00,511,522,533,544,55Capacitatea vitală (L)Rocc (kPaLs) r -0,81 r -0,83 [625321]

Universitatea de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca Facultatea de Medicină REDACTAREA LUCRARII DE LICENȚA Ghid pentru studenți 2013

2 Considerații generale Teza de licență reprezintă o componentă esențială a evaluării activității student: [anonimizat]. Aceasta testează abilitățile de a concepe și a realiza o cercetare independentă, precum și de a redacta cercetarea conform regulilor comunității științifice. Prezentul ghid pentru redactarea lucrării de licență a fost elaborat având în vedere următoarele obiective: – eficientizarea activităților de coordonare a lucrărilor de licență; – facilitarea redactării corecte de către student/absolvent a lucrării de licență; – creșterea nivelului calitativ al lucrărilor de licență; – evaluarea unitară a absolvenților care își susțin lucrarea de licență. Lucrarea de licență va conține o declarație pe propria răspundere a absolvent: [anonimizat], datată și semnată în original, din care să rezulte că lucrarea îi aparține, nu a mai fost niciodată prezentată ca lucrare de licență și nu este plagiată (a se vedea regulile de evitare a plagiatului disponibile la adresa: http://www.indiana.edu/%7Ewts/pamphlets/plagiarism.shtml Condiții de redactare • Lucrarea de licență (exclusiv bibliografia) va cuprinde un număr de 40-60 de pagini în format ISO B5 (176 x 250 mm); • Redactarea se va face cu caractere Arial de 11p la 1,5 rânduri; • Se vor utiliza diacriticele specifice limbii în care este redactată lucrarea (ă, î, â, ș, ț pentru limba română); • Textul din cadrul paragrafelor normale va fi aliniat între marginile din stânga și dreapta (justified); • Numerotarea paginilor se face începând cu pagina titlu, până la ultima pagină a lucrării, dar numărul paginii apare doar începând cu ”Cuprinsul”; numărul de pagină se inserează în subsolul paginii (centrat sau în dreapta); • Capitolele mari (”Partea generală” și ”Partea specială”) încep întotdeauna pe pagina nouă; • Imprimarea paginilor lucrării se va realiza doar pe o față a fiecărei foi;

3 Structura lucrării de licență Lucrarea de licență este structurată pe capitole și include următoarele elemente obligatorii: Copertă (vezi modelul de pe pagina următoare) Pagina titlu (vezi modelul de pe pagina următoare) Cuprins • Lucrarea de licență va avea un cuprins care să conțină cel puțin titlurile tuturor capitolelor însoțite de numărul paginii la care începe fiecare capitol; Partea generală • este un referat general narativ despre tema studiată care cuprinde: – importanța subiectului ales – stadiul cercetărilor în domeniu (sintetizarea, interpretarea și evaluarea critică a studiilor; NU trebuie descrise toate studiile legate de subiectk respectiv existente în literatură, unele fiind fără valoare științifică) – problemele rămase neelucidate (contradicțiile cu privire la subiectul ales) – sintetizarea datelor prezentate • este important de a utiliza figuri și tabele pentru explicarea și sistematizarea datelor Partea specială • Partea specială a lucrării de licență poate fi realizată sub forma unui studiu primar (cercetare originală observațională, experimentală sau intervențională) sau a unui studiu secundar (sumarizarea studiilor primare sub forma unei analize sistematice). Ponderea capitolelor în lucrare Pagina titlu Cuprins Partea generală (Referat general) ~ 50% Partea specială (Cercetări personale) ~ 50% Introducere ~ 5% Material și metode 15 – 25% Rezultate 40 – 50% din partea specială Discuții 20 – 30% Concluzii ~ 5% Bibliografie

4 (Model copertă și pagină titlu) Universitatea de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca Facultatea de Medicină LUCRARE DE LICENTA Terapia cu adrenalină în bronșiolita acută la copil Îndrumător: Conf. Dr. Ion POPESCU Absolvent: Mihai MARIAN 2013

