1 1. MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI 1.1. DefiniŃie. Necesitate Managementul clasei de elevi este un domeniu de cer cetare în știinŃele educaŃiei care… [619918]

1 1. MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI

1.1. DefiniŃie. Necesitate
Managementul clasei de elevi este un domeniu de cer cetare în știinŃele
educaŃiei care studiază perspectivele de abordare a clasei de elevi și structurile
dimensionale ale acesteia, în scopul asigurării con duitelor corespunzătoare
pentru desfășurarea procesului de predareGînvăŃareG evaluare (RomiŃă Iucu –
„Managementul clasei de elevi”, ed. Polirom, 2006).
Managementul clasei nu se confundă cu didactica sp ecialităŃii care te
învaŃă cum să predai o anumită disciplină de învăŃă mânt.
Cei mai mulŃi membri ai societăŃii consideră că a fi profesor înseamnă „să
știi carte, cât mai multă carate”. Dacă aprofundezi acest aspect, constaŃi că „a ști
carte” este o condiŃie esenŃială pentru profesor, d ar nu suficientă, deoarece
profesorul este specialist în domeniu, dar și pedag og care stăpânește bine
știinŃele educaŃiei. Specialiștii în educaŃie au de monstrat că în procesul învăŃării
se crează o serie de relaŃii între elevi, care pot influenŃa pozitiv sau negativ
învăŃarea.
Gilbert Leroy apreciază că mediul în care se dezvo ltă copilul influenŃează
evoluŃia acestuia, iar comportamentul său depinde î n mare măsură de natura
relaŃiilor cu partenerii (G. Leroy – „Dialogul în e ducaŃie”, EDP, București,
1974).
În școală, mediul acesteia are influenŃe asupra de zvoltării elevilor, iar
comportamentul lor rezultă în mare măsură calitatea relaŃiilor dintre elevii școlii
și ai clasei.
În legătură cu rezultatele elevilor la nivelul cla sei, J. Wittmer consideră că
aceste relaŃii determină evoluŃia atitudinilor, a c onduitelor precum și calitatea
cunoștinŃelor însușite (J. Wittmer G Pour une revolution pedagogique , PUF,
Paris, 1978).

2 Rezultă din cele prezentate mai sus că în exercita rea profesiei didactice
este necesar să cunoști și să orientezi relaŃiile d intre elevi în scopul asigurării
candidaŃilor pentru desfășurarea procesului de învă Ńare și educare.

1.2. Rolurile managerului clasei
În procesul de formare, cadrul didactic este figur a centrală pentru elevi.
Această poziŃie nu se primește de undeva, ci se câș tigă. Există profesori cu
pregătire știinŃifică și pedagogică incompletă, car e nu sunt consideraŃi ca
elemente reprezentative pentru elevi.
InfluenŃa educativă exercitată de manager asupra c lasei de elevi este
determinată de modul în care acesta își îndeplineșt e rolurile manageriale.
Acestea sunt:
/head2right Planificarea
Profesorul planifică întreaga activitate de formare și educare a elevilor în
funcŃie de idealul educaŃional prevăzut în Legea în văŃământului, de obiectivele
urmărite și de particularităŃile grupului clasei.
/head2right Organizarea
Întreaga activitate a clasei de elevi este organiza tă de profesor, cu
consultarea membrilor grupului și cu delegarea resp onsabilităŃilor în rândul
elevilor. Participarea la organizarea muncii a elev ilor clasei conduce la o
atitudine pozitivă a acestora faŃă de obiectivele u rmărite și îi motivează pentru
îndeplinirea lor.
/head2right Comunicarea
Comunicarea cu elevii este esenŃială. Ea trebuie în Ńeleasă ca proces ce se
desfășoară de la profesor la elev, de la elev la pr ofesor și între elevi. RelaŃiile
dintre emiŃător și receptor sunt deschise, sincere, nestresante, pentru ca mesajul
să fie bine perceput și liber acceptat. Calitatea c omunicării influenŃează climatul
din interiorul grupului, care, la rândul lui, influ enŃează procesul învăŃării.

