0 UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE “GR. T. POPA “ IAȘI POLUAREA SONORĂ ÎN MUNICIPIUL IAȘI FACTORI DE DISCONFORT ȘI RISC PENTRU SĂNĂTATEA… [601202]

0 UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE
“GR. T. POPA “ IAȘI

POLUAREA SONORĂ ÎN MUNICIPIUL IAȘI
FACTORI DE DISCONFORT ȘI RISC PENTRU
SĂNĂTATEA POPULAȚIEI EXPUSE

REZUMAT

Conducător științific
PROF. DR. VIORICA GAVĂȚ

Doctorand: [anonimizat] 2011

1
CUPRINS
INTRODUCERE…………………………………………………………………. ……5

STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII……………………………………7
CAPITOLUL I
DATE ACTUALE PRIVIND PRODUCEREA ȘI PROPAGAREA
ZGOMOTULUI
I.1. Introducere ………………………………………………………………………….8
I.2. Stadiul actual al cunoștințelor în domeniul zgomotului urban…….9
I.3.Noțiunea de confort acustic…………………………………………………….9
I.4. Regimul acustic în exteriorul clădirilor………………………………….10
1.5. Regimul acustic în interiorul clădirilor………………………………….10

CAPITOLUL II
NOȚIUNI CLASICE ȘI RECENTE DESPRE SUNETE –
ZGOMOTE
II.1. Definirea zgomotului…………………………………………………………11
II.2. Clasifi carea noțiunii de zgomot…………………………………………..11
II.3.Mărimile fizice pentru caracterizarea sunetelor și a zgomotelor.12
II.4.Mărimi fiziologice pentru caracterizarea sunetelor și a
zgomotelor……………………………… ………………………………………………12

CAPITOLUL III
SURSELE DE POLUARE SONORĂ
III.1. Introducere……………………………………………………………… ……..13
III.1.1. Zgomotul exterior………………………… ………………………… …….14
III.1.2.Zgomotul interior……………………………………………… ……………14

CAPITOLUL IV
POLUAREA FONICĂ A MEDIULUI – EFECTE ASUPRA
ORGANISMULUI UMAN
IV.1. Introducere……………………… ………………………………………… ……16
IV.2. Efecte generale ale zgomotului asupra populației …………………16
IV.3. Relația urbanizare -sănătate……………………………… ………………..17
IV.4. Relația habitat -sănătat e…………………………………………………. ….18
IV.5. Efectele zgomotului asupra aparatului auditiv…………………. ….19
IV.6. Mecanisme probabile de acțiune ale zgomotului…………. ………19
IV.7. Efecte ale zgomotulu i asupra aparatelor și sistemelor………. ……20
IV.8Indicatori ai influenței zgomotului asupra organis mului. ………. 21

2

CAPITOLUL V
MĂSURI DE PREVENIRE ȘI COMBATERE A ZGOMOTULUI
URBAN, FACTOR DECISIV ÎN PREVENȚIA EFECTELOR
NOCIVE ALE ACESTUIA
V.1. Introducere…………………………………………. ………………… ……… …22
V.2.Măsuri pentru prevenirea depășirii anumitor limite ale zgo –
motului în centrele populate …………………………………………….. ……… .22
V.3.Măsuri pentru combaterea zgomotului în centrele
populate …………………………………………………………………………. …….. 23
V.4.Măsuri de combatere a zgomotului în interiorul
locuințelor ……………………………….. …………………………………… …….. ..23
V.5. Urbanismul și incidența bolilor mintale…… …………………. ……… 24
V.6. Adaptarea omului la schimbarea condițiilor de viață și implicit la
zgomot ………………………………… ………. ……………….. …………………….. .24

CONTRIBUȚII PROPRII

CAPITOLUL VI
PREZENTAREA UNOR DATE PRELIMINARE ÎN CERCETAREA
ZGOMOTULUI DIN MUNICIPIUL IAȘI
VI.1. Introducere…………………………………………. …………….. …………… .26
VI.2. Obiectivele cercetării…………………………… ……………. ………….. ..26
VI.3. Material și metodă……………………………….. ……………….. ………. .26
VI.4. Rezultate și discuții…………….. ……………… ……………….. ………. ..28
VI.5.Concluzii…………………………………………… ………………….. ………. .32

CAPITOLUL VII
STUDIU PRIVIND SURSELE DE ZGOMOT INTERIOR ȘI
EXTERIOR ÎN CADRUL UNOR APARTAMENTE DIN
MUNICIPIUL IAȘI
VII.1. Introducere…………………………………………. ……………….. ……… .34
VII.2. Obiective…………………………………………… …………………. ……… 34
VII.3. Material și metodă…………… …………………. ………. ……… ………. ..34
VII.4. Rezultate și discuții…………………………….. ………………. ………… 35
VII.5.Concluzii…………………………………………… ……………………… …..36

3 CAPITOLUL VIII .
STUDIU PRIVIND PERCEREREA ZGOMOTULUI ÎN CADRUL
UNOR APARTAMENTE DIN CARTIERELE ANALIZATE ALE
MUNICIPIULUI IAȘI
VIII.1.Introducere…………………………………….. …………………….. ……..38
VIII.2. Obiectivele urmări te………………………… ……… …………………..39
VIII.3. Material și metodă…………………………….. ………………………….38
VIII.4. Rezultate și discuții …………………………… …………….. ………….. 40
VIII.5.Concluzii………………………………………….. …………………….. ……40

CAPITOLUL IX
EVALUAREA IMPACTULUI POLUĂRII CHIMCIE ȘI FONICE A
MEDIULUI DIN MUNICIPIUL IAȘI ASUPRA CONFORTULUI ȘI
A STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI
IX.1. Introducere…………………………………………. ……………….. ………..42
IX.2. Obiective……………………………………………………………. ………….42
IX.3. Material și metodă……………………………. ……………………………..42
IX.4. Rezultate și discuții……………………………………………….. ………..43
IX.5.Concluzii…………………………………………….. …………………….. …..43

CAPITOLUL X
EVALUAR EA COMPARATIVĂ A POLUĂRII FONICE ȘI
CHIMICE DIN MUNICIPIUL IAȘI ȘI A INFLUENȚEI ACESTEIA
ASUPRA STĂRII DE CONFORT ȘI SĂNĂTATE A POPULAȚIEI
X.1. Introducere………………………………………………………………… …….46
X.2. Obiective. …………………………………………… ……………………………46
X.3. Material și metodă……………………………………………………… ……..46
X.4. Rezultate și discuții………………………………………. ………………….. 46
X.5.Concluzii…………………………………………. ……………………………….47

CAPITOLUL XI
STUDIUL COMPARATIV AL NIVELURILOR DE ZGOMOT
ÎNTRE JUDEȚUL IAȘI ȘI CELELALTE JUDEȚE ALE
MOLDOVEI
XI.1. Introducere. …………………………………………………………………….. 50
XI.2. Material și metodă…………………. …………………………. …………… .50
XI.3. Rezultate si discuții………………………………………….. ……………… 51
XI.3.IO.Concluzii………………………………………… ………………………….51

4 CAPITOLUL XII
STUDIU PRIVIND NIVELUL ZGOMOTULUI ÎNTR -UN
LABORATOR DE TEHNICĂ DENTARĂ
XII.1. Introducere………………………… …………….. …………………………..54
XII.2. Obiective………………………………………………………………………. 54
XII.3.Material și metodă…………………………………………………………… 54
XII.5.C oncluzii…… …………………………………………………57
CAPITOLUL XIII
STUDIU PRIVIND PERCEPȚIA ȘI VALORIZAREA
ZGOMOTULUI
XIII. 1 Introducere…………………………………………………………….. …….58
XIII.2.Obiective…………………………………. …………………………………… 58
XIII.3. Material și metodă …………………………………………………. …….58
XIII.4. Rezultate și discuții……………………………………………………….. 59
XIII.5.Concluzii… ……………………………………………………………………. 59

CAPITOLUL XIV
STUDIU PRIVIND BINOMUL NIVEL ZGOMOT – BOALĂ
INDIVIDUALIZAT IN JUDETUL IASI
XIV. 1. Introducere……………………………………… ………………. …………60
XIV.2. .Obiective…………………………………………. ………………………….60
XIV.3.Material și metodă………………………………………………………… .60
XIV.4.Rezultate și discuții………………… …………. …………………………..61
XIV.6.Concluzii …………………………………………………………61

CONCLUZII GENERALE………………………………………………………. .62

BIBLIOGRAFIE ……………………………………………… …………………….. .69

5

INTRODUCERE

Disconfortul produs de poluarea sonoră a fost menționat încă
din antichitate fiind cuprins printre alte critici aduse societății romane
de către poetul și filozoful Quintus Horatius Flaccus (68 -8 î.e.n.), iar
un alt poet roman –Decimus Junius Juvenalis -60-140 e.n.) descrie în
"Satire" zgomotul produs pe străzile Romei de trecerea carelor și a
turmelor de animale care străbăteau orașul.
Primele observații științifice asupra zgomotului și a influenței
sale nocive au fost făcute de Paracelsus în secolul al XV I-lea și
Ramazzini în secolul al XVIII -lea. Ele se referă exclusiv la zgomotul
produs de activitățile productive. Abia în secolul XX apar primele
studii sistematice asupra zgomotului urban, deși cu mult înainte,
acesta a fost sesizat ca element perturbator al activității obișnuite a
populației.
James Sully, într -un articol publicat în 1878 și intitulat "
Civilizație și zgomot", propunea luarea unor măsuri pentru
combaterea zgomotului.
În condițiile civilizației contemporane, omul trăiește într -o
ambianță s onoră, fiind însoțit neîncetat de un cortegiu de zgomote și
vibrații de cele mai variate intensități și avâns efecte mai mult sau
mai puțin agresive asupra confortului și chiar asupra sănătății sale.
Datorită caracterului său nociv și prezenței sale în to ate
compartimentele vieții, poluarea sonoră constituie o problemă majoră
în toate țările, unde asistăm la un fenomen de mărire a nivelelor de
zgomot.
Poluarea interesează în primul rând pentru aspectele sale
actuale, deoarece ea creează și în prezent incom odități, pagube și
afectează sănătatea, implicând uneori mase mari de oameni. Aceasta
obligă la cunoașterea sa cât mai aprofundată, mai urgentă, mai
extinsă.

Progresul tehnic în cele mai variate domenii a adus, pe lângă
realizări remarcabile, un adevărat "inamic public "care este poluarea
sonoră.

6 Având în vedere faptul că zgomotul, considerat ca un "
subprodus de metabolism tehnologic", reprezintă unul dintre cei mai
importanți factori de disconfort pentru colectivitățile umane – se
impune cunoașterea acț iunii sale asupra organismului.
Problemele legate de fenomenul poluării nu constituie o
noutate, toate societățile omenești au luat naștere și s -au consolidat
transformând mediul lor natural într -o manieră adesea ireversibilă.
Poluarea fonică reprezintă un a din principalele noxe ale
localităților urbane. Ea a devenit o formă de poluare a mediului mult
mai nocivă și cu efecte mult mai grave decât numeroși alți poluanți
existenți în jurul nostru.
Un număr mare de cercetători au arătat că în zonele cu zgomot
intens sunt mult mai numeroase afecțiunile neuropsihice,
cardiovasculare, precum și reacțiile de disconfort ale organismului în
comparație cu zonele mai liniștite.
Determinările făcute în cadrul a numeroase cercetări, au arătat
că intensitatea zgomotului st radal, cât a celui din locuințe depășește
uneori cu mult valorile maxime admise, având consecințe negative
asupra confortului unei mase destul de mari din populație.
Măsurarea și aprecierea efectelor poluării sonore este dificilă,
ea depinzând de un numă r mare de factori subiectivi, în afară de
intensitatea cu care se manifestă agresiunea sonoră la un moment dat.
Chiar dacă în țara noastră această " poluare fonică" nu a atins
proporții îngrijorătoare se impune totuși, ca o necesitate de prim
ordin, cunoaș terea nocivității zgomotului și asigurarea unui confort
acustic la locul de muncă, pe stradă, acasă, în perioadele de activitate,
ca și în cele de odihnă.
Componentă constantă a vieții cotidiene, poluarea sonoră
începe să fie sistematic îngrădită, adeverin du-se cuvintele marelui
bacteriolog Robert Koch, care la începutul secolului trecut, spunea: "
într-o zi lupta contra zgomotului se va duce cu aceeași îndârjire ca
în secolele trecute lupta contra ciumei sau holerei".
Alegerea acestei teme ca subiect al t ezei de doctorat este
justificată de faptul că poate oferi un studiu cât mai amănunțit și
complet al fenomenului poluării sonore, care duce la creerea unei
stări de disconfort a locatarilor supuși poluării fonice, zgomotul
constituind un poluant fizic cu implicații însemnate în confortul psihic
al populației și în starea de sănătate a acesteia.

7

"Orice efort al nostru este o călătorie în necunoscut,
hrănită de speranța intermitentă de a găsi într -o bună zi un
capăt unde să te poți odihni"

Nietzsche

STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII

8

CAPITOLUL I

DATE ACTUALE PRIVIND PRODUCEREA ȘI
PROPAGAREA ZGOMOTULUI

I.1. I ntroducere
Sănătatea populației are numeroase definiții, adesea
incomplete, dintre care cea unanim acceptată de către Organizația
Mondială a Sănătății o consideră ,,un fenomen biologico -social
complex care se cunoaște cu dificultate ca niveluri, distribuții și
tendințe.”
Atât la nivel individual cât și la nivel comunitar, trecerea de la
sănătate la boală este gradu ală, raportul dintre stadiul inaparent și
stadiul clinic este diferit, depinzând de natura agentului cauzal, calea
de pătrundere, caracteristicile gazdei.
Zgomotul comunal și industrial, circulația rutieră și
transporturile în comun etc. sunt aspecte ale c ondițiilor de mediu care
privesc așezarea umană, localitatea.
Locuința cu rolul său recuperator, protector, educativ, prin
condițiile pe care le oferă se adaugă condițiilor socio -economice și
socio -educaționale și contribuie la condiționarea sănătății pop ulației
făcând parte din gama de probleme susceptibile a fi studiate și
evaluate prin metodele de epidemiologie de mediu.
Deci, se poate afirma că omul traiește în lumea sunetelor și
zgomotului. Sunetul se definește prin vibrațiile mecanice ale mediului
care se transmit la nivelul aparatului auditiv .
Sunetele sunt indispensabile existenței animale și umane.
Sunete precum murmurul apei unui izvor, freamătul frunzelor sunt
întotdeauna plăcute omului, ele liniștesc, îndepărtează stresul.
Dar aceste sunete devin tot mai rare, fiind înlocuite de
zgomotul provocat de industrie și transport .
Ca urmare, acel echilibru fragil între om și mediu a fost rupt în
epoca modernă; progresul tehnic, dezvoltarea economică, explozia
demografică joacă un rol important în ap ariția acestui dezechilibru.

9 I.2. S tadiul actual al cunoștințelor în domeniul
Zgomotului urban
Sursele de zgomot sunt în creștere, numărul oamenilor ce le
folosesc sunt de asemenea tot mai numeroși de aceea comunitățile
noastre sociale au devenit tot mai zgomotoase.
Nivelul zgomotului crește odată cu intensificarea ritmului
activităților dimineții. În drum spre lucru, zarva din trafic, șantierele
de construcții, ne afectează continuu
Zgomotul a fost mult timp asociat cu activitatea din fabrici,
dar în prezent este o problemă ce afectează și multe birouri.
Casa oferă doar un mic refugiu seara la întoarcere, deoarece
sistemul de ventilație, liftul, instalațiile sanitare, echipamentele de
bucătărie, TV, radio, sunt surse importante de zgomot, la care se
adaugă zgomotul provenit și din activități din afar a locuinței .
"Zgomotul a depășit caracterul unei noxe profesionale,
devenind o amenințare publică la adresa sănătății fizice și mentale ",
se menționează încă din 1967 în Chaier de la Sante Publique, n r.30,
de către OMS.
Se pot stabili patru direcții principale de preocupare în acest
domeniu:
 perfecționarea modului de definire a confortului acustic;
 studiul regimului acustic în exteriorul clădirilor,
 studiul regimului acustic în interiorul clădirilor.

I.3. N oțiunea de confort acustic
O simplă definiție a confortului este dificilă deoarece
reprezintă o noțiune subiectivă exprimată diferit de dive rse persoane
Deci, pentru o definire mai completă a noțiunii de confort,
referindu -ne la mediul const ruit, artificial, este necesar să se
pornească de la exigențele și cerințele umane pe care acest mediu
trebuie să le satisfacă.
Senzația acustică a fost definită pentru prima dată de fizicienii
americani Weber și Fechner. S -au întocmit curbe izofone (cur be de
egală audibilitate ) "Cz" ce au la bază formula: S (f) = K (f) ln [ I (f)
∕ I0 (f) ]
Pentru exprimarea nivelului global al tăriei sunetului (în care
se ține seama de percepția diferențiată a sunetelor în funcție de
frecvență) s -au introdus curbe le de pondere:
"A","B","C" (fig. 1).

10

Fig. 1 Curbele de pondere ale sunetului
Aceste curbe permit măsurarea și exprimarea nivelurilor
sonore mai apropiate de percepția subiectivă în dB(A), (B), (C).

Tabelul I. Diagrama efectelor produse de zgomot asupra
organismului uman

Imposibilitate de muncă, tulburări
psihofiziologice 80-90 (dB (A)), >90 (dB
(A))
Imposibilitatea somnului și a muncii
intelectuale 70-80 (dB (A))
Scăderea capacității de muncă de rutină 60-70 (dB (A))
Scăderea capacității de muncă i ntelectuale 50-60 (dB (A))
Incomodarea odihnei cu efecte fiziologice 40-50(dB (A))
Zona de liniște 20-30 (dB (A))
Prag de audibilitate 0 (dB (A))

I.4. R egimul acustic în exteriorul clădirilor
În acustica urbană trebuie avute în vedere o multitudi ne de
fenomene fizice:reflexie,refracție,absorbție, interferență, cât și foarte
mulți parametri (indici, coeficienți).
Acustica urbană implică existența unor condiții la limită și a
neomogenităților.
Pe plan internațional exprimarea nivelurilor zgomotulu i
exterior în reglementări acustice, se face prin indici de evaluare și
diferiți parametri.

1.5. Regimul acustic în interiorul clădirilor
Un scop important al tuturor măsurilor de protecție împotriva
zgomotului urban îl constituie asigurarea confortului a custic în
interiorul clădirilor.
Impunerea unui regim acustic în exteriorul clădirilor constituie
numai un prim pas în realizarea acestui scop.

