0 UNIVERSITATEA TEHNIC Ă A MOLDOVEI Indicații metodice privind Compartimentul economic (proiect de diplomă) Chișinău 2016 1 UNIVERSITATEA TEHNIC Ă A… [622156]

0 UNIVERSITATEA TEHNIC Ă A MOLDOVEI

Indicații metodice
privind Compartimentul economic
(proiect de diplomă)

Chișinău
2016

1 UNIVERSITATEA TEHNIC Ă A MOLDOVEI

FACULTATEA INGINERIE MECANICĂ, INDUSTRIAL Ă ȘI
TRANSPORTURI
DEPARTAMENTUL INGINE RIE ȘI MANAGEMENT
INDUSTRIAL

Indicații metodice
privind Compartimentul economic
(proiectul de diplomă)

Chișinău
Editura „Tehnica -UTM”
2016

2 Indicațiile metodice s înt destinate stud enților specialităților
Facultății Calculatoare, Informatică și Microelectronică cu frecvență
la zi și frecvență redusă. În acest compar timent s înt expuse
recomandări privind selectarea temei de studiu, planificarea tezei de
licență, precum și cerințele față de elaborarea părții economice.

Elaborare: lector superior Aliona Dodu
lector superior Marcel Gîrbu

Recenzent: conferențiar, dr. în economie Demian Ușanlî

Redactor: Eugenia BALAN
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
Bun de tipar 02.06.16 Formatul 60×84 1/16
Hârtie ofset. Tipar RISO Tirajul 50 ex.
Coli de tipar 1,25 Comanda nr. 57
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
2004 , UTM , Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 168
Editura „Tehnica -UTM”
2068, Chișinău, str. Studenților, 9/9

© UTM, 2016

3
INTRODUCERE

Dezvoltarea relațiilor economice de piață ne cesită o
îmbunătățire a pregătirii cadrelor calificate. O deosebită atenție se
acordă ridicării nivelului de pregătire teoretică a studenților , precum
și corelației dintre instruire , educați e și activitatea practică.
Indicațiile metodice s înt elaborate reieșind din programele de
învățămînt universitare și au drept scop valorificarea cunoști nțelor
teoretice și practice acumulate la disciplinele economice: economia
și statistica ramurii, managementul industrial, managementul
resurselor umane și din experiența acumulată în procesul de studiu
la Facultatea Calculatoare , Informatică și Microelectronică a
Universității Tehnice din Moldova. Se recomand ă a utiliza și
bibliografia științifico -metodologică de profil din cadrul altor
institu ții superioare de învă țămînt .
Teza de licen ță trebuie să con țină sec țiunea economică ca
parte integrantă a acesteia. Este necesar a calcula bugetul planificat
al proiectului, a prognoza volumul de vînzări posibile și, în final ,
eficiența economică în urma implement ării în practică a cercetării
efectu ate. Succesul unui proiect depinde în mare măsură de datele
economice procesate (calculate) la realizarea scopului propus.
Partea economică este prim a încercare a student: [anonimizat]

4 Conținutul părții econ omice

1. Scopul elaborării proiectului din punct de vedere economic.
Studiul pie ței cu identificarea poten țialilor beneficiari .
2. Planul calendaristic în scopul optimizării volumului de timp și
resurselor de muncă necesar pentru elaborare.
3. Analiza SWOT.
4. Calcul ul indicatorilor economici.
5. Concluzii.
6. Bibliografie .

1. Scopul elaborării proiectului din punct de vedere
economic. Studiul pieței cu identifi carea potențialilor
beneficiari

Înainte de a începe un proiect , inițial trebuie conceput scopul
acestuia .
Toate proiec tele se împar t în două categorii: cercetări științif ice
și comerciale. Această împărțire este convențională , deoarece
proiect ul de cercetare științific ă s-ar putea transform a în proiect
comercial, adică să aibă scopul de a obține profit din vînzări.
Mai întîi, împreună cu conducătorul , se stabil ește tipul
proiectului.
În toate cazurile de elaborare a acestor două categorii de proiecte
trebuie descris scopul și obiectivele temei alese și de menționat
unde se va aplica acest proiect, de efectuat calculele eco nomice în
corespundere cu elaborarea proiectului.
Dacă pro iectul are caracter comercial , atunci trebuie proiectat
(calculat) prețul de real izare a proiectului sau produsului dat
conform metodelor economice de calcu l. Este necesar a fi calculat
bugetul pro iectului (care se planifică), pronosticat volumul
vînzărilor posibile, determinată rentabilitatea (randamentul)
proiectului, calculată eficiența economică de implementare a
diferitor metode noi etc.