3 /head2right Conducerea
În calitate de manager al clasei, profesorul conduc e activitatea de formare și
educare a elevilor. Durkheim folosește pentru denum irea acestei activităŃi
termenul de „dirijare” (RomiŃă Iucu – „Managementul clasei de elevi”, ed.
Polirom, 2006), în sensul că profesorul este dirij or, dar orchestra care
interpretează cântecul este clasa de elevi. Stiluri le de conducere adoptate Ńin de
profesor, dar și de particularitatea grupului.
/head2right Coordonarea
Coordonarea activităŃii clasei presupune asigurarea legăturilor dintre
obiectivele clasei și cele ale membrilor grupului, coerenŃa acestora și
repartizarea sarcinilor în funcŃie de tipul de lucr u, evitarea consumului inutil de
timp sau a pierderilor.
/head2right Îndrumarea
Profesorul este principalul îndrumător ale elevilor în procesul învăŃării. Pentru
aceasta, profesorul trebuie săGși cunoască bine ele vii și săGi îndrume în funcŃie
de problemele fiecăruia, deoarece îndrumările cu ca racter general, „bune pentru
toŃi”, sunt destul de rare. În funcŃie de îndrumări le primite, elevul își formează
comportamente care îl ajută sau nu să se integreze în activitatea de învăŃare.
/head2right Motivarea
Unul din rolurile principale ale profesorului ca ma nager al clasei este motivarea
elevilor pentru învăŃare, încât aceasta să nu fie d oar o obligaŃie, ci o dorinŃă care
vine din interiorul fiecăruia. În domeniul educaŃie i, insistă pe necesitatea
manifestării unor comportamente nu doar pe aspectel e coercitive.
/head2right Consilierea
Consilierea elevilor se manifestă pe diferite planu ri în afara celui care
vizează învăŃarea. Astfel, profesorul este pregătit să ofere consiliere în domenii
ca orientarea școlară și profesională, cunoașterea personală și a grupului,
orientare centrală, aprecierea valorilor, a conduit elor etc.

4 /head2right Controlul
Controlul este necesar în orice activitate și indif erent de vârsta și
experienŃa celor controlaŃi. Profesorul controlează dacă se îndeplinesc sarcinile
didactice și cum se realizează ele, nivelurile de p erformanŃă la care se
îndeplinesc obiectivele stabilite etc. Controlul ur mărește să regleze activitatea
din timpul desfășurării ei.
/head2right Evaluarea
Evaluarea se realizează după parcurgerea unor etape mai mici sau mai
mari și cu folosirea unor instrumente specifice. Ev aluarea se desfășoară în trei
etape distincte: măsurarea, analiza rezultatelor și măsuri ameliorative.
Instrumentele de evaluare se construiesc în funcŃie de obiectivele urmărite. Dacă
instrumentele de evaluare au fost întocmite și apli cate corect, avem informaŃii
clare, obŃinute pe baze știinŃifice, care să stea l a baza deciziilor cele mai
potrivite privind dezvoltarea clasei de elevi.

În sistemul de învăŃământ, rolurile profesorului se exercită direct asupra
elevilor. Între cei doi actori nu se interpune altc eva. De asemenea, profesorul Organizarea
Rolurile
managerului
clasei
Planificare
a
Comunicarea
a
Conducerea
Coordonarea
Îndrumarea Motivarea Evaluarea
Controlul
Consilierea

5 trebuie să fie conștient că în educaŃie rezultatele nu se pot recondiŃiona și că
influenŃa lui asupra elevilor este hotărâtoare.

2. COMPETENłE MANAGERIALE
2.1. CompetenŃe. Concept
Conceptul de competenŃă este greu de definit, de a ceea au apărut multe
interpretări prin care se încearcă o apreciere de e senŃă a termenului. Cu toate
acestea, pe baza experienŃei obŃinute până acum și a studiilor efectuate se poate
trage concluzia că educaŃia este cea care influenŃe ază mai mult procesul de
formare a competenŃelor. Angajarea pe posturi și de zvoltarea în carieră depind
de mulŃimea competenŃelor și de gradul exercitării lor, de aceea piaŃa muncii ar
trebui să facă distincŃie între competenŃe și incom petenŃe.
Specialiștii au demonstrat că omul se poate naște cu anumite competenŃe,
dar ele se concretizează în procesul de educaŃie. C rearea de competenŃe conduce
la manifestarea de satisfacŃii, ceea ce transformă individul din cel izolat, fără
obiective, întrGun individ dinamic, activ, cu persp ectivă, creativ.
CompetenŃele pot fi împărŃite în competenŃe umane și competenŃe
profesionale, dar și în competenŃe de bază, compete nŃe pentru angajări,
competenŃe antreprenoriale, competenŃe manageriale, competenŃe sociale etc.
2.2. CompetenŃă umană
În educaŃie, ca și în alte domenii de activitate, se poate vorbi despre
necesitatea competenŃei umane, exprimată prin capac itatea de a fi om. Omul este
apreciat pentru valoarea și comportamentul său. Com petenŃa de a fi om se
demonstrează printrGo serie de capacităŃi, dintre c are am selectat câteva,
considerate necesare pentru cei care lucrează în do meniul educaŃiei:
– capacitatea de ascultare este necesară pentru profe sorul manager de
clasă; ea trebuie să se manifeste în relaŃiile cu e levii, părinŃi și colegi;