11
CAPITOLUL II

NOȚIUNI CLASICE ȘI RECENTE DESPRE SUNETE –
ZGOMOTE

II.1. D efinirea zgomotului
Zgomotul definit d e fizicieni este o suprapunere dezordonată de
sunete cu frecvențe și intensități diferite. Se știe că și o melodie este
formată tot dintr -o succesiune de sunete, caracterizate prin intensitate
și frecvență determinată. Ceea ce deosebește zgomotul de melod ie
este tocmai modul dezordonat în care se succed sau se suprapun
sunetele care îl compun. O melodie poate deveni zgomot dacă
surprinde organismul într -un moment nedorit, în timpul somnului, al
odihnei sau al activității intelectuale De aceea, din punct de vedere
medical, se consideră zgomot orice sunet care devine supărător
organismului.
Sunetul poate fi definit ca fiind orice variație a presiunii (în aer,
apă, etc) care poate fi detectată de către urechea umană iar zgomotul
este sunetul puternic, ne coordonat.
Unitatea de măsură a intesității sunetelor este decibelul (dB).
Limita superioară a sunetului este 80 dB. Sunetele de 130 dB
provoacă senzația de durere, iar de 150 dB sunt insuportabile (în
secolele trecute exista termenul de moarte sub clopo t).
Din punct de vedere fizic, zgomotul a fost definit ca un sunet
complex, aperiodic sau cu periodicitate redusă. S -a afirmat la un
moment dat că disonanța și zgomotul sunt sinonime. Deși disonanța
mărește posibilitatea unui sunet de a deveni zgomot, s -a dovedit că
această apreciere variază în funcție de tipul de cultură.
La noi în țară, sub noțiunea de zgomot este cuprins orice
"fenomen acustic care produce o senzație auditivă considerată ca
supărătoare sau dezagreabilă ".

II.2. C lasificarea noțiunii de zgomot
Nu în toate cazurile și pentru toate persoanele sau în orice
mediu cultural, aceleași sunete reprezintă zgomote. Dependența de
factorii subiectivi face ca efectele zgomotului să fie dificil de apreciat.
Caracterul ambiguu, subiectiv și totodată obiectiv al
zgomotului reiese din însăși analiza dimensiunii stimulului auditiv,
care se face simultan pe două planuri: acela al măsurării

12 caracteristicilor fizice ale sunetelor și acela al măsurării senzațiilor
produse de acestea.
În determinările nivelul ui de zgomot se va avea în vedere
factorul acustic de relief, care este un factor de corecție ce ține seama
de influența condițiilor meteorologice și de relief asupra abaterii de la
legea de propagare liberă a undelor sferice.
În timpul propagării undelor sonore prin atmosferă, aceasta având o
structură neomogenă atât pe verticală cât și pe orizontală, apare
reflexia și refracția acestora pe suprafețele de separație dintre
diferitele straturi de aer .

II.3. Mărimile fizice pentru caracterizarea sunetelor și a
zgomotelor
Pentru ordonarea sunetelor și a zgomotelor în funcție de scala
valorilor acustice corespunzătoare, se utilizează următoarele mărimi
fizice:
1. Nivelul de presiune acustică (Lp). Aceasta reprezintă
logaritmul zecimal al raportului dintre presiunea acustică și valoarea
presiunii acustice de referință exprimată în dB.
2. Nivelul de putere acustică (Lp) .Acesta este definit de
logaritmul zecimal al raportului dintre valoarea puterii acustice date și
valoarea puterii acustice de referință expr imată în Db.
3.Nivelul de intensitate acustică (Li ) Aceasta reprezintă
logaritmul zecimal al raportului dintre valoarea unei intensități
acustice pentru o direcție specificată și valoarea intensității acustice
de referință, exprimată în dB.

II.4. Mărimi f iziologice pentru caracterizarea sunetelor și a
zgomotelor
Pentru a ordona sunetele sau zgomotele după o scală care să
țină seama de senzațiile produse ca urmare a perceperii lor de către
urechea umană, se utilizează următoarele mărimi acustice fiziologice :
1. Nivelul de tărie (LN) exprimat în foni.
2. Tăria unui sunet (N) exprimată în soni.
O problemă importantă în activitatea practică este determinarea
nivelului de tărie (exprimat în soni) a unui zgomot, când se cunosc
diferite nivele de intensitate ac ustică, în benzi de frecvențe diferite.
Această problemă se poate rezolva pe baza corelațiilor care
există între intensitatea sunetului (dB), nivelul de tărie (foni) și tăria
corespunzătoare (soni), pr in relația stabilită de Stevens.

13
Unitatea de măsură pe ntru poluarea sonoră în așezările umane este dB
(A), alături de care se utilizează și alte formule în vederea
caracterizării printr -o valoare unică a unui zgomot variabil în timp, cât
și pentru a putea prevedea reacțiile organismului uman la variațiile în
timp al e caracteristicilor zgomotului
Disconfortul produs de către zgomotele sub formă de impulsuri
este datorat în mare parte factorului surpriză, ele producându -se în
mod neașteptat.
Poluarea mediului ambiant este multiplă și complexă, dată fiind
multi tudinea de factori fizici și chimici ce acționează asociat .
Zgomotul fiind unul din factorii incriminați în poluarea mediului,
uneori ocupând locul I ca periculozitate (aeroporturi), se pune tot mai
stringent problema combat erii acestuia.

CAPITOLUL III
SURSELE DE POLUARE SONORĂ

III.1. Introducere
Pentru a putea executa o mișcare de vibrație , corpul respectiv
trebuie să primească din exterior energie; o parte din aceasta este
transmisă mediului sub formă de energie radiantă, care este
transportată la distanță de către undele acustice
Sursele de poluare sonoră sunt numeroase și diferite:circulația sau
transporturile;industria;constructiile și montajele;comerțul; telefonia
mobilă; discotecile și cluburile; petardele și artificiile; muzica; copiii
pe terenurile de joacă (țipetele lor înregistrează 70 -80 dB); terenurile
sportive și stadioanele (zgomotele provenite fiind de peste 100 dB);
animalele (câinii) pot tulbura liniștea, mai ales noaptea.(Fig.2, Fig3,
Fig4).

Figura nr.2. Surse de poluare sonoră -muzica

14

Figura nr. 3 Surse de poluare sonoră petardele si artificiile
–

Figura nr. 4.Surse de poluare sonoră transportul a erian

Sursele sonore pot fi clasificate după următoarele criterii:
a. după direcția de radiație
 surse unidirecționale (sau direcționale) – la care radiația are
loc după o direcție preferențială pusă în evidență de factorul
de direcționalitate (Q)
 surse nedirecționate (sau omnidirecționale) – la care radiația
are loc uniform în toate direcțiile.
b. după principiul care stă la baza producerii zgomotului
 surse producătoare de zgomot pe principii mecanice :
– prin ciocnire -pot lua naștere în timpul fun cționării
anumitor subansamble sau a întregului ansamblu .
prin frecare – sunt reprezentate, în general, de două
suprafețe care au o deplasare relativă una față de
alta;zgomotele emise depind de viteza relativă a
suprafețelor în contact, mărimea acestora, na tura

15 materialelor componente, apăsarea specifică pe
cele două su prafețe etc.
 surse producătoare de zgomot prin acțiune aerodinamică:
-datorită trecerii aerului prin orificii calibrate .
-prin scurgerea fluidului, datorită mișcării relative a
două suprafețe .
 surse producătoare de zgomot prin acțiune electromagnetică
cand zgomotul este constituit dintr -un sunet
fundamental dat de frecvența rețelei electrice
(50Hz) și ar monicele acestuia ;
 surse producătoare de zgomot prin acțiune termică
cand zgomotul cup rinde predominant frecvențe
joase (sub 100 Hz), însoțite deseori de vibrații și
apare mai frecvent atunci când tirajul instalației
este necorespunzător.
c .după timpul de emisie:
-surse continue;
-surse intermitente –periodice sau neperiodice.
De obicei, pentru sursele de zgomot din mediul comunal, se
utilizează împărțirea lor în două mari grupe, funcție de poziția lor față
de clădiri și spațiul de locuit:
 surse exterioare;
 surse interioare.

III.2. Zgomotul exterior se caracterizează printr -un zgomot de
fond, care este maxim ziua și minim noaptea, produs de sursele
permanente, cu precădere cele industriale.
Acutele sonore sunt datorate mai ales mijloacelor de transport,
care sunt în continuă creștere, constituie una din cele mai importante
surse de zgomot în mediul urban, de aceea între zgomotul produs de
mijloacele de transport și zgomotul urban există o strânsă legătură .

III.3 Zgomotul interior se caracterizează printr -un mod
permanent de manifestare, denumit și zg omot de fond, la care se poate
asocia și zgomotul accidental sau acutele sonore.
Zgomotul de fond poate proveni atât de la sursele interioare de
zgomot (activități în interiorul încăperilor, conversații cu voce tare,
funcționarea instalațiilor sanitare, a paratura de uz casnic etc), cât și de
la cele exterioare (transporturi etc) .

16 CAPITOLUL IV

POLU AREA FONICĂ A MEDIULUI
EFECTE ASUPRA ORGANISMULUI UMAN

IV.1. I ntroducere
Zgomotul – factor fizic de mediu, este neplăcut si afectează
calitatea vie ții. El perturbă și interferă cu activitațile individului,
incluzând concentrarea, comunicarea, relaxarea si somnul (Art. 2)
Omul modern este adesea nervos, obosit, fără o cauză evidentă.
Uneori și copiii manifestă nervozitate, nu reușesc să se concentreze ,
sunt distrați în activitatea lor.Deși nu putem susține că zgomotul ar fi
singurul vinovat, este neândoielnic că intervine într -o mare măsură în
producerea unor asemenea tulburări .
Zgomotul însă poate afecta organismul nu numai prin
pătrunderea sa pe cale auditivă, ci și pe alte căi, cum ar fi:pielea,
oasele,articulațiile, mușchii
Prin intermediul sistemului nervos, zgomotul acționează asupra
diverselor aparate și sisteme, provocând accelerarea bătăilor cordului
și a frecvenței respirației, creșterea tensiunii arteriale, în mod deosebit
a presiunii sistolice, inhibiția peristaltismului și a secreției gastrice,
perturbări în eliberea unor hormoni, mai ales al glandei tiroide și al
glandelor suprarenale, etc
Fiind prezentă peste tot în mediul de muncă ,în cel stradal și în
interiorul locuințelor,poluarea fonică este nocivă deoarece împiedică
odihna și somnul prin care se realizează refacerea normală a funcțiilor
organismului.Ambianța fonică reprezintă un factor importantîn
confortul sau disconfort ul st radal și al locuinței.
Zgomotele din interiorul locuințelor și al instituțiilor se
însumează cu cele provenite din exterior,creindu -se o ambianță
caracteristică pentru fiecare clădire în parte. În anumite situații acest
fond sonor poate defini disconfortul pentru mulți locatari și poate crea
probleme importante habitatului.

IV.2. E fecte generale ale zgomotului asupra populației
Sănătatea individului si a populației in general este creată sau
distrusă de un set complet de factori care interactionează pe par cursul
vieții (1,2 din Art. 9).
Zgomotul însă poate afecta organismul nu numai prin
pătrunderea sa pe cale auditivă, ci și pe alte căi, cum ar fi:pielea,
oasele,articulațiile, mușchii etc.

17 Sub influența zgomotului s -au pus în evidență perturbări ale
activității sistemului nervos și, în primul rând ale creierului, care se
materializează prin modificări ale traseelor electrice normale și
suprapunerea unora noi, perturbatoare, evidențiate prin el ectro –
encefalografie .
Sub influența zgomotului pot apărea tu lburări diverse: de la
oboseală precoce, dureri de cap, insomnie, irascibilitate, până la
modificări de comportament și atitudini necorespunzătoare.
Acțiunea îndelungată a zgomotului este incriminată în
producerea sau în favorizarea nevrozelor, a psihaste niei,
hipertensiunii arteriale, gastritei și ulcerului gastric și duodenal,
colitei,diabetului, hipertiroidismului și a altor afecțiuni de cauze
variate și mai puțin evidente.
O deosebită importanță o are acțiunea zgomotului asupra
organismului în timpul s omnului, cânt totalitatea activităților
fiziologice sunt reduse la minimum și când zgomote de mică
intensitate pot provoca modificări importante.
Astfel, s -au constatat modificări ale circulației sângelui la
nivelul creierului, produse de zgomote reduse ca intensitat e și de
scurtă durată.

IV.3. R elația urbanizare -sănătate
Comunitatea socială urbană este neomogenă și prin faptul că
viața de confort și plenitudine atrage ca un miraj în permanență o
categorie de indivizi din alte zone sociale. Aceștia vin fie în căutare
de lucru, pentru un confort mai mare, fie ca să se piardă in anonimatul
vieții.
Acest val de populație cu caracter migrator, face ca viața și
comunitatea umană citadină să nu fie omogenă ca cea rurală, în plus
prezintă pericolul unui a mestec dăunător funcțiilor sociale, a
instituțiilor și relațiilor umane. Se ivesc probleme de multe ori destul
de dificile de adaptare a noilor indivizi si in egala masura se pune
problema acceptarii acestora in comunitatea deja existentă.
Bolile orașului sunt de fapt expresia socială a bolilor
comunității social -umane, ce duce la afectarea directă a stăr ii de
sănătate .
Ceea ce caracterizează mediul natural este fenomenul denumit
cu un termen general poluare, ce poate fi cauzată de:
 factori fizici – varia ții de temperatură, pulberi, radiații, zgomot;

18  factori chimici – substanțe chimice pe care le inhalează omul, le
ingeră sau cu care vine în contact prin intermediul
tegumentelor;
 factori biologici – bacterii, virusuri, paraziți.
Sănătatea populației, fenom en biologico -social complex de
masă, componente esențiale a calității vieții prezintă o condiționare
multifactorială și se apreciază cu dificultate – ca niveluri și tendințe,
necesitând o multitudine de in dicatori .
Sănătatea grupurilor umane ar putea fi definită ca fiind o
sinteză a sănătăți individuale, apreciată într -o viziune sintetică,
globală (ecosistemică) SANATATE PUBLICA.

IV.4. R elația habitat -sănătate
Locuința este un drept fundamental al omului și a fost
identificată ca un factor determinant a l sănătăți și al calități vieții.
Aceasta poate oferi condiții foarte variate, ceea ce înseamnă diverse
niveluri ale factorilor de risc din mediu : lipsa confortului termic,
umiditate crescută, poluarea aerului interior, lipsa echipamentului
sanitar, zgomo t (1 din art4).
Locuința a fost și rămâne un factor de mediu în care omul își
petrece cea mai mare parte din viață, unde progresează și se
desăvârșește ca individ, ducând o viață armonioasă de familie, unde
recuperează solicitările din procesul muncii și se reconfortează
Locuințele aglomerate și zgomotul cu intensitate peste CMA
reprezintă factori cauzali ai sănătății.
Relația intre sănătate si mediul ambiant, este greu de confirmat
sau infirmat. Deasemenea, este greu de determinat care efecte pot fi
atribuite mediului domestic și care mediului profesional.
Habitatul modern se caracterizează prin deteriorarea continuă a
mediului sonor.
Deci cele mai frecvente condiții necorespunzătoare de habitat
care favorizează îmbolnăvirile în locuință sunt:

 suprapop ularea ;
 poluarea fonică, zgomotul și vibrațiile;
 nerespectarea legii proporțiilor spațiului de locuit;
 microclimatul necorespunzător;
 vicierea aerului.

19 IV.5. E fectele zgomotului asupra aparatului auditiv
Principalele efecte otice ale acțiunii zgomotului se pot clasifica
astfel:
a) efecte fiziologice:efectul de mascare; oboseala auditivă;
pres-biacuzia; socioacuzia.
b) efecte patologice:hipoacuzia; surditatea, traumatismul
sonor; afectarea labirintului.
Pe parcursul vieții pierderea auzului totală sau parția lă,
constituie o infirmitate atât prin dificultatea posibilității de
conversație, cât și prin riscul accidentării.
Expunerea la un zgomot intens poate depăși posibilitatea de
funcționare normală a analizatorului auditiv. Efectele expunerii
organismulu i uman la zgomot depășesc afectarea strictă a
analizatorului acustic. La o anumită intensitate zgomotul lezează
organul auditiv, provocând surditatea, sau în același timp, prin
difuzarea senzației auditive la nivelul sistemului nervos central
precum și pri n acțiunea sa extraauditivă, influențează funcțiile
întregului organism .

IV.6. M ecanisme probabile de acțiune ale zgomotului
Semnalul sonor este o componentă a eustressului în condițiile
în care se constituie într -un semnal purtător de informație utilă, cum
se întâmplă în cazul comunicării, semnalizării unui pericol și pentru
relaxarea prin muzică. Izolarea experimentală a organismului într -un
mediu complet insonorizat produce importante tulburări atât ale
vigilenței cât și neuropsihice
Zgomotul acțione ază fără îndoială ca un agent de stress, dar cu
anumite particularități generate atât de proprietățile fizice ale acestuia
cât și de caracteristic ile organismului receptor
În studiile întreprinse s -au pus în evidență schimbări ale
fluxului sanguin, a pres iunii sanguine, a ritmului cardiac, creșteri în
eliberarea hormonilor de stress, incluzând catecolaminele, adrenalina
și noradrenalina, cortizolul .
Rezultatele unor cercetări experimentale au demonstrat că
expunerea la zgomot poate produce modificări ale traseelor EKG,
creșterea presiunii sanguine, accelerarea ritmului cardiac, creșterea
metabolismului (reducerea activității de secretorii a tubului digestiv),
creșterea presiunii lichidului cefalorahidian și mărirea tonusului
muscular

20 IV.7. E fecte ale zg omotului asupra aparatelor și sistemelor
IV.7.1. Efecte asupra aparatului respirator
Expunerea la un zgomot cu o intensitate de 96 dB a provocat
creșterea ventilației pulmonare, producându -se hipocapnie prin
eliminare crescută de CO2.

IV.7.2. Efecte asu pra aparatului digestiv
Expunerea la zgomote intense, neașteptate, duce la modificări
ale motilității tractului digestiv:esofag, stomac, intestin.
Acțiunea zgomotului cu o intensitate de peste 70 de foni asupra
tractului digestiv a fost implicată în redu cerea peristaltismului,
datorită influenței asupra musculaturii netede a stomacului .

IV.7.3. Modificări sanguine, umorale și imunitare
În urma acțiunii zgomotului se citează producerea de
eozinofilie, hipokaliemie, hiper și hipoglicemie, precum și modifi cări
endocrine

IV.7.4. Modificări electro -tegumentare
Datorită acțiunii zgomotului se citează o scădere a rezistenței
electrice a pielii ilustrând influența asupra activității zonei reticulate a
trunchiului cere bral

IV.7.5. Efecte asupra fătului
Expun erea la zgomot a femeilor gravide poate produce mișcări
violente ale fătului începând din luna a treia până în luna a șasea a
sarcinii .