5 Mai sînt necesare cercet ări de marketing . În condi țiile cînd deja
există proiecte analogice pe piață , să se explic e prin ce diferă
produsul elaborat , să se efectu eze o analiză compara tivă cu cele
existente pe piață. În acest scop sînt descri se avantajele proiectului
(produsului, site -ului, serviciului etc.) . Desc rierea trebuie să fie
efectuată din punct de vedere economic în paralel cu studiu l de
marketing care ar cuprinde următoarele subiecte :
actualitatea și utilitatea proiectului, produsului, softului ;
ce reprezintă acest proiect, produs, serviciu în perceperea
consumatorului ;
scopul elabor ării;
cît de util este acesta , de ce este interesant ;
cum va arăta proiectul, produsul, serviciul ;
cine v or fi poten țialii beneficiari și care va fi impactul socio –
economic .

2. Planul calendaristic în scopul optimizării volumul ui de
timp și resurselor de muncă necesar pentru elaborare

Planul calendaristic a l proiectului reprezintă distribuirea în timp
a procesului de elaborare și repartizare a sarcinilor și resurselor. În
funcție de durata proiectului, planul poate fi divizat î n luni,
săptămîni, zile, ore.
Etapele de planificare a timpului recomandate pentru proiect s înt
date în figura 1.

Figura 1. Etapele de planificare

2.1. Obiectivele
Este deosebit de important a formula clar obiectivele princip ale
ale proiectului pentru a atinge rezultatele dorite. În acest scop se
Obiective Volum de
lucru Timp
necesar Plan
calendaristic

6 face o descriere a produsului finit, argument înd eficiența și utilitatea
lui.
Obiectivele trebuie s ă descrie ceea ce se urm ărește a fi realizat,
să fie exprimate în termen e referito are la durata de timp,
caracteristicile urm ărite și, ori de cate ori este posibil, s ă fie
măsurabile. Caracteristicile obiectivelor : concrete , ușor de
identificat , realizabile , adecvate la posibilit ățile reale, u șor de
evaluat cu instrumente cantitative și calitative.
Este foarte important a determina expresia valorică sau numerică
a rezultatelor scontate (de ex.: numărul de copii a le programului,
viteza funcționării, strategia de preț ).

2.2. Volumul de lucru
În funcție de condițiile tehnice ale proiectului , trebuie divizate
toate acțiunile din cadrul proiectului care necesită a fi realizat e.
Împreună cu conducătorul de diplomă de la catedră se întocmește
lista de acțiuni, încep înd cu primirea sarcinii pînă la predarea
lucrului efectuat . Acțiunile vor fi sistematiz ate în trei etape mari:
etapa de pregătire, de elaborare și finisare. Fiecare dintre etape va
avea un punct critic de control numit check-point (data -limită de
finisare a acțiunii). Pentru fiecare punct de control se stabilește
persoana responsabilă care v erifică și aprob ă rezultatele.

2.3. Timpul destinat realizării proiectului
Mai înt îi se calculează timpul necesar pentru executarea fiecărei
acțiuni planificate. Acest lucru se stabilește împreună cu
conducătorul de la catedră , adăug înd cîte o zi sau două rezervă de
timp, în funcție de complexitatea acțiunii :

Durata acțiunii = data începerii – data finisării + rezerva de
timp (zile)

2.4. Planul calendaristic
În funcție de caracterul proiectului, tabelul cu planul
calendaristic poate include și alte inform ații (tab. 1) .

7 La sf îrșitul tabelului se calculează volumul de timp necesar
elaborării proiectului (ore, zile, săptăm îni, luni).
În tabelul 1 se vor nota corespunzător volumul de timp necesar
elaborării proiectului.

Tabelul 1. Fondul de timp necesar elabo rării proiectului
Nr.
d/o Denumirea
acțiunii Perioada Durata
acțiunii Executant Resurse
utilizate începrea finisarea
1
2

Convențional în tabel poate fi notat prescurtat: C – conducătorul
proiectului ; D – diplomantul ; P – program atoru l. Acest tabel include
informații generale despre partea organizațională a proiectului
divizată pe etape cu ac țiuni concrete și implicarea personalului .

