferi te metode de verificare
a tradiționalității și trebuie specificate operațiunile executa te manual. Specificitatea rețetei,
modul și ustensilele de lucru reprezintă de asemenea, cerințe mi nime de verificare a
tradiționalității. Personalul cu atribuții de control conform ordinului 724/2013 este obligat să

10verifice la fața loculu i tradiționalitatea produsu lui. Aceste metod e trebuie detaliate p entru a
demonstra tradiționalitatea produsului. Specialiștii care vor anali za caietul de sarcini vor fi
astfel informați de procedurile practice care se folosesc pentr u verificarea și controlul
tradiționalității produsului.
CAPACITATEA DE PRODUCȚIE REALIZATĂ:
Se completează cu producția zilnică respectâ ndu-se limitele maxime prevăzute în
actul normativ. În situția în care produsul tradițional este sezonie r se vor preciza concret
lunile în care se desfășoară procesul de producție.
DATE, ÎNSCRISURI, REFERINȚE BIBLIOGRAFICE.CU REFERI RE LA
VECHIMEA PRODUSULUI:
Această secțiune se va completa cu informații referitoare la vechimea produsului în
zona de producție și tradiția preparării respectivului produs. Aceste informații se pot obține
din documentarea facută pe baza consultării unor monografii locale, lucr ări de specialitate,
documente vechi din arhive, publicații referitoare la produsele propuse pe ntru atestare și alte
surse. În situația în care, nu sunt găsite documente scrise care să dovedească vechimea și
tradiționalitatea produsului, se recomandă obținerea unei declarații de notorietate din partea
unei asociații locale a producătorilor de produse tradiționale, conform modelului anexat. Prin
asociație locală se înțelege o organizație care să aibă sediul social în același județ cu
 producătorul care solicită atestarea. Este foarte important ca documentele atașate privind
vechimea produsului să fie lizibile, să se precizeze sursa (aut orul, titlul, editura, anul
apariției) și să cuprindă informații clare cu referire la pr odus. Nu este indicat să se facă o
descriere foarte amănunțită cu un volum exagerat de informații referit oare la zona geografica
sau la istoria zonei produsului respectiv (de exemplu istoria apariți ei dulceții în urmă cu mii
de ani).
Exemplu: continut caiet de sarcini  –  branza(foto2. 1.2 , foto 3 1.2)
 Numele produs ului –  Branza de MANASTUR, MOIECIU, NASAL,TAGA etc
Descrierea naturii si caracteristicilor materiilor prime si/sau ingredientelor utilizate:
lapte de vaca sau bivolita, capra, oaie, seminte (chimen, telina,marar, etc), alte ingrediente.
Descrierea metodei de preparare a produsului cu referire la tra ditionalitatea acesteia.
Vor fi descrise toate operatiunile in ordinea desfasurarii inclusi v depozitarea si conservarea
 produsului (amestecare, fierbere, pasteurizare, fermentare, maturare, taiere, afumare,
adaugare de cheag, ambalare, depozitare , etc) c u referire la traditionalitate.

11Descrierea caracteristicilor traditionale. Reteta( lapte de vaca in amestec cu lapte de
 bivolita, capra, o aie)
Mod de preparare ( un anumit tip de cheag, un anumit mod de maturare, af umare,
fermentare etc)
Anumite tipuri de ingrediente
Prezentare (scoarta de brad, putinei, chisca de porc,etc)
Descrierea caracteristicilor produsului
Gramajul
Modul de ambalare (in saramura, vid, natural, etc)
Indicarea caracteristicilor organoleptice, fizice, chimice s i microbiologice
Cerinte proceduri de verificare si control ale traditionalitatii .
Parametrii tehnologici (durata, temperaturi, proprietati organolepti ci)  –   inspectorii
DADR
Parametrii fizico- chimici si microbiologici  –  inspectorii DSVSA
Foto 2.1.2  branzeturi

12Foto 3.1.2  branzeturi
1.2. Cadru legal al desfasurarii activitatii in dom eniul produselor alimentare
traditionale romanesti
Datorita faptului ca producerea ,fabricarea si comercializare a produselor agricole si
alimentare a reprezentat un proces complex , a fost necesar sa se puna la dispozitia
operatorilor economici din domeniu, intrumente care sa le permita cr esterea valorii de piata a
 produselor, elemente de protectie a consumatorilor impotriva abuzurilor si de asemenea
garantarea corectitudinii tranzactiilor comnerciale.S-a creat cadrul legal pentru inscrierea in
Registrul National al Produselor Traditionale a produselor alimentar e traditionale romanesti
in urmatoarea forma:
ORDIN PENTRU MODIFICAREA ORDINULUI MINISTRULUI
AGRICULTURII SI DEZVOLTARII RURALE, AL MINISTRULUI SANATATII SI AL
PRESEDINTELUI AUTORITATII NATIONALE PENTRU PROTECTI A
CONSUMATORILOR NR 724/1.082/360/2013 PRIVIND ATESTAREA PRODUSELOR
TRADITIONALE
Acest ordin este structurat din 14 articole care prevad in ordine urmatoarele precizari:
conditiile si criteriile pentru atestarea produselor nationale;
definitia notiunii de produs alimentar traditional;
materiile prime si reteta folosite la fabricarea produsului;

13 procesul tehnologic, care obligatoriu trebuie sa cuprinda si operatiuni executate
manual, pentru fabricarea produsului;
date cu privire la caietul de sarcini(descris in subcapitolul ante rior);
documentele necesare pentru atestarea produsului;
institutiile autorizate care au rolul de a controla fabricarea produsului;
reguli privind modul de comercializare a pr odusului;
etichetarea produsului ;
normele si masurile legale care pot fi aplicate in cazul const atarii unor neregului
 privind fabricarea , etichetarea, amb alarea, depozitare a si comercializarea produsului;
Ultimul articol (Art.14)se refera la publicarea in Monitorul Of icial al Romaniei si
termenul de aplicare al ordinului.
La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul minis trului
agriculturii, pădurilor ș idezvoltării rurale nr. 690/2004 pentru aprobarea Normei privind
condi țiileși criteriile pentru atestarea produselor tradi ționale, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I nr. 938 din 14 octombrie 2004.
 Nevoile pietei mereu in schimbare si criza economica impun continuarea procesului
de reforma in cadrul legislatiei privind obtinerea de produse alimenta re traditionale in
vederea unei mai bune protectii a mediului si a unei dezvoltari rural e mai eficiente.Legislatia
europeana de etichetare a calitatii protejeaza un mare numar de denumiri utilizate pentru
desemnarea produselor agricole si alimentare traditionale. Munca a gricultorilor si
 producatorilor de alimente este apreciata si valorizata contribuind astfel la dezvoltarea si
conservarea vietii in mediul rural.Aceeasi legislatie le gara nteaza consumatorilor ca pot avea
incredere in produsele alimentare care poarta eticheta de cali tate acceptata in UE.Totodata
sistemul legislativ in vigoare asigura potejarea denumirii produsului pe ntru a nu putea fi
folosit de alti producatori.
Eticheta trebuie sa contina urmatoarele:
denumirea de origine protejata;
indicatie geografica protejata;
specialitate traditionala garantata;
De asemenea producatorii de produse alimentare trebuie sa detina o autorizatie sanitar
veterinara in conformitate cu prevederile Ordinului presedintelui ANS VSA nr.57/2010 care
trebuie sa cuprinda informatii de spre incaperile in ca re se pre para , se tra teaza , se
 prelucreaza s i se depoziteaz a produsul res pectiv dupa cum u rmeaza:

14materialele din care sunt confectionati peretii
materialele din care sunt confectionate pavimentele
materialele din care sunt confectionate plafoanele sau , daca nu e xista plafon ,
suprafata interioara a acoperisului
materialele din care sunt confectionate ferestrele si celelalte deschideri
materialele din care sunt confectionate usile
Unitățile care fabrică produse alimentare care beneficiază de derogări de la
Regulamentul (CE) 852/2004 trebuie să dețină:
un spațiu de lucru de mărime suficientă pentru ca recepția materi ei prime și
 prepararea produselor alimentare ce prezintă caracteristici tradiționale să se
desfășoare în condiții igienice adecvate; construcția trebuie să f ie concepută și
realizată astfel încât să excludă contaminarea materiei pr ime și a produ selor
alimentare ce prezintă caracteristici tradiționale;
un spațiu pentru depozitarea produselor finite în condiții corespunză toare;
un număr adecvat de facilități pentru spălarea și dezinfectarea mâinilor cu apă caldă și
rece curentă sau cu apă premixată la o temperatură adecvată;
facilități pentru igienizarea containerelor folosite pentru transpor tul materiei prime,
 precum și a echipamentelor și ustensilelor folosite pentru fabricarea produselor
alimentare ce prezintă caracteristici tradiționale;
ventila ție adecvată, naturală sau artificială, și, acolo unde este ne cesar, facilități pentru
evacuarea corespun zătoare a aburilor și vaporilor;
iluminat natural sau artificial adecvat;
un spațiu separat sau un dulap prevăzut cu cheie pentru stocarea deterge nților și
dezinfectanților; dezinfectantele și substanțele similare tre buie să fie aprobate pentru
utilizare în industria alimentară conform procedurii naționale și s ă fie folosite astfel
încât să nu aibă efecte adverse asupra echipamentelor, ustensilelor, materiilor prime ș i
 produselor alimentare ce prezintă caracteristici tradiționale; containerele în care sunt
depozitați detergenții și dezinfectanții trebuie să fie ușor ident ificabile și să poarte
etichete cu instrucțiuni de folosire; folosirea detergenților și dezinfectanților trebuie să
fie urmată de spălare și clătire cu apă potabilă;
un spațiu separat sau un dulap prevăzut cu cheie pentru stocarea mater ialelor de
igienizare și de întreținere;

15un spațiu separat sau un dulap prevăzut cu cheie pentru păstrarea echipa mentului de
 protecție al persoanelor care prepară produse alimentare ce prezintă caracteristici
tradiționale;
mijloace corespunzătoare și eficiente de protecție împotriva dăunăt orilor, cum ar fi
insecte, rozătoare și altele;
sursă de apă potabilă, care să r especte cerințele stabilite în Legea nr. 458/2002 privind
calitatea apei potabile, cu modificările și completările ulterioare;
containere speciale cu închidere ermetică pentru deșeurile și subpr odusele care nu
sunt destinate consumului uman;
sisteme de drenare și evacuare a apelor reziduale, care să c orespundă condițiilor de
igienă prevăzute de legislația în vigoare;
 persoanele care prepară și/sau manipulează mate riile prime și produsele alimentare ce
 prezintă caracteristici tradiționale trebuie să respecte un nivel ridicat de igienă
 personală, să poarte îmbrăcăminte adecvată și curată și, după caz, îmbrăcăminte de
 protecție și să facă dovada stării de sănătate printr  -un act medical eliberat conform
legislației naționale în vigoare.
În cazul stânelor care dețin atestat pentru fabricarea produselor la ctate ce prezintă
caracteristici tradiționale condițiile minime sunt reprezentat e de:
un spațiu de lucru de mărime suficientă pentru ca activitățile de recepție a laptelui și
fabricare a produ selor lactate ce prezintă caracteristici tradiționale să se desfășoare în
condiții igienice adecvate; construcția trebuie să fie concepută și realizată astfel încât
să excludă contaminarea laptelui și a produselor lactate ce prezi ntă caracteristici
tradiți onale;
în funcție de tipul de produse fabricate, un spațiu pentru maturarea produs elor lactate
ce prezintă caracteristici tradiționale;
un spațiu de mărime suficientă pentru depozitarea produselor finite în condiții
corespunzătoare;
sursă de apă potabilă, care să respecte cerințele stabilite în Legea nr. 458/2002, cu
modificările și completările ulterioare;
facilități pentru spălarea mâinilor, prevăzute cu substanțe pentru igienizare și cu
mijloace igienice de uscare a mâinilor;

16facilități pentru igienizarea containerelor folosite pentru t ransportul laptelui, precum și
a echipamentelor și ustensilelor folosite pentru fabricarea produsel or lactate ce
 prezintă carac teristici tradiționale;
ventilație naturală adecvată și, acolo unde este necesar, facil ități pen tru evacuarea
corespunză toare a aburilor și vaporilor;
iluminat natural sau artificial adecvat;
un spațiu separat sau un dulap prevăzut cu cheie pentru stocarea deterge nților,
dezinfectanților și a materialelor de igienizare; dezinfectant ele și substanțele  similare
trebuie să fie aprobate pentru utilizare în industria alimentară conform procedurii
naționale și folosite astfel încât să nu aibă efecte adverse a supra echipamentelor,
ustensilelor, laptelui și produselor lactate ce prezintă caract eristici tradiț ionale;
containerele în care sunt depozitați detergenții și dezinfectanții trebuie să fie ușor
identificabile și să poarte etichete cu instrucțiuni de folosire; folosirea detergenților și
dezinfectanților trebuie să fie urmată de spălare și clătire cu apă potabilă;
mijloace corespunzătoare și eficiente de protecție împotriva dăunăt orilor, cum ar fi
insecte, rozătoare și altele;
containere speciale cu închidere ermetică pentru deșeuri și pentru subprodusele care
nu sunt destinate consumului uman, cum ar fi z er, zară;
 persoanele care prepară și/sau manipulează laptele și produsele lactate trebuie să
respecte un nivel ridicat de igienă personală, să poarte îmbrăcămi nte adecvată și
curată și, după caz, îmbrăcăminte de protecție și să facă dovada stării de sănăta te
 printr- un act medical eliberat conform l egislației naționale în vigoare.
1.3. Institutii implicate in atestarea si promovare a produselor alimentare
traditionale
Operatorii economici care produc produse tradi ționale sunt obliga ți să permit ăaccesul
în unitate și în sec ția de produc ție a organelor de inspec ție si control șisăpunăla dispoziț ie
informa țiileși documentele solicitate de către reprezentanții Ministerului Agriculturii ș i
Dezvoltării Rurale, Autorităț ii Na ționale pentru Protec ția Consumatorilor și a personalului
împuternicit de către Ministerul Sănătă tii.
1.Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) prin str ucturile teritoriale ale
Direc ției Inspec ție de Stat desfășoarăinspecții în unitățile de producție prin consi lierii cu

17atribuții de inspecție în domeniul industriei alimentare din cadrul di recțiilor pentru
agriculturăjudețene și a Municipiului București, pe baza planului de ins pecții și control anual
și de câte ori este nevoie în urma reclamațiilor primite.
Inspectorii completeaz ăprocese verbale de control, conform formularului tip elaborat de
MADR.
2.Ministerul s ănătății (MS) prin structurile teritoriale de inspecț ieși control din cadrul
direcțiilor de sănătate publicăjudețene și a Municipiului București, efectueazăcontrolul
oficial, conform legislației în vigoare și a competențelor dispune m ăsurile legale care se
impun.
3.Autorității Naționale pentru Protecția Consum atorilor (ANPC) prinstructurile
teritoriale de inspectie și control  – desfășoarăcontroale în rețeaua de comercializare pentru
verificarea conformității etichetă riiși logoului produselor tradiționale.  Nerespectarea
condi țiilor și criteriilor pentru atestarea produselor tradi ționale în urma notificării trimise de
către direcțiile pentru agriculturăjudeț ene sau a municipiului Bucure ști, Autoritatea
 Naționalăpentru Protecția Consumatorilor sau Ministerul Sănătății, a trage luarea de măsuri
administrative de cătr  e personalul structurii de specialitate din Ministerul Agriculturi iși
Dezvoltării Rurale :
anularea atestatului de produs tradi țional;
radierea din RNPT ;
retragerea logoului .
.

18Capitolul II
STUDIU DE CAZ PRIV IND PIAȚA PRODUSELOR ALIMENTARE
TRADIȚIONALE ÎN ROMÂNIA
2.1. Scurt istoric al produselor alimentare traditionale romane sti
Studiu efectuat privind opinia consumatorilor vis-a-vis de ce reprezinta pentru ei un
 produs alimentar tra ditional:
Produsele tradiționale au o creștere semnificativă în toată Europa , ca o reacție de
răspuns la apariția rețelelor de retail. Calitative sunt produse le de la origini, iar piața crește cu
riscul de a dizolva identitatea inițială a unui produs. Spre exemplu, parizerul. Rețeta originală
este a unui român de origine poloneză și este compusă jumătate din grăs ime de porc și
 jumătate din pulpă de vită. Produsul, realizat în felul asta, este relativ bun calitativ, însă în
timp, datorită producătorilor speculanți, a apărut pe piață un  produs din ce în ce mai ieftin.În
linii mari, putem vorbi de o direcționare subtilă a pieței. Consumat orul e direcționat de
advertising spre produsele de “cel mai mic preț”. Ideea e ușor for țată, în fapt el este
direcționat spre retail. Nimeni nu mai vorbește de raportul calit ate/preț. Oamenii ar trebui să –
și pună întrebarea:  cel mai mic comparativ c u ce? Direcționarea de care vorbesc este voită și
îți sugerează de fapt să te lupți pentru promoții. România, spre e xemplu,  are un snobism tipic
românesc.