IV.7.6. Efecte genetice
Se pare că zgomotul de mare intensitate poate produce
modificări genetice la unele animale. Ex punerea cobailor la un
zgomot de intensitate ridicată poate declanșa alterări ale genelor din
celulele germinative
IV.7.7. Tulburări ale somnului
Zgomotul poate produce fie o perturbare a somnului fie
deșteptarea. Perturbarea somnului este frecvent citat ă ca principală
cauză a disconfortului produs de către zgomot.
IV.7.8. Modificări cardiovasculare datorate zgomotului
Expunerea la zgomot produce o creștere a rezistenței arteriale
periferice cu puls și tensiune neschimbate, însă cu debit sistolic foarte
scăzut.

21 IV.7.9. Efecte ale zgomotului asupra ochilor
Datorită acțiunii zgomotului s -a constatat midriază, îngustarea
câmpului vizual, scăderea rapidității percepției cromatice, alterarea
vederii nocturne.

IV.7.10. Modificări neuroendocrine și biochimice datorate
zgomotului
Acțiunea zgomotului asupra organismului uman se manifestă și
printr -o afectare a funcției glandelor suprarenale. Se crede că dacă
agresiunea sonoră este prelungită, se poate produce o epuizare relativă
a suprarenalei. Asupra glandelor genitale, la om, nu s -a observat nici
un efect nociv important.

Raporturile susțin că poluarea fonică provoacă probleme grave
de sănătate , de la boli de inimă la tulburări cognitive și de somn . De
departe, cea mai mare problemă de sănătate legată de zgomote este
disconfortul și întreruperea somnului din cauza traficului rutier . Lipsa
somnului duce la desfășurarea unei vieți mai puțin sănătoase.
Ca urmare a efectelor produse de zgomot, se caută soluții
pentru a evita producerea și transmiterea zgomotelor.

IV.8. I ndicatori ai influenței zgomotului asupra organismului
Poluarea sonoră urbană și cea din interiorul locuințelor se
caracterizează prin niveluri mai reduse ale zgomotului, ceea ce induce
efecte de cele mai multe ori infraclinice, plurifactoria le și de aceea
foarte dificil de cuantificat, ceea ce face dificil de utilizat indicatorii
medicinei ocupaționale
Indicatorii, deși au un grad relativ mare de fidelitate, sunt de
cele mai multe ori specifici tuturor factorilor de stress, laborioși și
utili în descrierea efectelor expunerii pentru un număr limitat de
subiecți.
Principalii indicatori ai efectelor zgomotului asupra populației
expuse pot fi clasificați în:
o Indicatori comportamentali, de bună stare, "
bahavioral indicators of well being" cum ar fi reacția
față de un mediu zgomotos, indicatori care descriu
principalele grupe de activități care sunt cel mai
frecvent susceptibile să interfere cu zgomotul.
o Indicatori fizici obiectivi și psihofiziologici
măsurabili sau care pot fi estimați prin pr ograme de
modelare statistică matematică.

22

CAPITOLUL V

MĂSURI DE PREVENIRE ȘI COMBATERE A
ZGOMOTULUI URBAN, FACTOR DECISIV ÎN PREVENȚIA
EFECTELOR NOCIVE ALE ACESTUIA

V.1. Introducere
Măsurile de control ale zgomotului reprezintă o parte a unei
strateg ii ce influențează în mod favorabil calitatea vieții locuitorilor
din mediul urban (art. 11).

V.2. Măsuri pentru prevenirea depășirii anumitor limite
ale zgomotului în centrele populate
Frontiera care separă un zgomot inofensiv de unul primejdios
este n umită "nivel de zgomot critic” sau " nivel maxim de intensitate
admisibil". Pentru fixarea normelor s -au folosit următoarele criterii :
a) criteriul medical ;
b) criteriul tehnic și economic ;
c) criteriul profesional.
Criteriile medical e de fixare a limitelor maxi me admise se
bazează pe efectele nocive pe care le produc zgomotele asupra
organismului uman.
Din punct de vedere tehnic și economic , trebuie să se țină
seama de posibilitățile de realizare a dispozitivelor necesare asigurării
unei anumite reduceri a niv elului zgomotului sau a realizării unei
izolări fonice corespunzătoare.
Din punct de vedere profesional , se iau în considerație anumite
condiții necesare pentru efectuarea unor activități (dacă este vorba de
muncă intelectuală sau fizică).
Nivelele de zgom ot admisibile în imediata apropiere a clădirilor
sunt :
 pentru perioada de activitate maximă :- 40 foni;
 ore de zi: -35 foni;
 ore de noapte: -20 foni.
În încăperile de locuit, nivelele maxime de zgomot admise sunt:
 camera de locuit : 30-35 foni ;
 camer a de lucru : 35-45 foni ;
 birouri : 40-45 foni ;
 săli de lectură : 30-40 foni.

23
V.3. Măsuri pentru combaterea zgomotului în centrele
populate
Zgomotul reprezintă unul din factorii de disconfort a cărui
combatere constituie o problemă de stringentă actuali tate.
Se recomandă măsuri individualizate pentru fiecare din surse,
începând cu zgomotul stradal și terminând cu cel produs pe
aeroporturi. Această protecție se referă la reducerea zgomotului și
dacă este posibil suprimarea acestuia, prin măsuri tehnice
corespunzătoare (înlocuirea unui procedeu tehnologic zgomotos cu
altul silențios).

V.4. M ăsuri de combatere a zgomotului în interiorul
locuințelor
Nivelele aproximative pentru zgomotele din locuin țe sunt de
30 dB pentru vorbitul încet, 45 -60 dB pentru o conversație normală,
140 dB pentru foc de armă (39 art. 12). O creștere de 10 dB este egală
cu o creștere de 10 ori în intensitate; prin urmare, un zgomot de 90 dB
este de 10 ori mai intens decât unul de 80 dB, de 100 de ori decât cel
de 70 dB etc.
Combat erea zgomotului se referă la protecția împotriva
zgomotului provenit din exterior și propagat în interiorul locuințelor
precum și a celui din interior, produs de diverse surse existente.
Măsurile cuprind: izolarea fonică corespunzătoare a locuinței;
const rucția și întreținerea corespunzătoare a instalațiilor sanitare;
măsuri educative ale locatarilor.

V.5. U rbanismul și incidența bolilor mintale
Marile transformări socio -culturale contemporane, au pus sub
semnul întrebării nu numai stilul tradițional de viață ci și posibilitățile
de adaptare ale omului, care sunt adesea depășite. În aceste condiții se
denunță nocivitatea condițiilor create de societatea contemporană
pentru sănătatea mintală.
Noile studii asupra fenomenologiei stressului au evidențiat
faptul că în afara posibilităților extrem de variate de a face față
acțiunilor stressante, persoana poate recurge la un mod inadecvat de
adaptare, situație în care, însuși procesul adaptării poate constitui un
element etio patogenic. Cercetările în acest domen iu constată deseori "
erori de adaptare" sau mai exact răspunsuri eronate în tendința de
adaptare.

24 V.6. A daptarea omului la schimbarea condițiilor de viață și
implicit la zgomot
În actualele condiții de poluare complexă a mediului de viață și
muncă, orga nismul uman este expus acțiunii unor riscuri variabile atât
ca natură cât și ca intensitate. Această expunere, adeseori de lungă
durată, are o serie de efecte asupra organismului, care se pot
manifesta de la simple dereglări ale echilibrului homeostatic pâ nă la
manifestări patologice.
În acest conflict permanent dintre acțiunea agresivă a factorilor
poluanți și organism, acesta își menține homeostazia prin posibilități
proprii de adaptare reușind să -și asigure o funcționalitate normală fără
un cost fiziolog ic semnifi cativ .
Dacă agresivitatea poluanților se intensifică iar limitele
procesului de adaptare sunt depășite, apare fenomenul de epuizare
fiziologică, etapă în care se instalează o serie de disfuncții evidente.
Oricare ar fi sursa de poluare este nece sar a se evalua toate
posibilitățile existente, de aceea este artificială clasificarea poluanților
în funcție de elementul mediu prin care afectează omul.

25

CONTRIBUȚII PROPRII

26

CAPITOLUL VI

PREZENTAREA UNOR DATE PRELIMINARE ÎN
CERCETAREA ZGOMOTULUI DIN MUNICIPIUL IAȘI

VI.1. I ntroducere
Astăzi se caută soluții pentru a evita producerea și transmiterea
zgomotelor. Mașinile sau motoarele ce vor fi construite este de dorit
să producă un zgomot mi nim. Blocurile care se vor construi trebuie să
posede un strat fonoabsorbant antiimpact. Ideală ar fi introducerea
unor perdele izolante de arbori în jurul surselor industriale de zgomot
și în jurul cartierelor de locuit. Până în prezent, în România nu s -au
stabilit norme de calitate sonoră a mediului.

VI.2. O biectivele cercetării
Cercetarea urm ărește materializarea practică a următoarelor
obiective:
 descrierea caracteristicilor și dinamicii în timp și spațiu a
poluării sonore pentru municipiul Iași;
 descrierea modului în care dinamica expunerii a influențat
confortul și starea de sănătate a locuitorilor din municipiul Iași;
 evaluarea magnitudinii asocierii dinrte expunerea la zgomot și
impactul acestuia asupra confortului și sănătății populației.
In acest capitol ne -am propus să prezentăm date monografice
și demografice referitoare la orașul și Judeșul Iași,care ne vor fi de un
real folos în studiile efectuate în capitolele ce urmează,deci să facem
cunoștiință cu diferite aspecte legate de Municipiul Iași.

VI.3. M aterial și metode
Metodologia de lucru ce va fi folosită pe parcursul
cercetărilor ce urmează a fi prezentate se bazează pe îmbinarea și
coroborarea rezultatelor următoarelor tipuri de studii:
 studiul statistic descriptiv care permite ana liza caracteristicilor
și dinamicii expunerii la zgomot, rezultatele acestuia ducând la
elaborarea ipotezei de lucru: zgomotul urban este factor de risc
pentru sănătatea populației expuse ;

27  studiul analitic retrospectiv de tip caz -control, care facilite ază
evaluarea riscurilor privind expunerea la zgomot și testarea
semnificației statistice a diferențelor semnalate.
Loturile incluse în studiu sunt variabile ca număr de cazuri, în
funcție de studiul realizat.

Criteriile de includere în lot:
 au fost incluși subiecți care au semnat și datat formularul de
consimțământ informat;
 persoane ce pot să participe la studiu pe perioadele
determinate;
Criterii de excludere:
 cei ce nu pot să participe la studiu pe întreaga perioadă;
 persoane necooperante .
Loturile studiate au fost astfel alese încât să fie reprezentative
statistic.
Criteriile de stabilire a punctelor de determinare a zgomotului
interior și exterior au fost următoarele:
 nivelul zgomotului (în dB);
 numărul de vehicule care circulă într -o oră;
 tipul de vehicule care circulă;
 numărul de benzi de circulație;
 starea de uzură a carosabilului;
 distanța de amplasare față de trotuar a locuințelor,
blocurilor;
 perdele verzi (alei de copaci) de protecție fonică;
 modul de amplasare al locuințel or ( pe direcția de
propagare a zgomotului, perpendicular sau în sens opus
propagării zgomotului);
 asocierea cu alte surse de producere a zgomotului;
 unități comerciale meșteșugărești;
 intersecții (simple, multiple).

Datele referitoare la populația Muni cipiului Iași au au fost
luate din reuzultatele recensămintelor efectuate pe parcursul
anilor,insistându -se în mod deosebit asupra ultimilor ani.
Metodele statistice descriptive și analitice utilizate permit
analiza,compararea și prelucrarea fidelă a date lor.In cadrul acestei
cercetări s -a folosit pentru prelucrarea statistică a datelor obținute
programul Statistica dedicat cercetărilor medicale.

28 VI.4. R ezultate și discuții
VI.4.1. Date generale privind populația din Municipiul și județul Iași.
Populația orașului Iași a oscilat din punct de vedere numeric în
raport cu condițiile social -economice. Recensământul din 29.12.1930
a înregistrat 420 488 de locuitori. După această dată, curba populației
a urmat o creștere lentă. În anii de război s -a înregistra t din nou o
scădere, așa încât la 25.01.1948 populația a atins abia numărul de
431.586 de locuitori. Ritmul mediu anual de creștere s -a ridicat apoi
la 18,2 %. Numărul populației a fost influențat de sporul natural și
sporul migrator.

VI.4.2. Probleme din amico – structurale privind popula ția
județului Iași.POPULATIA
Între cele 6 recensăminte, ritmurile anuale de creștere au fost
diferite: 1,4 %0 între anii 1930 -1948, 22,7 %o (1948 -1956), 18,2 %o
(1956 -1966), 16,5%o (1966 -1977) și 6,7%o (1977 -1992). În
ansamblu, ultimii 80 ani populația Județului Iași a crescut de 2.3 ori,
având un ritm mediu anual de 10,6%o, superior mediei tării de numai
7,4%o loc.
Fertilitatea feminină a Județului Iași a fost superioară mediei
pe tară dar oscilantă în timp. Demograful Vl adimir Trebici consideră
Moldova ca pe o “Insulă de fertilitate” un adevarat “plăman”
decografic al României.
Curba natalitații prezintă o serie de discontinuități de un an la
altul, dar per ansamblu ea reflectă o reducere de la 30.9%o (1950) la
18,8%o (1 966), ulterior după o creștere bruscă la 32.33%o (1967 –
1989), condiționată de decretul 779, tendința de scădere reapare,
atingând în 1991 valoarea cea mai scăzută (14,3%o).
Mortalitatea apare mai uniformă după o reducere de la
11.9%o (1950) la 6.9%o (1966 ), a urmat o creștere continuă până la
un maxim de pește 12%o (1988) și cu o ușoară reducere la 8.6%o în
1991. Între bolile care au cauzat decesele s -au remarcat: bolile
aparatului cardio -vascular, ale aparatului respirator și tumorile (75%o
din mortalitat ea generală),
Sporul natural din perioada postbelică situează Județul Iași pe
primul loc în România, pe parcursul anilor 1967 -1973, 1978. După
explozia demografică din 1967 (25,2%o) sporul natural a avut o
evoluție descendentă, atingând în 1991 o valoare neînregistrată până
la acea data (5,7%o), dar peste media pe tară (0.9%o) – valoare de
excepție, dacă se are în vedere ca în anul 1947 (după război, secetă și
foame) sporul natural coborâse la 1,4%o.

29 Sporul natural mediu a fost de 5.7%o, mai redus în mediu l
urban( 3.9%o) și dublu în mediul rural( 7.3%o).
activitate.
Migrația populației duce la creșterea și descreșterea aceșteia.
Analizând proporția populației venite din alte județe, față de media
tării (19,5%o), Județul Iași ocupă o poziție sub acest nivel (16,4%o),
dar s -a situat pe locul 2 în Moldova după Județul Galați.

VI.4.3. Structura populației pe grupe de vârstă și sex în intervalul
1956 -1992.
În acest interval, ponderea principalelor grupe de varstă, a
evoluat astfel:
 grupa 0 -14 s-a redus de la 32 % la 25,8%;
 grupa 15 -64 a crescut de la 62.1% la 65,1%;
 grupa de 65 ani și peste a crescut de la 5,9% la
9,1%.
Vârsta medie a populației Județului Iași în anul 1977 era în
jur de 30ani, deci mai tanără că a Moldovei (31ani) și a țării (33 ani).
Structura p opulației pe sex s -a menținut relativ echilibrată,
dacă avem în vedere faptul că în anul 1930 sexul feminin deținea
50,6% din populația totală, iar în anul 1992 era tot de 50,6%. În anul
1992, în cadrul orașelor, sexul feminin deținea 51,4%, iar în cadrul
satelor (49,9%).
În cadrul marilor grupe de vârsta, ponderea bărbaților a fost
diferențiată în felul urmator: ei dețineau o proporție de 51,1% la
tineri, 49,6% la adulți și 42% la bătrâni.

VI.4.4. Structura pe medii de rezistență.
Iașul concentra în anul 1992 42,5% din toată populația
județului și 83,2% din cea urbană. Celelalte localități urbane din județ
dețineau la acea dată următoarele procente:
 Pașcani 5,5% din populația totală / 10.7% din cea urbană;
 Tg. Frumos 1,7% din populația totală / 3,3% din c ea urbană;
 Hârlău cu 1,4% din populația totală / 2,8% din cea urbană

Astfel de la 31,1% (în 1930) indicele de urbanizare a urcat la
51,2% în 1992.

Densitatea populației a oscilant în funcție de condițiile
istorice, economico -sociale, geografice, dar per ansamblul județului a
crescut iarăși:

30  în anul 1930 densitatea era de 76,9 loc./km2;
 în anul 1956 densitatea era de 94.5 loc/km2;
 în 1966 densitatea a crescut la 113,2 loc/km2;
 în anul 1977 densitatea a crscut la 133,3 loc/km2;
 în anul 1992 densitea a cres cut la 147,5 loc/km2
Aceste date situiaza Județul Iași pe locul 2 pe țară și pe primul
loc în Moldova.

VI 4.5. Situația demografică în Județul Iași –anul 2009
Sporul natural al populației este de 1568 persoane ceea ce
înseamnă 1,9%o,fiind mai mare în med iul urban, respectiv 1183,ceea
ce corespunde la 3,1%o,pe cănd în mediul rural a fost de 385,cifră ce
reprezintă 0,9%o.

VI.4.6.Date demografice comparaive

Tabel XV.Populația și densitatea populației la recensăminte

Din tabelul XV se remarcă o creștere a populației din Județul
Iași, ceea ce se reflectă și în creșterea densității pe Km2 dela 76,8
locuitori pe Km2 în anul 1930 la 149,2 locuitori în 2002.
La 1 ianuarie 2011, reiese că acesta este de 824780 locuitori,
din care 48,54% apar țin sexului masculin și 51,46% sexului feminin.
În mediul urban al județului Iași locuiesc 386755 locuitori
(46,89%), iar în mediul rural 438025 (53,20%).
Repartiția pe sexe în mediul urban este de 184368 bărbați
(47,67%) și 202387 femei (52,32%). În mediu l rural, populația de sex Județul Iași Numărul
locuitorilor Locui tori / km2

29 decembrie 1930 420488 76,8
25 ianuarie 1948 431586 78,8
21 febr uarie 1956 516635 94,3
15 martie 1966 619027 113,0
5 ianuarie 1977 729243 133,2
7 ianuarie 1992 811342 148,2
18 martie 2002 816910 149,2

31 masculin este de 222703 (50,84%) iar cea de sex feminin este de
215322 (49,15%).
La 1 iulie 2010 numărul de locuitori a fost de 825.773,din care
sexul masculin 407.131(49.30%), iar sexul feminin 418.339(50.69%).
Repartiția pe medi i de rezidență este următoarea: în mediul urban
locuiesc 387.549 persoane din lot,ceea ce reprezintă 46.93% din lotul
total,iar în mediul rural 438.224 locuitori,ceea ce reprezintă 53.06%
Repartiția pe sex a locuitorilor din mediul urban este
următoarea: 184.556 aparțin sexului masculin(47.62%), și 202.993
care aparțin sexului feminin,respectiv 52.37%.
În mediul rural,repartiția pe sex este următoarea: din cei
438.224 locuitori,222.878 aparțin sexului masculin,respectiv 50.85%
și 215.346 sunt de sex femini n,ceea ce reprezintă49.14%.