3. Analiza SWOT

Pentru identificarea raționalității proiectului trebuie efectuată
analiza mediului inte rn și extern al proiectului. Pentru aceasta se
propune metoda generală – analiza SWOT – care constă în
evaluarea (enumerarea) punctelor forte și slabe a le mediului intern
și extern al proiectului.
Strengths – puncte forte (mediu intern) – descriu a tributele
pozitive, tangible și intangibile care țin de organizație și proiect.
Punctele tari cuprind at ît elemente intangibile, de exemplu legate de
echip ă (organizație, p roiect ), cunoștințe în domeniu, educați e,
experienț ă, contacte, reputați e, capacit atea membrilor , precum și
elemente tangibile legate de sursele financiare disponibile,
echipamente, canale de c omunicare, materiale cu dreptu l de aut or
etc. care aparțin organiza ției.
Mai jos dăm e xemple de criterii care pot fi luate în considera ție
în etapa identificării punctelor forte :
avantaje față de concurenț i;

8
resurse, echipamente, persoane ;
experiență, cunoștințe, date, informații ;
resurse financiare, locați e;
aspecte inovative ;
calitatea proiectelor derulate, experienț ă;
acreditări, recunoașteri, certificări ;
sistem de comunicare din interiorul organizației ;
conducere, management ;
cultura organizațională.

Weaknesses – puncte slabe (mediu intern) – factorii aflați sub
controlul participan ților implica ți în mod direct în proiect și care pot
împiedi ca obținerea sau menținer ea unui nivel de calitate
competitiv.
Punctele slabe pot include:
lipsa de experiență ;
resurse limitate ;
lipsa de acces la tehnologie sau capacitate ;
dezavantajele unei propuneri ;
lipsa avantajelor față de concurenț i;
reputația ;
lipsa resurselor financiare ;
propriile puncte sensibile ale organizației / echipei ;
termene -limită, resurse limitate ;
lipsa e xperienț ei anterioar e în domeniu sau irelevan ță;
angajamentul scăzut al membrilor ;
acreditări, certificări lipsă ;
conducere d efectuoa să;
lipsa unor canale clare de comunicare ;
cultura organizațională nepotrivită.

Opportunities – oportunități (mediu extern) – evalueaz ă
factorii atractivi externi c e reprezintă elementele de care organizația
/ echipa de proiect poate profita.

9 Dăm cîteva exemple de criterii care pot fi luate în considera ție în
etapa de identificare a oportunităților:
dezvoltarea sectorului ;
prezen ța slabă sau lipsa unor concuren ți;
tendințele actuale benefice ;
dezvoltarea tehnologică ;
influențe globale ;
legislație favora bilă (de ex. : Legea sponsorizării) ;
surse de finanțare a domeniul ui vizat.

Threats – riscuri (mediu extern) – amenințările includ factori în
afara controlului care ar putea impune implementarea proiectului
într-o poziție de risc. Aceșt ia sînt factori exte rni care pot fi
controlați , dar care ar putea fi anticipa ți dacă ar exist a un plan de
urgență care să poată preveni și rezolva acest e probleme.
Dăm în continuare cîteva exemple de criter ii care pot fi avute în
vedere la momentul identific ării amenințărilor:
efecte le politice ;
efecte le legislative ;
efectele mediului ;
lipsa surselor de finanțare ;
cererea ;
dezvoltarea economică ;
competiție acerbă în domeniul vizat.

Este important să se argument eze pe baza analizei SWOT cît este
de competentă echipa în rezolvarea problemei .
Analiza SWOT se efectuează în forma de matrice (tabel) .
Matricea SWOT se prezintă într -un tabel pe foaie separată .
Pentru factorii nega tivi de influență este necesar a prevedea
măsurile organizaționale, financiare, manageriale etc. care vor
contr ibui la diminuarea sau înlăturarea influenței lor pe parcursul
realizării proiectului.

10 În figura 2 este dată matricea analizei SWOT.

MEDIU INTERN
Puncte forte
1.
2.
3. Puncte slabe
1.
2.
3.
MEDIU EXTERN
Oportunități
1.
2.
3. Riscuri ( pericole)
1.
2.
3.