19Agricultura reprezintă una dintre ramurile economiei care furnizea ză beneficii directe
 populației și economiei globale, însă, pe de altă parte, prin practicarea unor sisteme de
 producție intensive, ea constituie un poluator important al mediu lui, cu referire la sol, apei de
suprafață, pânzei freatice și aerului.Ocupațiile de bază ale locuitoriilor României au fost, încă
din cele mai vechi timpuri, agricultura, cre șterea animalelor și vânătoarea. Relieful României
fiind bogat reprezentat atât d e zone de luncă, câmpie, de zone deluroase ș i intracolinare
 precum și de numeroase înălț imi montane, dezvoltarea culturilor agricole și pomicultura au
oferit posibilitatea dezvoltării unei bogate tradiț ii culinare, bazate pe prelucrarea cerealelor,
legumelor și fructelor. Bogăț ia fâne țelor răspândite pe coamele dealurilor ș i poalele mun ților
a oferit posibilităț i mari de cre ștere a animalelor. Astfel bucătăria românească se bucură de o
gamă variată de produse de carne, lapte, lactate, produse din lapte, specifice prin gustul,
aromele folosite precum și prin tehnicile de elaborare. Bogăția vânatului răspândit în pădurile
române ști a adus după sine ș tiința preparării vânatului în diverse mâncăruri ș i preparate.Prin
intersectarea culturilor, b ucătăria românească a fost influențată de bucătăria balcanică, de cea
germană, sârbeas că, italiană, turcă, și maghiară, dar nu numai, știutfiind faptul că diversitatea
gusturilor și rafinamentul preparatelor din toate țările lumii sunt apreciate de marii
cunoscă tori ai tradi țiilor popoarelor.
Prin formarea sa daco- romană, cultura gastronomică a poporului român a moș tenit
numeroase obiceiuri c ulinare: de la romani vine plăcinta, cuvânt care a păstrat sensul iniț ial al
termenului latin placenta, turcii au adus ciorba de peri șoare, grecii musaca, de la bulgari
există o largă varietate de mâncăruri cu legume, cum ar fi zac usca, iar  șnițelul vine de la
austrieci.
Unul dintre feluri de mâncare tipic române ști este mămăliga. Aceasta este o fiertură
de făină de porumb, cu sare și uneori poate avea adaosuri ca zer, unt, brânză în funcț ie de
 preparatul final obținut. Ea era folosită foarte des în aliment ațiațăranilor agricultori ș i a
crescătorilor de animale și înlocuia pâinea care în perioada ist orică pre -industrială era
obținută în gospodărie prin prelucrarea manuală. Foarte des în bucătăria românească se
folose ște carnea de porc, dar se consumă ș i car nea de vită, pui, oaie sau miel, precum ș i carne
de vânat.
Praznicele rânduite de Biserică au adus un aport deosebit în cultura gastronomică
românească, aducând o gamă foarte bogată de bucate de sărbătoare. Spe cifice praznicelor
sunt mâncăruri precum cârnaț i, caltabo și, piftia, cozonacul,sarmale. Mesele principale sunt
micul dejun, prânzul și cina.

20Micul dejun poate fi alcătuit din produse lactate: lapte, brânză, i aurturi, brânzeturi
 proaspete sau fermentate, cereale sau pâine; produse din carne: salam, șuncă, slănină; ouă
 preparate fierte, omletă , ochiuri sau în diverse comb inații cu legume și carne, fructe proaspete
sau preparate sub formă de gemuri sau dulcețuri. Pentru persoanele ca re lucrează până târziu
după ora 17 micul dejun este necesar să fie mai c onsistent, renun țânduse deseori la masa de
 prânz care se poate înlocui cu o gustare.
Prânzul obi șnuit este alcătuit din trei feluri de mâncare: ciorbă sau supă, din carne ș i
legume, sau numai din legume mai ales pentru zilele de post, sau sa late de legume, carne;
felul doi mâncare alcătuit din legume, sau legume ș i carne în diferite moduri de preparare,
soteuri, mâncăruri, fripturi, etc.; felul trei, desertul, al cătuit din prăjituri, plăcinte, fructe, tarte
sau preparate din aluaturi și fructe. Pentru zilel e de sărbătoare, duminica sau praznicele
creștine, se adaugă la masa de prânz aperitive cum ar fi salate de legume sau carne însoț ite de
diverse sosuri, mezeluri, pateuri de carne, brânzeturi sau prepara te cu brânză, plăcinte,
merdenele, pateuri, și se ada ugă un desert mai bogat, cum ar fi cozonaci, prăjituri, torturi,
 brânzeturi cu fructe. Pentru copii în perioada de cre ștere (2-8 ani), adolescen ți (15-18 ani) și
 persoanele în vârstă (66-100 plus) con ținutul meselor de peste zi se suplimentează cu o
gustare la ora 10 diminea ța, constând dintr-un pahar cu lapte, un iaurt mic, un pahar de suc de
fructe, un fruct sau o felie de pâine cu carne sau brânză, și se adaugă încă o gustare la ora 17
alcătuită dintr  -un ceai sau un pahar cu lapte, 1-2 felii de pâine cu unt, gem, cu prepa rate
ușoare din aluaturi, lapte, carne sau fructe. Pentru cre știnii care respectă posturile rânduite de
religia organizată, o atenție deosebită trebuie acordată aportului z ilnic de calorii ș i vitamine,
raportat la munca prestată ș i aten ție deosebită pentru a înainta în răbdare ș i înfrânare, înso țiți
de sfaturile medicului. Bucătăria românească oferă o gamă bogată și variată de mâncăruri ș i
 produse de post.
Cina are aceea și compunere ca și prânzul, însă se exclud în general alimentele a căror
digestie presupune un efort îndelungat pentru stomac, cum ar fi cele pre parate cu maioneză,
ouă sau icre.
Conform ghidului de bune practici in atestare emis de MADR in anul 2014, produsul
traditional este un produs alimentar fabricat pe teritoriul national si pentru care se utilizeaza
materii prime locale, care nu are in compozitia lui aditivi al imentari si prezinta o reteta
traditionala, un mod de productie si/sau de prelucrare, inclusiv un procede u tehnologic
traditional si care se distinge de alte produse asemanatoare.

21Specialistii spun ca inregistrarea unui produs traditional nu este in prezent simpla, dar
este esentiala pentru a incuraja diversificarea productiei, dar si pentru a oferi clientilor si
doritorilor siguranta calitatii.
Ordinul de atestare a produselor traditionale nr. 360 din 31 octombrie 2013, e laborat
de Ministerul Agriculturii impreuna cu Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor
(ANPC,foto 4.2.1) si Ministerul Sanatatii, stabileste conditiil e si criteriile pentru atestarea
acestora. Conform ordinului, Directia Generala de Industrie Alime ntara, prin compartimentul
de specialitate cu atributii in domeniul produselor traditionale din ca drul Ministerului
Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR, foto 5.2.1), infiinte aza si administreaza Registrul
 National al Produselor Traditionale (RNPT). Registrul se publica anual pe siteul Ministerului
Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. De asemenea, ordinul prevede ca inregistrarea sa nu fie
 permisa in cazul unui produs a carui traditionalitate se datoreaza doar provenientei sau
originii sale geografice si aplicarii unei inovatii tehnologice.
Foto 4.2.1  sigla ANPC

22Foto 5.2.1  sigla MADR
„Produsul nu poate fi inregistrat daca se refera doar la cerinte de ordin general
utilizate pentru un ansamblu de produse ori la cele prevazute de o regle mentare comunitara
specifica, daca este inselator, cum este in special cel ca re se refera la o caracteristica evidenta
a produsului sau care nu corespunde caietului de sarcini si nici astept arilor consumatorilor cu
 privire la caracteristicile trad itionale ale produ sului”, se arata in d ocument.
2.2. Studiul pietei produselor alimentare traditionale romanesti