Tabel XVIII.. Populația județului Iași pe grupe de vârstă – iulie 2010

Anii Total Pe grupe de vârstă
0 – 14
ani 15 – 59
ani 60 ani și
peste
Județul Iași
1990 81514 2 231673 477504 105965
2000 836751 174452 526550 135749
2001 842126 171469 533487 137170
2002 805330 162939 506744 135647
2003 816003 158142 522251 135610
2004 821621 153317 533127 135177
2005 813943 149302 530460 134181
2006 824083 148545 540864 134674
2007 825100 148184 541664 135252
2008 826552 148539 542116 135897
2009 829973 148387 541493 140093
2010 825773 148525 533713 143535

La 1 ianuarie 2011 situ ația demografică a județului Iași arată
824 780 locuitori.

32 Din numărul total de locuitori ai județului , 386 755 sunt
locuitori ai municipiului Iași, iar în localitățile urbane distribuția este
următoarea:
 Iași- 386.755 locuitori;
 Pașcani – 45.959 locuito ri;
 Târgul Frumos – 3.810 locuitori;
 Hârlău – 11.918 locuitori.

Tabel XIX. Proporția locuitorilor în orașele județului

Localitatea % din total
locuitori județ % din total
locuitori în urban
IAȘI 46,89% 86,27%
PAȘCANI 5,57% 10,24%
TG.FRUMO S 0,46% 0,85%
HÂRLĂU 1,44% 2,65%
TOTAL 54,36% 99,9%

Din Tab.XIX reiese că orașul Iași cuprinde 86,27% din
locuitorii din urban,următorul oraș din Județ fiind Pașcani,care are o
populație de numai 10.24% din cea urbană

VI.5. Concluzii
În urma analiz ei demografice întreprinse în anul 1992 s -a
constatat că Județul Iași ca și intreaga țară a parcurs o criză puternică,
manifestată in toate componentele vieții economico -sociale, inclusiv
în cele demografice.
Fertilitatea si natalitatea s -au menținut la a numite valori, fiind
condiționate de liberalizarea avorturilor, condițiile socio -ecoomice
dificile care au impus tot mai mult limitarea numărului membrilor
familiilor.
Mortalitatea a avut valori crescute din cauza scăderii nivelului
asistenței medicale, a creșterii criminalitații, accidentelor și a
alcolismului.
Sporul natural ridicat a stat totuși la baza creșterii populatiei
Județului Iași
Sporul natural al orașului Iași a ramas printre cele mai ridicate
din Moldova, care de asemenea se afla pe primele locuri pe țară, ceea
ce este susținut de indicele ridicat de ruralism, de tradiție, religie,

33 sărăcia mai mare si civilizația mai redusă a populației, de nivelul de
instrucție aflat sub media pe țară cu 0,1% (in anul 1992)
Evoluția populației din Județul I ași s-a dovedit a fi favorabilă
grupei de vârstă 15 -64 ani chiar din anii 1956 -1992 ,crescând dela
62.1% la 65.1%.
Structura populației pe sexe s -a menținut într -un echilibru,
având în vedere că în anul 1930 sexul feminin înregisra 50.6% din
populația tot ală .iar în anul 1992 era tot 50.6%,fiind mai bine
reprezentată în orașe față de sate,respectiv 51.4% față de 49.9%%.
De asemenea merită de menționat constatarea ,că în marile
grupe de vârstă,ponderea bărbaților este diferențiată:51.1% la
tineri,49.6 la ad ulți și 42% la bătrâni.
Migrația populației duce în general la creșterea și descreșterea
populației. În cazul Județului Iași, proporția populației venite din alte
județe este sub nivelul pe țară (16,4% față de 19,5%) și ocupă locul 2
în Moldova, după Județ ul Galați.
Densitatea populației a crescut considerabil din anul 1930
până în 1992, de la 76,9loc/km2 la 147,5loc/km2, ceea ce a facut ca
Județul Iași să ocupe locul 2 pe tară și primul loc în Moldova, iar in
2002 densitatea a atins 149,2 loc./km2.
Din dat ele obținute la sfârșitul anului 2009 s -a constatat un
procent de 12,1%o născuți vii per -total, cu o diferențiere de 11,6%o în
mediul urban și 12,6%o în mediul rural.
Decesele înregistrate au fost de 10,2 la 1000 loc., cu procente
mai mari în rural respect iv 11,7%o și mai scăzute în urban 8,5%o.
Sporul natural a fost de 1568 (1,9%o), cu un spor mai ridicat
în urban (1183=3,1%o) și mai scăzut în rural (385=0,9%o).
Fertilitatea are un rol important în sporul natural al populației.
În anul 2009, fertilitatea c ea mai ridicată, s -a intâlnit la grupa de
vârstă 25 -29 ani cu o valoare de 90,7%o, din care 86,1%o în mediul
urban si 96,8%o în rural. A urmat grupa de vârstă 30 -34 ani cu un
indice de fertilitate de 70,2%o din care 73,9%o în urban și 65,9%0
rural. Pe locu l 3 s-a situat grupa de vârstă 20 -24 ani cu un indice de
fertilitate de 69,6%o din care 43,2%o în urban și 95,9%o în rural.
Din datele recensământului de la 1 ianuarie 2011 reiese că
populația Județului Iași era de 824.780 loc., din care sexul feminin
reprezenta 51,46% și sexul masculin 48,54%.
La aceeași dată, orașul Iași avea 386.755loc., ceea ce
reprezintă 46,89% din populația Județului Iași.

34

CAPITOLUL VII

STUDIU PRIVIND SURSELE DE ZGOMOT INTERIOR
ȘI EXTERIOR ÎN CADRUL UNOR APARTAMENTE DIN
MUNICIPIUL IAȘI

VII.1. Introducere
În municipiul Iași au început să se facă simțite efectele nocive
ale zgomotului urban de diverse proveniențe: circulația stradală, trafic
rutier mai ales pe centurile de transport greu ce tr ec pe lângă zone
populate, trafic feroviar, gări, triaje, trafic aerian. Poluarea sonoră
omniprezentă, tenace, continuă, afectează toate categoriile de vârstă,
practic întreaga populație.
Municipiul Iași este un oraș în care poluarea sonoră este una
din formele importante de afectare a mediului.
Acest fapt poate fi explicat prin configurația existentă a
rețelelor de trafic rutier și feroviar, precum și de existența unităților
industriale (acestea din urmă cu o pondere din ce în ce mai redusă).

VII.2. O biective
Acest studiu vizează cuantificarea zgomotului la nivelul
apartamentelor din diferite zone ale orașului Iași și identificarea
aspectelor corelative cu factorul cauzalitate.

VII.3. M aterial și metodă
S-au efectuat determinări ale zgomotului de cătr e Agenția de
Protecția Mediului Iași privind expunerea populației la diferite nivele
de zgomot, folosind sonometrul, cu scopul de a stabili contribuția
diverselor surse (traficul rutier, feroviar, aerian, industrie) la
rezultanta sonoră a municipiului Iași , pe parcursul anilor 2005 -2009
S-a determinat zgomotul generat de către mijloacele de
transport în comun conform STAS 10009/1988, STAS 6161 -3/1982 și
STAS 6661/1982 la nivelul bordurii trotuarelor și exterior clădirilor,
în regimul curent de circulație a l mijloacelor de transport în comun.
În final, s -a analizat și zgomotul interior din locuințe și modul
în care acesta crează disconfort pentru locatari.

35 VII.4. REZULTATE ȘI DISCUȚII
VII.4.1. Sursele de zgomot extern din municipiul Iași

Tabel XX. Popula ția expusă în locuințe la diferite nivele de
zgomot

Sursă de
zgomot Nivelul Unități 2005 2009 2012
Trafic
rutier ≥55dB % pop. 15,75 15,75 27,75
≥60dB % pop. 12,50 12,50 12,50
≥65dB % pop. 1,75 1,75 59,75
≥70dB % pop. 10,0 12,0 –
≥75dB % pop. 60,0 58,0 –
Traficul
feroviar ≥55dB % pop. 27,75 27,75 27,75
≥60dB % pop. – – –
≥65dB % pop. 5,0 9,0 72,25
≥70dB % pop. 4,00 4,00 –
≥75dB % pop. 63,25 59,25 –
Traficul
aerian ≥55dB % pop. 15,50 15,50 43,25
≥60dB % pop. 8,75 8,75 35,50
≥65dB % po p. 21,25 21,25 21,25
≥70dB % pop. 26,75 27,75 –
≥75dB % pop. 27,75 26,75 –
Zgomotul
industrial ≥55dB % pop. 64,00 64,00 64,00
≥60dB % pop. 1,00 1,00 18,00
≥65dB % pop. 18,00 18,00 18,00
≥70dB % pop. 9,00 9,00 –
≥75dB % pop. 8,00 8,00 –
Altele ≥55dB % pop. 86,00 86,00 86,00
≥60dB % pop. 3,00 3,00 4,00
≥65dB % pop. 10,00 10,00 10,00
≥70dB % pop. 1,00 1,00 –
≥75dB % pop. – – –

Din Tabelul XX reiese că în anul 2005 70% din populație a
fost expusă la o intensitate a zgomotului mai mare d e 70 dB, având ca
sursă traficul rutier . În anul 2009 situația a fost identică, iar în 2012
procentul din populație ce va fi expusă la această intensitate de
zgomot se va reduce la zero, în schimb va crește considerabil
expunerea la zgomote între 65 -70 dB , fiind de aproximativ 59,75%.

36 Din același tabel rezultă că traficul feroviar constituie de
asemenea o sursă importantă de zgomot cu tăria mai mare de 75 dB,
afectând 63,25% din populație în anul 2005, 59,25% în anul 2009. În
anul 2012, situația se va îmb unătăți în sensul că procentul cel mai
mare de populație expusă (72,25%) va fi afectată de zgomote cu
intensitatea între 65 -70 dB.

Traficul aerian (Tabel XX) a fost resimțit de un procent mai
mare de populație (aproximativ 53%) pentru intensitățile sonore mai
mari de 70 dB în anii 2005 și 2009, în 2012 populația va fi expusă la
intensități între 60 -70 dB (56,75%).

Zgomotul industrial a afectat 64% din populație la intensități
între 55 -60 dB și 36% între 60 -70 dB în cei doi ani analizați.
Populația a fost expusă de asemenea și la alte surse de zgomot în
proporție de 86% (între 55 -60 dB). Deci traficul rutier și feroviar
constituie principalele surse de zgomot, la nivele peste 70 dB, la care
este expusă peste 50% din populația Municipiului Iași.

VII.5.C oncluzii
În acest capitol s -a făcut un studiu comparativ asupra
zgomotului din orașul Iași, între anii 2005 -2009.
Datele obținute au indicat că în cei 2 ani analizați, populația a
fost expusă în proporție de 70% la o intensitate mare a zgomotului,
peste 75dB
Din studiul intreprins se prevede ca în anul 2012 situația sa fie
mult îmbunătățită, cu o posibilă reducere a populației ce va fi expusă
la un zgomot peste 75dB, în schimb va crește considerabil expunerea
populației la 65 -70dB.
Traficul rutier s -a dovedit a fi sursa principală de zgomot cu o
tărie mai mare de 75dB, afectând 63,25% din populația orașului Iași
în anul 2005 și ceva mai puțină populație (59,25%) în anul 2009. Se
prevede o îmbunătățire a situației în anul 2012, în sensul expunerii
unei pro porții de 56,75% din populația orașului Iași la intensități
cuprinse între 60 -70dB.
Zgomotul industrial se resimte numai în zonele respective,
majoritatea persoanelor afectate de acesta (64%), percep zgomote de
55-60dB și numai 36% între 60 -70dB.
Prin an aliza zgomotului produs de traficul feroviar s -a
constatat că nivelurile de zgomot din timpul zilei (între orele 6 -22),

37 sunt mai ridicate decât zgomotul nocturn (între orele 22 -6), dar
diferențele sunt nesemnificative, ceea ce face ca nivelurile de zgomot
echivalent (Lech) pe 24h să fie apropiate de cele ale zgomotului din
timpul zilei.
Zgomotele produse de transportul feroviar se percep în zonele
de locuit, existente de o parte și de alta a căii ferate, la o distanță sub
30m,având valori peste limita adm isibilă.
Cele mai afectate cartiere de zgomotul produs de tren sunt:
Bd. Republicii, Gara -Canta, Podu -Roș, CUG.
Autovehiculele de orice categorie contribuie la creșterea
nivelului global de zgomot care este perceput și influențează negativ
atât conducăto rul auto, pasagerii, cât și mediul înconjurător.
Tramvaiele constituie de asemenea o sursă de zgomot
importantă pentru orașul Iași, nivelul acestuia fiind în jur de 90dB în
timpul circulației și putând atinge 105dB în momentul pornirii și a
opririi în sta ție.
Zgomotul produs de șantierele de construcții, lucrările de
refacere ale cailor publice sunt mobile, în funcție de locurile unde sunt
necesare a fi amplasate.
Zgomotul ce rezultă din școli și locurile de joacă pentru copii
este în general fix și afec tează locatarii din apropierea acestora.
Locatarii percep acest zgomot în proporții variabile, în cazul studiului
nostru cel mai mult este resimțită această sursă de zgomot de lotul
expus din Copou (40%), Țuțora (25%), Păcurari (21%) Podu -Roș
(16%)
Referi tor la sursele de zgomot din interiorul apartamentelor,
locatarii sunt deranjați în măsura cea mai mare de vecinii lor, după
care sunt implicate lifturile și instalațiile sanitare, aparatele electro –
casnice.
Vecinii constituie un factor de stres pentru lo catari, în special
în strada Primăverii (66,60%), Țuțora (62,5%).
Liftul s -a dovedit deranjant pentru persoanele expuse din
Păcurari (33,30%) și martorii din Mircea cel Bătrân (25%).
S-a constatat o concordanță între intensitatea zgomotului
exterior și a celui interior din apartamente. Zgomotul interior a
prezentat depășiri peste 35dB în special în apartamentele din Piața
Unirii (15% din lotul expus), Alexandru cel Bun (13% depășiri),
Gara -Canta (11% depășiri), la fel CUG etc.
Din datele obținute, reiese că amplasarea blocurilor construite
în ultimele decenii la distantă mai mică de carosabil, a avut o

38 contribuție deosebită în aceste depașiri de C.M.A. ale zgomotului din
apartamente.
Cartierele tradiționale ale Iașului (Copou, Tătărași, Piața
Unirii) se caracterizează prin distanțe mai mari între bloc -carosabil și
au de asemenea spații verzi mai întinse.
Spațiile comerciale amplasate la parterul blocurilor consituie
o sursă importantă de zgomot, în special din cauza mașinilor care le
aprovizionează.
În Piața Unirii se observă cel mai mare procent de blocuri cu
spații comerciale la parter respectiv 69%, urmate de Șoseaua
Națională și Podu -Roș-Socola cu 50%, Păcurari și Alexandru cel Bun
cu 38%, etc.
Sursele de disconfort pentru lotul expus sunt: zgomot ul
stradal, zgomotul stradal și vecinii, casa scărilor etc.
Lotul expus apreciază în proporție de 49,7% zona în care
locuiesc ca fiind foarte zgomotoasă, 35,9% ca fiind zgomotoasă și
13,95% ca fiind nezgomotoasă.
În cazul martorilor evaluările de zgomot iși schimbă ponderea
în favoarea zonei nezgomotoase care reprezintă pentru aceștia 33,3%.
Starea de disconfort a locatarilor expuși poluării fonice se
manifestă prin adormire dificilă (24%), treziri repetate (23%),
oboseală mintală (21%), cefalee (18%), i nsomnie (15%), nervozitate
(14%).

CAPITOLUL VIII

STUDIU PRIVIND PERCEREREA ZGOMOTULUI ÎN
CADRUL UNOR APARTAMENTE DIN CARTIERELE
ANALIZATE ALE MUNICIPIULUI IAȘI

VIII.1. Introducere
Poluarea sonoră a devenit un factor de mediu permanent care nu
poate fi evitat nici în cadrul habitatului, putându -și exercita efectele
nocive asupra echilibrului nervos și psihic
Toate necesitățile omului trebuie să -i fie asigurate cât mai
confortabil, mai adecvat dorințelor sale, permanent, diversificate
după sex și vârs tă, dispoziție psihică, nivel intelectual, dar cât mai
conforme în același timp cu necesitățile societății.

39 VIII.2. Obiectivele urmărite
În cadrul studiului efectuat s -a urmărit :
a. cunoașterea nivelurilor zgomotului stradal, a zgomotului din
apartamente și a condițiilor de locuit ;
b. investigarea opiniei locatarilor privind zgomotul, condi -iile de
locuit, disconfortul perceput și starea lor de sănătate;
c. stabilirea unor posibile relații între zgomot și condițiile de
locuit pe de o parte și între disconfort și sănătate pe de altă
parte.

VIII.3. Material și metode
a. S -au efectuat determinări ale zgomotului stradal produs de
circulația rutieră în puncte alese cu grijă, care să țină cont de o serie
de criterii:
 nivelul de zgomot (dB);
 număr de autovehicule care circulă într -o oră;
 tipul de autovehicule care circulă;
 numărul de benzi de circulație;
 starea de uzură a carosabilului;
 prezența perdelelor verzi de protecție fonică (alei, copaci);
 orientarea blocurilor și apartamentelor;
 modul de amplasare a locui nțelor fa ță de direcția de propagare
a zgomotelor;
 asocierea cu alte surse de producere a zgomotului (trafic
feroviar, zgomot industrial, din interiorul clădirilor, unități de
alimentație publică, unități comerciale de aprovizionare,
desfacere, cu încărca re și descărcare, ateliere de reparat,
prelucrări metalice).

b. Determinări de zgomot în apartamente.

c. Datele privind efectele asupra confortului și a stării de sănătate au
fost înregistrate pe o fișă anchetă concepută în acest scop.
Aprecierea rela ției dintre zgomotul produs de traficul rutier și
efectele pe care le prezintă asupra locatarilor precum și confirmarea
rezultatelor obținute, s -a realizat prin calculul semnificației statistice
(hi2 YEATES) și prin tehnici de epidemiologie analitică adecv ată
(OR, RR, RA ȘI RA%).
În urma aplicării acestei formule a rezultat un eșantion de 158
de subiecți cărora li s -a atașat un lot martor cu un numar similar de
subiecți.