5 Elaborarea tezei de licență sub forma unui studiu primar • are structura unui studiu original, primar, care poate fide tip observațional, experimental sau intervențional Introducere • Capitolul ”Introducere” trebuie să cuprindă: o subiectul și importanța lui (ce se cunoaște despre subiect, ce NU se cunoaște); aceste date se prezintă pe scurt, cu câteva referințe bibliografice recente; ele au fost prezentate pe larg în partea generală a lucrării o motivația studiului (trebuie să convingem că studiul era necesar): de ce este important să studiem aspectul respectiv o obiectivele studiului (prezentate explicit): problema studiată sau ipoteza testată • NU se prezintă rezultate din lucrarea de față • NU trebuie să se suprapună pe capitolul “Discuții” Material și metode • Scopul acestui capitol este să descrie cum s-au obținut rezultatele • Acest capitol trebuie să ofere suficiente detalii pentru a permite repetarea studiului de către alți autori • În acestă secțiune se utilizează puține referințe bibliografice • Trebuie să cuprindă următoarele: o Ce tip de studiu s-a efectuat pentru atingerea obiectivelor (design-ul studiului): retrospectiv, prospectiv, tip cohortă, controlat, randomizat,etc.; o Locul de desfășurare a studiului o Participanți la studiu – modul și locul de selectare a participanților la studiu (pacienți sau animale de laborator): criterii de includere în lot, criterii de excludere din studiu; explicația criteriilor de includere și excludere – identificarea vârstei, sexului și altor caracteristici importante ale subiecților – cum s-au colectat datele (din foile de observație,…) o Metode – se menționează metodele folosite astfel încât și alți autori să poată repeta studiul;

6 – se menționează doar metodele pentru care se prezintă rezultate; – metodele se ordonează logic, NU cronologic (uneori ordinea logică se suprapune pe cea cronologică); – metodele arhicunoscute doar se menționează (cu referințe bibliografice); – se descriu pe scurt metodele mai puțin cunoscute – se descriu pe larg metodele originale (aparat de tip nou, metodă de laborator complet nouă sau substanțial îmbunătățită); – se descrie aparatura folosită (numele aparatului, firma producătoare și adresa); – se identifică precis medicamentele și alte substanțe chimice folosite în studiu (denumire comună internațională, denumire comercială, firma producătoare, adresă); – descrierea clară a intervenției, factorului studiat (manoperă terapeutică,…); – descrierea parametrilor urmăriți o Analiza statistică – cum s-a determinat numărul necesar de cazuri – se indică testele statistice utilizate (Student, ANOVA,…) și cum s-a ales fiecare test (în funcție de distribuția datelor,…); – dacă s-a utilizat un program de calculator pentru calculul statistic se menționează denumirea și versiunea programului, dar rămâne necesară menționarea testului statistic; deci formularea “am analizat rezultatele utilizând programul Easistat [Alrincham, UK]” este insuficientă; – se specifică pragul semnificației ales (de ex., “diferențele s-au considerat semnificative dacă p <0,05”; se poate alege și alt prag pentru semnificația statistică: p <0,01); Rezultate • se prezintă rezultatele obținute prin metodele descrise la capitolul “Material și metode” care răspund la obiectivele studiului: o datele bazale ale loturilor de studiu și perioada de recrutare o rezultatele principale și secundare o reacțiile adverse la intervenția studiată (chiar dacă nu a fost obiectivul studiului de față) o decese pe perioada studiului

7 • rezultatele se prezintă în text sau sub formă de figură sau sub formă de tabel (deci NU se repetă în text datele prezentate sub formă de tabel sau figură); în text se subliniază rezultatele importante obținute (în tabele și figuri se găsesc detaliile) • în acest capitol NU se discută rezultatele, NU se interpretează, NU se formulează opinii, impresii, NU se compară rezultatele proprii cu cele din literatură • referințele bibliografice nu-și găsesc locul în acest capitol Ce trebuie să cuprindă o figură • numerotare în ordinea citării în text, titlu, denumirea axelor “x” și “y”, unitățile de măsură, valori • NU trebuie prezentate prea multe informații pe aceeași figură • trebuie marcate diferențele semnificative statistic (cu *) • prescurtările folosite trebuie definite (chiar dacă au fost folosite și explicate și în text) • figura trebuie menționată în text (de ex., “Corelația dintre rezistența respiratorie și capacitatea vitală este prezentată în figura 1.”) Model de figură Figura 1. Corelația dintre capacitatea vitală și rezistența respiratorie (Rocc). 00,20,40,60,811,21,4
00,511,522,533,544,55Capacitatea vitală (L)Rocc (kPa/L/s) r = -0,81 r = -0,83

