.05.2017licenta 4 [616188]

UNIVERSITATEA “AUREL VLAICU” DIN ARAD
FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENARĂ, TURISM SI
PROTECȚIA MEDIULUI
DOMENIUL / PROGRAMUL DE STUDIU: INGINERIE ȘI
MANAGEMENT ÎN ALIMENTAȚIE PUBLICĂ Ș I
AGROTURISM
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: CU FRECVENȚ Ă

LUCRARE DE LICENȚ A

ÎNDRUMĂTOR ȘTIINȚIFIC
S.l. dr. Ing. Simona Perț a-Crisan

ABSOLVENT: [anonimizat]
2017

UNIVERSITATEA “AUREL VLAICU” DIN ARAD
FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENARĂ, TURISM ȘI
PROTECȚ IA MEDIULUI
DOMENIUL / PROGRAMUL DE STUDIU: INGINERIE ȘI
MANAGEMENT ÎN ALIMENTAȚ IE PUBLICA SI
AGROTURISM
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: CU FRECVENȚĂ

PROIECTAR EA UNUI
RESTAURANT CU SPECIFIC
ÎN CETATEA ARADULUI
REDATĂ CIRCUITULUI
TURISTIC PRIN
RECONVERSIE CIVILĂ

ÎNDRUMĂTOR ȘTIINȚIFIC
S.l. dr. Ing. Simona Perța -Crișan

ABSOLVENT: [anonimizat]
2017

3

Cuprins

Capitolul 1. Managementul turismului ………………………….. ………………………….. ………………….. 4
1.1 Turismul – fenomen actual ………………………….. ………………………….. …………………….. 4
1.1.1 Definiția și apariția turismului ………………………….. ………………………….. …………….. 4
1.1.2 Formele turismului ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 5
1.1.3 Serviciile și calitatea în industria turismului ………………………….. ………………………. 6
1.1.4 Turismul urban ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 10
1.1.5 Ecoturismul in Romania ………………………….. ………………………….. …………………… 11
1.1.6 Standarde și sisteme ale calității în turism ………………………….. ……………………….. 12
1.2 Norme legislative privind clasificarea unitații de primire turistică tip restaurant cu specific
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 15
1.2.1 Definitia restaurantului cu specific ………………………….. ………………………….. …….. 15
1.2.2 Cerinte legislative pentru un restaurant cu specific categoria 4* …………………….. 15
Capitolul 2. Turismul în Arad ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 21
2.1 Monografia Aradului ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 21
2.2 Potențialul turistic al zonei ………………………….. ………………………….. …………………… 25
Capitolul 3. Cetatea Aradului – istorie și cultura în inima Aradului ………………………….. …….. 26
3.1 Istoria Cetații ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 26
3.2 Materiale si tehnici de construcție ………………………….. ………………………….. …………….. 28
3.3 Reconversia civilă a Cetății ………………………….. ………………………….. ………………………. 29
Capitolul 4. Proiectarea unui restaurant cu specific in cetatea Aradului ………………………….. . 33
4.1 Proiectarea unui model de restaurant în Cetatea Aradului supusă reconversiei civile … 33
4.2 Managementul calității și siguranței în unitatea proiectată ………………………….. ………… 33
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 34
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 35
Anexe (figuri, grafice, tabele, poze, etc) ………………………….. ………………………….. ……………… 38

4

Capitolul 1. Managementul turismului

1.1 Turismul – fenomen actual

1.1.1 Definiția și apariția turismului

Încă din cele mai vechi timpuri, turismul a existat în forme incipiente, omul nereuș ind
să producă toate cele necesare, a căutat să creeze relații cu persoane din alte comunități, prin
intermediul schimburilor comerciale. Astfel că relațiile sale cu celelalte comunități s-au
îmbunătățit și diversificat. [9]
De aici și nu numai, dorința oamenilor societăț ii de a-și petrece timpul liber călătorind,
vizitând orașe și sate sau chiar și alte ță ri, dar nu în ultim rând și din motive de îngrijire
medi cală. [3]
Odată cu secolul al XVI -lea începe să se dezvolte, turismul recreativ, cel comercial și
militar, turismul și stațiunile balneare , turismul alpin. Un alt rol important î n evoluția
turismului l -au avut loc și construirea locomotivei, și primele căi ferate, descoperirea forței
aburilor, cum de altfel mai târziu , apariția automobilului ș i a căilor de comunicații.
În a doua jum ătate a secolului al XIX -lea au apă rut asociațiile turistice (Clubul Alpin
Englez – 1857, Clubul Alpin Francez – 1874, Tourin g Clubul Francez – 1890).
Atât pe plan mondial cât și pe plan națion al, turismul este considerat ca fiind o ramură
a economiilor naț ionale.
Etimologic, cuvântul “turism” este de proveniență latină “turnus” , termenul avea ca
accepțiune voiajul în circuit, totodată de aici ș i termenul francez “tour” ce inseamnă călătorie,
mișcare, plimbare î n aer liber.
De-a lungul anilor turismul a fost d efinit de mai mulț i profesori, cum ar fi E.Guyer –
Freuler, Edmond Picard , Claude Kaspar, dar cea mai complexă definiție e ste al profesorului
elvețian dr. W. Hunziker:
“Turismul este ansamblul de relaț ii și fenomene care rezultă din deplasarea și sejurul
persoanelor în afara domiciliului lor, atâta timp cât sejurul și deplasarea nu sunt motivate
printr -o stabilire permanent ă și activitate lucrativă oarecare ”. [9]

5

1.1.2 Formele turismului

Formele de turism reprezintă modalitatea de practicare a tipurilor de turism și felul in care
se desfașoară fenomenul turistic, exprimând proprietățile acestuia ș i nu esența lui. [10]
În lit eratura de specialitate s -au definit diferite clasificări ale formelor de turism, ținându –
se cont de numeroase criterii, prin urmare cele mai importante forme de turism sunt
urmă toarele:
a) După locul de proveniență a turiștilor se clasifică turismul intern și turismul extern
b) După momentul și modul de angajare al prestaț iilor turistice se clasifică turismul
organizat , turismul neorganizat și turismul semiorganizat.
Menț ionăm că în ț ara no astră formele de turism orga nizat ș i semiorganizat cuprind:
călătoriile c harter, aranjamente Inclusive Tour, aranjamente “Package -Tour” , croaziere
fluviale ș i maritime, aranjamente combinate “Free and Drive” și calatoriile combinate “Rail –
route”.
a) După sezonalitate se clasifică turismul de vară , turismul de iarnă și turismul de
circumstanță .
b) După gradul de mobilitate a turiștilor se clasifică turismul de sejur , turismul de
circulație și turismul de tranzit.
c) După mijlocul de transport folosit se clasifică drumețiile, turismul cu trenul,
turismul rutier, turismul naval și turismul aerian.
d) După motivația care generează călătoriile se clasifică turismul de odihnă ș i
recreere, turismul de agrement, turismul cultural, turismul de tratamente
balneo -medical, turismul sportiv, turismul de reuniuni (interne ș i interna ționale) ,
turismul de a faceri , turismul religios, turismul tehnic și turismul științific.
e) După caracteristicile social -economice ale cererii se clasifică turismul particular ,
turismul social și turismul de masă.
f) După vârsta participanților se clasifică turismul pentru preșc olari , turismul pentru
elevi, turismul pentru tineret , turismul pentru adulți și turismul pentru vârsta a
III-a.
g) După principalele caracteristici ale ofertei se clasific ă turismul de litoral, turismul
mont an, turismul balnear, turismul î n Delta Dunării.