40
VIII.4. Rezultate și discuții
Numărul cel mai mare de investigați aparține grupei de vârstă
45-49 ani, urmată de grupa celor ce depășesc 70 ani. Pe sexe, au fost
investigate 89 persoane de sex feminin la Expuși și 87 la Martori, iar
la sexul masculin – 69 la Expuși și 71 la Martori.

VIII.5.C oncluzii
Din cartierele orașului Iași s -au selec tat 14 străzi în cadrul
cărora s -a determinat zgomotul și 158 de persoane ce au răspuns la un
chestionar ce a cuprins date referitoare la confort și starea lor de
sănătate.
Structura pe grupe de vârstă a celor două eșantioane (cu
persoane expuse la zgomot și martori), cuprinde subiecți cu vârste
între 15 și peste 70 ani, cu numărul cel mai mare între 45 -49ani
(46=14,55%), urmat de 50 -54 ani, 40 -44 ani, 20 -24 ani cu același
numar de subiecți, respectiv 28 care corespunde la 8,86%. În privința
sexului, predom ină sexul masculin cu un procentaj de 56,3% în
eșantionul expus la zgomot și 55,1% în eșantionul martor.
Din lotul expus și martor, cei mai mulți locatari locuiesc în
zone comerciale, care sunt mai zgomotoase, respectiv 63,3% și
68,5%. În propagarea zgomot ului stradal spre apartamentele din
blocurile analizate, un rol important îl deține și distanța de la carosabil
la peretele blocului. S -a constatat că în majoritatea cazurilor, atât
pentru expuși cât și pentru martori, această distanță este de 5 -9 metri,
respectiv 51,5% și 48,8%, deci acestea nu au o poziționare
avantajoasă față de carosabil. Distanțele mai mari de 20m s -au intâlnit
la 18,4% expuși și 0,8 %martori.
Spațiul verde care diminuă atât poluarea chimică cât și cea
fonică, este prezent numai la 39, 3% din zonele în care sunt amplasate
apartamentele expuse la zgomot și în procentaj de 43,4% în cazul
apartamentelor martor; în felul acesta este asigurată numai o protecție
parțială a locatarilor.
Prefabricatele reprezintă materialele de construcție folos ite în
proporție de 59,4% în cazul expușilor și 54,3% a martorilor. Acestea
nu asigură o izolare fonică și nici termică corespunzătoare.
Un procentaj de numai 34% din expuși și 37,6% din martori
locuiesc în blocuri din caramidă, care reprezintă un material de
construcție mai bun decat prefabricatele.
Confortul locatarilor depinde și de gradul de aglomerație a
apartamentelor în care locuiesc. Coeficientul de aglomerare cu valori

41 între 1 -1,9 se întâlnește la cei mai mulți loctari, respectiv 67,9% dintre
expuș i și 65,7% din martori, restul de până la 100% locuiesc în
apartamente cu coeficient de aglomerare sub 1.
Numărul de pereți exteriori ai apartamentelor constituie un alt
factor ce contribuie la perceperea zgomotului extern. În cazul acestui
studiu, majorit atea apartamentelor prezintă între 2 -6 pereți exteriori,
respectiv 82.8% pentru apartamentele expuse și 87% în cazul celor
matori.Pardoseala este confecționată în majoritatea apartamentelor din
parchet (73,2% expuși și 84,5% martori), ceea ce reprezintă un aspect
pozitiv pentru fono și termoizolarea acestora. Rama geamurilor este
confecționată de asemenea din lemn în 97,9% la expuși și 98,6 la
martori.
Zgomotul din interiorul apartamentelor depășește valoarea
maximă admisă de 35dB (A). În toate cartierele c u valori mai mici
(40-64dB) sunt străzi late și/sau cu plantații de pomi ,iar în cele cu
valori mari de 72 -85dB situația este opusă,ceea ce se întâlnește în
Șoseaua națională, Gara -Silvestru -Moara de Foc -Canta, Piața Unirii,
Bd. Republicii, Țuțora, Tătă rași.
S-au pus în evidență și alte surse de zgomot din vecinatatea
blocurilor, care afectează atât persoanele expuse cât și martorii:
parcările auto, locurile de joacă pentru copii, etc.
Durata de când sunt expuse loturile urmărite la zgomotul
stradal și l a zgomotul interior din apartamentele în care locuiesc, este
cuprinsă între 10 -19ani pentru 39,3% din martori și 37,8% din expuși:
pentru 26 26% expuși și 26,1 % martori este o durată a habitatului de
20-29 ani, iar pentru 13,4% expuși și 15,4% martori în tre 30 -39 ani.
Vechimea din apartamentele respective între 1 -9 ani este valabilă la
18,1% expuși și 17,7% martori.
Disconfortul creat de zgomot se însoțește de o simptomatologie
specifică: adormire dificilă la peste 55% din persoanele la persoanele
expuse la zgomot, oboseală la trezire la peste 50% din expuși, somn
superficial la peste 45% din eșantionul expus, somn agitat și insomnii
la peste 20% din expuși, senzații de „cap -greu” la 15% din expuși.
Dintre persoanele expuse la zgomot, 25% recunosc că
disconfortul creat de condițiile de locuit este cauza tulburărilor
apărute, iar toate persoanele expuse la zgomot se consideră deranjate
de traficul rutier.
Prin c alculul riscului absolut (RA%), s -a constatat că zgomotul
are o contribuție de 36,3 -62,8% în pro ducerea efectelor menționate.

42
CAPITOLUL IX

EVALUAREA IMPACTULUI POLUĂRII CHIMCIE ȘI
FONICE A MEDIULUI DIN MUNICIPIUL IAȘI ASUPRA
CONFORTULUI ȘI A STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI

IX.1. I ntroducere
Autovehiculele constituie principala sursă de poluare a mediului
din orașul Iași, datorită numărului lor în continuă creștere, ceea ce
duce la o emisie în cantitate mare a gazelor de ardere ev acuate în
atmosferă . De aceea, riscul pentru sănătate este crescut în zonele cu
densitate mare a autovehiculelor și d eci a populației.

IX.2. O biective
În acest studiu se au în vedere următoarele obiective:
 cunoașterea nivelurilor noxelor traficului rutier și a
zgomotului stradal și din apartamentele unor străzi cu
circulație intensă, din municipiul Iași;
 investigarea opiniei locatarilor privind gazele de eșapament,
praful, zgomotul, disconfortul produs și starea de sănătate a
acestora;
 stabilirea unei posibile relații între poluarea fizico -chimică
produsă de sursele multiple și efectele acestora asupra
sănătății locat arilor expuși prin disconfortul creat.

IX.3. M aterial și metodă
Studiul întreprins este de tip epidemiologic retrospectiv caz -control în
care s -au folosit metodele și tehnicile necesare pentru desfășurarea
acestuia.
S-au efectuat:
a. Determinări de polua nți chimici și zgomot rezultaț i din diferite
surse de poluare.
b.Determinările de zgomot din apartamente corespund punctelor
stabilite de determinare a nivelurilor de zgomot . c.Datele privind
efectele noxelor provenite din surse multiple sunt înregistrate într-o
fișă anchetă concepută în acest scop .
Nivelele de zgomot și ale noxelor chimice determinate au
delimitat cele două loturi (expus -martor), numărul de persoane de
examinat s -a stabilit prin calc ulul unui eșantion probabilist.

43 A rezultat un volum al e șantionului de 102 subiecți expuși,
cărora li s -a atașat un lot martor, neexpus în raport statistic de 1:1.

9.4. R ezultate și discuții
Eșantionul expus este alcătuit din 102 persoane care locuiesc în
102 apartamente expuse la zgomot și alte noxe și 102 subiecți ce
locuiesc în 102 apartamente neexpuse noxelor auto, considerate
martor și alese ca pereche a primului eșantion.

IX.5.C oncluzii
Apartamentele și persoanele din această cercetare se află pe
12 străzi ale Municipiului Iași, numărul de persoane expuse noxelor și
implicit zgomotului de pe o stradă fiind egal cu cele martor.
Numărul cel mai mare de persoane din eșantioanele analizate
aparțin grupei de varstă 40 -44 ani (29=28,43%), 50 -54 ani
(27=26,47%), peste 70 ani (26=25,49%) și 55 -59 ani (22=10, 78%),
majoritatea fiind de sex masculin (59,80% în cazul expușilor și 67,6%
in cazul martorilor).
Referitor la zona în care sunt amplasate blocurile, 100% au la
parterul blocurilor spații comerciale, care constituie o sursă
importantă de zgomot, iar 100% din expuși locuiesc pe o stradă
principală.
Distanța de la bloc la carosabil constituie un factor principal
în gradul de expunere la zgomotul stradal.
Cei mai mulți dintre locatarii eșantioanelor de expuși și
martori locuiesc la o distanță de 5 -10 m de ca rosabil, respectiv 65,7%
și 59,8%, iar 31,4% dintre expuși și martori chiar sub 5m, ceea ce face
ca zgomotul stradal sa fie perceput cu intensitate mare în interiorul
apartamentelor, numai 8,8% din martori și 2,9% din expuși au
locuință in blocuri la o dis tanta de carosabil de peste 10m.
Materialele de construcție ale blocurilor sunt în special
prefabricate (62,7%), cărămida fiind folosită pentru 26,5% din
blocuri, deci fono și termoizolarea blocurilor este asigurată în
proporții destul de mici.
Persoanele expuse din eșantioanele în studiu locuiesc în
blocurile respective de 10 -20 ani în proporție de 44,1%, iar martorii în
proporție mai mică (30,4%), vechimea mai mare de 20 ani fiind
valabilă la 39,2% expuși și 49% martori; un procent mic de locatari
(2,9% expuși și 9,8% martori) prezintă o vechime mai redusă de 5 ani.

44 Referitor la etajele la care locuiesc locatarii expuși și martori,
este vorba de etajele 6 -9 (54,90%) și respectiv etajele 5 -8 (65,68%),
ceea ce reprezintă un aspect pozitiv privind poluarea f onică ce provine
din exterior.
Gradul de aglomerare al apartamentelor reiese din
urmatoarele procente: din eșantionul expus 39,2% persoane locuiesc
în 2 camere, 24,5% în 3 camere, 23,5% într -o cameră, 11,8% în 4
camere și 1% in 5 camere.
Situația este ase mănătoare pentru martori, un procent mai
ridicat locuiesc în 2 camere (45,1% față de 39,2%) și mai redus la 3 -4
camere (23,5% față de 24,5% la expuși și 6,9% față de 11,8% expuși).
Balcoanele închise care constituie un obstacol în calea
poluării fonice a a partamentelor și un factor termoizolant important
sunt prezente la apartamentele studiate în proporții de 76,5% la cele
expuse si 77,5% la martori.
Zgomotul stradal după cum era de așteptat este mai puternic
în dreptul apartamentelor expuse (67 -98dB), în t imp ce în cazul
apartamentelor martor prezintă valori între 51 -95dB (A).
Este important faptul că zgomotul exterior are o tendință ușor
descrescătoare atât la expuși cât și la martori, în schimb zgomotul
interior are o tendintă descrescătoare la expuși, în să la martori există o
ușoară tendință de creștere, nesemnificativă statistic.
Zgomotul din interiorul apartamentelor expuse depășește
valoarea maximă admisă de 35dB (A) în toate cartierele, în special în
zona Gării unde atinge 68 -78dB. În schimb în apart amentele martor,
zgomotul nu depășește normele în vigoare, fiind cuprins între 25 –
34dB (A).
Opiniile locatarilor privind factorii de risc pentru sănătatea lor
sunt următoarele: pe primul loc se află stress -ul la 94,1% expuși și
modul de viață – alimentația + sedentarismul – pentru 93,1% din
martori.
Alți factori de risc pentru sănătate, după parerea locatarilor
chestionați sunt: venitul, care este implicat de 49% din expuși și
25,5% din martori, munca în exces este considerată factor de risc de
catre 33,3% din expuși și 14,7% din martori, comportamentele
nesănătoase (tutun, alcool) sunt menționate ca factori de risc de către
23,5% expuși și 20,6% din martori; poluarea aerului atmosferic este
considerată factor de risc de catre 93,1% expuși și 96,1% martori.
Opiniile privind sursele poluării din cartiere sunt diferite
pentru expuși și martori: expușii consideră ca surse de poluare
circulația rutieră (100%), poluarea aerului (97,1%) și zgomotul

45 (89,2%) iar martorii pun pe primul loc deșeurile menajere (92,2%)
subsolurile insalubre (68,6%), zgomotul (36,3%).
Pentru reducerea zgomotului din zonele în care locuiesc, din
răspunsurile date de subiecții eșantioanelor reiese că cetățenii ar avea
un rol principal în reducerea poluării fonice (94,1% din expuși și
92,1% d in martori).
Zgomotul stradal nu este cauzat numai de traficul rutier,
locatarii blocurilor remarcă și alte surse: parcările auto, animalele etc.
Persoanele expuse zgomotului, în proporție de 17,6% afirmă
că traficul intens reprezintă un pericol pentru cop ii, pe când eșantionul
martor susține această idee într -o proporție de numai 2,9%.
Evoluția în bine a condițiilor de locuit nu este menționată de
cele două eșantioane, ei susțin că acestea s -au menținut la același
nivel (82,4% expuși și 83,3% martori).
Totuși, în ultimul timp, 23,5% din expuși apreciază condițiile
de locuit ca fiind mai bune, în comparație cu martorii care recunosc
această îmbunătățire în proporție de 14,7%.
Simptomele de disconfort cauzate de noxele traficului rutier,
în cazul expușilor s unt: oboseală accentuată (82,4% față de 4,9%
martori), insomnii 61,8% la expuși și 13,7% la martori), cefaleea la
46,1% din expuși și 9,8% din martori, nervozitatea la 43,1% din
expuși și 6,9% din martori, vertijele la 37,3% din expuși și 14,7% din
martori , deci simptomele acuzate sunt accentuate la expuși de
prezența zgomotului.
Poluarea chimică a aerului a determinat și accentuat în
schimb alte simptome: usturimi la nivelul gâtului, la nivelul ochilor,
lacrimare, tuse, greutate în respirație, nas înfunda t, răguseală etc.
După părerea subiecților interogați privind contribuția
poluării asupra evoluției simptomelor, 73,5% din expuși afirmă că
influența este foarte mare, în timp ce martorii susțin acest lucru numai
în proporție de 1%.
Pentru influenta “in m ică masură”, proporția dintre cele două
eșantioane se schimbă în favoarea martorilor care susțin acest efect în
proporție de 85,3% iar expușii numai 2%
Referitor la evoluția bolilor cronice, s -a constatat la expuși că
predomină HTA (20,6% față de 7,9% mart ori) și cardiopatia
ischemică (16,6% expuși și 8,9% martori).

46 CAPITOLUL X

EVALUAREA COMPARATIVĂ A POLUĂRII FONICE ȘI
CHIMICE DIN MUNICIPIUL IAȘI ȘI A INFLUENȚEI
ACESTEIA ASUPRA STĂRII DE CONFORT ȘI SĂNĂTATE A
POPULAȚIEI

X.1. I ntroducere
În acest cap itol ne -am propus să analizăm rezultatele a două
etape de cercetare, efectuate în decursul anilor pentru compararea
valorilor poluării sonore din municipiul Iași și a influenței acesteia
asupra confortului și sănătății populației.

X.2. O biective
În studi ul efectuat ne -am propus următoarele obiective :
a. compararea valorilor polu ării sonore în cele două etape
cercetate pe parcursul anillor;
b. aprecierea comparativă a condițiilor de habitat și a poluării
sonore din apartamente în etapele parcurse;
c. condițiile de disconfort percepute de subiecți ;
d. morbiditatea comparativ ă a eșantioanelor cercetate (expuși și
martori).

X.3. M aterial și metodă
S-au folosit rezultatele a două cercetări, întreprinse la interval
de 2 ani de zile,în care s -au respectat aceleași etape și metode de
lucru.

X.4. R ezultate și discuții
Teritoriul în care s -a desfășurat studiul a fost reprezentat de
cartierele cu rețele stradale intens circulate și cu un nivel crescut al
zgomotului produs de traficul rutier (Tab. XLVI, XLVII): Gară, Podu
Roș, Mihai Eminescu (Fundație), Tg. Cucu, Cotnari, C.A. Rosetti,
Zimbru, Mircea cel Bătrân, C.U.G., Oancea, Păcurari, Gară Nicolina
Toate acestea sunt cartiere tradiționale ale municipiului Iași,
unele mai vechi și altele mai noi. În cartierele mai vechi predom ină
blocurile cu mai puține nivele (4 -5) și o distanță mai mare de la
trotuar la peretele blocului, iar în cartierele mai noi predomină
blocurile cu mai multe nivele (10 -11) și cu o distanță mai mică între
trotuar și bloc, iar spațiul dintre blocuri este ș i el mai mic.