Figura 2. Matricea SWOT

4. Calculul indicatorilor economici

Pentru fiecare proiect de diplomă , indiferent de tip ul de
cercetare, științifică sau comercială , sînt necesar e calcule
economice. În acest capitol se calculează suma necesară pentru
lansarea și menținerea proiectului pînă la momentul atinge rii
pragului de rentabilitate ( în cazul proiectului comercial ).
Toate calculele trebuie efectuate în valută na țională (MDL).
După caz și necesitate po t fi făcut e în paralel calculele și în alte
valute U SD, EURO, RON etc. r ecalculate la cursul oficial al BNM .
Prețurile materialelor, precum și plățile salariale trebuie să fie
actuale (f ără TVA)

4.1. Investi ții în active materiale și nemateriale pe termen lung
Active le materiale (AMTL) care iau form ă fizică naturală au
durată de funcționare utilă mai mare de un an și se utilizează în
activitatea întreprinderii sau se află în procesul creării și nu s înt
destinate vînzării (computer, componente suplimentare necesare
pentru lucru – HDD, RAM, scaner, imp rimantă, modem).

11 Active le nemateriale (ANTL), active nebănești , care nu iau
form ă material ă, sînt controlate de întreprindere și utilizate mai mult
de un an în activ itățile de producție, comercială sau în alte genuri de
activitate. Software – programe și aplicații necesare pentru
realizarea proiectului.
În tabelul 2 sunt enumerate activele materiale și nemateriale pe
termen lung utilizate la realizarea proiectului

Tabelul 2. Active materiale și nemateriale pe termen lung
Nr.
d/o Denumirea/
tipul activului Un.
de
măs. Preț
achizi ție
pe unitate,
MDL Cantitatea Valoarea
de intrare,
MDL
1
2
3
Total x x x

Totalurile acestui tabel reprezintă valoar ea totală a investi țiilor
efectuate la achizi ționarea activelor materiale și nemateriale pe
termen lung.
Recuperarea acestor investi ții se va efectua prin includerea în
costul de elaborare a proiectului cotelor de amortizare calculate.

4.2. Consumuri dire cte de materiale
Consumuri directe de materiale – pot fi identificate nemijlocit
pentru un anumit produs.
Consumuri materiale directe – valoarea materialelor consumabile
utilizate în procesul de elaborare a proiectului și incluse în costul
total: elemente cu caracter material utilizarea cărora este necesară în
proiect – hîrtie, CD, cărți etc .
În aceste calcule se includ toate consumurile legate de materiale
– materie primă, materiale auxiliare și cele de bază (dacă există).
Consumuri le directe de materiale includ prezența nemijlocită a
materialului în produsul finit.

12 În tabelul 3 se dau consumurile directe de materiale.

Tabelul 3. Consumuri directe de materiale
Denumirea Un.
de
măs. Preț pe
unitate,
MDL Cantitatea Valoarea
totală,
MDL
I II III IV V

Total x x x

Totalul col oanei V va constitui valoarea totală a c onsumuri lor
materiale directe .

4.3. Consumuri directe privind retribuirea muncii
Aceste consumuri includ consumurile aferente retribuirii muncii
personalului încadrat în implementarea proi ectului (care participă
nemijlocit la fabricarea produsului sau prestarea serviciului).
Considerăm că proiectantul este un specialist în domeni u cărui a i
se achită un salariu. La calculul salariului pentru perso anele
implicate în proiect se reiese din plan ul calendaristic calculat
anterior, unde este arătat timpul efectiv de lucru.
Salariul se va calcula după forma de salarizare în regie care
const ă în calculul și plata salariului în raport cu timpul efectiv
lucrat .
Pentru realizarea proiectului pot fi ut ilizate resurse umane atrase
din exterior , salariați din bugetul proiectului – lucrători. Tot volumul
de lucru trebuie repartizat între lucrătorii salariați, conform
atribu țiilor din fi șa postului care stau la baza calcul ării salariului.
De exemplu:
Program atorul – trebuie să posede cunoștințe în Delphi 7,
experiență în lucru l cu baze le de date – MS Access, Oracle,
MySQL, cunoașterea HTML, CSS, RTF ; limba engleză tehnică .
Perioada de implicare în proiect – 2 săptăm îni, regimul de lucru – la
distanț ă. Sarcina : elaborarea aplicației de lucru pentru gestionarea
bazei de date cu încărcarea datelor pe/ de pe server prin