6
h) În func ție de perioada când se desfășoară se clasifica turismul de week -end și
turismul de vacanță. [6]

1.1.3 Serviciile și calitatea în industria turismului

A. Serviciile î n industria turismului

Turismul apare ca fenomen economico -social, puterni c ancorat î n societat e,
influențând evoluția acestuia. [2]
Pe parcursul anilor , serviciile au fost definite î n multe moduri de interpretare, astfel
Gummesson ne spune : „ Un serviciu este ceva care poate fi cumpărat și vândut dar pe care
nu îl poț i avea sub control ”, iar potri vit Asociaț iei Americane de marketing „ serviciile
reprezintă activități, beneficii sau utilitați care sunt oferite pe piata sau prestate în asociere
cu vâ nzarea unui bun material” și nu în ultim rân d în opinia lui Philip Kotler „ servic iul
reprezintă orice activitate sau beneficiu pe care o parte o poate oferii alteia și care este, în
general, intangibilă ș i al carei rezultat nu presupune dreptul de proprietate asupra unui bun
material” [4]
Serviciile turistice sunt caracterizate printr -o serie de particular ități ce diferențiază
consumul specific de consumul de mărfuri, imprimând unele caracteristici serviciilor turistice.
Putem menționa urmă toarele caracteristici specifice :
 Cererea de servicii interne și internaționale (care este î ntr-o continuare crește re, cu
o ritmicitate neconstantă și nu are o dispersare unitară în toate destinaț iile turistice) ;
 Consumul turistic (este de un car acter sezonier datorită solicită riilor de servicii
diferite pe perioada anului)
 Oferta de servicii (este relativ rigidă și limita tă în timp și spațiu, fiind orientată spre a
putea acoperii solicitările perioadelor de vârf )
 Serviciile sunt perisabile, prin natu ra lor, ele nu pot fi stocate, în turism neutilizarea
într-o perioadă de referință a capacităț ilor disp onibile ș i a personal ului, este egal cu
irosirea potenț ialului de servire.
 Oferta turistică este rezultatul unor co mbinații a elementelor de atracție turistică și
contribuția umană care modelează serviciile.
 Produsul turistic este reprezentat de pachete de activitati și fiabil itatea serviciilor ce
sunt orientate spre comercializare.

7
 Individualizare a ofertei turistice este reprezentată de combinarea ș i substituirea
variantelor de componente de servicii, constituind o spori re a gradului de atractivitate
în programele oferite.
 Consumul de servicii turistice , în funcție de formele și serviciile de turism utilizate,
satisfac exige nțile unor motivații eterogene ș i complexe.
 Prestațiile turistice sunt reprezentate de efor turile depuse, ale tuturor unităț ilor
economice care oferă servic ii specifice ș i nespecifice, cetățenilor atât din țara noastră
cât și cei străini.
În industria turistică sunt reprezentative două categorii de servicii, mai precis
serviciile pentru efectuarea călă toriei și serviciile prestate la locul de sejur .
Serviciil e turistice în funcție de structura produsului turistic se pot clasifica astfel:
 Servicii pregă titoare pentru consumul turistic ;
 Servicii turistice specifice;
 Servicii de transport;
 Servicii pentru prestațiilor hoteliere de bază ;
 Servicii de alimentație la diversele unită ți de profil;
 Servicii complementare ;
 Servicii cu caracter special , utilizate î n formele de tur ism balneomedical, de congres,
în activități de vânătoare ș i sportive ;
 Servicii cu caracter general , sunt oferite populaț iei de către unităț ile p restatoare de
servicii , apelâ nd în diverse situaț ii;
 Servicii nespecifice.
Un alt aspect al serviciilor turistice es te din punct de vedere al urgenț ei, fiind clasificat î n
funcție de cererile populației pentru atfel de servicii , iar din ac eastă categorie f ac parte
urmă toarele:
 Necesități relativ puț in urgente ;
 Servicii dictate de limitele impuse de timp ;
 Servicii dictate de perioadele limitate de timp ;
 Necesitati relativ urgente de amâ nare;
 Servicii dict ate de motive de preocupare a sănătaț ii.
O alta clasif icare a acestor servicii se grupeaza î n func ție de momentul în care se
manifestă cererea turistica și în funcție de momentul în care acestea sunt utilizate și putem
enumera urmă toarele:
 Cererea fermă de servicii (anterior călă toriei turistice);

8
 Prestarea s ervicii lor este decalată în timp și se desfasoară la termenele programate,
precum și destinația călă toriei;
 Cererea spontană de servicii se desfașoară în momentul î n care turistul i -a contact cu
propunerea de servicii ale prestatorilor ș i organizatorilor d e servicii .
Altă ierarhiza re de interes pentru agentiile ș i prestatorii de servicii, duce la o clasificare a
serviciilor de achitare, de plată a acestora.
Aceste servicii se clasifică astfel:
 Servicii achitate înainte de începerea consumaț iei turistice ;
 Abonament ele pentru folosirea utilităților de baza materială ;
 Servicii achitate în momentul consumaț iei;
 Servicii pe cont propriu ;
 Servicii achitate ulterior consumaț iei;
 Serviciul cu plata î n rate;
 Servicii prestante aparent gratuit;
 Servicii hote liere. [2]
In timpurile noastre turismul este un fenomen de cre ștere a necesității și de refacerea
sănătații precum ș i de schimbarea mediului inconjurator.
În ultimii ani a luat o extindere ampl ă pe plan mondia l, care cuprinde categorii de vârste
tot mai largi ș i de oameni cu diferite profesii si pregătiri, determinând astfel că turismul să
reprezinte un fenomen important a l lumii contemporane cu implicaț ii politice, culturale,
sociale și nu în ultim râ nd economice. Astfel că turismul și -a extins aria și cuprinde
deplasă rile efectuate pentru participarea î n diferite congrese, simpozioane și manifestă ri
sportive.
Serviciile trebuie să asigure următoarele condiț ii:
– Să satisfacă cerințele turiș tilor
– Să fie atractive pentru turiș ti
– Să asigure condiț ii de petrecere
– Să asigure pos ibilitatea de î nlocuire a ofertei de servicii cu o altă ofertă la fel de
atractivă
Rolul serviciilor turistice este pen tru a oferii un plus de informații, de cunoștinte și
chiar deprinderi î n urma acestor a. Serviciul turistic trebuie să asigure o o dihnă activă
turistului în condițiile actuale și să satisfacă nevoile de consum ale turiș tilor. [4]

9

B. Calitatea î n industria turismului

În industria serviciilor turis tice, calitatea este cel mai i mportant aspect al competitivităț ii,
deoarece un serviciu de calitate deter mină satisfacț ia consumatorului. Astfel ca prin calitate se
mai intelege si faptul ca reprezinta “o imagine a serviciului” rezultata in urma caracteristicilor
calitative , acest lucru fiind definit si in Standardul ISO 9000 – Terminologia c alitatii.
Caracteristicile calitative permite compararea serviciilor si pretul nu mai este decisiv in
alegerea serviciului, calitatea fiind evaluata de catre cumparator utilizand criteriile de
satisfactie.
Caracteristicile calitative sunt reprezentatea de urmatoarele particularitati: intangibilitate
perisabilitate, eterogenitatea, simultaneitatea dintre productie si consum.
Calitatea serviciilor este oferita de urmatoarele aspecte:
– calitatea rezultatului urmarind personalizarea , standardizarea si compatib ilitatea cu
alte servicii;
– calitatea procesului urmarind timpul de raspuns, facilitatea accesului si tangibilitatea;
– calitatea de conformitate urmarind rezultatul fata de promisiuni, functionalitatea,
punctualitatea si informatiile precise;
– calitatea conta ctului urmarind disponibilitatea si consideratia;
– calitatea efectiva urmarind asigurarea si experienta pozitiva.
Controlul calitatii serviciilor poate fi abordat ca si un sistem de feedback, iar rezultatul
este comparat cu un standard, precum si performant a unui serviciu este analizata in urma unor
indicatori cheie. Astfel ca in standardul ISO 9000 -2000, calitatea este definita “ ca masura in
care un ansamblu de caracteristici intriseci indeplinesc cerinte”.
Nerespectarea acestor indicatori si standarde cond uce la o calitate slaba a serviciilor, de
unde poate sa re zulte si falimetul unitatii. [7]
Conceptul de calitate este analizat atat din perspectiva consumatorului cat si din
perspectiva ofertantului, astfel ca putem spune ca pentru un consumator calitatea reprezinta
“satisfactiile pe care un bun i le ofera in utilizare sau in consum ”, iar pentru ofertant,
calitatea este reprezentata de “ nivelul caracteristicilor produselor sau serviciilor oferite
clientilor”.
Conceptul de calitate mai este corelat si cu man agementul calitatii, planificarea calitatii,
controlul calitatii, imbunatatirea calitatii, obiectiv de calitate, calitatea proiectata, calitatea
prescrisa, calitatea omologata, calitatea reala, calitatea comerciala, calitatea contractata.