47 X.5.C oncluzii
În acest capitol s -a efectuat un studiu comparativ între două
etape de cercetare la interval de 2 ani, privind intensitatea zgomotului
în diverse cartiere ale orașului Iasi (12 la numar) și efectele asupra
confortului și sănă tății unor loturi de 102 și 110 persoane, dublate de
martori, ce locuiesc în blocurile analizate.
Vechimea blocurilor luate în studiu a fost diferită în cele două
etape ale cercetării: în prima etapă au fost incluse în cercetare și
blocuri cu vechime mai mică de 10 ani (6,4% expuse si 6,4% martor),
pe când în etapa a doua blocurile analizate au avut vechime peste 10
ani.
Apartamentele expuse la zgomot, în ambele etape ale
cercetării, se află la o distanță de 5 -10m de carosabil (80,9% și
respectiv 65,7%), deci la o distanță mică. În cazul apartamentelor
martor situația este mai gravă deoarece în prima etapă 99,1% din
apartamente se află la distanță mai mică de 5 m. de carosabil, iar în
etapa a doua a cercetării 59,8% din apartamente se află la 5 -10m de
carosabil.
Materialele din care sunt construite blocurile sunt:
prefabricate (62,7%), cărămizi (26,5%) și BCA (10,8%), situația
asemănătoare și în etapa a doua a cercetării.
Apartamentele în care locuiesc loturile expuse în cadrul
primei etapei și a etapei a doua sunt situate la etajele I, II, VII, IX, V
și III, IV, III și V.
Orientarea apartamentelor în care locuiesc expușii spre
traficul stradal constituie o condiție de la care s -a pornit și s -a
respectat în cele două etape ale studiului.
Referitor la gra dul de aglomerare a apartamentelor, în primul
studiu predomină procentele de persoane în apartamentele cu 3
camere (43,6% expuși și 36,4% martori) și 4 camere (30% din expuși
și martori), pe când în studiul al II -lea aglomerația este mai mare,
locatarii lo cuiesc în 2 camere (39,2% expuși și 45,1% martori), urmați
de cei ce locuiesc în 3 camere (24,5% expuși și 23,5% martori) și
chiar într -o cameră (23,5% expuși și martori).
În etapa a doua a cercetării balcoanele închise sunt prezente la
o proporție mai ma re de apartamente: 77,5% față de 50,1% în etapa
întai.
Condițiile de locuit sunt evaluate de locatarii expuși ca fiind
necorespunzătoare, în proporție de 77,2% în prima etapă și de 67,6%
în etapa a doua, deci ceva mai putin, în schimb martorii apreciază î n
prima etapă a studiului condițiile de locuit ca fiind bune în proporție

48 mai mare decât în etapa a doua. (98,2% față de 63,6%), în schimb în
acest studiu crește procentul acelora ce consideră condițiile de locuit
medii „la 31,3% pentru expuși și 32,4% pen tru martori”.
Zgomotul stradal perceput de expuși în cele două etape ale
studiului prezintă aceeași intensitate în zona Gării, în Podu -Roș și Tg.
Cucu (98dB și respectiv 89dB și 84dB), Gara Nicolina și Păcurari
91dB și 89dB. Diferențele mari au apărut în zona CUG, Zimbru în
favoarea primei etape, când s -a constatat o intensitate mai mare a
zgomotului (97dB față de 82dB și 96dB față de 84dB) și CA Rosetti
(85dB față de 81dB).
În restul cartierelor diferențele au fost mici, cu excepția zonei
Cotnari, unde intensitatea zgomotului a fost ceva mai mare în etapa a
doua (84dB față de 80dB).
Pentru martori, valorile zgomotului exterior sunt mai mici cu
diferențe în plus sau în minus de 1 -2 dB, cu excepția zonei CA Rosetti
și a Gării Nicolina unde intensitatea zg omotului s -a redus în etapa a
doua cu 4 respectiv 5 dB.
Valorile zgomotului exterior au prezentat o tendință liniar
crescătoare la expuși și liniar descrescătoare la martori în prima etapă,
pe când în etapa a doua s -a remarcat o tendință usor descrescătoa re
atât la expuși cât și la martori.
Zgomotul din interiorul apartamentelor pentru expuși este
asemănător în cele două etape, cu o reducere de 2 dB în Oancea, 3 dB
în Gara Nicolina, 1 dB în Podu -Roș, iar tendința este liniar
descrescătoare în ambele etape .
Poluanții chimici din aerul atmosferic a orașului Iași au
inregistrat depășiri între 10 -20% (OC) și 40,81% (SO4) din probele
analizate, la 10 -100% în etapa a doua, constatându -se o creștere
deosebită a NH3 si CO, de la 38,77% la 100% și de la 10,20% la
60%.
Disconfortul persoanelor expuse la zgomot și a celor martor
este cauzat de locuintă, în special de condițiile de locuit care sunt
influențate foarte mult de transportul rutier prin noxele degajate de
acesta, în proporție de 84,5% pentru expuși și 1 0,9% pentru martori.
În etapa a doua a cercetării, expușii consideră de asemenea că
circulatia rutieră este un factor cauzal al disconfor tului, pe când
martorii implică deșeurile menajere (92,2%), subsolurile insalubre
(68,6%), poluarea generală (51,0%) și zgomotul (36,3%).
Populația expusă zgomotului consideră zona în care locuiește
foarte poluată în proporție de 91,2%, iar martorii ca fi ind acceptabilă
în proporție de 93,1%.

49 De asemenea locatarii consideră că sunt implicate și alte surse
de zgomot: parcurile auto (6,4% expuși și 77,3% martori), spațiile (
88,2% expuși și martori),stațiile mijloacelor de transport în comun
(90,0% expuși ș i 7,3% martori), garajele (57,3% expuși și 68,2%
martori), stațiile Peco, bătătoarele de covoare etc.
În ultimii ani locatarii expuși sesizează degradarea aerului
atmosferic (75%), creșterea nivelului de zgomot (94%) și ameliorarea
curățeniei orașului (79 %), pe când martorii susțin ameliorarea
curățeniei orașului (75%), creșterea nivelului zgomotului (86%) și
poluarea aerului atmosferic nemodificată (63%).
Din analiza disconfortului ce este resimțit de subiecții
chestionați în cele două etape ale cercetăr ii, se constată că procente
asemănătoare din aceștia prezintă o simptomatologie identică, atât în
cazul expușilor cât și a martorilor
În prima etapă a studiului se constată diferențe între
procentele de locatari expuși și martorii afectați și de alte noxe decât
cele ce rezultă din traficul rutier, cum ar fi factorii de risc de la locul
de muncă (7,3% expuși și 11,3% martori), din bloc (3,6% expuși și
11,3% martori), condițiile de locuit (84,5% expuși si 10,9% martori).
În etapa a doua a cercetării, cauzel e disconfortului sunt
diferite pentru expuși și martori: în cazul expușilor este incriminată
circulația rutieră prin producerea de zgomot și poluare a aerului, de
către 100% din locatari, pentru martori este vorba de deșeurile
menajere (92,2%), subsolurile insalubre (68,7%), poluarea în general
(51,0%) și zgomotul (56,3%).
Manifestările disconforturilor simțite de locatari: oboseală la
trezire, adormire dificilă, somn superficial, insomnii, somn agitat,
oboseală, cefalee, tulburări de concentrare, nervozit ate, palpitatii.
Bolile cronice care au dominat tabloul clinic la expuși au fost:
cardiopatia ischemică, HTA, diabetul, hepatitele, enfizemul pulmonar,
nevrozele, reumatismul.
În etapa a doua a studiului morbiditatea a fost mai redusă
comparativ cu prima etapă pentru: cardiopatia ischemică, HTA,
hepatite, ceea ce este un aspect pozitiv al situației.

50
CAPITOLUL XI

STUDIUL COMPARATIV AL NIVELURILOR DE ZGOMOT
ÎNTRE JUDEȚUL IAȘI ȘI CELELALTE JUDEȚE ALE
MOLDOVEI

XI.1. I ntroducere
Izolarea individului față de membrii familiei trebuie sa îi
permită omului odihna si lucrul după dorință, situație care nu este
cerută decât pentru unele momente, în rest individul are nevoie de
ambianța plăcută a familiei, izolându -se numai de restul societății.
Această izol are este temporară, relativă, necesară numai pentru o
parte a zilei.
Determinările sonometrice s -au efectuat în toate municipiile
reședință de județ din teritoriile Moldovei de către specialiștii de
igiena mediului din Direcțiile de Sănătate Publică județe ne și au fost
incluse în sinteza națională: ”Niveluri de zgomot în localitățile
urbane reședință de județ” în cadrul Programului Național 1 -4 de
sănătate în relație cu mediul.
In această cercetare sunt cuprinse date furnizate de următoarele
Direcții de Săn ătate Publică județene: Bacău, Botoșani, Galați, Iași,
Neamț, Suceava, Vaslui, Vrancea.

XI.2. M aterial și metodă
Punctele în care s -au efectuat determinările zgomotului
stradal au fost minuțios selectate in fiecare capitală de județ.
Determinările au fos t efectuate cu sonometre de diverse tipuri, care au
fost în prealabil verificate și etalonate corespunzător.
Datele obținute au fost prelucrate statistic conform:
”Metodologiei monitorizării zgomotului urban” promovată la nivel
național. În prelucrarea d atelor s -au folosit următorii indicatori psiho –
fiziologici:
 nivelul de zgomot echivalent – Lech, care reprezintă media
ponderată a nivelurilor de zgomot exterioare clădirii;
 nivelul de zgomot indexat:
L10 = nivelul de zgomot care este depășit în 10% din ti mp;
L50 = nivelul de zgomot care este depășit în 50% din timp;
L90 = nivelul de zgomot care este depășit în 90% din timp;
 indexarea zgomotului de trafic – Traffic Noise Index (TNI),
care exprimă gradul de disconfort provocat de un zgomot

51 aleatoriu și care ține seama de distribuția statistică a
nivelurilor de zgomot într -o perioadă caracteristică;
 R-indicele de disconfort (deranj), permite estimarea
deranjului populației prin calcul, utilizând nivelul zgomotului
echivalent și are 8 clase: 0 -1 liniște; 1 -2 ac ceptabil; 2 -3
zgomot moderat; 3 -4 zgomotos; 4 -5 foarte zgomotos; 5 -6
traumatizant; 6 -7 foarte traumatizant; 7 -8 periculos.

XI.3. R ezultate si discuții
Studiul comparativ al nivelurilor de zgomot din județele
Moldovei reprezintă o temă foarte importantă, pentru a stabili o
clasare a gradului de poluare fonică din cele mai importante orașe ale
Moldovei, care sunt capitale de județe.
În localitățile analizate, punctele de recoltă au fost alese cu
atenție, ținând cont de circulația rutieră. S-au selectat în special
intersecții cu trafic intens și mediu, strazi cu trafic intens, mediu și
redus, zone cu o sursă fixă cu emisie continuă, surse fixe cu emisie
intermitentă și în final o zonă rezidențială.
S-au aplicat indicatorii psiho -fiziologici Lech , L10, L50 ,
L90, TNI și R care au fost analizati separat pentru fiecare oraș
capitală de județ.

XI.3.IO.C oncluzii
Rezultatele obținute în Bacău arată că TNI (indexul de
zgomot al traficului) care exprimă gradul de disconfort creat de un
zgomot aleatoriu și ține co nt de distribuția statistică a nivelurilor de
zgomot într -o perioadă caracteristică, are valori apropiate și peste 100
iar R are valori intre 4 -5, ceea ce inseamnă că zona este foarte
zgomotoasă în intersecția cu trafic intens (Str. Mărășești cu Str. Spiru –
Haret), pe strada Vadul Bistriței nr. 3, care are un trafic intens, în
intersecția cu trafic mediu (între Str. 9 Mai și Str. Mărășești) (Str.
Milcov 146) ca și în zona S.C. SUBEX de pe Str. Milcov nr. 3 -5 care
are o sursă fixă cu emisie continuă. Zona rez idențială din Str. Aleea
parcului nr.6 s -a dovedit a fii o zonă cu zgomot moderat (R=2 -3 –
TNI = 57 ziua și 52 noaptea).
În Municipiul Botoșani , în intersecția cu trafic intens (Calea
Națională a Sucevei) la nivelul unei străzi cu trafic intens (Calea
Națională 56), o intersecție cu trafic mediu (între strada Tudor
Vladimirescu cu Grivița) și o stradă cu trafic mediu Str. Grivița
(TNI>100 iar R este cuprins între 2,96 -3,51 , ceea ce inseamnă ca este

52 vorba de zone zgomotoase, la care se adaugă și o stradă c u trafic redus
(Str. Onicescu) unde TNI>100 ziua și 96 noaptea, iar R=3,79 -4,73. În
schimb în zona rezidențială (Str. I.C. Frimus 33) TNI -ul a avut valori
între 54 -73 iar R=2,96 -3,51.
Orașul Galați ca și în minicipiile Bacău și Botoșani este
expus la inte nsități mari de zgomot în 4 puncte analizate: intersectii cu
trafic intens (între Piața Energiei Str. Siderurgiei și Str. 1 Decembrie
1918 Str. Combinatului, Str. Basardiniei), strada cu trafic intens (Str.
Brailei nr 232), intersecții cu trafic mediu (înt re Str. Brailei și Str.
Domnească), stradă cu trafic mediu (Str. Domnească nr 10), cu
TNI>100 și R=4 -5, ceea ce inseamnă că aceste zone sunt foarte
zgomotoase. În schimb pentru Str. Roșiori nr 8 care este o stradă cu
trafic redus și zona rezidențială, TNI are valori de 90,76 în primul caz
si 61 -53 în cazul al 2 -lea, cu R=3,36 -4,11 și 2,61 -3,29, ceea ce
înseamnă că zonele respective sunt zgomotoase și moderat
zgomotoase.
În municipiul Iași s-au constatat depășiri ale TNI, cu valori
mai mari pe parcursul zil ei, în punctele intersecției cu trafic intens
(Bd. Nicolae Iorga cu Bd. Socola), stradă cu trafic intens (Bd. Nicolae
Iorga), intersecție cu trafic mediu (Casa Modei), stradă cu trafic
mediu (Strpungerii – Stefan cel Mare), stradă cu trafic redus (Str.
Codrescu) cu valori mai mici pentru TNI (82 -103), în schimb R=4,46 –
5,22 ziua si 4,11 -4,83 noaptea, ceea ce de notă că zonele sunt foarte
zgomotoase, chiar traumatizante pe parcursul zilei și foarte
zgomotoase noaptea. Zona rezidențială aleasă (Dumbrava Roșie) , este
de asemenea zgomotoasă, în special ziua.
Orașul Piatra Neamț , capitala județului Neamț, este foarte
zgomotos sau traumatizant în punctele de intersecție cu trafic intens
(Str. Traian cu Str. Orhei), pe strada cu trafic intens (Str. Dobrogeanu
Ghere a, Bl. D) și la o intersectie cu trafic mediu (Bd. Republicii 7),
având TNI>100 sau aproape de 100 pe parcursul zilei (98), iar R in
apropiere de 5, fie deasupra fie sub această valoare, ceea ce
încadreaza străzile în categoria foarte zgomotoase sau trauma tizante.
Numai zona rezidențiala a orașului (Piata Ștefan cel Mare nr. 1) poate
fi considerată zgomotoasă sau moderat zgomotoasă. (TNI=61 -70) iar
R=3,51 -3,65).
În Municipiul Suceava , punctele cele mai zgomotoase ale
orașului sunt intersecția cu trafic int ens între Str. Traian și Calea
Unirii și strada cu trafic intens (Bd. Mareșal Antonescu), unde
TNI>100 ziua, iar R=4,68 -5,17), iar cea mai liniștita zona este cea
rezidențială (Str. Ștefan Tomșa) cu TNI 51 -31 și R=2,01 -3,29.

53 Orașul Vașlui , nu are zone cu TNI>100, dar in punctele de
intersecție cu trafic intens (Ștefan cel Mare cu Traian) și strada cu
trafic intens (Str. Republicii 240), TNI are valori apropiate de
100,respectiv 99 și 95 pe parcursul zilei iar R depășește 5, ceea ce
caracterizează zonele re spective ca traumatizante, iar intersecția cu
trafic mediu (Str. Călugăreni și Str. Spiru -Haret) și strada cu trafic
mediul Mihail Kogalniceanu sunt considerate foarte
zgomotoase(R=3,85 -4,73), în schimb zona rezidențială (Str. Donici
49) are TNI 45 -33 și R =3,05 -2,22, ceea ce o caracterizează ca mderat
zgomotoasă.
Municipiul Focșani , orașul principal al județului Vrancea se
caracterizează prin 4 puncte traumatizante din punct de vedere fonic:
intersecția cu trafic intens (Bd. Unirii cu strada Unirea Princi patelor),
Str. cu trafic intens (Bd Bucuresti, Bl M1), intersecții cu trafic mediu
(Str. Bucegi cu Str. Brailei) și SC MOPAF SA care este o sursă de
zgomot intermitent (TNI>100 ziua, iar R>5). În zona rezidentială TNI
este intre 74 -82 iar R=3,92 -4,23 ceea ce indică o zonă zgomotoasă.
Lech are valorile cele mai mari pe parcursul zilei în Focșani
Iași Piatra Neamț și cele mai reduse în Vaslui și Bacău.Pe parcursul
nopții ordinea valorilor se păstrează.
L10prezintă valori mari în Focșani ,Botoșani,Iași,Pia tra
Neamț și valori reduse în Vaslui.Pe parcursul nopții valorile sunt mai
ridicate în Suceava și Botoșani,orașul Vaslui fiind de asemenea mai
puțin poluat fonic..
L50 are cele mai mari valori în Focșani, Iași ,Botoșani și cele
mai reduse în Bacău.Pe par cursul nopții situația se schimbă,cele mai
zgomotoase orașe devin Focșani, Iași,Piatra Neamț ,Suceava…
L90 înregistrează cele mai mari valori în Focșani, Iași,
Suceava, Piatra Neamț, iar cele mai reduse în Bacău.Pe parcursul
nopții,ordinea se shimbă,cu excepția orașului Focșani care își
pădstrează locul 1.Urmează Piatra Neamț,Suceava,Iași,iar Bacăul
rămâne cel mai puțin zgomotos și pe parcursul nopții.
TNI pe parcursul zilei este cel mai ridicat în Botoșani, urmat
de Focșani ,Iași,Galați iar orașul Vasl ui are cel mai scăzut TNI atât
ziua cât și noaptea.In cursul nopții orașul Focșani este pe primul
loc,urmat de Iași,Galați,Botoșani..
Valorile indicelui de deranj (R) sunt cele mai ridicate pe
parcursul zilei în Iași, urmat de Focșani, Botoșani,iar cel ma i redus
este în Vaslui și Bacău.Pe parcursul nopții orașul Focșani trece pe
primul loc,urmat de Iași și Piatra Neamț..

54

CAPITOLUL XII

STUDIU PRIVIND NIVELUL ZGOMOTULUI ÎNTR -UN
LABORATOR
DE TEHNICĂ DENTARĂ

XII.1. I ntroducere
În ultimul deceniu, poluar ea sonoră a devenit o problemă de
acută actualitate nu numai la nivel global ci și la nivelul diferitelor
medii specifice de lucru, și deci implicit și la nivelul cabinetului
stomatologic și a laboratorului de tehnică dentară.
Medicul stomatolog și persona lul care lucrează în mediu
stomatologic sunt expuși la zgomote diferite în timpul lucrului în
cabinete și laboratoare.

XII.2. O biective
În cadrul acestui studiu ne -am propus să identificăm și să
cuantificăm zgomotul din laboratoarele de tehnică dentară, precum si
să evaluăm gradul de nocivitate al acestuia asupra sanogenității
personalului implicat in acest loc de muncă.

XII.3.M aterial și metodă
Măsurarea nivelului zgomotului a fost efectuat într -un
laborator de tehnică dentară cu patru posturi de lucru dotate cu
aparatură KaVo, din cadrul laboratorului de Tehnică Dentară al Bazei
Clinice de Invățământ a Facultății de Medicină Dentară, Universitatea
de Medicină și Farmacie "Gr.T.Popa" Iași.
S-au selectat pentru măsurătorile nostre locuri de muncă
reprez entative pentru specificul problematicii luate în calcul și s -a
utilizat în acest scop aparatură modernă și metode standardizate de
înregistrare, prelucrare și interpretare a rezultatelor.
Pentru achiziția zgomotului s -a folosit o placă digitală de sunet,
SoundBlaster Live 5.1, conectată la un microfon digital Dual.
Metode : microfonul Dual a fost plasat la 3 cm de segmentul
extern al analizatorului auditiv ( pavilionul urechii tehnicianului
dentar) pentru a căpăta zgomotul la intensitatea la care acesta
impactează analizatorul auditiv al subiectului.