6 – capacitatea de aGi accepta pe cei din jur așa cum s unt. De multe ori ne
lăudăm cu capacitatea de aGi accepta pe cei din jur ul nostru, dar numai
pe aceia care se încadrează în cerinŃele noastre;
– capacitatea de a ierta; nu înseamnă a trece cu vede rea greșeli grave, ci
presupune o atitudine care asigură depășirea unui m oment mai greu;
– capacitatea de a nu abandona în faŃa greutăŃilor. Î n cariera didactică
este de mai multe ori copleșit de greutăŃi. Dacă nu au capacitatea de ale
depăși, are de suferit activitatea didactică;
– capacitatea de a observa atât neajunsurile cât și r ealizările. Mai sunt
profesori care nu observă la elevi, în special la c ei careGi crează
probleme, decât neajunsurile. Dacă vrei săGi recâșt igi, trebuie să le
observi și să le apreciezi realizările acestora, in diferent cât ar fi de
lipsite de importanŃă;
– capacitatea de a respecta pe ceilalŃi. O primă cons ideraŃie este aceea de
aGi respecta așa cum sunt ei. În educaŃie, ca și în alte domenii, nu poŃi
fi respectat, dacă nu respecŃi. În momentul în care elevii vor simŃii căGi
respecŃi, te vor respecta și ei. A respecta nu înse amnă a ierta orice
abatere sau a te face să nu o observi;
– capacitatea de a descoperi cauze, nu numai vinovaŃi . În relaŃiile cu
elevii, atunci când izbucnesc conflicte, sunt pedep siŃi presupuși
vinovaŃi dar conflictul reapare sau se transforma î n cauză educaŃională,
dacă nu se acŃionează asupra cauzelor. Rezolvarea c auzelor poate
anula reapariŃia acelorași conflicte sau crize.
– capacitatea de a spune „Nu știu”. Există în cultura unora idee că a
spune „nu știu” este o rușine așa că ei răspund la orice întrebare chiar
dacă nu stăpânesc termenii, nu cunosc domeniul sau nu au un răspuns
avizat.

7

2.3. CompetenŃe manageriale necesare profesorului
Aceste competenŃe pot fi găsite în formulări difer ite în multe lucrări. Ne
oprim asupra acelor competenŃe care se regăsesc în majoritatea lucrărilor.
CompetenŃa de comunicare – este necesară managerului clasei; fără ea,
profesorul nu poate relaŃiona cu elevii, iar actul învăŃării este viciat. CompetenŃa
de comunicare se manifestă în:
– capacitatea de a selecta calea și mijloacele de com unicare adecvate în
vederea eficientizării demersului managerial;
– capacitatea de a adapta căile și mijloacele de comu nicare la situaŃii
variate;
– capacitatea de a soluŃiona situaŃii conflictuale în urma investigării prin
mediere și negociere, în vederea asigurării unui cl imat de încredere și
responsabilitate în organizaŃia școlară.

Un manager eficient are nevoie de competenŃe psihos ociale care se
demonstrează printrGo serie de acŃiuni ca:
CompetenŃa
umană Capacitatea de
ascultare Capacitatea de
aji accepta pe
cei din jur
Capacitatea de aj
i respecta pe
ceilalŃi Capacitatea de a
spune „Nu știu!
Capacitatea de a
nu abandona în
faŃa greutăŃilor Capacitatea de
descoperi cauze
nu numai vinovaŃi
Capacitatea de a
observa atât
neajunsurile cât și
realizările

8 – valorizarea particularităŃilor individuale și de gr up ale elevilor în scopul,
realizării unor relaŃii deschise, nestresante în ca drul organizaŃiei;
– adaptarea unui comportament adecvat în raporturile cu elevii ca săGi
motiveze să acŃioneze pentru realizarea obiectivelo r organizaŃiei.

Managementul actual, de la orice nivel, impune exis tenŃa competenŃelor
de utilizare a tehnologiilor informaŃionale , care nu înseamnă doar capacitatea de
mânuire a calculatorului ci și o serie de alte cali tăŃi, referitoare la:
– sintetizarea informaŃiilor pentru crearea unei baze de date utile actului
managerial;
– valorificarea informaŃiilor din baza de date în ved erea luării deciziilor în
concordanŃă cu realităŃile specifice mediului educa Ńional;
– utilizarea tehnicilor și tehnologiilor informaŃiona le pentru eficientizarea
activităŃii și asigurarea calităŃii acesteia.