8 Ce trebuie să cuprindă un tabel • numerotare în ordinea citării în text, titlu, denumirile coloanelor, unități de măsură, explicația prescurtărilor la subsol (NU în titlu), explicarea exprimării rezultatelor (de ex., medie ± deviație standard) • se evită liniile verticale (doar linii orizontale) • comparațiile importante se fac de la stânga la dreapta (NU se sus în jos) Model de tabel Tabel 1. Caracteristicile bazale ale loturilor studiatea Adrenalină (n = 23) Placebo (n = 29) p Vârsta (luni) 5,1 ± 3,7 6,1 ± 5,4 0,673 Greutatea (kg) 6,8 ± 1,9 7,2 ± 2,4 0,759 Durata wheezing-ului (zile) 2,3 ± 1,5 2,9 ± 1,9 0,930 Frecvența respiratorie (/min) 48 ± 9 50 ± 13 0,302 Frecvența cardiacă (/min) 161 ± 16 156 ± 22 0,537 SaO2 (%) 91,4 ± 3,9 91,9 ± 2,5 0,947 amedia ± deviația standard Discuții • Capitolul “Discuții” este un dialog cu cititorul interesat de studiu; se răspunde la toate întrebările pe care acesta le-ar putea pune • NU se repetă în detaliu datele prezentate în capitolele “Introducere” sau “Rezultate” • Capitolului “Discuții” trebuie să cuprindă următoarele și în această ordine: o rezultatul principal al studiului (se răspunde la obiectivul principal al studiului) o compararea rezultatelor proprii cu cele ale altor studii similare; explicarea rezultatelor diferite față de alte studii similare; susținerea rezultatelor proprii față de cele ale altor studii (explicații de genul: “s-au utilizat metode diferite”,…) o meritele studiului (sublinierea aspectelor noi și importante ale studiului) o limitele studiului (limite ale design-ului studiului, metodelor utilizate, analizei statistice folosite; pacienții pierduți în timpul desfășurării studiului,…) și efectele acestor limite asupra rezultatelor

9 o interpretarea rezultatelor; evaluarea critică a rezultatelor; explicarea rezultatelor (în special a celor neașteptate) o implicațiile practice (clinice) ale rezultatelor obținute o sugestii pentru studii viitoare (direcții viitoare de cercetare) • NU este strict necesară atingerea tuturor acestor puncte Concluzii • redactate concis, pe puncte • se prezintă doar concluzii derivate din rezultatele proprii obținute în studiul de față • NU se formulează concluzii din literatura consultată

10 Elaborarea tezei de licență sub forma unei analize sistematice Definiție – analiză sistematică Analiza sistematică este o analiză a literaturii de specialitate axată pe o temă de cercetare care încearcă să identifice, evalueze, selecteze și rezume toate studiile relevante pentru această temă de cercetare. Spre deosebire de alte abordari ale analizei literaturii de specialitate, analiza sistematică utilizează o abordare bine definită și uniformă pentru a identifica toate studiile relevante legate de tema de cercetare și a prezenta rezultatele studiilor selectate. Definiție – meta-analiză Meta-analiza constă în utilizarea de metode statistice pentru a rezuma rezultatele unei analize sistematice. Nu toate analizele sistematice conțin meta-analize. Prin combinarea informațiilor provenite din toate studiile relevante, meta-analizele pot furniza estimări mai precise ale efectului unei intervenții comparativ cu estimările derivate din studii izolate incluse în meta-analiză. Comentarii generale Analiza sistematică NU este un referat general narativ. Obiectivul unei analize sistematice este de a furniza un sumar complet al literaturii de specialitate relevante temei de cercetare. Analizele sistematice ale studiilor randomizate controlate de calitate înaltă științifică sunt cruciale pentru medicina bazată pe dovezi. Înțelegerea analizelor sistematice și a modului de implementare a lor în practica medicală a devenit obligatorie pentru medici. Analizele sistematice sunt de ajutor și în identificarea golului în cunoștiințe și nevoia de a efectua cercetări suplimentare. Analizele sistematice pot evalua probleme legate de terapie, diagnostic, epidemiologie, etiologie etc. O analiză sistematică de calitate, ca și orice alt studiu, necesită un protocol precis elaborat înainte de începerea studiului. Capitole și etape în pregătirea și elaborarea unei analize sistematice INTRODUCERE Capitolul ”Introducere” trebuie să includă următoarele paragrafe: – Descrierea bolii/problemei