23Piata pentru produsele traditionale romanes ti creste de la un an l a altul. Multe produse
traditionale romanesti au fost inregistrate la Ministerul Agriculturii si cauta piata de desfacere
locala sau nationala.
In Uniunea Europeana, piata produselor tr aditionale cumuleaza vanzari de 14 mili arde
de euro anual. In Romania, comercializarea acestor produse se face preponderent in targuri si
 piete, doar un numar restrans fiind expuse pe rafturile marilor magazine. Acele produse
cumuleaza insa vanzari anuale de peste 100 milioane de euro, conform st atisticilor MADR.
92% dintre consumatori se asteapta ca produsul traditional sa fie obti nut din materii prime
traditionale romanesti, iar 84% se asteapta ca inclusiv modul de pr elucrare/productie sa aiba
la baza un procedeu traditional romanesc. Cu alte cuvinte, majoritat ea consumatorilor
considera ca un produs trebuie sa indeplineasca simultan cele doua crit erii pentru a fi
considerat traditional.
Cele mai importante atribute asociate produselor traditionale, in baza studiului realizat
sunt:
gustul – produsele traditionale sunt mai gustoase decat produsele alimentare obisnuite;
modul de comercializare – ar trebui sa fie vandute si in hipermar keturi si
supermarketuri in spatii special destinate, nu doar in targuri si pi ete;
sunt mai sanatoase si mai hranitoare decat produsele alimentare obisnuite.
Atributele asociate la nivel mediu, sunt legate de aspectul produsel or (sunt mai
apetisante decat produsele alimentare obisnuite), dar si cele le gate de pret, cei mai multi
afirmand ca sunt mai scumpe decat produsele alimentare obisnuite.
Cu ocazia desfasurarii zilelor Municiupiului Drobeta Turnu Severin(21-23 aprilie
2017,foto 6,7.2.2) am efectuat un sondaj de opinie cu privire la preferintel e si cantitatile de
 produse alimentare traditionale.So ndajul a fost efectuat pe 550 de respondenti , iar rezultatele
au fost urmatoarele:
28 % din consumatori cumpara de 2-3 ori pe saptamana produse traditionale
26% se aprovizioneaza o dat pe saptamana
22% cumpara de 2-3 ori pe luna produse traditionale
Rezulta ca 76% dintre consumatori sunt clienti fideli iar cliente la si piata este
asigurata.

24Foto 6.2.2
Foto 7.2.2

252.3. Studiul producatori lor de produse traditionale
Situatia produselor alimentare traditionale romanesti la sfarsi tul lui 2016 a fost
discutata la o intalnire a unor reprezentanti GAL impreuna cu persoa ne , asociatii si fundatii
interesate de acest domeniu.
Produse romanesti cu indicatie geografica IGP, DOP, STG. In peri oada martie  –  mai
a.c. au avut loc in 20 judete intalniri de lucru organizate de catre directiile agricole, ca urmare
a solicitarii conducerii MADR, tinand cont de obiectivul fixat prin pr ogramul de guvernare
referitor la inregistrarea unui numar de 14 produse cu indicatie geograf ica pana in anul
2020(tabel 1.2.2).
Astfel, in judetele Tulcea, Galati, Braila, Brasov, Valce a, Hunedoara, Cluj, Sibiu,
Arad, Mures, Neamt, Suceava, Bistrita Nasaud, Maramures, S alaj, Bihor, Satu Mare,
Botosani, Iasi si Bacau au avut loc prezentari ale legislatiei europene si nationale care
reglementeaza modul de obtinere a recunoasterii la nivel european al unor produse cu
caracteristici speciale, cu traditie de producere si cu o calitate superioara.
La aceste intalniri au participat in medie un numar de 50 persoane di n diferite sectoare
de activitate, in principal mici fermieri, producatori agricoli, procesatori din domeniul
agroalimentar, reprezentanti ai Grupurilor de Actiune Locala  –   GAL, reprezentanti ai
fundatiilor si asociatiilor din domeniu.
De asemenea, au fost prezenti si presedintii Consiliilor Judetene , prefecti, primari,
directori ai institutiilor publice deconcentrate (APIA, AFIR, A NSVSA, ANPC), factori de
decizie locali care pot determina evolutii pozitive in dezvoltarea segmentului de produse cu
indicatie geografica.
In urma acestor intalniri au fost identificate o serie de produse cu potential de
inregistrare pe schemele de calitate europene si nationale dintre care amintim: Telemea de
Vaideeni, Telemea de Sibiu, Branza de burduf de Bran, Gem de rabar bar, Branza de
Gulianca, Salata tulceana cu icre de stiuca, Virsli de Hunedoar a, Paine de Pecica, Salam de
 Nadlac, Salinate, Usturoi de Copalau, Ceapa de Pericei, Sunca ardeleneas ca, Varza de
Toboliu, Bere nemteana, Cobza cu pastrav afumat de Valea Putnei etc. ’
Reamintim ca in prezent Romania are inregistrate ca indicatii geografice patru
 produse alimentare: Magiunul de prune de Topoloven i (IGP) (foto 8.2.3), Salamul de Sibiu
(IGP), Novac afumat din Tara Barsei (IGP), Telemea de Ibane sti (DOP). Alte trei produse se
afla in analiza la Bruxelles respectiv Carnati de Plescoi (( IGP) (foto 9.2.3), Scrumbie de
Dunarea afumata (IGP)(foto 10.2.3) si Cascaval de Saveni (IGP). Tot ca indicatii geografice

26 protejate sunt inregistrate si se afla intr-un proces de verificare si un numar de noua bauturi
spirtoase: Vinars Tarnave, Vinars Segarcea, Vinars Murfatlar , Vin ars Vaslui, Vinars Vrancea,
Palinca, Horinca de Camarzana, Tuica de Arges (foto 11.2.3), Tuica Zetea de Mediesu Aurit.
Foto 8.2.3  Magiun de Topoloveni Foto 9.2.3  Carnati de Plescoi
Foto 10.2.3  Scrumbie de Dunare afumata

27Foto 11.2.3  Tuica de Arges
Tabelul 1.2.3.  – Situația repartizării producătorilor pe categorii d e produse  2013
REPARTIZAREA PRODUCATORILO R PE CATEGORII DE PRODUSE
Categorie de produse Nr. produse
Produse lactate 1.073
Produse din carne 728
Produse panificatie 492
Miere 7
Bauturi alcoolice 231
Bauturi nealcoolice 9
Conserve din legume si fructe 79
Alte produse alimentare 65
Total 2.684
Sursa: MADR

28La datele respective s-au adaugat in 2014, 20 de produse de panificatie si din carne ,
in 2015 , 73 produse din carne si panificatie , in 2016 , 28 produse din lapte si carne , iar in
2017 , pana in momentul actual , 2 produse de panificatie.Astfel la ora actuala exista peste
2800 produse alimentare traditionale romanesti inregistrate la MADR (foto 12.2.3).
Foto 12.2.3  produse alimentare traditionale
 Nu intotdeauna mediul in care i si desfasoara activitatea intreprinderile care realizeaza
 produse alimentare traditionale ofera conditii favorabile procesului de productie.Orice
intreprindere pentru a obtine performanta trebuie sa aiba capacitate a sa se adapteze la
conditiile mediului extern.Mediul extern al intreprinderilor producatoare de alimente trebuie
sa aiba urmatoarele carecteristici:
Furnizorii de mărfuri,  spre deosebire de furnizorii întreprinderilor din alte domenii de
activitate, nu pot avea decât o poziționare locală, comună cu întreprinderile
 producătoare de ase menea produse. Ace st lucru generează o serie de restricții, limitări
și dificultăț i suplime ntare în aprovizionarea cu materiile prime din care se realize ază
 produsele alimentare tradiționale, precum insuficien ța cantitativă ș i neuniformitatea
calităț ii
Prestatorii de servicii trebuie să dispună de o serie de instalaț ii, spa ții frigorifice și
mijloace de transport speciale pentru a păstra integritatea ș i calitatea produselor
alimentare tradi ționale pe drumul lor de la producători până la consumatori.
Furnizorii de forță de muncă au o influență considerabilă asupra întrepr inderii
Specifică întreprinderilor producătoare de alimente tradiț ionale din România este și
dificultatea recrutării și angajării personalului calificat î n meseriile din industria