10
Calitatea in dome niul seviciilor turistice urmareste doua componente:
– calitatea procesului servirii;
– calitatea efectuarii serviciului.
Calitatea unui serviciu poate fi asociata ca o functie de trei componente, mai exact
imaginea corporala, calitatea tehnica si calitatea fu nctionala. [4]
Organizatia Mondiala a Turismului întelege calitatea turismului ca " rezultatul unui
proces care implica satisfacerea tuturor nevoilor, exigentelor si asteptarilor legitime ale
consumatorului în materie de produs si serviciu, la un pret accep tabil, în conformitate cu
conditiile contractuale ale unui acord mutual si determinantii adiacenti ai calitatii care sunt
securitatea si protectia, igiena, accesibilitatea, transparenta, autenticitatea si armonizarea
activita tii turistice vizate cu mediul uman si natural." [25]

1.1.4 Turismul urban

In tot acest timp , orasul s -a dovedit a fi unul din locurile de popas pentru recreerea si
relaxarea omului, dar si desfaurarea circuitelor , observarea arhitecturii cladirilor, sculpturilor,
monumentelor si basorelie furile utilizate in decorarea pietelor, a edificiilor publice si private.
[23]
Îsi are originea înca din antichitat e, cun oscută fiind marea de oameni care mergeau
regulat pe tămurile Mediteranei și insulele egeene.
Turismul urban consta în petrecerea vacanțelor și a concediilor în orașe, pentru
vizitarea din diverse motive cum sunt :
• Vizitarea obiectivelor istorice
• Participarea la spectacole de teatru si diferite festivaluri
• Vizitarea muzeelor
• Turism tehnic și industrial
Potrivit altor pareri include si alte activitati, cum ar fii:
• turism recreativ, legat de aspecte specifice ale zonelor urbane;
• turism de afacer i, legat de mediul economic, social si cultural al oraselor
• turismul de conferinte, legat de infrastructura disponibila si de imaginea
oraselor.
Faptul ca oameni călătoresc mai mult, dar pe o perioadă scurtă de timp, a ajutat la
edificarea turismului urb an la nivel mondial.

11
Diferitele oferte sunt susținute de către forțele politice, interesul fiind de a promova
acest turism, pentru că reprezintă un factor de succes în dezvoltarea economică, având ca
beneficiu ocuparea forței de muncă și bunăstarea.
Turism ul poate fi considerat ca o politica de dezvoltare urbană, capabilă să
îndeplineasca nevoiile turiștilor cu o oferta competitivă aducând un plus și la dezvoltarea
oraselor precum si bunăstarea cetațeniilor. [30]

1.1.5 Ecoturismul in Romania

Turismul a inceput sa se dezvolte in ultimii 20 -30 de ani. Principalii factori ce a adus
la dezvoltarea acestui proces au fost cresterea veniturilor pe cap de locuitor, dezvoltarea
transporturilor, a mijloacelor de comunicare, cat si cresterea substantiala a timpului liber.
Veniturile din turism sunt intr -o continua crestere da torita numarului turistilor care
sunt intr -o ascensiune.
Actualmente putem discuta despre o presiune turistica in zona Podisului Sucevei si
Obcinele Bucovinei datorita peisajelor spectaculoase si numer oaselor monumente istorice,
deoarece anual numarul de turisti este de cca. 300.000 .
Cresterea subita a numarului de turisti care isi petrece timpul liber in regiuni au dus la
distrugerea frumusetilor naturale vechi si la poluarea apelor litorale, precum s i la afectarea
monumentelor istorice si arhitectonice. Aceste efecte negative sunt datorate organizarii si
planificarii in dezvoltarea turismului, amplasarea si amenajarea spatiilor de cazare, a
terenurilor de distractie si spatiilor de relaxare, recree.
Cresterea si dezvoltarea societatii umane a dus la micsorarea multor specii de plante si
animale, precum si la scadere a zestrei genetice a biosferei,dar nu in ultim rand si la
amenintarea cu disparitia a multor altor plante.
Este obligatoriu protejarea unor specii rare, deoarece odata disparute, acestea nu se
mai refac, iar aici putem exemplifica : bourul ,zimbrul (care a fost impuscat in anul 1762 in
Muntii Bârgău, fiind ultimul din aceasta specie), capra de la munte (ce a fost ucisa in
Carpatii Meridionali in sec al XIX -lea), marmota alpina (din M untii Fagaras si Rodnei). [3]
Aspectele cele mai importante in Ecoturismul din Romania sunt datorate bogatiei
patrimoniului natural din parcuri, precum si numarul mare de obiective turistice, care fac parte
si din lista patrimoniului mondial UNESCO, dezvoltarea continuua si existenta cadrului
legislativ pentru protejarea si conservarea patrimoniului.

12
Aspectele care d ezavantajeaza Ecoturimul din Romania sunt reprezentate de nivelul
slab de pregatire a personalului de specialitate, a indrumatorilor,precum si a ofertelor slabe de
servicii, amplasarea necorespunzatoare a cladirilor de cazare, fara ca acestea sa fie dotate cu
retele de canalizare, gaz metan si statii de epurare pentru apele menajere. Toate aceste aspecte
conduc la poluarea apelor si degradarea mediului.
Ecoturismul din Romania se poate dezvolta prin cresterea numarului pe turisti
motivati pentru pastrarea e coturimului , diversificarea ofertelor de specialitatea precum si
promovarea evenimentelor pe specific ale naturii.
Actual Romania detine 14 parcuri nationale si 12 parcuri naturale, avand ca suprafata
1.655.333 hectare, reprezentand 6,43 din suprafata tere stra a tarii, pe langa acestea mai exista
800 de rezervatii stiintifice cu o suprafata de 169.000 hectare. Prin urmare putem deduce ca
suprafata terestra a ariilor naturale care sunt protejate este de doar cca 8% din suprafata
terestra.
Destinatiile ecotur istice sunt situate atat in interior cat si in vecinatatea rezervatiilor
Delta Dunarii, Parcului National Piatra Craiului , Parcului National Retezat, fiind si cel mai
vechi din Romania, si nu in ultim rand Parcul National Apuseni, avand ca si traditie aspe cte
ale naturii.
Asociatia de Ecoturism din Romania (AER) este o organizatie neguvernamentala ,
care cuprinde tour -operatori si are ca scop dezvoltarea si conservarea naturi i, sau a asociatiilor
de turism. [8]