55 A fost analizat zgomotul produs de următoarele dispozitive
utilizate în laboratorul de tehnică dentară: piesă de mână
(micromotorul), aspiratorul de pulberi, măsuța vibratorie, vacuum
malaxorul, cuptorul pentru aliaje, dispozitivul pentru secționat metale,
dispozitivul pentru lustruit, sablatorul, airjet -ul.

Fig. 73.Vacuum malaxor

Fig.74 Sablator
Zgomotul emis de aceste instrumente dinamice a fost analizat
în situația funcționării lor în gol și apoi în sar cină. Înainte de
înregistrare s -a etalonat nivelul de intrare a semnalului la nivelul
plăcii de achiziție, stabilindu -se un nivel standard pentru 0 dB.
Înregistrarea a fost monofonică. Majoritatea soft -urilor utilizate
în vederea realizării analizei sunete lor stabilesc cu ocazia primei
înregistrări o amprentă de zgomot de fond determinat de aparatura de
achiziție, amprentă care ulterior este folosită în procedeul de
substracție digitală ,

56 După înregistrare directă a unor eșantioane de câte 10 secunde
și sub stracția digitală cu ajutorul unei amprente unice pentru toate
înregistrările, se selectează intervale mai mici, între 1 -3 secunde care
sunt ulterior investigate specific.
Este posibil ca prin suprapunerea intensităților sonore de
amplitudini diferite, eli minarea amprentei prin substracție digitală să
nu permită detectarea unor diferențe în același domeniu între
zgomotele înregistrate.
Software -ul utilizat în cadrul acestui studiu este mult mai
performant, eliminând acest incovenient, substracția digitală a
zgomotului de fond fiind realizată concomitent cu analiza sunetului,
deci nu este o etapă separată, realizată în prealabil .

XII.4.R ezultate și discuții
Rezultatele privind intensitatea diferitelor zgomote (în dB) din
laboratorul de tehnică dentară obți nute în cadrul studiului nostru pot fi
sintetizate astfel:

Tabel LXXIX. Compararea valorilor intensității sunetului
rezultat în urma studiului cu cele din literatura de specialitate.

DISPOZITIV
GENERATOR DE
ZGOMOT VALORI ALE
INTENSITĂȚII
SUNETULUI
EXISTE NTE ÎN
LITERATURĂ VALORI ALE
INTENSITĂȚII
SUNETULUI
REZULTATE ÎN
URMA
STUDIULUI
Vacuum malaxor 70-80 dB 65-75 dB
Măsuță vibratorie – 72-80dB
Cuptorul pentru
aliaje – 70-82dB
Dispozitiv de
secționat metale 79-80dB 65-80dB
Piesa de mână 70-75 dB 71-80dB
Sablator 78-90dB 68-82dB
Dispozitiv de lustruit 74-75 dB 68-78dB
Airjet 82 dB 70-80dB

Din Tabelul LXXIX se poate remarca faptul că valorile
obținute de noi sunt comparabile cu cele obținute în literatura de

57 specialitate, realizate în condiții asemănă toare dar cu aparatură
clasică.
Înregistrarea digitală a sunetului și analiza sa ulterioară
utilizând un soft performant au permis obținerea unor rezultate de mai
mare acuratețe, fapt care explică intervalele mai mari de valori pentru
intensitatea sonoră obținută în urma determinărilor noastre, fiind
posibilă detectarea unor diferențe în cadrul aceluiași domeniu de
frecvență între zgomotele înregistrate.
Un alt aspect care ni s -a părut demn de a fi subliniat a fost
utilitatea dispunerii acestor dispozitiv e în încăperi diferite, fapt care
permite asigurarea unui mediu de lucru mult mai puțin poluat din
punct de vedere sonor excluzându -se astfel pe cât posibil situația
funcționării simultane a mai multor aparate și deci creșterea gradului
de poluare fonică.
Este necesar obligativitatea unui control periodic al acuității
auditive pentru medicul stomatolog și de necesitatea imperioasă de a
menține în bună stare de funcționare aparatura din cabinetul
stomatologic pentru a diminua astfel nivelul zgomotului produ s.

XII.5.C oncluzii
În cazul cuptorului pentru aliaje se remarcă o creștere marcată a
intensității sunetului în momentul turnării propriu -zise a aliajului –
72dB pentru un domeniu de frecvență cuprins între 996 și 8601 Hz,
alternând cu plaje în care intens itatea sunetului este de 70 dB.
Analiza zgomotului produs de către piesa de mână relevă o
intensitate a sunetului de 60 dB la 107 Hz în momentul pornirii piesei,
când aceasta nu funcționează în sarcină, intensitatea maximă fiind de
85 dB atunci când piesa funcționează în sarcină, la o frecvență de
27723, 95 Hz.
În cazul sablatorului intensitatea sunetului pornește de la 45 dB
în momentul pornirii, la o frecvență de 87 Hz până la 70 dB în
condițiile funcționării în gol și 82 dB la funcționarea în sarcină.
Analiza periodică a zgomotului din laboratorul de tehnică
dentară este extrem de utilă pentru cunoașterea nivelului acestuia și
luarea de măsuri corespunzătoare privind protecția personalului.
Este necesară obligativitatea unui control periodic al acuității
auditive pentru medicii și tehnicienii ce lucrează în domeniu și
menținerea în bună stare de funcționare a aparaturii din cabinetele
stomatologice,pentru a diminua nivelul zgomotului produs.

58

CAPITOLUL XIII

STUDIU PRIVIND PERCEPȚIA ȘI VALORIZAREA
ZGOMOT ULUI

XIII. 1 I ntroducere
Astăzi, datorită numeroaselor surse care îl produc, zgomotul nu
mai apare ca un factor de mediu ocazional.A trecut vremea orașelor
liniștite, când singurele surse de zgomot mai importante erau sirenele
fabricilor și locomotivelor ; poluarea fonică produsă de tropotul cailor
pe caldarâm constituia doar un element de decor sonor.
Progresul tehnicii în cele mai variate domenii a adus, pe lângă
realizările remarcabile ce ilustrează capacitatea nelimitată a
inteligenței umane, și un ad evărat "inamic public " -poluarea sonoră.
Cercetările medicale pun astăzi în evidență hipoacuzia produsă
de mediul în care trăiește și lucrează omul contemporan. Să nu mai
vorbim de surditatea produsă prin expunere timp îndelungat la
zgomot, cea mai frecv entă fiind surditatea profesională.
Este vorba de o boală profesională care, prin suprasolicitatea
urechii dincolo de pragul fiziologic, duce la modificări și remanieri
ireversibile la nivelul urechii interne.

XIII.2.O biective
Obiectivele acestui studi u vizează evaluarea unui lot de
pacienți diagnosticați cu hipoacuzie neurosenzorială în vederea
cuantificării binomului patologie acustică -tip de zgomot .

XIII.3. M aterial și metodă
S-a realizat un studiu pe 80 de cazuri aflate în evidența clinicii
ORL a Spitalului Universitar "Sf.Spirodon"Iași, unde s -au urmărit o
serie de parametri , cum ar fi:
 mediul de proveniență;
 repartiția în funcție de sexul pacienților;
 etiologia simptomelor..
În intervalul 01.01.2005 -31.12.2010, în Clinica ORL a Spitalului
Unive rsitar "Sf.Spiridon"Iași au fost diagnosticați 80 de bolnavi cu
hipoacuzie neurosenzorială.

59
XIII.4. Rezultate și discuții
Lotul este format din 80 de pacienți, internați în clinica ORL a
Spitalului "Sf.Spiridon" Iași cu diagnosticul de hipoacuzie
neurosenzorială care s -au internat cu preponderență în lunile ianuarie –
martie (30 cazuri) și octombrie -decembrie( 19 cazuri). Dintre aceștia
44 sunt cazuri masculine, iar 36 sunt cazuri feminine, așa cum se
poate observa din tabelul următor și din Fig.99.

Tabel LXXX. Reparti ția subiecților din lotul studiat pe sexe.

DATA NR.
PACIENȚI NR.
CAZURI
MASCULIN PROCENT
MASCULIN NR.
CAZURI
FEMININ PROCENT
FEMININ
Ian-
martie 30 18 40,90% 12 33,33%
April –
iunie 18 10 22,73% 8 22,24%
Iulie –
sept. 13 7 15,92% 6 16,66%
Oct.-
dec. 19 9 20,45% 10 27,77%
TOTAL 80 44 100,00% 36 100,00%

XIII.5.Concluzii
Lotul este alcătuit din 80 pacienți internați în Clinica ORL a
Spitalului Sf.Spiridon din Iași,cu diagnosticul de hipoacuzie
neurosenzorială,în perioada 1.01.2005 -31.12.20 10.
Cele mai multe cazuri de surditate neurosenzorială au fost
depistate în trimestrul I la 40.90% bărbați și 33.33% femei,urmat de
trimestrul IV(20.45% bărbați și 27.77% femei).
Repartiția lotului pe sexe este următoarea:55% din persoane
sunt de sex masc ulin,iar 45% de sex feminin.
O mare parte din cazurile de hipoacuzii sunt persoane cu
rezidența în mediul urban ,ceea ce s -ar explica prin prezența mai mare
a factorilor de risc ,zgomot stradal,zgomot profesional,etc.
Formele clinice cu frecvență mai mare sunt cele
grave,respectiv 30%,și medii,care reprezintș 26.25%.
Din totalul de 80 pacienți,58.75% au fost recuperați în
totalitate sau ameliorați din punct de vedere a funcției auditive ,pe

60 când 41.25% nu au prezentat o îmbunătățire a auzului .Audiograma
tonală efectuată în ultima zi de tratament s -a dovedit a fi identică cu
cea din ziua internării.
Pacienții a căror evoluție a fost favorabilă au urmat
tratamentul înainte de 7 zile de la debutul surdității.
Dintre pacienții cu surditate neuros enzorială 37.50% au
prezentat afecțiuni cardiovasculare,motiv pentru care s -au luat cu
prudență deciziile în privința tratamentului ,necesitând o anamneză
atentă,examen fizic,examene de laborator,pentru a se obține cât mai
multe indicii asupra posibilului mecanism fizio patologic care a
contribuit la instalarea surdității.

CAPITOLUL XIV
STUDIU PRIVIND BINOMUL NIVEL ZGOMOT –
BOA LĂ INDIVIDUALIZAT IN JUDETUL IAȘ I
XIV. 1. I ntroducere
Zgomotul are o acțiune complexă asupra oganismului uman;
pe lângă faptul că este perceput selectiv de organul auditiv, zgomotul
acționează asupra întregului organism.
Efectele poluării sonore a mediului ambiant asupra
organismului uman se pot manifesta fie sub forma unor reacții
auditive specifice, fie sub forma unor reacții extraauditive nesp ecifice.
Zgomotul este implicat în apariția sau agravarea a numeroase
probleme de sănătate, de la hipertensiune arterială la psihoze.

XIV.2 .O biective
Obiectivele acestui studiu constau în particularizarea la nivelul
judetului Iasi a binomului: nivel zgo mot-boală auditivă si implicatiile
asupra sanogenității populationale cu identificarea masurilor de
preventie a acestui factor nociv.

XIV.3.M aterial și metodă
S-au examinat 84 persoane, ce au facut parte din lotul de studiu
pe baza consimtamintului infor mat.
Sănătatea locatarilor s -a apreciat prin:
 indicatori pozitivi : dezvoltare fizică, dezvoltare psiho –
intelectuală;
 indicatori negativi :boli în antecedente heredo -colaterale și
personale, incidența îmbolnăvirilor în ultimul an înaintea

61 studiului nostru (p rin anamneză), prevalența bolii și tabloul
ei pe boli la data examenului nostru, prin examen clinic
completat de unii parametri paraclinici pentru precizare de
diagnostic.
 aspecte ∕ simptome de disconfort produse de afectări ale
zgomotului, de unele condi ții de habitat (mirosuri neplăcute,
prezența insectelor de disconfort, iritabilitate și insomnii
produse de zgomot, dificultăți în aerisirea încăperilor).

XIV.4.Rezultate și discuții
În constituirea lotului de persoane de investigat s -a optat pentru
un eș antion empiric de 0.25% din numărul total de apartamente de
bloc din municipiu.
Nominalizarea acestora s -a realizat în așa fel încât să existe o
repartizare cvasiegală pentru majoritatea cartierelor mari ale
municipiului Iași. Au rezultat 37 apartamente ( 0,24%)din cele 15 045
apartamente luate în studiu.

XIV.5 .Concluzii
Lotul examinat în acest studiu în vederea stabilirii unei
corelații între poluarea fonică ,disconfort și unele aspecte ale
morbidității,în special a celei mentale,a fost alcătuit din 84 persoane
de ambele sexe,cu predominarea persoanelor de sex feminin.
După cum era de așteptat, nivelul zgomotului în apartamente a
fost mai.ridicat,la cei ce locuiesc în apartamentele situate la artera
stradală,aceștia reprezentând un procent de 63.58%din l ot.
Valorile înregistrate în aceste apartamente au fost de 45 -60
dB.,în timp ce în apartamentele neexpuse de 32 dB.
Gradul de aglomerație din apartamente s -a dovedit a fi la peste
50% din persoane mai mic sau egal cu 1,iar într -o zecime din cazuri
revin ma i mult de două persoane pe cameră.
Testele psihologice Beck și Eyseneck au arătat ușoare tendințe
depresive la 25% din subiecți,iar o treime au înclinații spre nervozism.
Testul Cattel indică un procent de 45.23% din lotul studiat cu
diverse grade de anxie tate patologică.
Referitor la ierarhia surselor exterioare care generează
disconfort,rezultatele obținute denotă că pe primul loc se situează
traficul auto,urmat de locurile de joacă pentru copii,parcuri,obiective
industriale.În acest capitol sunt redate d e asemenea măsuri destinate
reducerii la minim a poluării fonice ,atât la nivelul surselor cât și a
teritoriului analizat.

62
CONCLUZII GENERALE

Într-o primă etapă a tezei s -au prezentat date generale privind
aspecte monogrsafice și demografice ale municipi ului Iași și evoluția
acestora pe parcursul anilor până la 1.01.2011.
Din datele prezentate reiese că în perioada 1956 -1992, grupa de
vârstă 15 -64 de ani a fost reprezentativă și a crescut ușor în acest
interval, de la 62,1% la 65,1%.
Structura populației pe sexe s -a menținut echilibrată între anii
1930 -1992, fiind reprezentată de sexul feminin în proporție de 50,6%.
Densitatea populației a evoluat în sens ascendent pe parcursul
anilor, de la 76,9 locuitori/Km2 în anul 1930 la 147,2 locuitori/Km2 în
anul 19 92 și la 149,2 locuitori/Km2 în anul 2002.
La 1.01.2011 populația județului Iași a fost de 824.780
locuitori, din care 48,54% de sex masculin și 51,46% de sex feminin,
iar în municipiul Iași de 386.755 locuitori.
Etapa următoare a tezei a constat în stabil irea surselor de
zgomot din orașul Iași, analiză comparativă între anii 2005 -2009.
Din datele obținute reiese că în cei doi ani analizați, populația
din orașul Iași a fost expusă la intensități ale zgomotului peste 75 dB,
în proporție de 70%.
Dintre sursel e de zgomot existente pe raza orașului Iași, traficul
rutier s -a dovedit a fi sursa principală cu o intensitate mare de 75 dB
pentru 63,25% din populație în anul 2005 și pentru 59,25% în anul
următor, deci situația s -a îmbunătățit în anul 2009. Se prevede ca în
anul 2012, o proporție de 56,75% din populație să fie expusă la
intensități mai mici ale zgomotului, respectiv între 60 -70 dB.
Zgomotele cauzate de treficul feroviar sunt percepute numai în
zonele de locuit amplasate de o parte și de alta a căii fera te, la o
distanță sub 30 m, în special între orele 6 -22, cele mai afectate dintre
acestea fiind: Bulevardul Republicii, Gara -Canta, Podul Roș și CUG.
Zgomotul ce rezultă din școli și locurile de joacă pentru copii
este în general fix, afectând locatarii di n vecinătatea acestora, în
special în Copou (40%), Țuțora (25%), Păcurari (21%), Podu Roș
(16%).
S-a constatat o concordanță între zgomotul stradal și cel din
interiorul apartamentelor, acesta prezentând depășiri peste 35 dB, în
Piața Unirii (15% din lotu l expus), Alexandru cel Bun (13%
depășiri), Gară -Canta (11% peste norme), CUG etc. Aceste depășiri

63 depind nu numai de sursele de zgomot ci și de distanța redusă bloc –
carosabil.
Cartierele tradiționale ale orașului (Copou, Tătărași) se
caracterizează prin d istanțe mai mari față de carosabil și prin prezența
de spații verzi mai întinse.
Spațiile comerciale existente la parterul blocurilor s -au dovedit
a fi surse importante de zgomot interior, acestea fiind reprezentate în
procente mai mari în Piața Unirii (69 %), Șoseaua Națională și Podu
Roș-Socola (50%), Păcurari și Alexandru cel Bun (38%) etc.
După cum era de așteptat, lotul expus la zgomot apreciază în
proporții mai mari zona de locuit ca fiind foarte zgomotoasă (49,7%)
și numai 13,95% ca fiind nezgomotoas ă, pe când în cazul lotului
martor evaluările își schimbă ponderea în favoarea zonei
nezgomotoase (33,3%).
Disconfortul locatarilor expuși poluării fonice s -a manifestat
prin adormire dificilă (24%), treziri repetate (23%), oboseală mintală
(21%), cefalee (18%), insomnie (15%), nervozitate (14%).
Următoarea etapă a studiilor întreprinse se referă la perceperea
zgomotului în apartamentele incluse în studiu din cartierele analizate.
În această cercetare s -au selectat 14 străzi din Iași, din care s -au
ales 158 locatari expuși la zgomot și un lot identic numeric martor, ce
au răspuns la un chestionar cu întrebări referitoare la confort și starea
de sănătate.
Din analiza amplasării apartamentelor fașă de carosabil, s -a
constatat că distanța bloc -carosabil este în majoritatea cazurilor de 5 -9
m (51,5% la expuși și 48,8% la martori), deci este vorba de o
amplasare necorespunzătoare a acestora. Distanțele peste 20 m sunt
valabile pentru 18,4% expuși și 0,8% martori.
Spațiul verde care diminuă poluarea fonică și chimi că a
apartamentelor, a fost prezent în proporție de 39,5% în zonele în care
sunt amplasate apartamentele expuse la zgomot și 43,4% în cazul
apartamentelor martor.
Majoritatea apartamentelor analizate sunt construite din
prefabricate: 59,4% în cazul celor e xpuse și 54,3% a celor martor.
Un alt factor negativ, care favorizează propagarea zgomotului
stradal în apartamente, este amplasarea acestora în cadrul primelor
patru etaje ale blocurilor, unde se percepe o intensitate mai mare a
zgomotului, de asemenea co eficientul de aglomerare al
apartamentelor, care în cazul expușilor este < 1 pentru 67,9% din
aceștia și pentru un procentaj de 65,7 % în cazul martorilor.