ÎntruGcât managerul clasei conduce un grup de elevi pentru a obŃine
rezultate cu ei, el are nevoie de competenŃe de con ducere și coordonare , pe care
le demonstrează prin:
– proiectarea activităŃilor pe termen scurt, mediu și lung pentru
asigurarea coerenŃei activităŃilor clasei;
– organizarea tuturor activităŃilor desfășurate cu el evii în vederea
realizării obiectivelor clasei;
– coordonarea grupului de elevi pentru obŃinerea rezu ltatelor scontate;
– gestionarea actului decizional prin asumarea răspun derii pentru
obŃinerea de rezultate.
Activitatea managerială de la nivelul clasei presup une competenŃe de
evaluare concretizate în:
– stabilirea obiectivelor și criteriilor de evaluare cu respectarea
principiilor managementului calităŃii;

9 – utilizarea tehnicilor și instrumentelor de evaluare specifice
educaŃiei;
– valorificarea rezultatelor evaluărilor în ameliorar ea relaŃiilor cu
elevii clasei.
Managerul clasei are în grijă și o parte din baza m aterială a școlii. În acest
sens are nevoie de competenŃe de gestionare și admi nistrare a resurselor
materiale și financiare folosite pentru desfășurarea procesului de predare G
învăŃare.
O altă categorie de competenŃe se manifestă în domeniul propriei
dezvoltări profesionale prin:
– evaluarea obiectivă a calităŃii propriei activităŃi ;
– selectarea propriului traseu de formare pentru dez voltarea în carieră,
în concordanŃă cu aspiraŃiile personale și cu speci ficul organizaŃiei.

2.4. CompetenŃe manageriale
CompetenŃele manageriale se reflectă întrGo serie de comportamente ale
managerului clasei de elevi, dintre care am selecta t următoarele:
– obŃine rezultate prin alŃii asumânduGși și responsa bilităŃi pentru
rezultate;
CompetenŃe
manageriale CompetenŃe de
comunicare CompetenŃe
psihosociale
CompetenŃe de
evaluare CompetenŃe care
vizează propria
dezvoltare
CompetenŃe de
utilizare
a tehnologiilor CompetenŃe de
gestionare a resurselor
și administrative
CompetenŃe de
conducere și
coordonare

10 Managerul clasei obŃine rezultate prin elevii săi, dar trebuie să fie
mereu responsabil pentru aceste rezultate;
– ia decizii vizând finalitatea;
Ca manager de clasă, profesorul ia o serie de deciz ii, dar, de fiecare
dată, trebuie să analizeze atent unde duc aceste de cizii, la ce rezultate
și cu ce efecte.
– deleagă responsabilităŃi elevilor; în clasă sunt o serie de
responsabilităŃi îndeplinite de elevi. Profesorul l e încredinŃează celor
care au capacitatea de a le îndeplini.
– are încredere în elevi;
Profesorul își cunoaște bine elevii, are încredere în potenŃialul lor și le
arată acest lucru.
– apreciază elevii în funcŃie de rezultate; Acest com portament este
deosebit de important. Orice abatere din partea pro fesorului duce la
pierderea încrederii elevilor, de aici la vicierea rezultatelor de
comunicare și la alte urmări.
– privește favorabil iniŃiativele elevilor;
Pentru aGi atrage către realizarea obiectivelor cla sei, profesorul
manifestă interes faŃă de orice iniŃiativă a elevul ui, indiferent de
importanŃa acestora. Rămâne importantă, în primul r ând, dorinŃa
elevilor de a realiza obiectivele.
– trece de la autoritatea funcŃiei la autoritatea per sonală ; profesorul
trebuie să fie mereu preocupat de trecerea de la au toritatea celui care
ascultă și este stăpân pe catalog, la autoritatea ce derivă din ca lităŃile
personale: profesionalism, corectitudine, hotărâre, eficienŃă, larg în
vedere etc. viaŃa a demonstrat că cea deGa doua aut oritate este
temeinică, rezistă în timp.
– facilitează cooperarea între elevi;

11 Formarea deprinderilor de lucru în grup și în echip ă e un obiectiv
important în vederea pregătirii elevilor pentru via Ńă.
– este preocupat dacă se îndeplinesc sarcinile didact ice, dar și cum se
îndeplinesc ele;
Numai controlul cantitativ cu privire la îndeplinir ea sarcinilor didactice
este insuficient. Profesorul este mereu preocupat ș i de nivelul calitativ
la care ele se realizează.