13 procesarea textului cu volumul de 20 -50 pagini A4 din formatul
RTF în formatul HTML. Volumul de lucru este de a elabora o
aplicație și de a proiec ta și crea o bază de date.
La elaborarea proiectului pot fi antrenate persoane de diferite
specialită ți cum ar fi programator i, operator i, lingvi ști-consultan ți,
inginer i, administrator i de rețea, administrator i BD, coordonator i
sau project -manager ș.a. Chiar dacă în proiect funcțiile enumerate
sînt execut ate de una și aceeași persoană, aceste poziții trebuie să fie
descrise.
În tabelul 4 s înt indicate consumurile directe privind retribuirea
muncii.

Tabelul 4. Consumuri directe privind retribuirea muncii
Nr.
d/o Funcția
angajatului Volumul
de
lucru,
lună/
zile/ore Salariul
contractual
pe unitate
de timp,
lei FSB,
lei Prime și
adaosuri,
%
FRM,
lei
1 2 3 4 5 6 7

Totalul col oanei 7 reprezintă fondul de retribuire a muncii
(FRM) în baza c ăruia se calculeaz ă contribuția de asigurări sociale
de stat obligatorii și prima de asigurare obligatorie de asistență
medicală .
Contribuția la fondul de asigurări sociale se calculează după
formula:
FAS = F RM × Cfs(%),
unde:
FAS – contribuția la fondul de asigu rări sociale;
Cfs – cota contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii
care se aprobă în fiecare an prin Legea bugetului asigurărilor sociale
de stat.
Conform Legii bugetului asigur ărilor sociale de stat pe anul
2015, contribuția la bugetul asigu rărilor sociale de stat

14 obligatorii, suportat ă de angajator, constituie 23% din fondul de
remunerare a muncii.
Fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală se
calculează după formula:

FAM = F RM × Cam(%) ,
unde:
FAM – fondurile asigurării oblig atorii de asistență medicală;
Cam – cota primei de asigurare obligatorie de asistență medicală
care se aprobă în fiecare an prin Legea Republicii Moldova privind
fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală .
Conform Legii privind fondurile asigur ării obligatorii de
asistență medicală pe anul 201 5, cota primei de asigurare
obligatorie de asistență medicală supo rtată de angajator constituie
4,5% din fondul de remunerare a muncii .
În acest c ompartiment se va calcula venitul net anual și suma
impozit ului pe venit ul anual a l unuia din participan ții la elaborarea
proiectului care reprezintă subiect de impozitare .
Astfel , în anul 2015 sînt prevăzute următoarele taxe și scuti ri la
venituri le persoane lor fizice:
Impozit ul pe venit :
– venituri anuale p înă la 29640 lei – se aplic ă cota de impozitare
7%;
– venituri anuale mai mari de 29640 lei – se aplic ă cota de
impozitare 18% ;
– fondul de pensionare – 6% din venit ;
– fondul de asigurare medicală – 4,5% din venit ;
– fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) are dr eptul la o
scutire personală în sumă de 10128 lei pe an ;
– contribuabilul (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o
scutire în sumă de 2256 lei anual pentru fiecare persoană
întreținută ;
– suma scutirii personale majore – 15060 lei anual.
NB! Cotele procent uale sau mărimea absolută a impozitării și
deducerilor pot suferi modificări în concordan ță cu prevederile
politicii bugetar -fiscale pentru anul de calcul .

15 Exemplu: admite m că unul din angaja ți va beneficia de un venit
brut anual în sum ă de 85600 lei. Astfel , vom calcula suma netă a
venitului ob ținut de această persoană în baza prevederilor legale .
Vom c alcula re ținerile în fondul social FS și contribu țiile la
asigur area medical ă (FAS) :
FP = 6% × 85600 = 5136 lei ;
FAM = 4,5% × 85600 = 3852 lei.

Calcul ul venitului impozabil:

VI=VB -FP-FAM -SP-SiP-SM,
unde:
VI – venitul impozabil ;
VB – venitul brut ;
FP – fondul de pensionare (asigur ări sociale) ;
FAM – fondul de asigurare medicală ;
SP – scutirea personal ă;
SiP – scutirea pentru persoana întreținută;
SM – scutirea personal ă major ă.