1.1.6 Standarde și sisteme ale calității în turism

Actual ISO 9001:2015 este standardul internațional care prevede cerințele pentru
implementarea, dezvoltarea și îmbunatățirea sistemelor de management al calitații cu rolul de
a mulțumii nevoiile si necesitațiile clienților.
Standardul ISO 9001 poate fi ab ordat si aplicat de orice organizație sau instituție care
doreste să iși îmbunătățească performanța, funcționarea și nu în ultimul rând competitivitatea
în cadrul domeniului de aplicabilitate. [31]
Beneficiile implementarii standardului ISO 9001 în cadrul unei organizații sunt
urmatoarele:
 Diminuarea costuriilor
 Optimizarea continuă a calității, serviciilor precum si tehnologiei

13
 Îmbunatațirea nivelului de mulțumirea a cliențiilor și posibilitatea de a
dobândii noi clienti.
 Îmbunatațirea proceselor și redu cerea neconformtățiilor [33]
Standardul ISO 9001 are ca obiectiv prezentarea cerințelor, dar nu prevede cum ar
trebui implementate cerințele, organizația fiind ce care stabilește modul de implementare a
standardului. [33]
Standardul ISO 9001 are la baza st andardul ISO 22000 care are ca si scop de a oferii
consumatorului final, siguranța alimentului si respectarea normelor legale privind siguranța
alimentului.
În standardul ISO 22000 sunt specificate cerințe care permite organizației sa planifice,
sa efectue ze, sa verifice, sa acționeze un sistem de management al siguranței alimentelor care
vizează furnizarea de produse în conformitate cu destinația lor, sunt sigure pentru consumator .
[34]
Un aspect important este ca ISO 22000 faciliteaza implementarea Codexu lui HACCP
(Hazard Analysis and Critical Control Poin t) [35] .
Acronimul HCCP provine din limba engelzav,, Hazard Analysis and Critical Control
Point” care în traducere înseamnă ,,Analiza Riscurilor. Puncte Critice de Control.
Sistem pus în aplicare în anul 1959 de către compania Pillsbury din SUA în
programele spațiale americane în ceea ce privește produsele alimentare destinate acestui
program. [36]
Studiul făcut în vederea realizării obținerea produselor alimentare sigure, încapsulate
pentru consumul adres ate participanțiilor la misuiniile spațiale. Cercetarea presupunea lipsa
contaminării cu viruși patogeni, substanțe chimice si corpuri străine care ar putea cauza răni
sau îmbolnăvire astronauților. [4]
Metoda HACCP a fost publicată în anul 1971 în SUA la c onferința Conferința
Națională pentru Protecția Alimentelor în urma căreia s -a obținut contractul pentru pregătirea
de specialităti din rândul FDA (Food and Drugs Administration) de către compania
Pillsbury. [36]
În 1980, comisia ICMSF (INTERNATIONAL COMMIS SION ON
MICROBIOLOGICAL SPECIFICATIONS FOR FOODS) din OMS (Organizația Mondială a
Sănătății) a emis un raport privind utilizarea HACCP .
În 1995 prin Ordinul Ministerului Sănătății nr. 1956 s -a introdus sistemul HCCP în
circuitul alimentar.

14
Cheia de succ es a acestui proces, o constituie pregatirea angajațiilor, care trebuie sa
cunoască punctele critice si proceduriile de manevrare necesare pentru a păstra produsele
alimentare în condiții de igiena corespunzătoare.
Utilizarea metodei HACCP presupune respec tarea a șapte principii de bază si anume:
 Principiul 1 –Evaluarea și analiza prin recoltarea de probe a riscurilor
potențiale.
 Principiul 2 –Determinarea punctelor critice supravegherea riscurilor
identificate.
 Principiul 3 –Stabilirea masurilor preventive .
 Principiul 4 –Monitorizarea punctelor critice de control.
 Principiul 5 –Stabilirea masurilor preventive aplicate în urma monitorizarii
aplicate.
 Principiul 6 –Stabilirea sistemului de monitorizare amănunțit pentru fiecare
punct critic de control .
 Princip iul 7 –Stabilirea unui sistem pentru procedurile aplicate în care sunt
verificate dacă funcționează corect.
HACCP oferă organizațiilor din domeniul alimentar un sistem eficient de control al
siguranței alimentelor, pornind de la fabricație pana la consumat orul final.
Aplicarea cu succes a acestui standard determina o serie de beneficii:
 Îmbunătățește condițiile de muncă precum și standardele de siguranță a
alimentelor.
 Conformare cu legea din domeniu
 Asigura profit pe termen lung
 Promovează munca în echipa si eficiența
 Câstigă încrederea atât pe plan intern cât și internațional a parteneriilor [4]

15
1.2 Norme legislative privind clasificarea unitații de primire turistică tip
restaurant cu specific

In Monitorul Oficial al Romaniei nr. 353/14.06.2013 a fost publicat Ordinul
Presedintelui Autoritatii Nationale pentru Turism nr. 65/2013, prin care se aproba noile
Norme Metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare a structurilor de primire
turistice cu functiuni de cazare si alimentatie pub lica, a licentelor si brevetelor de turism.
Noile Norme Metodologice le inlocuiesc pe cele aprobate prin Ordinul ministrului
dezvoltarii regionale si turismului nr. 1051/2011, care au fost in vigoare pana in prezent. [38]

1.2.1 Definitia restaurantului cu spec ific

Restaurant cu specific, este o unitate de alimentație pentru recreere și divertisment,
care, prin dotare, profil, ținuta lucrătorilor, momente recreative și structură sortimentală,
trebuie să reprezinte obiceiuri gastronomice locale sau naționale, tr adiționale și specifice
diferitelor zone.

1.2.2 Cerinte legislative pentru un restaurant cu specific categoria 4*

Criterii minime obligatorii privind clasificarea structurilor de primire turistice cu
funcțiuni de alimentație publică
Pentru un restaurant de p atru stele sunt obligatorii urmatoarele criterii:
 firmă luminoasă pentru unități independente
 firmă
 însemne distinctive privind tipul și categoria unităților
 acces pentru aprovizionare cu mărfuri și circulația personalului, separat de intrarea
principa lă
 parcaj auto propriu pentru unitățile independente
 acces auto la intrare
 windfang, uși rotative sau perdea de aer la intrare (unități cu acces direct din afară)
 hol de primire și de așteptare pentru consumatori

16
 garderobă (unitățile de vară și cele cu o c apacitate sub 100 de locuri se exceptează,
acestea dispunând de cuier în incintă)
 saloanele sunt dimensionate corespunzător, în funcție de numărul de locuri și de
indicele de suprafață . .. mp/loc masă
 saloanele cu o capacitate mai mare de 150 de locuri se compartimentează sau se
intimizează cu diverse mijloace estetice
 oficiu pentru ospătari sau spațiu de distribuție (restaurantele de capacitate mică sub
50 de locuri și familiale, precum și restaurantele pensiune sunt exceptate)
 acces între oficiu și salon prin uși batante
 grup sanitar cu apă curentă caldă și rece, separat pe sexe, o cabină la . .. locuri*
 grup sanitar cu apă caldă și rece*
 bucătăria echipată și compartimentată în funcție de specificul preparatelor calde
sau reci realizate și a structurii m ateriilor prime cu respectarea normelor sanitar –
veterinare
 secție -bar
 spălător de veselă
 spălător de vase
 spălător de pahare
 depozit pentru alimente și băuturi
 cameră pentru lenjerie
 birou al șefului de unitate
 birou al bucătarului -șef
 grup social pentru p ersonal, care să cuprindă: vestiare + dușuri + WC
 spațiu pentru depozitarea ambalajelor/resturilor
 sisteme de climatizare (spații de servire, producție și grupuri sanitare)
 ventilație mecanică în spații de servire și producție
 instalație de aer condiționat în spații de servire și producție
 ventilație naturală
 încălzire centrală sau alte surse de încălzire admise de normele P.S.I., mai puțin
pentru unitățile sezoniere estivale
 instalație curentă de apă caldă/rece
 iluminat în toate spațiile de servire, produc ție și anexe