3. CLASA DE ELEVI
3.1. DefiniŃie

Elevii cu care lucrează managerul fac parte dintrGu n grup care se numește
clasa de elevi. Analizată din punct de vedere psiho sociologic, clasa în care se
formează elevii este „un grup social unde, ca urmar e a interrelaŃiilor ce se
stabilesc între membrii săi, apare și se manifestă o realitate socială cu consecinŃe
multiple asupra desfășurării procesului instructivG educativ”. (Ion Nicolae –
Comportamente
manageriale ObŃine rezultate prin alŃii
asumândujși
responsabilităŃi pentru ele
Ia decizii vizând
finalitatea
Pr imește favorabil
iniŃiativele elevilor Are încredere
în elevi Deleagă
responsabilităŃi
Apreciază elevii
în funcŃie de
rezultate Trece de la autoritatea
funcŃiei la autoritatea
personală

12 Microsociologia colectivului de elevi , Editura Didactică și Pedagogică,
București, 1974).
Pentru desfășurarea procesului de educaŃie, elevii sunt organizaŃi pe
criterii de vârstă, în funcŃie de repartizarea geog rafică a populaŃiei.
Clasa de elevi poate fi abordată din punct de veder e didactic și
psihosocial.
Din punct de vedere didactic clasa este un cadru în care se produce
învăŃare, se formează priceperi și deprinderi, comp etenŃe în diferite domenii,
care asigură tânărului integrarea cu succes în acti vitatea socială.
Din perspectivă psihosocială , clasa „nu constituie un domeniu static, ci un
câmp dinamic în care se desfășoară jocul unor forŃe multiple: atracŃie,
respingere, afirmare de sine, ascensiune, retragere , suspiciune, pretenŃii, stimă.
Clasa este un grup care are propria taină. Fiecare clasă reprezintă o organizare
dinamică și o structură specifică…” (Kriekomans W. La Pedagogie generale ,
PUF, Paris, 1989).
3.2 Caracteristici ale clasei de elevi
Grupurile, clasa au următoarele caracteristici care le pot particulariza:
G coeziunea;
În funcŃie de modul în care este condusă, în clasa de elevi se pot realiza
(Din Iucu B. RomiŃă – Managementul clasei de elevi , Editura Polirom, Iași,
2006) legături pozitive între membrii săi care să influe nŃeze învăŃarea, precum și
raporturi antagonice care frânează procesul învăŃăr ii. Managerul este cel care
poate asigura coeziunea grupului pentru crearea atm osferei potrivite de asimilare
a informaŃiei și de formare de priceperi și deprind eri.
G autonomia sau dependenŃa;
Elevul se formează cu sprijinul profesorului, dar n u trebuie să rămână
dependent de el și după încheierea procesului de fo rmare. El continuă învăŃarea
cu forŃe proprii, dacă a fost format să devină auto nom.

13 Clasele de elevi se deosebesc între ele prin gradul mai mic sau mai mare de
autonomie de care pot dispune.;
Conformismul sau nonconformismul membrilor;
În funcŃie de felul în care managerul clasei explic ă normele oficiale explicite,
membrii grupului le acceptă sau nu. Dacă managerul insistă numai pe caracterul
restrictiv, fără a pune accent pe necesitatea respe ctării normelor, ele nu vor fi
acceptate de o parte a membrilor grupului. Același lucru se întâmplă și cu
normele specifice grupului, dacă ele nu sunt bine e xplicate. Lipsa de echitate în
acest domeniu duce la formarea de clase întregi non conformiste.
G permeabilitatea sau impermeabilitatea ;
Aducerea unui membru nou în cadrul grupului nu se t ratează cu
superficialitate. Momentul trebuie bine pregătit de manager. Altfel, noul
membru se va integra greu sau va fi mereu izolat;
G stabilitatea sau instabilitatea grupului;
Clasele de elevi se „sudează” greu. Dacă organizare a deja acceptată se
schimbă des, clasa nu mai e un grup în care se dezv oltă relaŃii; ea se împarte pe
grupuleŃe cu obiective și cu atitudini faŃă de învă Ńare diferite. O asemenea clasă
nu poate fi coordonată.
G sintalitatea/personalitatea grupului;
Un grup stabil în care se creează relaŃii trainice devine, cu timpul, un grup cu
personalitate.