11 – Descrierea intervenției o Exemple de intervenții (expuneri): terapia cu antibiotice a adulților cu sinuzită, profilaxia cu acid folic la gravide, administrarea de fenobarbital la animale de laborator, screening-ul hipotiroidismului, diagnosticul precoce al fibrozei chistice, dieta de tip mediteraneean; – Ce se cunoaște depre boală/intervenție – Cum ar putea să fie eficace intervenția – De ce este importantă elaborarea acestei analize sistematice Afirmațiile legate de epidemiologie, morbiditate, prevalență, mecanisme de acțiune, etc. trebuie susținute de dovezi științifice cu referințe bibliografice. OBIECTIVE 1. Definirea temei de cercetare Formularea unei teme de cercetare precise este primul și unul dintre cei mai importanți pași în elaborarea unei analize sistematice. Fără o temă de cercetare precisă este foarte dificil să se identifice sursele adecvate și se efectueze căutarea dovezilor științifice relevante. Literatura menționează că multe probleme clinice rămân fără răspuns datorită dificultăților de formulare a unei teme de cercetare relevante și lipsei de competență în căutarea dovezilor. Adesea se utilizează o formulă specială, numită PICO, pentru formularea temei de cercetare și facilitarea căutării în literatură. PICO provine de la problema Pacientului, Intervenție, Comparație și Efect (Outcome). Formula PICO poate fi extinsă la PICOTT, adăugând informații despre Tipul temei de cercetare (terapie, diagnostic, prognostic, reacții adverse, etc.) și Tipul de studii (randomizat controlat, etc.). Utilizarea acestei formule facilitează procesul de căutare prin identificarea conceptelor cheie pentru o strategie de căutare eficientă, deoarece temele de cercetare care au cel puțin definită intervenția și efectul își găsesc mai frecvent un răspuns, decât problemele pentru care se definesc doar un parametru sau niciunul. Obiectivul analizei sistematice se formulează, când este posibil, într-o singură frază consisă. Formularea trebuie să urmeze modelul ”de a evalua efectele [intervenția sau comparația] în [boala] la [populația]. Exemple de teme de cercetare: ”The aim of this study is to provide a systematic review of the current evidence for the efficacy of antibiotics in the treatment of acute rhinosinusitis in children.”

12 ”To evaluate the effectiveness of leukotriene receptor antagonist (LTRA) in treating children with prolonged non-specific cough.” METODE 2. Definirea criteriilor de includere și excludere a studiilor Protocolul unei analize sistematice trebuie să precizeze a priori criteriile de includere și excludere a studiilor. Aceste criterii de includere/excludere trebuie să aibă o bază logică și de obicei se referă la: – populația evaluată – boala în cauză – intervenția care se studiază – comparația (lotul martor: placebo sau altă intervenție) – efectele intervenției (parametrii urmăriți) – tipul de studii – altele (procentul maxim de pacienți pierduți în timpul studiului, perioada minimă de urmărire, perioada de publicare a studiilor) 3. Căutarea studiilor Analizele sistematice se bazează pe o căutare completă și imparțială a studiilor. Căutarea trebuie să urmeze o strategie bine definită stabilită înainte ca rezultatele studiilor individuale să fie cunoscute. Procesul de identificare a studiilor pentru includerea în analiza sistematică și sursele pentru identificarea unor astfel de articole trebuie să fie descrise în mod explicit. În mod ideal, căutările nu ar trebui să se limiteze la Medline, ci să se extindă și alte baze de date electronice, cum ar fi Web of Science, AIDSLINE, Cancerlit, și EMBASE, precum și căutarea manuală în bibliografia unor articole relevante publicate. Strategia de căutare trebuie prezentată în detaliu (baze de date incluse, cuvinte cheie, limite utilizate, data ultimei căutări, etc.). Example de căutare: ”We searched Medline, Embase and the Cochrane controlled trials register up to October 2011 using the terms sinusitis, paranasal, rhinosinusitis, purulent, rhinorrhea, sinus infection, randomised, randomised control trial, double blind method, random allocation,