17
 ascensor pentru mărfuri și preparate (când bucătăria este amplasată la alt nivel
decât salonul de servire)
 utilaje tehnice
 pardoseală din ceramică sau alte materiale de calitate superioară
 pereți tapisați (material textil), placați cu furnir d e bună calitate sau cu zugrăveli
moderne deosebite
 pereți tapetați cu materiale de calitate superioară sau cu zugrăveli deosebite
 zugrăveli și vopsitorii obișnuite
 plase de protecție împotriva insectelor la spațiile de producție și depozitare
 decorațiuni i nterioare adecvate specificului unității
 mobilier uniform ca stil
 fețe de masă sau alte mijloace igienice și estetice
 fețe de masă pentru banchete
 șervete de masă din material textil de calitate
 șervețele de masă din hârtie
 listă meniu în care vor fi menți onate preparatele culinare cu denumirea,
componența și gramajul lor detaliat, în limba română și în două limbi de circulație
internațională
 listă tipărită pentru preparate culinare și băuturi
 lista meniu pentru băuturi
 cupe de șampanie, carafe, pahare, son de, căni, halbe, cilindri etc. în funcție de
specificul băuturilor și profilului structurii unității
 solnițe
 presărători
 oliviere
 muștarieră / bol pentru muștar
 compotieră
 clopot pentru pateuri
 doze pentru mujdei
 scrumiere (unde este cazul)
 bol pentru clăt irea degetelor
 fructieră (poate fi și din porțelan, alpaca, etc)

18
 cești cu farfurioară pentru cafea
 cești cu farfurioară pentru ceai
 cești/boluri/farfurii pentru preparate lichide calde
 căni cu farfurioară pentru lapte
 cafetiere
 zaharnițe
 ceainice
 supiere
 castroane
 farfurii suport
 farfurii desert
 farfurii întinse mari
 farfurii adânci
 platouri de diferite forme și mărimi
 osiere
 raviere
 salatiere
 cocotiere
 sosiere
 suport pentru scobitori
 lingurițe pentru ceai
 lingurițe pentru cafea
 lingurițe pentru înghețată
 lingură, furculiță și cuțit mare
 furculițe și cuțite pentru pește
 cuțite și furculițe pentru gustări
 furculițe lingurițe și cuțite pentru desert și fructe
 tacâmuri pentru fructe de mare
 găletușă cu clește pentru cuburi de gheață
 capace pentru ochiuri
 shacke re
 foarfece pentru struguri

19
 paletă pentru tort
 frapiere pentru șampanie sau alte dotări similare
 dotarea cu inventar de servire se face în funcție de specificul unității, de
sortimentele de preparate și băuturi servite
 ospătari
 vânzători sau autoservire
 înalt nivel de calificare
 calificare
 personalul va fi în permanență curat, cu părul strâns, îmbrăcăminte curată, pantofii
lustruiți și fără bijuterii în exces
 ospătarii trebuie să cunoască cel puțin o limbă străină, iar formația de lucru va fi
astfel stabili tă încât într -un singur schimb să se asigure cunoașterea a cel puțin 2
limbi de circulație internațională (%)
 personal angajat cu atribuții de portar -ușier
 echipamente/uniforme: pentru ospătari și ajutor de ospătari
 pentru barmani
 pentru formații muzicale proprii
 pentru vânzători
 pentru portar -ușier
 pentru garderobier
 efectuarea zilnică sau ori de câte ori este nevoie a curățeniei în grupurile sanitare
pentru turiști, spațiile de servire, producție,depozitare și la grupurile sociale pentru
personal
 spațiile de producție vor fi astfel realizate și ventilate încât să nu pătrundă mirosul
din bucătărie în sălile de servire și în spațiile de cazare
 organizarea de banchete sau mese festive
 comenzi pentru închirieri de taximetre
 diverse comisioane
 la solicitare, se rezervă locuri la mese
 asigurarea pazei pentru autovehiculele parcate
 gararea autoturismului și respectiv predarea lui la plecarea clienților, se face de
către personalul restaurantului
 plata serviciilor să poată fi efectuată și prin mijloace electronice de plată (carduri)

20

Criterii minime obligatorii privind încadrarea cu personal și pregătirea profesională în
structuri de primire turistice cu funcțiuni d e cazare și alimentație publică.
Persoana care asigură conducerea operativă a structurii de primire turistice cu
funcțiuni de cazare și alimentație publică trebuie să fie angajată cu contract individual de
muncă, înregistrat în registrul de evidență a angajaților, cu excepția cazurilor î n care
conducerea operativă este asigurată de unul dintre asociați sau acționari care deține
documentele de calificare conform punctului 1 din tabelul de mai jos.
 Persoana care asigură conducerea operativă a structurii de primire turistice
trebuie să deți nă*): certificat de absolvire a unui curs de formare
managerială în domeniu, organizat de un furnizor de formare profesională
autorizat /diplomă de licență/masterat/doctorat privind absolvirea cursurilor
universitare în domeniul turismului/brevet de turism , specific funcției.
 Cel putin o persoană din conducerea operativă a unei structuri de primire
turistice trebuie să facă dovada absolvirii a unui program de pregătire în
domeniul calității serviciilor turistice, realizat de un furnizor de formare
profesio nală autorizat
 Personalul secțiilor de producție și servire trebuie să fie calificat în proporție
de 100%
 Personalul secțiilor de producție și servire trebuie să fie calificat în proporție
de 100%
 Șef de recepție la unitățile cu mai mult de 50 de spații d e cazare
 Guvernantă la unitățile cu mai mult de 50 de spații de cazare
 Sef de sală la unitățile cu peste 100 de locuri
 Somelier
 Barman preparator
 Bucătar
 Bucătar specialist sau maestru în arta culinară
 Cursuri de perfecționare pentru întreg personalul, efe ctuate de la obținerea
calificării sau de la absolvirea altor cursuri de perfecționare de scurtă
durată, la intervalele reglementate de Codul Muncii [32].

21
Capitolul 2. Turismul în Arad

2.1 Monografia Aradului

Aradul este situat în vestul tării, de o parte ș i de alta a Muresului și a Crisului Alb cu o
suprafata de 7754 km si este al -6-lea județ ca și mărime .
Este principala poarta de intrare în Romania și constituie pentru vestul țarii un punct
important în ceea ce privește industria și este un nod important în transporturile feroviare,
rutiere, având și aeroport.
Se invecinează în partea de nord și nord -est cu Bihor, în partea de est cu Alba , în
partea de sud cu Timis, și la vest cu Ungaria.
Relieful este reprezentat de Câmpia Aradului, Câmpia Crișurilor, depresiuni de tip
golf (Zărand – Gurahont – Hălmagiu), dealurile vestice, și de munții Apuseni cu subunitațile
Codru Moma (Vârful Plesu de 1112 m) și Zărand (Vârful Highis de f860 m și Vârful Drocea
de 836 m).
În ultimul recensământ populația Aradului avea o populație de 159.074 locuitori, fiind
în scădere față de recensământul anterior când se înregistrau 172.827 locuitori.
Din punct de vedere demograf ic Aradul este al doisprezecelea cel mai mare centru
urban al României.
Aradul deține un bogat patrimoniu cultural -istoric, oferind vizitatoriilor monumente de
artă și istorie, festivaluri, expoziții muzeale de artă, istorie precum și un muzeu în a er liber si
aici putem enumera urmatoarele obiective turistice: [5]
1. Biserica Roș ie
Cons trucția Bisericii a avut l oc în perioada 1905 -1906.
Denumirea acestei biserici provine de la finisajul exterior,
fiind realizat din caramidă aparent slefuită. Vitraliile și altarul
sunt executate în stil neogotic . Biserica a fost concepută initial
cu 3 clopote dar astazi doar unu l a rămas, fiind realizat din
bronz. Ceasurile funcționează prin impulsuri electrice transmise
celor 4 cadrane. [5]