29alimentară, datorită faptului că sistemul românesc de învățământ postrevoluț ionar a
renun țat la î nvățământul profesional.
Organismele pu blice constituie o com ponentă importan tă a mediului întreprinde rii. .
Întreprinderile din sectorul produselor alimentare tradi ționale, în plus fa ță de
întreprinderile din alte secto are de activitate trebuie să se supună și controlului
Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Mediul demografic din România, cu o natalitate aflată în scădere continuă, va crea
unele probleme privind cererea de produse alimentare tradi ționale.
Mediul economic este constituit din ansamblul elementelor care compun viața
economică a spațiului în care activează întreprinderea.
În condi țiile unui nivel redus al veniturilor popula ției din România, alimentele
tradiționale sunt mai de grabă produs e de lux, la care a re acces numai o parte redusă a
 popula ției.
Mediul tehnologic are cea mai mică influență asupra întreprinderilor producătoa re de
alimente tradi ționale deoarece Ordinul nr. 724 din 29 iulie 2013 privind atestarea
 produselor tradiționale, interzice aplicarea inovaț iilor tehnologice la realizarea
 produselor tradi ționale.
Aceste prevederi legale au ca efecte păstrarea tradiț iei tehnologice și blocarea
accesului inova țieiși progresului tehnologic, men ținerea caracterului manufacturier al
 produselor alimentare tradiționale, performan țe economice mai modeste, generate de o
 productivitate a muncii mai scăzută, de costurile de producț ie mai mari și de limitarea
nivelului produc ției prin pârghii administrative și nu ca urmare a cerin țelor pie ței.
Mediul juridic din România ne arată că realizarea ș i comercializarea produselor
alimentare tradi ționale este un domeniu foarte strict reglementat și cu stabilitate
 precară.
Mediul natural intră tot mai mult în preocupările tuturor întreprinder ilor ș i vizează în
general, problemele de poluare și de protecție a acestuia. Condiț iile pedoclimatice pe
care le oferă mediul înconjurător din România sunt foarte favorabile pentru realizarea
unor can țități mari de produse alimentare tradi ționale cu o calitate excep țională.
Studiul asupra intreprinderilor producatoare de alimente traditionale di n Romania
reprezinta o problema deosebit de importanta.Aceste intreprinderi gene reaza oferta pe piata
de produse alimentare traditionale romanesti.Cele mai multe produse atestate sunt cele din
carne , urmate de cele lactate , de cele de panificatie si ce cele din legume si fructe.Cele mai

30 putine produse atestate fac parte din categoria bauturilor alcoolice.Produ catorii care fabrica
 produse alimentare traditionale romanesti sunt intreprinderi mici organizate sub diferite
forme juridice (PFA , SRL,II).Avand uneori o productie limitata c antitativ tr ebuie sa gaseasca
modalitati de vanzare a produselor.
Producatorii de produse traditionale si ecologice considera ca vanzarea directa este
ceea care se adapteaza cel mai bine la structura lor de product ie agricola.
La inceput producatorii agricoli aleg vanzarea directa in targuri oca zionale. Targurile de
 produse traditiona le si ecologice se tin in toate judetele tarii, in marile orase resed inta de judet
sau in micile orase cu ocazia unor evenimente culturale, religioas e sau traditionale.
Sunt cunoscute targurile de la Muzeul Taranului Roman Bucuresti(foto 13.2. 3), Muzeul
ASTRA Sibiu, Targul de Bunatati de la Ploiesti, Sinaia sau Cam pina, Targul de la Romexpo
Bucuresti, Targul de la Ministerul Agriculturii, Targurile de agr icultura INDAGRA
Bucuresti, AGRARIA Cluj, BUCOVINA Suceava, AGROMALIN Ara d, etc. Participa in
general cei care realizeaza produse dupa retete consacrate, produs e traditionale, dar si
 produse ec ologice, care si-au c astigat un bine meritat renume.
Foto 13.2.3 Targul de produse la Muzeul taranului roman Bucures ti
Al doilea pas pentru producatori este vanzarea directa in piete permanente cu sectoare
 pentru produse taranesti la taraba si la standuri special amenajate. Marile piete municipale au

31amenajari pentru o gama larga de produse lactate, de carne, legume, fructe, produse de
 panificatii, flori, arbori arbus ti, etc.
Tot in piete si in marile cartiere din orase, cei care s-a u dezvoltat indeajuns au trecut
la al treilea p as, respectiv vanzarea prin magazinele proprii(foto 14.2.3).
Foto 14.2.3  Imagini magazin de produse traditionale
Pentru aprovizionarea lor, deschise in mai multe locatii, producatori i si-au diversificat
gama de produse si au trecut la o organizare mai buna a activitatil or de procesare, depozitare
si distributie, dar si la i nvestii pe masura.
Cei mai cunoscuti producatori de produse ecologice si traditionale au tr ecut la pasul al
 patrulea, respectiv la livrarea directa la domiciliu consumatorului, fie prin reteaua de
magazine online, fie prin li vrarea cosului saptamanal pe baza de comanda.
Al cincelea pas la care vor sa ajunga majoritatea producatorilor este vanzarea directa
din ferma(foto 14.2.3), care este de fapt cea mai interesanta. Pentru a parcurge acesti pasi este
necesar ca producatorii sa castige suficienta incredere din parte a consumatorilor. Este de
asemenea important ca fermele ecologice si de produse agroalimenta re traditionale sa fie
atractive, bine organizate, sa ofere produse de calitate si gustoa se, si de o mare diversitate pe
 parcursul intr egului an. Pe langa seriozitate, abilitati de comunicare, producatorii trebuie sa
ofere si servici complementare (agroturistice, agropedagog ice, sociale, etc.).

32Foto 15.2.3.  Vanzare direct de la ferma
2.4. Studiul concurent ilor produselor alimentare traditionale
In urma unei analize efectuata asupra concurentilor pe care ii pot avea intreprinderile
din sectorul produselor alimentare traditionale , acestia pot fi gr upati in mai multe categorii:
Concuren ții reprezenta ți de către întreprinderile din România care au obț inut atestatul
 pentru produsele alimentare tradiționale pe care le fabrică. Această categorie de
concuren ți este cea mai numeroasă și nu ar trebui să ridice probleme f oarte mari
 pentru producătorul autohton de produse alimentare tradiț ionale.
Concuren ții reprezenta ți de către întreprinderile din Uniunea Europeană care produc ș i
vând în România produse alimentare tradiționale din țările lor, prin intermediul
lanțurilor de hipermarketuri.
Concuren ții reprezenta ți de către întreprinderile din România care realizează produse
alimentare obi șnuite pentru a satisface acelea și nevoi de hrană.
Concuren ții reprezenta ți de către întreprinderile din exteriorul României care
realizează produse alimentare obișnuite pentru a satisface acelea și nevoi de hrană,
Concuren ții care practică o concurență neloială, utilizând diverse metode nelegale
 pentru a obține avantajul competitiv pe piață,precum oferirea unor informatii
incorecte despre caracterul tradi țional al produselor, fără ca acestea să fie atestate ș i
înregistrate în Registrul Na țional al Produselor Tradi ționale; folosirea pe etichete sau
 pe ambalaje ori pentru p ublicitatea produselor alimentare a unor termeni care induc