14

4. STRUCTURILE DIMENSIONALE ALE CLASEI DE ELEVI
După cum am văzut din definiŃie, managementul clase i se ocupă și cu
structurile dimensionale ale acesteia. Procesul did actic fiind un proces
managerial este determinat de aceste structuri.
4.1. Dimensiunea ergonomică
Dimensiunea ergonomică urmărește: dispunerea mobili erului în sala de
clasă, asigurarea vizibilităŃii și amenajarea sălii de clasă.
Dispunerea mobilierului în sala de clasă nu sGa schimbat prea mult deGa
lungul timpului. Se cunoaște o aranjare a mobilieru lui pe 2G3 rânduri de bănci,
având în faŃă catedra.

coeziune
Caracteristici ale
clasei de elevi sintalitate Autonomia
și
dependenŃa
Conformismul și
nonconformismul
Stabilitate sau
instabilitate Permeabilitate sau
impermeabilitate

15

Acest mod de organizare este potrivit pentru lecŃii le în care predomină
expunerea cadrului didactic, în care strategii educ aŃionale sunt centrate în
special pe profesor. ApariŃia mobilierului de o per soană creează condiŃii pentru
alte tipuri de dispunere a mobilierului . Se cunoaș te așezarea în formă de „U”
care oferă o interrelaŃionare profesorGelev mai bun ă.

Totuși, o astfel de aranjare a mobilierului pe o pe rioadă îndelungată poate
crea probleme elevilor care se uită spre tablă dint rGo parte. Ea poate fi folosită pe
o perioadă mai scurtă.
O altă așezare este în semicerc. În această formă e levii sunt mai aproape
de profesor și privesc tabla și materialele din fa Ńă.
Pentru activitatea pe grupe, se folosește dispunere a mobilierului sub
formă de cercuri

16 Vizibilitatea este o cerinŃă a igienei școlare. Lumina naturală trebuie să
vină din partea stângă a clasei, iar cea artificial ă trebuie să acopere toată
suprafaŃa clasei fără să lase părŃi neluminate sau luminate insuficient.
În legătură cu amenajarea sălii de clasă sGau emis multe păreri, dar fără a
avea de fiecare dată susŃinere știinŃifică, legată de igiena învăŃării. Amenajarea
sălii trebuie să pornească de la faptul că întrGo s ală de clasă supraîncărcată cu
materiale elevul care depune efort intelectual obos ește repede. De asemenea,
avem în vedere ca în sala de clasă să existe o culo are dominantă caldă,
atrăgătoare, care nu agită, nu obosește privirea.
Amenajarea sălii de clasă determină și personalitat ea grupului de clasă.
4.2. Dimensiunea psihologică
Cunoașterea acestei dimensiuni structurale asigură respectarea
particularităŃilor psihologice ale elevilor. Având în vedere aceste particularităŃi,
putem stabili capacitatea de muncă a elevilor cu ca re lucrăm, care înseamnă:
„potenŃialul energetic și funcŃional, fizic și psih ic, de care trebuie să dispună
elevul pentru desfășurarea la nivel optim de intens itate, ritm și eficienŃă a unei
activităŃi educaŃionale date. (din Managementul clasei de elevi – RomiŃă Iucu).
Aceeași sursă menŃionează că principalele component e ale capacităŃii de muncă
a elevilor sunt:
G capacitatea de muncă nominală sau resursele organismului care susŃin
potenŃialul maxim de efort fizic și intelectual;
G capacitatea funcŃională de muncă sau efortul intelectual depus efectiv de
elev în activitatea școlară;
G capacitatea de muncă disponibilă , care reprezintă diferenŃa dintre
capacitatea nominală și cea funcŃională;
G capacitatea de muncă auxiliară sau de rezervă de care elevul poate
dispune în activităŃile extraclasă și extrașcolare

17 4.3 Dimensiunea socială
Specialiștii asociază clasa de elevi cu un grup soc ial, având în vedere
caracteristicile acestora. Caracteristicile clasei ca grup social sunt:
G dimensiunea clasei sau numărul de elevi din care se compune;
G interacŃiunile care se creează între membrii grup ului clasă;
G scopurile comune ale grupului clasă;
G structura grupului (legăturile dintre membrii gru pului în plan
interpersonal, cât și ierarhia internă a grupului;
G compoziŃia și organizarea (omogenitatea sau etero genitatea).
4.4. Dimensiunea normativă
În baza grupului clasă stau o serie de norme careG i asigură
funcŃionalitatea. Normele sunt ansambluri de reguli care ordonează desfășurarea
unei activităŃi (prof. Emil Păun)
În clasa de elevi remarcăm două tipuri de norme:
G explicite (cunoscute, clar exprimate);
G implicite, care se formează în cadrul grupului.
4.5. Dimensiunea operaŃională
Profesorul este preocupat ca normele implicite, con stituite în cadrul
grupului, să nu intre în contradicŃie cu normele ex plicite. Acest aspect poate
conduce la două tipuri de atitudini ale elevilor:
G pentru școală; nu sunt în dezacord cu „valorile f undamentale ale școlii”;
G antișcoală; atitudine nonconformistă, deviantă.