Fig. 2.1.1 Biserica Rosie [11]

22
2. Biserica Sâ rbeasca
Este cea mai veche biserica al acestui oras, fiind construită în
perioada 1698 -1702.
În urma unor lucrari de restaurar e, stilul baroc a fost imprimat, din
perioada 1790 -1822.
Biblioteca din interiorul bisericii este dotată atat cu cărti
religioase cât și documente care atesta prezenta sârbilor în această
regiune, precum și steagurile bresașilor și a grănicenilo r din
perio ada 1702 -1751. [5]

3. Catedrala ortodoxă
Este reprezentata în stil baroc, fiind construită în 1862 –
1865 și adaposteste hramul “Nașterea S fântului Ioan
Botezatorul”. [5]

4. Catedrala catolică
A fost ridicată cu o arhitectură deosebita, în
perioada 1902 -1904, în stil renascentist.
Cele 2 coloane masive sunt la intrarea principală,
pe ambele laturi. Partea superioară a fatadei
reflectă sculptura “Pieta”, copie a operei lui
Michelangelo de la caterdrala din Roma, San
Pietro.
Turnul catedralei are o forma circulară și o
înaltime de 56 m.
Tematica specifică a crestinismului de rit occidental este redataă prin intermediul a 10
vitralii și dotarea acesteia cu o orgă ce are o rezonantă deosebită. Din acest motiv în această
catedrala se susțin diferite concerte cu teme religioase.
Fig. 2.1.4 Catedrala catolica [14]
Fig. 2.1.2 Biserica Sârbeasca [12]
Fig. 2.1.3 Catedrala o rtodoxa [13]

23
Clopotele catedralei au fost turnate în turnatoria Honig, renumită pentru lucrările de
turnare în bronz , în zona Europei Centrale. [5]

5. Teatrul de stat
Teatrul a fost ridicat în anul 1872 -1874 în
stil neoclasic. Un incediu devastator a facut ca
aceasta clădire sa fie restaurată în totali tate
conform planului vechi. [24 ]
Interiorul teatrului are amenajat o sala de
spectacole, fiind construită în 1967 cu numele
de sala “Studio”. [5]

6. Teatrul vechi

Teatrul vechi a fost construit în p erioada 1816 -1817 și a
devenit primul edificiu teatral permanent din tară.
In anul 1907 teatrul a preluat numele de cinematograful
“Urania”, fiind printre primele din tară. Datorită starii de
degradare, în 1980, cladirea a fost închisă.
Primăria a cuprins în planul de restaur are acest edificiu
teatral. [5]

7. Palatul cultural
A fost constru it în anii 1911 -1913 de că tre Lajos
Szantay cu o îmbinare de stiluri, neoclasic, corintic,
gotic și renascentist. Actualmente adapoșteste sediile
muzeului judetean și a Filarmonicii de Stat. [5]

Fig. 2.1.5 Teatrul de stat [15]
Fig. 2.1.6 Catedrala catolica [16]
Fig. 2.1.7 Palatul cultural [17]

24
8. Turnul de apă
A fost construit în anul 1895 cu o înălț ime de 34 de m și o
capacitate de î nmagazinar e de 300 mc, fiind o construcție
masivă din piatră și caramidă, care se remarcă prin decorația
ferestrelor ș i a balcoanelor. Rolul acestei clă diri până în 1956 a
fost pentru aprovizionarea oraș ului, cu apa. [22]

9. Casa cu lacă t

Casa cu lacăt detaliază o legendă referitoare la
lipsa mecanismului din lacăt și ca cel care va deschide
lacătul primește casa.
A fost construită î n anul 1815 de către un
comer ciant vienez Iosif Winkler. [5]

10. Podul Traian
A fost construit î n anul 1910 -1913 de că tre inginerul
Robert Toth. [21]
Prima r estaurare a podului fiind la sfărșitul celui de al
doilea razboi mondial dupa dinamitarea acestuia,
durând doar cateva luni.
A doua restaurarea a fost incepută în 2010,
când podul a fost închis complet atât pentru circulatia
pietonală precum și cea rutieră, lucrarea fii nd
finalizată în anul 2012. [5]
11. Ștrandul Neptun
Incadrat în bucla Mureșului are o suprafată de 40 de hectare de verdeată, fiind al 2 -lea
ștrand din Europa ca mărime.
În timpul verii au loc în aer liber diferi te festivaluri și concerte. [5]

Fig. 2.1.8 Turnul de apă [18]
Fig. 2.1.9 Casa cu lacăt [19]
Fig. 2.1.10 Podul Traian [20]

25
2.2 Potențialul turistic al zonei

Orașul se află la o altitudine de 108,5m și se întinde pe o supra față de 5830 ha, fiind un
nod importante în rețele de comunicații .
Punctele importante de frontiera din Județul Arad sunt pe șosea, pe cale ferată si nu în
ultimul rând pe cale aeriană.
Tot aici se poate menționa de importanța Arad ului, fiind pe primul lo c, în ceea ce
privește dezvoltarea socială, economică și culturală .
Trecutul istoric al zonei precum și poziția geografică au dat naștere la o importanță
deosebită între Arad și localitățile din Europa Centrală, influențându -i cultura, specificul
economic și nu in ultimul rând comerțul.
În prezent turismul de tranzit este cel mai important în municipiul Arad, datorita
poziției față de g ranița de vest a Romaniei. [37]

Fig. 2.2.11 Harta municipiului Arad [40]

26
Capitolul 3. Cetatea Aradului – istorie și cultura în inima Aradului

3.1 Istoria Cetații

A fost ridicată în a doua jumătate a secolului al XVII – lea în timpul dominației
austriece Maria Terezia, fiind o varianta originala a fortificatiilor de tip Vauban. . [26]
Construcția este în formă dublă stea cu 6 colțuri, având ziduri puternice de apărare , o
biserica Franciscana, cazemate și alte construcții militare. Durata acestei construcții este de 20
de ani, cu mici întreruperi cauzate în special lipsei forței de muncă, astfel finalizarea cetății a
avut loc în anul 1783. [29]

Evenime ntele cele mai importante legate de istoricul cetății sunt urmatoarele:
– În anul 1784, în timpul Revoluției lui Horea , cetatea a fost unul din centrele de
acțiune a trupelor imperiale împotriva răsculaților;
– În perioada războaielor napoleoniene , au fost ț inuti în cetate numeroși prizonieri
francezi; Fig. 3.1.12 Cetatea Aradului [27]

27
– În anul 1848, după revoluție, au fost închiși și condamnați numeroși revoluționari,
unul dintre aceștia fiind și Eftimie Murgu;
– La sfârșitul secolului al XIX -lea, odată cu schimbarea concepției de strategie, ce tatea
și-a pierdut împortanța și a devenit o simplă cazarmă.
Călugarii franciscani dedicati lui Sf. Ioan de Capistrano erau adăpostiți în corpul de
clădire din jurul bisericii romano -catolice.