33consumatorului ideea falsă de produ s fabricat dupa metode ș i rețete tradi ționale,
chiar dacă a fost fabricat în regim industrial; folosirea denumirii de “produs
tradițional” pentru produse alimentare fabricate dupa tehnologii industriale,
standardizate;vâ nzarea produsului sub o altă denumire de cât cea c u care este
înregistrat produsul in Registrul național al produseor tradi ționale; practicile
incorecte ale comercian ților în rela ția cu consumatorii etc.
Un alt tip de clasificare a concurentei pe piata produselor alimentare tr aditionale poate
fi urmatorul:
concurența dintre formatele cash & carry și super/hypermarketuri/disc ounteri;
concurența dintre formatele cash & carry si micile magazine de comerț cu
amănuntul;
concurența dintre hyper/supermarketuri/discounteri si micile magazine
decomerțcua mănuntul (comerțtradiț ional);
Economistii analizeaza structura pietei pentru a intelege modul in care furnizorii
raspund cererii consumatorilor, precum si mobilitatea cu care sunt folosite resursele.
Cele doua extreme ale structurii pietei, frecvent folosite in aceasta analiza, sunt:
concurenta perfecta
concurenta imperfecta
monopolul pur
Aceste doua forme au caracteristici diametral opuse si corespund urmatoarelor
situatii:
in cazul concurentei perfecte exista multi vanzatori ai aceluias i tip de produse, nici
unul dintre acestia neputand sa stabileasca pretul;
in cazul monopolului pur, un singur vanzator detine controlul intregii piete, de ci si al
 pretului.
Concurenta perfecta
Atunci cand numarul cumparatorilor si al vanzatorilor unui anumit tip de produs este
suficient de mare, pretul acestuia este considerat ca fiind dat . Toti participantii pe piata
respectiva sunt considerati primitori de pret, deoarece ei nu pot, ni ci singuri, nici in grup, sa-l
stabileasca sau sa-l modifice.
Deci, in aceasta situatie, pretul nu se afla sub controlul primitorilor de pret, depinzand
numai de nivelul ofertei si al cererii. Nici un consumator nu va re usi sa cumpere la preturi
mai mici decat pretul pietei. Pe de alta parte, nici un producat or nu va putea vinde la preturi

34mai mari decat pretul pietei, deoarece consumatorii isi pot procura bunurile mai avantoj, de la
alti ofertanti.
Primitor de pret este deci vanzatorul (cumparatorul) care consider a pretul pietei ca
fiind dat.
 fig.1.2.4  Curba cererii firmei unei organizatii perfect conc urentiale
Curba CC' a cererii pe o piata cu concurenta perfecta este orizontala (figura1.2.4).
Indiferent de cantitatea vanduta, firma va obtine pretul pietei P0. Alura orizontala a
curbei cererii reprezinta caracteristica esentiala a concur entei perfecte.
O piata caracterizata printr-o concurenta perfecta indeplineste patru conditii:
existenta unui numar mare de firme primitoare de pret;
toate organizatiile de pe piata respectiva trebuie sa realizez e acelasi tip de produs.
Produsele sunt diferentiate.
toti cumparatorii trebuie sa detina informatii precise, pentru a putea fi siguri ca
 preturile produselor realizate de diferiti concurenti din ramura respectiva sunt intr-
adevar identice.
libera intrare pe piata ca si libera iesire de pe piata.
Concurenta imperfecta
Concurenta perfecta reprezinta numai una dintre extremele structuri i de piata. Alaturi
de organizatiile perfect concurentiale, pe piata coexista alte t rei tipuri de organizatii:cele
aflate in concurenta monopolistica, oligopolul si monopolul pur, acesta din ur ma
reprezentand cealalta extrema a structurii de piata.

35O firma imperfect concurentiala este aceea care exercita un oarecare control asupra
 pretului produselor s ale.
Conditiile in care firma poate detine controlul asupra pretului sunt ur matoarele:
fiecare firma detine un segment de piata important;
fiecare firma produce un bun care se diferentiaza de cele ale c oncurentilor;
O organizatie imperfect concurentiala raspunde la cel putin una dintre cele doua
cerinte.
Pentru a intelege de ce aceste doua trasaturi permit unei organiza tii sa controleze
 pretul produselor, sa analizam ce se intampla cu o firma care fabrica cea mai mare parte a
 productiei care se vinde pe piata – de exemplu o intreprindere producatoare de otel. Prin
 pozitia pe care i-o confera importanta segmentului de piata pe care il detine, aceasta poate
manevra pretul pietei, prin modificarea nivelului productiei proprii. I n situatia in care acesta
intreprindere si-ar reduce productia, cantitatea de otel oferita pe piata ar scadea uficient astfel
incat pretul otelului sa creasca. Invers, cresterea productiei ar deterina reducerea pr etului.
Controlul asupra pretului il poate detine si o organizatie care s e adreseaza unui
segment mic de piata, dar care ofera un produs care diferentiaza net de cele ale concurentilor.
Sa luam exemplul unui restaurant de tip fast-food, de exemplu al unuia di n reteaua
Mc Donald's. Desi meniurile oferite sunt aceleasi in toate restaurantele din acesta retea, ele se
diferentiaza fata de cele ale altor tipuri de restaurante.
Daca o parte a clientilor prefera acest gen de servicii si produse, pretul lor poate creste
 putin, fara a determina reducerea vanzarilor. Daca, dimpotriva, pretul s-ar reduce putin,
numarul de clienti ar creste.
Am vazut ca cererea pentru produsele organizatiilor perfect concurent iale este perfect
elastica, deoarece acestea nu detin controlul asupra pretului. Alur a curbei cererii in cazul
concurentei perfecte este deci orizontala. In cazul firmelor im perfect cncurentiale, alura
curbei este descedenta, datorita celor doua posibilitati existent e: fie de a creste pretul si de a
vinde o cantitate mai mica, fie de a reduce pretul si de a vinde o cantitate mai mare.

36Figura 2.2.4 ilustreaza acest lucru. Curba cererii in conditiil e concurentei imperfecte
Din figura se poate observa ca o organizatie care actioneaza in condi tii de concurenta
imperfecta, pentru a-si putea mari pretul de la P0 la P2, trebui e sa-si reduca productia de la
Q0 la Q2. Invers, daca doreste sa-si mareasca productia de la Q 2 la Q0, trebuie sa-si reduca
 pretul de la P2 la P0.
 Monopolul pur
Monopolul pur se afla fata de concurenta perfecta la extrema opusa a structurii pietei.
In situatia monopului pur nu exista concurenta.
Asa cum ii arata si numele, combinatia a doua cuvinte grecesti m on si polein (singur
si vanzator), monopolul este unicul ofertant de pe o anumita piata, intr area altor firme fiind
restrictionata legal sau pe alte cai. Prin urmare, monopolul si ramura coincid.
Monopolurile pot fi proprietate de stat sau particulara. Desi monopolul detine
controlul intregii piete, si poate astfel stabili pretul, curba c ererii ii limiteaza posibilitatile de
vanzare si veniturile. Daca totusi pretul creste prea mult, ce rerea poate disparea. Pentru
sporirea volumului vanzarilor, pretul trebuie redus.
Controlul monopolistului asupra pretului si a veniturilor consta in studiere a
elasticitatii cererii. La randul ei, elasticitatea est e conditionata de existenta marfurilor
substituibile. De aceea, pentru monopolist este vitala blocarea int rarii concurentilor pe piata.
Cele mai importante bariere in calea intrarii altor firme pe piata sunt secretul de
 productie, tehno logia speciala, c ontrolul asupra materiilor pr ime cheie, breve tul.

37Desi avantajele pe piata ale monopolului sunt indiscutabile, el este obligat totusi sa
tina seama de legea cererii. Pretul si cantitatea ceruta fiind invers proportionale, cu cat va
creste pretul, cu atat va scadea cantitatea vanduta. Deoarece detin controlul asupra pietei,
monopolurile pot cauta si stabili ombinatia cea mai profitabila intr e pret si cantitatea vanduta,
combinatie care maximizeaza diferenta dintre veniturile totale si costurile totale, deci profitul.
Din acest motiv, monopolurile au fost denumite si cercetatori de pre t.
Cercetatori de pret sunt acele o rganizatii care detin puterea de monopol, putand stabili
 pretul.
In cazul monopolului, curba cererii coincide cu cea a ramurii, avand o traiectorie
descedenta. De aceea, venitul marginal este mai mic decat pr etul cu care se vinde fiecare
unitate de productie suplimentara. Conducerea monopolului stie ca productia suplimentara
reduce venitul obtinut de pe urma acesteia, deoarece pretul scade pe masura reducerii cererii.
Figura 3.2.4. prezinta relatia dintre venitul marginal (VM), pretul (P) si venitul total (VT), in
cazul in care cererea este descrescatoare. Cu cat cerere a este mai putin elastica, fiecare unitate
 produsa sup limentar va determina reducerea mai ma re a pretului si, dec i, a venitului.
Cererea, venitul total si venitul marginal  fig 3.2.4.
La orice nivel al productiei, cu c at cererea es te mai putin elastica, cu atat cu rba VM a
venitului marginal se plaseaza mai jos in comparatie cu cea a c ererii.
Fiind data o anumita curba a cererii, venitul marginal scade cu at at mai mult sub
nivelul pretului, cu cat productia este mai mare.
Peste o anumita productie la cresterea vanzarilor costurile cre sc mai repede decat
veniturile, le depasesc si apar pierderi din ce in ce mai mari . Ca urmare, venitul marginal
devine negativ. Deci, asa cum reiese din fi gura 3.2.4., venitul total incepe sa scada.