VI = 85600 – 5136 – 3852 – 10128 = 66484 lei.

Se calculeaz ă suma venitului net (VN), aplic înd cotele de
impozitare în vigoare:

VN = VB – IV – FP – FAM ,
unde:
VB – venitul brut ;
IV – impozit ul pe venit ;
FP – fondul de pensionare (a sigur ări sociale) ;
FAM – prima de asigurare medicală .

VN = 85600 – 8706,72 – 5136 – 3852 = 67905,28 lei

Suma impozitului pe venit se calculează după formula:

IV = VI – I (lei),

16 unde:
I – cota de impozitare a persoanei fizice :
– pentru venituri anuale d e pînă la 29640 lei se aplic ă cota de
impozitare 7% ;
– pentru venituri mai mari de 29640 lei se aplic ă cota de
impozitare 18% :

IV = 29640 × 7% + (66484 – 29640) × 18% =
= 2074,8 + 6631,92 = 8706,72 lei.

4.4. Consumuri indirecte
Consumuri le indirecte reprezintă consumurile volumul cărora nu
depinde sau depinde neesențial de volumul de producție cum ar fi:
consumul de energie electrică folosită pentru iluminare, consumul
efectuat pentru încălzirea spa țiului, consumuri privind paza , chiria
etc.
În tabelul 5 se vor indica toate consumurile indirecte antrenate în
dezvoltarea proiectului.

Tabelul 5. Consumuri indirecte
Denumirea articolului Un.
de
măs. Canti tatea Tarif/un,
lei Valoarea
totala, lei
Arenda încăperii
Paza
Energia electrică
Servi cii consulting
Servicii Internet
Servici i transport
Pot fi reflectate si alte
cheltuieli în funcție de
activ
Total x x x

17 4.5. Uzura mijlo acelor fixe și amortizarea activelor nemateriale
pe termen lung
Partea importantă a cheltuielil or indirecte constituie calcularea
fondului de uzură /amortiz are.
Uzura mijloacelor fixe reprezintă repartizarea sistematică a
valorii uzurabile a mijloacelor fixe pe parcursul duratei de
funcționare utilă.
Norma uzurii se calculează în funcție de durata ut ilizării
activului.
Durata utilizării activului se determină după categoria lui : AMTL
– 3-5 ani, ANTL – 2-3 ani.
Formula de calcul a fondului de amortizare este:

1TDFUMFFAi
,
Unde:
FA – fondul amortiz ării, lei;
MF i – valoarea de intrare ;
T1 – durata proiectului;
DFU – durata de funcționare utilă .

Identic se calculează suma amortizării activelor nemateriale
pentru fiecare categorie în parte.
În conformitate cu prevederile S.N.C. 16 “Contabilitatea
activelor materiale pe termen lung” (p. 47) , uzura poate fi calculată
conform următoarelor metode:
– casării lunare;
– în raport cu volumul produs elor fabricate (servicii prestate);
– degresivă cu rată descrescătoare;
– soldului degresiv.

4.6. Costul de producție
Costul de produc ție reprezint ă totalitat ea cheltuielilor
corespunz ătoare consumului de factori de produc ție, pe care agen ții
economici le efectueaz ă pentru producerea și vînzarea de bunuri

18 materiale sau prestarea de servicii. Prețul de cost se calculează pe o
unitate.
Dacă se elaborează un sit e sau o aplicație nonprofit, atunci acesta
va fi prețul de cost al elaborării, dar dacă în cadrul proiectului se
planifică multiplicarea produsului, atunci trebuie calculat costul de
elaborare al unei copii.
În tabelul 6 se vor enumera toate cheltuielile pentru elab orarea
unei copii.