Mănastirea prezenta în cetate în caz de asediu devenea spital.
A devenit în timp de 135 de ani una din cele mai mari închisori militare ale imperiului
bicefal habsburgic pana în 1918.
În timpul a celor 20 de ani de razboi cu Franța, a adapostit peste 3000 de prizonieri
francezi. [1]
Principele moștenit or al tronului imperiului Austro -Ungar , Franz Ferdinand a fost
asasinat în data de 28 iulie 1914 de către Gavrilo Princip, acest asasinat a fost semnalul
începerii al Primului Razboi Mondial . În aceasta perioadă, în cetate au fost ținuți prizonieri de
război mii de sârbi. Datorită condițiilor grele 4317 prizonieri au decedat, iar memoria lor a
fost trecută pe o placă decorativă de la intrare.
Cetatea a fost garnizoană a Aradului, găzduind și regimentul 93 infanterie în perioada
interbelică. [26]

Fig. 3.1.13 Prizonieri francezi [26]

28

3.2 Materiale si tehnici de construcție

Planul și supravegherea a fost realizată de către Filipp Ferdinand Harsch în anul 1762
și a durat mai bine de 20 de ani.
Cetatea a fost construită pe locul a 169 de case și la ridicarea cetații au participat 1500
de familii.
Guvernul austriac imperial a cheltuit pe vremea aceea o avere și anume peste peste trei
milioane de florin pentru ridicarea cetații.
Zidurile sunt calculate astfel încat proiectilele de artiliere să poată fi deviate făcând ca
pamântul de umplutură să atenueze forța exploziilor.

Fig. 3.1.14 Regimentul 93 in Cetatea Aradului [26]
Fig. 3.2.15 Zidurile Cetatii Aradului [26]

29
Grosimea ziduriilor fiind de trei metrii și sunt asezate pe trei rânduri cu pă mânt, fiind
înconjurate de un ș ant umplut cu apa din Mureș, mărginit la exterior de un val de pământ.
Forma stelară a clădirii având rolul de a flan ca atacatorul indiferent de câte ziduri ar
dărâma acesta. Privită în ansamblu te convinge că din orice parte ai încerca să o ataci, vei
avea în permanență alte do uă ziduri care să te înconjoara.
Posibilitatea de a folosi 296 de piese de artiliere au fost forța cetații. [29]

3.3 Reconversia civilă a Cetăț ii

Consiliul Judetean Arad a elaborat un studiu privind „RECONVERSIA CIVILĂ A
CETĂȚII ARADULUI” prin Agentia de Promovare si Dezvoltare Arad in anul 2003, in urma
adoptarii a mai mult or hotarari din partea consiliul local la preluarea cetatii.
Astfel că in anul 2004 un birou de arhitectura din Italia a stat la baza redactarii
documentatiei pentru d obandirea finantarii externe si aducerea in circuitul civil dar nu in ultim
rand punerea in valoare a potentialului istoric in ceea ce priveste istoria Cetatii Aradului.
Motivul pentru care se doreste introducerea Cetatii Aradului in circuitul turistic si
reconversia acesteia, este pentru dezvoltarea potentialui turistic si dezvoltarea nivelul ui de
evidentiere a constructiilor istorice din municipiul Aradului.
Pentru obtinerea intregrarii Cetatii Aradului in circuitul civil este necesara adoptarea
unei hotărâri a consiliului local, prin care se solicita Guvernului României transpunerea din
domeniu public al statului precum și din administrarea Ministerului Apărării Naționale , în
domeniul public al municipiului Arad și în administrarea Consiliului Local al Municipiului
Arad . [41]

30

In anul 2009 a fost prezentat de cat re Nora Groșan, Maria Lotte Kenderessy și Radu
Drăgan in conferinta, proiectul “VITO -Dezvoltarea orașelor vitale istorice”, prin programul
de fina nțare din cadrul „Fondului E uropean de Dezvoltare Regională. Prin acest proiect s -a
realizat un studiu pentr u crearea unui drum pietonal turistic din Parcul Reconcilierii si Cetatea
Aradului, continuarea releveelor din centrul istoric si curricule de curs pentru predarea istoriei
locale în școlile arădene.
Bugetul acestui proiect este in valoare de 160.000 euro , din care 85% sunt finantare
UE, 13% Guvernul Romaniei si 2% buget local. [42]
In 24 martie 2010 Gabriel Oprea, ministrul Apărării Naționale a semnat impreuna cu
Gheorge Falca, primarul Municipiului Arad actul de transfer al Cetatii din proprietatea
statului și administrarea Ministerului Apărării Naționale în proprietatea Municipiului Arad .
Pentru finalizarea acestui transfer este necesar votul unei hotarari al Consiliului Local
si a unei hotarari de Guvern . Fig. 3.2.16 Hotararea din p artea Consiliului Local al Municipiului Arad[41]

31
Gabriel Oprea a semnat acest transfer cu cond itia, ca batalionul sa fie mutat in unitatea
militara din Gai, iar pentru acest lucru Primaria are obligatia sa amenajeze aceasta unitate si
sa aloce inca 10 hectare de teren pentru poligonul de pregatire si nu in ultim rand locuinte
pentru militarii arade ni, mai precis 250 la numar.
Astfel , in urma acestei conditii impuse de ministrul apararii, Primaria a efectuat
bugetul necesar pentru acest transfer si pentru reconversia Cetatii Aradului intr -o zona
multifunctionala, ajungandu -se la suma de 200.000.000 euro, si conform declaratiei
primarului Gheorghe Falca „ este realizabil in 12 ani ”.
Cu acest buget se doreste ca aceasta locatia sa fie amenajata cu muzee, biblioteci,
mutarea celor 2 universitati, construirea de hoteluri, restaurante, magazine si a unei piete
modernizata (fiind a zecea piata ca marime din Europa ), prinzand culoare atat „viata de zi”
cat si „viata de seara” [43]
In noiembrie 2010 Guvernul „a aprobat Hotararea de transmitere a Cetatii Aradului
din domeniul public al statului și administra rea Ministerului Apărării, în domeniul public
al Municipiului Arad și administrarea Consiliul Municipal Local Arad.
In urma acestui transfer primarul Gheorghe Falca a declarat „Suntem bucuroși că ceea
ce așteptăm de 20 de ani, din punct de vedere legal, s -a îndeplinit ieri. De aici încolo
urmează procedurile pentru preluarea Unității Militare Gai, apoi să facem studiile pentru a o
moderniza ca soldații din Cetate să se mute în Gai. Între timp vom pregăti echipe de
specialiști care vor merge la Viena, posibi l și la Budapesta, pe un proiect de 6 luni de zile,
pentru a pregăti toate studiile legate de istoria cetății. Vom pregăti și studiile pentru
investițiile necesare în infrastructură, în interiorul cetății, și apoi introducerea unor servicii
publice în cadr ul acestei cetăți.
Ceea ce ne dorim noi este să avem parteneriate publice -private cu anumite componente
de servicii publice în interiorul cetății astfel încât, atunci când o vom deschide, pentru că vă
pot spune ca ea va fi deschisă pe bucăți, să avem toat e condițiile necesare ca acest brand al
Aradului să fie cunoscut, iar istoria acestei cetăți să fie cunoscută peste tot”. [44]
Conform publicatului din 07/09/2015 proiectul „Reabilitare clădiri Construcții noi
Unitatea Militară zona Gai: instalații apă, c analizare, gaz, instalații termice, instalații sanitare”
ar trebui sa fie finalizat in urmatorii 3 ani, acesta cuprinzand „Proiectul de investiție
imobiliară constă în executarea lucrărilor de reabilitare ale imobilului 718 Arad -Gai,
executarea de lucrări de desființare/demolare, consolidări, reparații K, reparații curente și
modernizări la construcții și instalații aferente acestora, în vederea readucerii acestora la
condiții de siguranță, calitate și funcționalitate pentru redislocarea Batalionului 191

32
Infanterie „Col. Radu Golescu” din imobilul 1187 Arad -Cetate, precum și asigurarea
condițiilor optime de desfășurare a activității specifice, în concordanță cu prevederile actelor
normative în vigoare și a normelor europene în domeniu” .