38Atunci cand pretul nu asigura recuperarea cheltuielilor variabile pe termen scurt,
monopolistul decide incetarea temporara a oferirii de produse, iar da ca pretul este mai mic
decat cheltuielile medii totale pe termen lung,monopolul paraseste piata.
Spre deosebire de firmele perfect concurentiale, care accepta pretul stabilit in functie
de cerere si oferta, monopolul este un cercetator de pret. Fiind singurul ofertant de pe piata, el
ajuta sa se stabileasca pentru produsul sau acel pret care ii m aximizeaza profitul. Spre
deosebire de firma perfect concurentiala, care isi stabilest e pretul la nivelul costului marginal,
monopolul isi va maximiza profitul, practicand preturi mai mari. Cr esterea pretului peste
nivelul costului marginal reprezinta o masura a puterii de monopol.
Pretul care maximizeaza profiturile se obtine prin controlul asupra cantitatii oferite.
Cantitatea aleasa spre a fi oferita pe piata de monopol va fi a ceea la care costul
marginal este egal cu venitul marginal.
2.4. Studiul clientilor produselor alimentare traditionale
Prin comparatie, rezultatele cercetarii realizate de compa nia Exact Cercetare si
Consultanta arata faptul ca 92% dintre consumatori se asteapta ca produsul traditional sa fie
obtinut din materii prime traditionale romanesti, iar 84% se aste apta ca inclusiv modul de
 prelucrare/produc tie sa aiba la ba za un procede u traditional romanes c(foto 16.2.4).
Foto 16.2.4  Framantatul painii manual

39Cu alte cuvinte, majoritatea consumatorilor considera ca un produs tre buie sa
indeplineasca simultan cele doua criterii pentru a fi considerat t raditional. Altfel spus,
alimentele de genul "jumari de porc" realizate din carcase de porc importate din Argentina si
topite in regim industrial nu sunt asociate de consumator cu notiunea de traditional. La fel
cum nu sunt asociate acele produse care in mod obisnuit sunt prelucrate prin procedee
industriale, cum ar fi apa minerala carbogazoasa, berea etc. M ai putin importante pentru el
sunt criteriile ce tin de modalitatea de comercializare (de unde reiese ca acesta se asteapta sa
regaseasca aceste produse si in comertul modern, nu doar in targuri si piete), dar si criteriile
legate de producatori, consumatorul fiind prea putin interesat (20%) daca produsul este
realizat doar de persoane particulare. Conform acestui studiu, princ ipalele criterii pe care
trebuie sa le indeplineasca un produs alimentar pentru a fi considerat traditional romanesc
sunt absenta conservantilor si a E-urilor (29%), reteta traditional a (27%), sa fie natural,
obtinut cu ingrediente naturale (23%), sa fie mentionata zona in care a fost produs initial
(17%).
Cele mai importante atribute asociate produselor traditionale, in baza studiului realizat
de Exact Cercetare si Consultanta, sunt: gustul – produsele traditi onale sunt mai gustoase
decat produsele alimentare obisnuite; modul de comercializare – ar trebui sa fie vandute si in
hipermarketuri si supermarketuri in spatii special destinate, nu doa r in targuri si piete; sunt
mai sanatoase decat produsele obisnuite si sunt mai hranitoare decat produsele alimentare
obisnuite. Atributele asociate la nivel mediu, sunt legate de aspec tul produselor (sunt mai
apetisante decat produsele alimentare obisnuite), dar si cele le gate de pret, cei mai multi
afirmand ca sunt mai scumpe decat produsele alimentare obisnuite.
Profilul cumparatorului cu afinitate semnificativa pentru produsele t raditionale
cuprinde persoanele cu varsta intre 35-54 ani, angajati cu functie de conduc ere sau studii
superioare.(cites te studiul integral…)
Femeile si cei care locuiesc in orase mici (sub 50.000 de locuitor i) cumpara mai des
ali mente traditionale romanesti decat restul cumparatorilor.
O alta companie de cer cetare – Unlock Market Research – a r ealizat in luna martie
 pentru revista Piata o cercetare cantitativa al carei rezultat este in parte similar concluziilor
anterioare. Atunci cand sunt rugati sa se gandeasca spontan la ce ins eamna un produs
traditional, 47% dintre consumatori mentioneaza specificul zonal/regional al produselor drept
 principalul atribut definitoriu, ingredientele naturale (31%) si ret etele traditionale (30%) fiind
urmatoarele clasate. Astfel, definitia care maximizeaza intelegerea conceptului de produs
traditional in randul consumatorilor, atingand 96% dintre acestia, si c are limiteaza totodata

40numarul de caracteristici definitorii utilizate, cuprinde urmatoa rele atribute: produse mai
sanatoase decat celelalte produse similare; produse obtinute/prelucr ate prin procedee
traditionale; produse realizate de catre producatori autohtoni/nationali . Cercetarea cantitativa
realizata de Unlock indica ingredientele traditionale ca factor pr imordial in definirea
 produsului traditional, precum si modul de prelucrare al acestora si retetele utilizate. Pe de
alta parte, diferentierea clara a produselor in cadrul categorie i din care fac parte nu este
 privita ca un a tribut definitoriu pentru un prod us traditional. (citeste studiul integral…)
La nivelul Uniunii Europene, produsele traditionale, modalitatile de c ertificare si
conditiile general impuse sunt prevazute in Regulamentul CE nr. 509/20.03.2006 a l
Consiliului privind specialitatile traditionale garantate din produse a gricole si alimentare si in
Regulamentul CE nr. 1216/18.10.2007 al Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a
Regulamentului CE nr. 509/2006 al Consiliului. Pornind de la cele doua documente , fiecare
stat membru a adaptat propria legislatie atat la cea europeana, cat si la conditiile proprii
generate de cerintele consumatorilor.
Astfel, in Germania, trei landuri au adoptat un regulament special care diferentiaza
 produsele traditionale industriale, pe categorii, prin: ingrediente, reteta, modul de prelucrare
si cantitatea de conservanti. In acest fel, produsele traditional e taranesti de casa au o eticheta
ce le evidentiaza fata de produsele traditionale industriale, in t imp ce produsele traditionale
cu conservanti si aditivi, pentru prelungirea termenului de garantie, a u o eticheta speciala, fie
ca sunt obtinute in gospodaria taraneasca sau sunt prelucrate industria l. In Austria, produsele
traditionale taranesti de casa au un regim special de comercial izare si etichetare fata de
 produsele traditionale taranesti industriale, care sunt comercializate in regimul normal al
alimentelor.
In Olanda, fermele care au instalatii proprii de preparare a br anzeturilor(foto 17.2.4)
realizeaza doua tipuri de produse sub acelasi brand si pe baza acele iasi retete: un produs
traditional fara conservanti, cu termene de garantie intre 48 de ore si 7 zile, in functie de
sortiment, produs ce este etichetat ca fiind traditional, si un a ltul l a care se adauga conservanti
si are o perioada de garantie intre 30 de zile si trei luni, pe a carui eticheta scrie "produs
realizat dupa reteta traditionala", ceea ce nu inseamna ca est e traditional. Produsele au preturi
diferite si se gasesc alaturate in rafturile magazinelor, consumatorul urmand sa aleaga pe care
il prefera.