13 placebo, antibiotic, antimicrobial, animal, human, child, children and adolescent. No restriction was made based on language.” ” The Cochrane Register of Controlled Trials (CENTRAL), the Cochrane Airways Group Specialised Register, MEDLINE and EMBASE databases were searched. The following topic search strategy was used to identify the relevant randomised controlled trials listed on the electronic databases: “cough” OR “bronchitis”, all as (textword) or (MeSH ) AND “leukotriene receptor” OR “leukotrienes” OR “montelukast” OR “LTRA” OR “zafirlukast”, OR “pranlukast”; all as (textword) or (MeSH).” LTRA – leukotriene receptor antagonist 4. Selectarea studiilor Odată ce sunt stabilite criteriile de includere/excludere, fiecare studiu potențial eligibil trebuie analizat pentru includerea în analiza sistematică. Deci, fiecare articol identificat este verificat pe baza unor criterii prestabilite de eligibilitate (criteriile de includere). Analiza sistematică trebuie să listeze studiile care au fost luate în considerare pentru includere și motivul specific pentru excluderea unui anumit studiu. De exemplu, în cazul în care sunt identificate 25 de studii ar putea fi eligibile, aceste 25 de studii trebuie să fie citate și, dacă unele sunt excluse, să se precizeze motivul pentru fiecare excludere. 5. Colectarea datelor din studii Datele trebuie extrase din fiecare studiu într-un mod uniform și imparțial. În general, acest lucru se face prin utilizarea unui formular predefinit care include în general următoarele elemente: – criteriile de eligibilitate – design-ul studiului – ce populație a fost inclusă în studiu – numărul de pacienți în fiecare lot – intervenția – efectul principal studiat – alte efecte studiate Formularul de sumarizare a datelor din studii trebuie să includă toate informațiile care vor apărea ulterior în text, tabele sau figuri care descriu studiile incluse în analiza sistematică,

14 sau în tabelele sau figurile care prezintă rezultatele analizei sistematice. Acest proces de sumarizare a datelor din studii trebuie să fie descris în mod clar în teză. 6. Analiza datelor În planificarea unei analize sistematice este de dorit să se specifice modul de exprimare a efectului/efectelor urmărit/e. Modul de exprimare a rezultatelor poate să fie diferit față de cel utilizat în studiul primar evaluat. În cazul datelor binare, cel mai frecvent efectul se exprimă sub forma riscului relativ, raportul șanselor (odds ratio) și diferența riscului. În cazul datelor continui, efectul se exprimă sub forma diferenței mediilor. Exemple: ‘‘Relative risk of mortality reduction was the primary measure of treatment effect.’’ ‘‘The primary outcome measure was the mean difference of means”. REZULTATE 7. Prezentarea rezultatelor Selectarea studiilor • Se va menționa numărul de studii luate în considerare după efectuarea căutării în bazele de date, numărul de studii evaluate pentru eligibilitate și numărul de studii incluse în analiza sistematică, cu motivele excluderii în fiecare etapă a procesului de selecție (ideal se prezintă sub forma unei diagrame) Studiile excluse • Se vor menționa studiile cheie excluse și motivul pentru excluderea lor • Tabelul ”Caracteristicile studiilor excluse” nu este lista exhaustivă a tuturor studiilor identificate, dar neincluse în analiză; se menționează doar studiile pe care cititorul se așteaptă să le regăsească în analiza sistematică, dar totuși au fost excluse; Caracteristicile studiilor incluse • Caracteristicile importante ale fiecărui studiu inclus in analiza sistematică sunt prezentate în mod clar într-un tabel: "Caracteristicile studiilor incluse". Tabelul include de obicei:

15 – Metode: design-ul studiului (randomizat controlat cu grupuri paralele, studiu caz-control, etc.) chiar dacă analiza sistematică este limitată de la început la un singur design de studiu (de exemplu, ”Multicenter, randomized, placebo-controlled, double-blind, double-dummy parallel trial”) – Participanți: caracteristicile populației studiate, numărul de pacienți (de exemplu, ”63 children aged 2-5 years with asthma-like symptoms were included.”) – Intervenția: intervenția și intervenția din lotul martor (de exemplu, ”Fluticasone 100 µg twice daily via metered dose inhaler and a spacer, Montelukast 4 mg daily or placebo for 3 months.”) – Durata urmăririi – Efectul/efectele urmărite (de exemplu, ”The primary outcome was the daily symptom score as recorded by caregivers” Efectele intervenției • rezultatele studiilor individuale (estimările riscului, intervalele de încredere sau valori "p") se prezintă în tabele sau figuri; toate estimările cu privire la mărimea efectului se asociază cu o evaluare a incertitudinii statistice (de exemplu, interval de încredere, cu un anumit nivel de încredere, cum ar fi de 95% ); dacă se raportează valorile p, se vor furniza valorile exacte pentru p (de exemplu, p = 0,08, mai degrabă decât p > 0,05) DISCUȚII Capitolul ”Discuții” include 5 paragrafe standard: • Sumarizarea rezultatelor principale • Aplicabilitatea dovezilor • Calitatea dovezilor (limitele studiilor incluse) • Limitele procesului de căutare a studiilor (lipsa căutării în unele baze date; lipsa accesului la unele studii furnizate de căutare, etc) • Concordanțele și discordanțele cu alte studii sau analize sistematice CONCLUZII • Se va prezenta o interpretare generală a rezultatelor • Se vor menționa implicațiile pentru practică

16 • Se vor oferi sugestii pentru cercetări viitoare: ce studii ar trebui efectuate în viitor (pacienți, intervenție, comparație și tip de studiu) Redactarea bibliografiei • titlurile bibliografice vor fi numerotate și prezentate în ordinea primei menționări în text • lista bibliografică va cuprinde numai titlurile consultate în mod direct și utilizate în lucrare; toate titlurile bibliografice trebuie să se regăsească citate în textul lucrării • recomadările de redactare a referințelor bibliografice trebuie să respecte modelul National Library of Medicine’s Citing Medicine (Citing Medicine, 2nd edition. The NLM Style Guide for Authors, Editors, and Publishers) disponibil la adresa: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK7256/?amp=&depth=2 • exemple de redactare a referințelor bibliografice se pot găsi la adresa: http://www.nlm.nih.gov/bsd/uniform_requirements.html • până la 6 autori: se citează toți autorii • peste 6 autori: se citează primii 6 urmați de mențiunea ”et al”. EXEMPLE 1) Articol din revistă
Data apariției și numărul revistei poate fi omis dacă revista are paginație continuă de-a lungul unui volum (cum este cazul majorității revistelor). Halpern SD, Ubel PA, Caplan AL. Solid-organ transplantation in HIV-infected patients. N Engl J Med. 2002;347:284-7.

17 Titlurile revistelor trebuie abreviate după recomandările Journals Indexed for MEDLINE, disponibile pe site-ul National Library of Medicine disponibil la adresa: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/nlmcatalog/journals 2) Carte Eisen HN. Immunology: an introduction to molecular and cellular principles of the immune response. 5th ed. New York: Harper and Row; 1974. Norman IJ, Redfern SJ, editors. Mental health care for elderly people. New York: Churchill Livingstone; 1996. 3) Capitol din carte Weinstein L, Schwartz MN. Pathogenic properties of invading micro-organism. In: Sodeman WA Jr, Sodeman WA, editors. Pathologic physiology: mechanisms of disease. 2nd ed. Philadelphia: WB Saunders; 1974. p. 454-72. 4) Lucrare la congres Du Pont B. Bone marrow transplantation. In: White HJ, editor. Proceedings of the 3rd annual meeting of the International Society for Experimental Hematology; 1974 Sep 6-10; Houston, USA. Amsterdam: Elsevier; 1974. p. 1561-5. 5) Teză Cairns TG. Infrared spectroscopic studies of solid oxygen [dissertation]. St. Louis (MO): Washington University; 1965. 6) Date de pe Internet American Medical Association [Internet]. Chicago: The Association; c1995-2002 [updated 2001 Aug 23; cited 2002 Aug 12]. AMA Office of Group Practice Liaison; [about 2 screens]. Available from: http://www.ama-assn.org/ama/pub/category/1736.html Model de utilizare în text a titlurilor bibliografice

18 Studiile ulterioare, utilizând atât adrenalina racemică cât și forma levogiră, administrată pe cale inhalatorie, au confirmat superioritatea adrenalinei față de placebo20 și față de salbutamol.21,22 sau Studiile ulterioare, utilizând atât adrenalina racemică cât și forma levogiră, administrată pe cale inhalatorie, au confirmat superioritatea adrenalinei față de placebo (20) și față de salbutamol (21,22).