33

Capitolul 4. Proi ectarea unui restaurant cu specific in cetatea
Aradului

4.1 Proiectarea unui model de restaurant în Cetatea Aradului supusă
reconversiei civile
4.1.1 Prezentare generală a modelului de restaurant în cetatea Aradului
4.1.2 Descrierea și amenajarea modelului proiectat
4.2 Managementul calității și siguranței în unitatea proiectată
4.1.3 Implementarea standardelor specifice de calitate
4.1.4 Implementarea elementelor de siguranță alimentară în structura de
alimentație
4.1.5 Implementarea normelor specifice privind siguranța si securitatea
turiștilor

34
Concluzii

35
Bibliografie

[1] Ardelean Aurel, Andreica Mircea, Barbu Mircea, Baracsi Levente, Bozean, Petru,
Chișbora Nistor, Csergo Ervin, Dascal Natalia, Dem șea Dan, Hugel Peter, Kovach Gheza,
Lanevschi Gheorghe, Medeleanu Horia, Mihut L izica, Muresan Augustin, Negrila Iulian,
Nica Melente, Popeaga Vasile, Puskel Peter, Rus Valentin, Săbău Gheorge, Șerban Virgil,
Șimandan Emil, Tothpal Bela, Vesa Pavel, Arad Monografia orasului , Editura Nigredo,Arad
1999
[2] Bâra Eva, Bîja Monica, Lile Ra mona, Tehnologie hoteliera si de restaurant volumul 1 ,
Editura Universitatii Aurel Vlaicu, Arad, 2008
[3] Bran Florina, Istrate Ion, Rosu Anca Gabriela, Economia turismului și mediului
inconjurător , Editura Economică, Bucuresti, 1996.
[4] Butnaru Gina -Ionela, Managementul activitatilor de turism , Editura Tehnopress, Iasi,
2012
[5] Gal Ildiko, Moza Mariana, Neag Lavinia, Otava Mihaela, Turism in Judetul Arad , Editura
Trinom, Arad, 2014
[6] Ionescu Ion, Turismul fenomen social -economic si cultural , Editura Os car Print,
Bucuresti, 2000
[7]– Isac Florin Lucian, Managementul serviciilor , Editura Mirton, Timisoara, 2007
[8] Isac Florin Lucian, Rusu Sergiu, Turism rural si ecoturism editia a III -a revizuita , Editura
Universitatii Aurel Vlaicu, Arad, 2010
[9] Maxim Olga -Irina , Economia turismului, noțiuni teoretice de bază , Editura Universității
Aurel Vlaicu, Arad, 2010
[10]http://documents.tips/documents/clasificarea -formelor -de-turism.html (accesat la data de
28.04.2017)
[11]https://catalindupu.files.wordpress.com/2015/12/biserica -rosie.jpg (accesat la data de
28.04.2017)
[12]http://adevarul.ro/locale/arad/biserica -sarbeasca -cea-mai-veche -cladire -municipiu -arad-
1_529f63cfc7b855ff56 7333b9/index.html (accesat la data 28.04.2017)
[13]http://www.aradnet.ro/arad/catedrala_ortodoxa_veche_arad___stiri_arad_234_344268.ht
ml (accesat la d ata 28.04.2017)
[14] http://www.adriandinarad.ro/catedrala -catolica -din-arad (accesat la data 28.04.2017)
[15] http://glsa.ro/wp -content/uploads/2014/10/seminar.jpg (accesat la data 28.04.2017)

36
[16]
https://ro.wikipedia.org/wiki/List%C4%83_de_cl%C4%83diri _din_Arad#/media/File:Teatrul
_Hirschl.JPG (accesat la data 28.04.2017)
[17] http://www.aradon.ro/un -simbol -al-aradului -palatul -cultural/1369335 (accesat la data
28.04.20 17)
[18] http://www.pressalert.ro/wp -content/uploads/2014/12/turn -poza -veche.jpg (accesat la
data 28.04.2017)
[19] http://despreusi.blogspot.ro/2013/01/casa -cu-lacat -din-arad.html (accesat la data
28.04.2017)
[20] http://beready.ro/podul -traian -din-arad/ (accesat la data 28.04.2017)
[21] https://ro.wikipedia.org/wiki/Podul_Traian_din_Arad (accesat la data 28.04.2017)
[22]https://ro.wikipedia.o rg/wiki/Turnul_de_ap%C4%83_din_Arad (accesat la data
28.04.2017)
[23]
http://www.unibuc.ro/prof/ene_m/docs/2016/oct/29_12_54_1017_Turism_urban_an_III_ID.p
df (accesat la data 27.04.2017)
[24]https://ro.wikipedia.org/wiki/Teatrul_Clasic_%E2%80%9EIoan_Slavici%E2%80%9D
[25]http://www.scritub.com/geografie/turism/CONCEPTUL -DE-CALITATE -IN-
TURIS54756.php (accesat la data 27.04.2017)
[26]http://m.adevarul.ro/locale/arad/secretele -cetatii -aradului -fortificatia -austriecii -platit -3-
milioane -florini -fost-inchis -asasinul -declansat -razboi -mondial –
1_565828b87d919ed50ea38ce4/index.html
[27]http://romaniaresponsabila.ro/wp -content/uploads/2014/12/Cetatea -Aradului –
1728x800_c.jpg
[29] http://aradculture.ro/cetatea -aradul ui-zona -subcetate/
[30]http://referat -referate.blogspot.ro/2014/03/turismul -cultural.html (accesat la data de
29.04.2017)
[31]https://www.tuv -austria.ro/certificari/certificare -iso-9001 -sisteme -managementul -calitatii/
[32]http://38sw9f57j473v2spn1v5w3m9.wpengine.netdna -cdn.com/wp –
content/uploads/2013/09/Norme_metodologice.docx
[33]http:/ /www.bsbeforie.ro/assets/uploads/files/Brosura%20 –
%20INT%20INF%201%20CALITATE%20final.pdf

37
[34]
http://www.topconsulting.md/index.php?option=com_co ntent&view=article&id=16&Itemid=
20&lang=ro
[35] http://www.isostandard.ro/certificare -iso-22000/
[36]http://agroromania.manager.ro/articole/stiri/industrie -alimentara -ce-este-sistemul -haccp –
9354.html
[37]http://www.primariaarad.ro/h tml/ron/temp/PUG -2015/1.3.00.memoriu_existent_faza1.pdf
[38] http://pro -legal.ro/norme -metodologice -noi-cu-privire -la-clasificarea -structurilor -de-
primire -turistice/
[39]http://38sw9f57j473v2spn1v5w3m9.wpengine.netdna -cdn.com/wp –
content/uploads/2013/09/Norme_metodolog ice.docx
[40]https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/geografie/potentialul -turistic -al-municipiului -arad-
146922.html
[41]http://m.adevarul.ro/locale/arad/proiect -hotarare -consiliului -local-privind -trecerea -cetatii –
aradului -proprietatea -autoritatilor -locale -1_50ad7c9d7c42d5a663961234/index.html
[42] http://www.tion.ro/drum -turistic -spre-cetatea -aradului/news -20091015 -04413934
[43] http://www.tion.ro/a -inceput -asediul -cetatii/news -20100325 -06093648
[44] http://www.aradon.ro/cetatea -s-a-predat -primariei/news -20101104 -05165545
[45]http://glsa.ro/arad/210045 -primaria -arad-va-incepe -reabilitarea -unitatii -militare -din-
gai.html

38
Anexe (figuri, grafice, tabele, poze, etc)