Tabelul 6. Costul de producție
Articole de calcula ție Valoarea,
lei Ponderea,
%
Consumuri directe de materiale
Consumuri directe privind retribuirea
muncii
Contribuții de asigurări sociale de stat
obligatorii (FAS)
Prima de a sigurare obligatorie de asistență
medicală (FAM)
Consumuri indirecte
Uzura mijlo acelor fixe (AMTL)
Amortizarea activelor nemateriale pe
termen lung
Cheltuieli generale și administrative
Pierderi excep ționale
TOTAL 100%

4.7. Calculul i ndicatorilor economico -financiari

Preț de realizare (Prz)
Avînd la dispoziție prețul de cost al unei copii de produs , se
poate determina prețul de realizare pe piață a pro dusului elaborat
prin una din următoarele metode:

19 Metoda „bottom -up”
Preț brut = Preț de cost + Profit ;
Rentabilitate = (PN / CT) × 100% ;
Prz = Preț brut + TVA .

Metoda „up -down”
Se identifică prețul mediu de realizare a produselor similare pe
piață sau nivelul de pre ț la care piața este gata să cumpere cu
siguranță produsul oferit :
Prz = P lv+ TVA ,
unde :
Prz – prețul de realizare ;
Plv – prețul de livrare ;
TVA – taxa pe valoarea adăugată .

Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect suportat de
consumatorul final al bunului/serviciului respectiv. TVA este un
impozit încasat în c ascadă de fiecare agent economic care participă
la ciclul economic al realizării unui produs sau prestării unui
serviciu ce intră în sfera de impozitare. După exercitarea dreptului
de deducere, agen ții economici impozabili care au participat la
ciclul econ omic virează soldul TVA la bugetul de stat.
În RM estet în vigoare cota standard: 20% .

Calculăm venitul brut din v înzări:

VVB = q × Prz , lei (incl . TVA) ,
unde :
q – numărul de copii planificate spre comercializare .

Profitul brut la realizarea proiectul ui:

Pb=VV N – CT,
unde :
VV N – suma net ă a venitului din v înzări fără TVA ;
CT – costul total de realizare a proiectului

20 Profitul net se calculează prin deducer ea taxelor și impozitelor în
vigoare din suma impozabilă :

PN = Pb – Iv,
unde :
Iv – impozit ul pe venit conform legisla ție în vigoare.

5. Concluzii
Concluzi ile sînt un punct mai mult opțional, la discreția
autorului , dacă se consideră necesar. În acest capitol , în form ă
generală , sînt expuse concluziile autorului proiectului privind
raționalitatea și eficiența proiectului.
Fiecare capitol al părții economice urmează a fi elaborat în
limbile română și engleză/franceză și prezentat consultantului
pentru partea economică spre aprobare.
Partea economică în întregime, redactată în limba franceză
/engleză, aprobată de c onsultantul pe ntru partea economică se
prezintă conducătorului direct al tezei .

6. Bibliografie
1. Legea nr. 355 -XVI din 23.12.2005 cu privire la sistemul de
salarizare în sectorul bugetar // Monitorul Oficial al
R.Moldova nr.35 -38/148 din 03.03.2006.
2. Legea R epublicii Moldova cu privire la antreprenoriat și
întreprinderi nr. 845 -XII din 3.01.1992 .
3. Legea Republicii Moldova cu privire la înregistrarea de stat
a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali nr.
220 din 19.10.2007 .
4. Legea Republicii Mold ova privind societățile cu răspundere
limitată nr. 135 din 14.06.2007 .
5. Legea Republicii Moldova privind societățile pe acțiuni nr.
1134 -XIII din 2.04.1997 .

21 6. Hotăr îrea Guvernului nr. 473 din 11.06.2002 „Cu privire la
salarizarea angajaților din unitățile cu autonomie financiară”
// Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 79 din 2002.
7. Hotăr îrea Guvernului nr.15 din 19 februarie 2009 „Privind
stabilirea cuantumului salariului minim pe țară”.
8. Bugaian L., Solcan A., Roșcovan M., Todirașcu Șt. Cum să –
ți înființezi o afacere. Chișinău, 2010.
9. Ciornâi N., Blaj I. Economia firmelor contemporane.
Chișinău: Prut Internațional, 2003.
10. Gorobievschi S. Antreprenoriatul – aspecte fundamentale
manageriale. Chișinău: UTM, 2009.
11. Gorobievschi S., Ciloci R. Organizarea și gestionarea
businessului propriu. Chișinău: Tehnica -INFO, 2004 .
12. Dodu A., Gumeniuc I. Managementul întreprinderii. UTM,
2015.
13. Dodu A., Gumeniuc I. Managementul general. Editura
„Tehnica -UTM ”, 2016.