Pentru evitarea atitudinilor din a doua categorie s e pun în valoare
competenŃele manageriale ale profesorului, astfel î ncât normele explicite și cele
implicite să devină operaŃionale.
4.6. Dimensiunea inovatoare
În procesele de educaŃie schimbarea sau inovarea se manifestă des.
Important este în ce scop se realizează și cum moti vezi elevii să o accepte. Spre

18 deosebire de alte domenii de activitate, inovarea î n educaŃie trebuie astfel
implementată încât să ducă la progres. Inovările pr oduse pe elevi, care nu au
reușită asigurată duc la stagnări, întârzieri în de zvoltarea acestora.
5. RELAłII ȘI INTERACłIUNI ÎN CLASA DE ELEVI
5.1 RelaŃii și interacŃiuni
Profesorul Mielu Zlate definește relaŃiile interper sonale ca „legături
psihologice conștiente și directe între oameni”. Ac elași autor precizează și
condiŃiile de realizare a relaŃiilor interpersonale :
G participă întregul sistem de personalitate al ind ivizilor pentru obŃinerea
reciprocităŃii (caracterul psihologic);
G în actul respectiv se implică persoana conștientă de sine și de celălalt
(caracterul conștient);
G necesitatea unui minim contact perceptiv între pa rteneri (caracterul
direct).
În clasă, elevii îndeplinesc sarcini comune, care c ontribuie la formarea
unor relaŃii de interdependenŃă între ei, pentru re alizarea obiectivelor comune.
Trăind în comun o parte importantă din etapa activă a unei zile, între elevi se
creează și relaŃii afective, precum și tensiuni sau conflicte.
Procesul de adaptare la viaŃa școlară formează la e levi competenŃa socială
sau capacitatea de a surprinde logica socială din c lasă (RomiŃă Iucu, 2006).
Începuturile competenŃei sociale se observă din fam ilie, dacă ea oferă
condiŃiile necesare și se consolidează în activitat ea desfășurată în clasă sau în
afara ei.
5.2. Tipuri de relaŃii interpersonale în clasa de elevi
Între elevii unei clase se creează următoarele tipu ri de relaŃii
interpersonale:
G relaŃii de cunoaștere reciprocă;
Elevii simt nevoia să cunoască alŃi copii; încep cu colegul de bancă sau cu
cel de pe strada lui și continuă cu ceilalŃi în fun cŃie de anumite interese. Cei care

19 nu simt o asemenea necesitate sunt retrași, comunic ă greu și cu profesorul. De
asemenea, mulŃi elevi simt nevoia de a transmite ce lorlalŃi informaŃii despre ei.
Asemenea cerinŃe trebuie încurajate de profesor pen tru că va comunica mai ușor
și mai deschis cu clasa.
G relaŃii de intercomunicare;
MulŃi copii simt nevoia să comunice cu cei din jur. Pentru aceasta trebuie
învăŃaŃi ceea ce să comunice, în primul rând și apo i încurajaŃi să comunice altora
ceea ce știu și să ceară informaŃii careGi interese ază;
G relaŃii socioGafective;
Între elevi se formează relaŃii de simpatie, de ant ipatie, de apropiere, de
respingere etc. Se pune întrebarea: Este important pentru profesor ce tipuri de
relaŃii socioGafective se creează între elevii clas ei? Răspunsul este: E foarte
important, pentru că întrGo clasă în care sunt rela Ńii de antipatie, chiar dușmănie
între elevi, procesul de predareGînvăŃare are de su ferit.
Aceste tipuri de relaŃii formează la elevi emoŃii ș i sentimente. Unii pot
veni din mediul familial cu anumite emoŃii și senti mente careGi împing către
respingerea celor din jur. Cu mai multe situaŃii de acest fel nu mai putem vorbi
de coeziunea clasei.
G relaŃii de influenŃare;
RelaŃiile și interacŃiunile care se dezvoltă în cla să imprimă elevilor o serie
de valori și norme careGi influenŃează în procesul de formare. Aceste influenŃe
sunt de cele mai multe ori, fără voia indivizilor, dar îi pot schimba în bine sau în
rău.
InfluenŃele exercitate de unii elevi asupra altora se cer studiate cu atenŃie
de profesor și orientate cu tact spre aspectele poz itive. DeviaŃiile de
comportament ale unor elevi determinate de relaŃiil e de influenŃare din cadrul
grupului asupra cărora se intervine cu brutalitate duc la serioase crize, care se
rezolvă cu multă greutate.