41Foto 17.2.4  Fabrica prelucrarea laptelui
In urma cercetarilor referitoare la clienti , analiza efe ctuata asupra acestora a pus in
evidenta faptul ca motivatia consumului de produse alimentare traditiona le este influentata in
 principal de doua motive , respectiv sarbatori si obisnuinta.Ar mai fi obiceiurile mostenite si
alte motive care determina cumparatorii sa se orienteze asupra achizitionarii produselor
alimentare traditionale(tabel 2.2.4).
Tabel 2.2.4  –  sondaj privind perioada de cu mparaturi saptamanala

42Referitor la perceptia cumparatorilor asupra elementelor definit orii ale produselor
traditionale majoritatea sustin ca produsul alimentar traditional trebuie sa fie fabricat dupa un
 proces tehnologic traditional , sa nu contina conservan ti chimici , sa fie realizaat din materii
 prime provenite din zona respectiva(zo na unde isi desfasoara activitatea pr oducatorul), sa se
deosebeasca de alte produse similare , iar o pondere mai mica de consumatori sustin ca
 produsele traditionale trebuie sa fie realizate in gospodariile taranesti.Cu toate acestea, in
Romania , consumul de produse alimentare traditionale este mai redus probabil din cauza
 pretului mai ridicat si de neincrederea consumatorilor in informatiile cuprinse pe eticheta
 produsului.
Cele mai preferate produse alimentare traditionale sunt cele din categoria
 preparatelor din carne , a produselor de panificatie , a produselor lactate si a produselor din
legume si fructe.Cu privire la locul de unde sunt cumparate aceste produse , cercetarile arata
ca cele mai multe sunt de pe piata locala , din minimarketuri , din gospodariile taranesti si
foarte putine din supermarketuri.
In ceea ce priveste pretul produselor alimentare traditionale , un numar destul de mare
de cumparatori sunt dispusi sa plateasca mai mult pentru un produs alimentar traditional.

43CONCLUZII
Până în prezent, sectorul agroalimentar românesc a fost caracterizat de o integrare
scăzută a participanț ilor pe filierele agroalimentare, în special pentru produse cum ar fi
laptele, legumele și fructele. Lipsa informa țiilor despre pia ța agroalimentară, atractivitatea
redusă a asocierii pentru producătorii agricoli, eficacitatea sc ăzută a contractelor dintre
operatorii economici, lipsa instala țiilor de ambalare și etichetare și inexisten ța burselor
agricole func ționale sunt principalele cauze care au determinat gradul redus de i ntegrare pe
 piață a produselor agricole româneș ti.
Piața agroalimentară românească esteîncă departe de performanț ele din celelalte
state membre, ceea ce face ca decalajele de productivitate să devină ș i mai accentuate. Cu
toate acestea, locul ocupat de țara noastră la multe dintre produsele de origine animală ș i
vegetală întăreș te concluzia existen ței unui poten țial de produc ție semnificativ al sectorului
agroalimentar românesc.
Ca urmare a cooperării dintre micii fermieri, vor fi posibile acțiuni inovatoare care nu
 pot fi realizate în afara unei forme asociative. Astfel, vor putea fi dezvoltate noi moduri de
 păstrare a produc ției agroalimentare (pentru cre șterea siguran ței alimentare), produse adaptate
mai bine cerin țelor pie țeiși metode de utilizare a de șeurilor și de epurare a apei, pentru
 protejarea mediului. Sprijinirea cooperării „actorilor” din sectorul agroalimentar în scopul
comercializării produselor în cadrul lanțurilor scurte va facilit a utilizarea modalităț ilor
inovatoare în domeniu și atragerea unor noi categorii de consumatori.
Posibilitatea comercializării produselor alimentare obț inute la nivel local prin lan țuri
scurte și prin pie țe locale va deveni o componentă importantă a sectorului agroalimentar din
România. Astfel, vânzarea dir  ectă a produselor proaspete va reprezenta o sursă importantă de
venit pentru o mare parte dintre micii fermieri.
În concluzie, noua programare oferă premisele unei dezvoltări durabile a pieț ei
 produselor agroalimentare române ști, competitivă la nivel euro  pean și în conformitate cu
standardele de calitate. Prin dezvoltarea de proiecte-pilot, produse , noi practici și tehnologii,
va cre ște valoarea adăugată a produselor agroalimentare ș i forestiere și se va consolida rolul
fermierilor și al silvicultorilor în cadrul lan țului de aprovizionare.
Ideea introducerii unor sisteme de calitate și de promovare a produselor europene a
venit dintr- o necesitate clară: producătorii mici ș i fermierii de l a nivel european și național nu

44au posibilitatea financiară să îș i creeze programe proprii de marketing și astfel, prin lipsa
 promovării acesto ra pe piață, devin victimele propriilor produse de calitate.
Deși cele mai multe dintre statele membre au alocat fonduri pentru a sprijini
 producătorii să ajungă pe piață și să își certifice terenurile, produsele agricole, vinurile etc.,
 producătorii români n u au primit un astfel de sprijin.
În această direcț ie, la nivel na țional există:
schema privind produsele tradi ționale, care con țineși componenta de control, după
modificarea Ordinului nr. 724/1.082/360/2013 privind atestarea produselor
tradiționale, și este definită prin diversitate ș i produse locale, fiind corespondentul
 produselor IGP (ind icație geografică protejată) și DOP (denumire de origine protejată)
de la nivel european;
schema privind re țetele consacrate (cu peste 30 de ani de tradi ție), corespondentul
național al STG (specialităț i tradi ționale garantate), fiind definită prin uniformizarea
 produsului fabric at după un standa rd (rețetă).
Prin sprijinul nerambursabil acordat, FEADR nu a pus accentul pe inves tiții în
infrastructură, ci pe produs. În acest context, în vederea îmbunătăți rii calităț ii produc țieiși a
 produselor europene, prin Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 privind sprijinul pentru
dezvoltare rurală acordat din FEADR se are în vedere promovarea orga nizării lanț ului
alimentar, inclusiv în ceea ce prive ște procesarea și comercializarea produselor agricole,
 bunăstarea anima lelor și gestionarea riscurilor în agricultură. Această priorit ate pune accentul
 pe îmbu nătățirea competitivității producătorilor primari printr  -o mai bună integrare în lanț ul
active de la 1 decemb rie 2015, c ând a intrat în vig oare Regu lamentul (UE) nr. 1144/2014.
 Noul regulament este mult mai cuprinzător, permiț ând accesul mai multor tipuri de produse.
Cu toate acestea, vor fi punctate suplimentar schemele de calitate. Avantajele aduse de a cesta
este că toate proiectele depuse se bucură de condiț ii de egalitate, existând un singur apel
anual cu depunere centralizată, la o nouă agenț ie europ eană, care va avea sediul la
Strasbourg.
Pentru cre șterea competitivității tuturor tipurilor de agricultură și a via bilităț ii
exploata țiilor, noua PAC acordă sprijin fermierilor și grupurilor de fermi eri care participă
 pentru prima dată la schemele de calitate prevăzute în art. 16 din Regulamentul (UE) nr.
1305/2013. Conform acestor scheme, pentru perioada 2014-2020 au fost introduse eleme nte
noi, care privesc beneficiarii, produsele și schemele eligibile în cadrul acestei măsuri:

45„grupuri de fermieri”, ca  beneficiari pentru a participa pentru prima dată la aceste
scheme, și grupuri de producători, pentru activităț i de informare și promovare
sprijinite prin art. 16, alin. (1) și (2) din Regulamentul (UE) nr.1305/2013; • scheme
de certificare a exploata țiilor agricole, pentru produse agricole și alimentare sau
 pentru bumbac , recunoscute d e statele memb re;
schemele de calitate pentru alte scopuri decât consum uman și/sau noi produse care
nu se re găsesc în anexă;
 bumbac, men ționat în mod explicit în art. 16;
anumite produse agricole organice;
anumite produse enumerate în Anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1151/2012;
 băuturile spirtoase cu indicație geog rafică protejată;
denumirile de origine protejată ș i indica ție geografică protejată pentru vinurile
aromatizate;
scheme noi cu men țiunea „calitate facultativă” (de exemplu, „produs montan”)
 prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 privind sistemele din domeniul
calităț ii produselor agricole și alimentare, cu modificările și completările ulterioare;
scheme voluntare de certificare a produselor agricole recunoscute de statele membre
ca aplicând orientările UE privind cele mai bune practici pentru si stemele de
certificare voluntară a produselor agricole ș i alimentare;
activităț i de informare și promovare, urmate de sprijin din partea statelor membre
 pentru intrări noi în sistemele de calitate protejate eligibil e. În concluzie, sistemele de
calitate le oferă fermierilor și producătorilor oportunităț i pentru a accesa pie țele
globale și instrumente corespunzătoare de identificare, dar și posibilitatea promovării
acelor produse ale căror caracteristici specifice sunt proteja te la nivel naț ional și
european. În această din urmă direcț ie, se impune asocierea fermierilor și a
 producătorilor în organizaț ii care să valorifice în comun zestrea locală ș i/sau
națională și să asigure creș terea valorii produselor respective pe pia ță.