20

6. SITUAłII DE CRIZĂ EDUCAłIONALĂ
6.1. DefiniŃie. Caracteristici. Atitudini favorizante.
Profesorul RomiŃă Iucu definește criza educaŃională ca: „un eveniment sau
un complex de evenimente inopinate și neașteptate, generatoare de pericole
pentru climatul ori siguranŃa clasei de elevi sau a organizaŃiei școlare.
Același autor stabilește și unele caracteristici al e crizei:
G izbucnește instantaneu, fără avertizare;
G începe prin afectarea sistemului informaŃional;
G îngreunează comunicarea;
G creează stare de confuzie;
G instalează un climat de insecuritate, de panică;
G nu se aseamănă cu alt eveniment din clasă sau șco ală și nu se aseamănă
între ele.
Un profesor cu insuficientă pregătire managerială n eglijează aceste
caracteristici fiind preocupat numai de procesul de predareGînvăŃare, și poate
ajunge în faŃa unor situaŃii de criză care viciază climatul clasei de elevi.
Crizele educaŃionale apar din cauza următoarelor at itudini:
G intervenŃii stângace sau nonintervenŃii;
G recunoașterea crizei în momentele limită, deși se mnale au fost și înainte; RelaŃii
interpersonale
RelaŃii de
cunoaștere
reciprocă RelaŃii de
intercomunicare RelaŃii socioG
afective RelaŃii de
influenŃare

21 G intervenŃii tardive;
G acŃiuni lipsite de fermitate și consecvenŃă;
G analiza superficială a situaŃiei de criză;
G neîncrederea în forŃele proprii pentru a acŃiona asupra crizei;
G încercarea de rezolvare a tuturor situaŃiilor de criză de către managerul
școlii;
6.2. Tipuri de criză educaŃională
Lucrarea „Managementul clasei de elevi” a profesoru lui RomiŃă Iucu
menŃionează următoarele tipuri de criză:
G după gradul de dezvoltare în timp:
• instantanee – apar rapid; profesorul nu poate fi
prezent;
• intermitente – apar, se rezolvă superficial și reap ar;

G după gradul de relevanŃă:
• critice – care conduc la modificarea structurii
organizaŃiei în care apar;
• majore – influenŃează puternic organizaŃia, dar se
poate reorganiza;
G după numărul subiecŃilor implicaŃi:
• individuale;
• de grup;
• colective

22

În interiorul clasei de elevi, pot apărea crize:
G între elevi, determinate de: certuri, bătăi, cons um de droguri, influenŃe ale
celor cu comportament deviant, furturi etc;
G între profesori și elevi, determinate de: evaluăr i incorecte, solicitări peste
prevederile programelor școlare, atitudini jignitoa re etc;
G între profesori și părinŃi; determinate de denigr ări, mituiri, aprecieri
incorecte referitoare la elevi, suprasolicitarea el evilor etc.;
G între clase de elevi, determinate de: folosirea i ncorectă a laboratoarelor și
cabinetelor, a aparaturii, imperfecŃiunii în desfăș urarea unor concursuri
între clase etc.;

Tipuri de criză
educaŃională
după gradul de
dezvoltare în timp după gradul de
relevanŃă după numărul
subiecŃilor
instantanee intermitente
critice majore indiviG
duale de
grup
colective

23 6.3. Gestionarea situaŃiilor de criză educaŃională
În gestionarea situaŃiilor de criză, sunt trei mome nte/etape importante:
G analiza situaŃiei de criză;
La început se analizează cum sGa desfășurat situaŃi a de criză și ce urmări a
avut.
G descoperirea cauzelor care au determinat criza;
Este momentul cel mai important. O criză unde nu sG a acŃionat asupra
cauzelor reapare la intensitate mai mare.
G decizia;
În această etapă se stabilesc măsurile pentru înlăt urarea cauzelor crizei și
pentru evitarea altora.

Gestionarea situaŃiilor de
criză
Analiza situaŃiei Descoperirea
cauzelor Decizia