64 Alte detalii de construcție – pereți exteriori – sunt nefavorabile
în sensul existenței în majoritate a cazurilor (82,8% pentru
apartamentele expuse și 87% pentru cele martor)a unui număr mare
de astfel de pereți.
Zgomotul din interiorul apartamentelor depășește valoarea
maximă admisă de 35 dB (A), din cauza zgomotului stradal, cu valori
mari (72 -85 dB), c are este prezent în Șoseaua Națională, Gară –
Silvestru -Moara de Foc -Canta, Piața Unirii, Bulevardul Republicii,
Țuțora, Tătărași.
Durata expunerii la zgomotul stradal și din apartamente, a
lotului inclus în acest studiu, este în majoritatea cazurilor (39,3%
expuși și 37,8% martori) de 10 -19 ani, durata fiind mai mare de 20 -29
de ani pentru 26,26 % expuși și 26,1% martori și chiar de 30 -39 de ani
în cazul a 13,4 % expuși și 15,4% martori.
Din analiza datelor privind morbiditățile prezente la aceste
eșantioane s-a constatat o predominare a afecțiunilor acute (rinită,
sinizită, conjunctivită, viroze respiratorii), afecțiuni alergice, astm și
nevroze la expușii la zgomot, pe când bolile cronice (astm, HTA,
cardiopatie ischemică, ciroză, ulcer gastro -duodenal etc. ) sunt mai
frecvente la martori.
Disconfortul creat de zgomot se însoțește în special de tulburări
de somn și toate persoanele expuse la zgomot se consideră deranjate
de traficul rutier. Calculul R.A.% a arătat că zgomotul are o
contribuție de 36,3 -62,8% î n producerea efectelor apărute.
În alt studiu s -a urmărit influența poluării chimice a aerului și a
celei fonice, pe loturi expuse la zgomot și martor de 102 persoane, ce
locuiesc pe 12 străzi ale municipiului Iași, cu vârste între 20 și peste
70 de ani, p redominând cei între 40 -54 de ani (55,90%) și sexul
masculin.
Majoritatea blocurilor studiate prezintă la parter spații
comerciale, care reprezintă o sursă importantă de zgomot și cei mai
mulți dintre subiecții eșantioanelor locuiesc la 5 -10 m de carosabil
(65,7% din expuși și 59,8% din martori), iar un procent destul de
mare (31,4%) chiar sub 5 m, ceea ce face ca zgomotul stradal să fie
perceput cu intensitate mare de locatari.
Materialele de construcție sunt în majoritatea cazurilor
prefabricate (62,7%), cărămida fiind folosită pentru 26,5% din
blocuri, deci fonoizolarea ca și termoizolarea nu sunt asigurate în
condiții optime.
Expunerea la condițiile oferite de aceste apartamente a fost de
lungă durată, respectiv 10 -20 de ani la o proporție de 44,1% din

65 persoanele expuse la zgomot și 30,4% din cele martor șichiar peste 20
de ani la 39,2% expuși și 49% martori.
Un aspect pozitiv față de studiul anterior îl constituie
poziționarea apartamentelor la etajele superioare ale blocurilor
(etajele 6 -9 la expuși pen tru 54,9% din aceștia și 5 -8 la martori pentru
65,68%).
Balcoanele închise care constituie un obstacol în calea poluării
fonice și un factor termoizolant, au fost prezente la 76,5% din
apartamentele expuse și la 77,5% din cele martor.
Zgomotul stradal înr egistrează în dreptul apartamentelor expuse
67-98 dB, în timp ce în cazul celor martor 51 -95 dB (A).
Zgomotul din apartamentele expuse a depăsit 35 dB în toate
cartierele, în special în zona Gării (68 -78 dB), în schimb în
apartamentele martor s -au înregost rat 25 -34 dB.
Factorii de risc incriminați de locatari sunt diferiți pentru
persoanele expuse la zgomot și pentru martori: pentru 94,1% din
expuși este implicat stressul iar la 93,1% din martori alimentația și
sedentarismul. Sunt menționați și alți factori de risc de expuși: venitul,
tutunul și alcoolul, poluarea aerului atmosferic. În cazul martorilor
procentele sunt mai scăzute cu excepția poluării care este menționată
ca factor de risc de către 96,1% martori.
Opiniile privind sursele de poluare din cart iere au fost diferite
pentru expuși și martori: expușii au considerat în proporție de 100%
că circulația rutieră este principalul factor poluant, urmată de poluarea
aerului (97,1%) și zgomot (89,2%), pe când martorii pun pe primul
loc deșeurile menajere (9 2,2%), subsolurile insalubre (68,6%),
zgomotul (36,3%).
După părerea ambelor eșantioane, reducerea poluării sonore a
mediului depinde foate mult de cetățeni, și consideră că nu este vorba
de o evoluție spre bine a condițiilor de locuit (82,4% expuși și 83, 3%
martori).
Simptomele de disconfort cauzate de noxele traficului rutier
constau în tulburări de somn ca și în studiul anterior, la care se adaugă
cefaleea (46,1% expuși și 9,8% martori), nervozitatea (43,1% expuși
și 6,9% martori), vertijele (37,3% expuș i și 14,7% martori), deci
simptomele descrise sunt accentuate la expuși de prezența
zgomotului.
Poluarea chimică a aerului a fost și ea implicată în apariția unor
simptome: usturimi în gât și la nivelul ochilor, lăcrimare, tuse,
greutate în respirație, nas înfundat, răgușeală etc.

66 Dintre bolile cronice, s -a observat o frecvență mai mare a HTA
și a cardiopatiei ischemice la persoanele expuse la zgomot (20,6% și
16,6% față de 7,9% și 8,9%).
Capitolul următor a cuprins un studiu comparativ privind
poluarea fon ică în 12 cartiere ale orașului, la interval de 2 ani de zile
și efectele acesteia asupra loturilor de 102 și 110 persoane expuse la
zgomot, dublate de martorii respectivi.
Majoritatea apartamentelor expuse la zgomot în ambele etape
ale cercetării, s -au af lat la o distanță mică de carosabil, de 5 -10 m
(80,9% și respectiv 65,7%).
Materialele de construcție au fost în special prefabricatele
(62,7%), iar poziționarea apartamentelor pe verticală a fost variată, de
la etajul 1 la etajul 9.
Gradul de aglomerare al apartamentelor s -a dovedit a fi mai
mare în etapa a doua a cercetării, în schimb numărul de balcoane a
crescut de la 50,1% la 77,5%, ca urmare condițiile de locuit au fost
apreciate de locatari ca fiind mai bune.
Zgomotul stradal s -a comportat diferit î n cele două etape: sunt
zone cu aceeași intensitate a acestuia (Gară, Podu Roș, Tărgul Cucu,
Gara Nicolina, Păcurari), alte zone cu valori mai mici în etapa a doua
(CUG, Zimbru, C.A. Rosetti), sau cu intensități mai mari în etapa a
doua (Cotnari).
Zgomotul din interiorul apartamentelor în cazul expușilor a fost
asemănător în cele două etape iar tendința este liniar descrescătoare.
Din punct de vedere a poluării chimice a aerului, în etapa a
doua s -a constatat o creștere a NH 3 și CO, sursele principale ale
acestora fiind reziduurile solide și circulația auto.
Locatarii blocurilor consideră că disconfortul este cauzat în
special de traficul rutier în prima etapă a studiului, pe când în a doua
etapă martorii implică alte surse (deșeuri menajere, subsoluri
insal ubre, poluarea generală și în final zgomotul).
Din analiza disconfortului perceput de locatarii chestionați în
cele două etape ale cercetării s -a constatat o simptomatologie identică,
cu procente asemănătoare, atât pentru expuși cât și pentru martori.
Un a spect pozitiv al etapei a doua a studiului a constat în faptul
că morbiditatea prin cardiopatie ischemică, hipertensiune arterială
(HTA) și hepatite a fost mai redusă.
În următoarea etapă s -a urmărit poluarea sonoră în capitatele de
județ ale Moldovei, dec i și în orașul Iași. În acest scop s -au selectat
același tip de străzi și intersecții în toate orașele.

67 Indicatorii folosiți au fost identici și în urma analizei acestora s –
a ajuns la concluzii importante: în Bacău zona de intersecție cu trafic
intens (str ada Mărășești cu Spiru Haret) este foarte zgomotoasă, la fel
și Str. Vadul Bistriței, intersecția cu trafic mediu (str. 9 Mai cu strada
Mărășești), zona S.C. Subex.
Din străzile analizate în Botoșani numai zona rezidențială (Str.
I.C. Frimu 33),s -a dovedit a fi mai liniștită.
În Galați , zonele analizate s -au dovedit a fi zgomotoase și
moderat zgomotoase.
În municipiul Iași, zonele analizate s -au dovedit a fi foarte
zgomotoase, chiar traumatizante, numai zona rezidențială Dumbrava
Roșie este zgomotoasă, în special ziua. Aceeași situație s -a întâlnit în
orașul Piatra Neamț, în care zona rezidențială (Piața Ștefan cel Mare)
este zgomotoasă sau moderat zgomotoasă.
În Suceava, zona cea mai liniștită este, de asemenea, zona
rezidențială (Strada Ștefan Tomșa).
Străzile analizate în orașul Vaslui s -au dovedit a fi foarte
zgomotoase chiar traumatizante, în schimb zona rezidențială (Str.
Donici 49) poate fi caracterizată ca moderat zgomotoasă.
În Focșani, capitala județului Vrancea, pe lângă zonele
caracterizate ca tr aumatizante, zona rezidențială poate fi evaluată ca
fiind zgomotoasă.
Dintre localitățile analizate, orașul Focșani a prezentat pentru
Lech., L 10, L50, L90 și R valorile cele mai ridicate.
Municipiul Iași s -a situat pe locul II, în privința următorilor
indicatori: L ech., L 50, L90 iar valorile indicelui de disconfort (R) au fost
cele mai ridicate pe parcursul zilei.
Orașele Vaslui și Bacău au avut cele mai scăzute valori ale
Lech., în Bacău s -au constatat de asemenea nivele reduse pentru L 50,
L90, R iar în Vaslui pentru indicatorii L 10, T.N.I și R.
Din capitolul care a tratat zgomotul perceput de tehnicienii
stomatologi, s -a constatat că aceștia percep zgomote cu intensități
mari, care depind substanțial și de frecvența acestora, de aceea analiza
period ică a zgomotului în laboratoarele de tehnică dentară este extrem
de utilă în vederea luării de măsuri corespunzătoare privind protecția
personalului.
Din cei 80 pacienți internați în Clinica ORL a Spitalului Sf. Spiridon
Iași, cu diagnosticul de hipoacuzie neurosenzorială pe parcursul a
cinci ani de zile, s -a constatat că majoritatea provin din mediul urban,
ceea ce confirmă contribuția zgomotului stradal, a celui profesional și
a altor factori de risc în etiologia acestei afecțiuni.

68 Analiza datelor obținut e în legătură cu aceiași pacienți, relevă
importanța depistării precoce și a instituirii tratamentului adecvat în
primele șapte zile de la debutul hipoacuziei neurosenzoriale.
În ultimul capitol al tezei s -a insistat pe stabilirea corelației
între poluarea fonică -disconfort și aspecte ale morbidității, în special a
celei mentale.
Testele Beck și Eyseneck au arătat ușoare tendințe depresive la
25% din subiecții expuși, iar la o treime au apărut înclinații spre
nervozism.
Persoanele au declarat disconfort pro dus de zgomot (80,95%),
de prezența insectelor (22,61%), miros neplăcut în locuințe/vecinătăți
(20,23%), tulburări de somn datorate zgomotului (45,24%). Ierrarhia
surselor externe de disconfort, sesizată de membrii lotului respectiv, a
fost următoarea: tra ficul auto, locurile de joacă pentru copii și
parcurile.
Testul Cattel a indicat un procent de 45,23% de persoane cu
grade diferite de anxietate patologică, în toate cazurile s -a dovedit
implicarea traficului auto, al locurilor de joacă pentru copii.
În concluzie, cercetările desfășurate în cadrul acestei teze de
doctorat demonstrează faptul că zgomotul reprezintă un factor de risc
important pentru sănătatea populației expuse. Acesta își exercită
influența atât în mediul extern cât și în locuință, unde pe lângă
zgomotul stradal se percep și sursele interne ale acestuia.
Diferențele privind disconfortul perceput de loturile expuse la
zgomot și martor denotă influența acestuia asupra populației chiar în
intimitatea ei, în habitatul personal.

Surditatea neur osenzorială reprezintă o realitate , în care este
implicat zgomotul ca agent etiologic, ce poate fi perceput în special
la locul de muncă și de asemenea în mediul stradal și în locuință.
Măsurile de prevenție și combatere a zgomotului trebuiesc
aplicate î n mediul comunal, la locurile de muncă și la nivelul
locuinței, în felul acesta realizându -se o diminuare a simptomelor
cauzate de disconfort, a patologiei auditive și extraauditive cauzată
sau favorizată de acest factor de risc.

69
BIBLIOGRAFIE

1. ALEX A LUCIA, GAVĂȚ VIORICA, MELINTE C. -Curs de Igienă , Litografia
UMF Iași, 1994.
2. ALTURA B.M., ALTURA B.T., GEBREWOLD A., ISING H., GUNTHER T.,
-Extraaural effects of chronic noise exposure on blood pressure,
microcirculation and electrolytes in rats: modulati on by Mg 2 +, Schriftenreihe
des Vereins fur Wasser -Boden -und Lufthygiene, 1993; 88: 65 -90.
3. ALTURA B.M., ALTURA B.T., GEBREWOLD A., ISING H., GUNTHER T.,
-Noise –induced hypertension and magnezium in rats: relationship to
microcirculation and calcium ,J App l. Physiol. ,1992; 72 (1): 194 -202.
4. ANNUAL HOUSING SURVEY:1975, PART B. – Indicators of Housing and
Neighborhood Quality.U.S. Departament of Housing and Urban Development,
Series H -150-75B -1979.
5. APARICIO -RAMON D.V., MORALES SUAREZ -VARELA M.M., GARCIA
GARCI A A., LLOPIS GONZALES A., RUANO L., SANCHEZ A.M.,
FERRER CARACO E. – Subjective annoyance caused by environmental noise,
J.Environ. Pathol.Toxicol& Oncol. 1993; 12( 4): 237 -243.
6. ASAHINA N. -A study on speech intelligibility in traffic noise .J.Otto -Thino –
Laryngol.Soc. Japan, 1994; 97(3): 401 -413.
7. ATAMAN T. – Anatomia aparatului acustico – vestibular , Editura tehnică,
București 2004; 70 -72.
8. ATAMAN T. – Otologie , Editura Tehnică București, 2002.
9. ATAMAN T -Chirurgia Otologică Ed. Științelor medicale 2004; 322.
10. ATTI AS J., WEISZ G., ALMOG S., SHAHAR A., WIENER M., JOACHIMS
Y., NETZER A., ISING H., REBENTISCH E., GUENTHER T. – Oral
magnezium intake reduces permanent hearing loss induced by noise
exposure ,Am J.Otorhinoloringol., 1994; 15(1):26 -32.
11. AUGUST SHICK, HOLGER HO GE, GERDA LAZARUS MAINKA –
Contribution to psychological a acoustics, Results of the Forth – Oldenburg
Symposion, 1986; 7 -413.
12. AUGUST SHICK, JÜRGEN HELLBRÜCK, REINHARD WEBER –
Contribution to psychological a acoustics, Results of the Fifth – Oldenburg
Sympos ion, , 1991; 7 -294.
13. AXELSSON A., ANIANSSON G., COSTA O. – Hearing loss in school children ,
Scand. Audiol., 1987; 16:137 -143.
14. AXELSSON A.,HELLSTROM P.A., ALTSCHULER R., MILLER J.M.. – Inner
ear damage from toy cap pistols and firecrackers, Int. J.Ped.
Otorh inoloringol.,1991; 21(2): 143 -148.
15. BABISCH W., BEULE B., SCHUST M., KERSTEN N., AND ISING H. –
Traffic Noise and Risk of Myocardial Infarction, Epidemiology, 2005; 16 (1):
33-40.
16. BABISCH W., ISING H., GALLACHER J.E.J.,SHARP D.S., BAKER J.A. –
Traffic noise and cardiovascular risc: the Speedwell study.First phase.Outdoor
noise levels and risk factors. Arch Environ.Health, 1993; 48( 6): 401 -405.
17. BABISCH W., ISING H.,ELWOOD P.C., GALLACHER J.E.J.,SHARP
D.S.,BAINTON D. – Traffic noise and cardiovascular risk: the Caerphilly and

70 Speedwell studies.Second phase.Risk estimation, prevalence and incidence of
ischemic heart disease. Arch. Environ.Health, 1993; 48( 6): 406 -413.
18. BABISCH W., ISING H.,ELWOOD P.C., ISING H.,KRUPPA B . -Traffic noise
as a risk factor for myoc ardial infarction. Schriftenreihe des Vereins fur
Wasser -Boden -, und Lufthygiene, 1993; 88: 135 -166.
19. BABISCH. W. – Federal Environmental Agency P.O.Box 330022 D -14191 ,
Berlin, Germany – Traffic, noise and health.
20. BANCROFT B.R., BOETTCHER F.A., SALVI R.J., W U J.- Effects of noise
and salicylate on auditory evoked response thresholds in the chinchilla. Hearing
Res., 1991; 54( 1):20 -28.
21. BARRENAS M.L. – The influence of a melanin -binding drug on temporary
threshold shift in humans . Scandinavian Audiology, 1994; 23,(2): 93 -98.
22. BART D.OSTRO, GUNNAR S ESKELAND, JOSE M. SANCHEZ and Tarhan
Feyzioglu -Air Pollutin and Health Effects : A study of Medical Visits among
Children in Santiago – Envinronmental Health Perspectives,vol.107, nr.1,
January 1999.
23. BATES D.V., -Lines t hat connect: assessing causality inference in the case of
particulate pollution .Envinronmental Health Perspectives, vol 108, 1999:91 -2
24. BAYO M.V., GARCIA A.M., GARCIA A. – Noise levels in an urban hospital
and workers subjective responses. Arch.Environ. Heal th, 1995; 50 (3): 247 -251.
25. BĂCĂOANU V., BARBU N., PANTAZICĂ M., UNGUREANU A.I.,
CHIRIAC D. – Podișul Moldovei – natură, om, economie, Ed. Științifică și
Enciclopedică, București, 1980.
26. BEOWN A.M., WILLIAMS D.M., GASKILL S.A.. – The effect of aspirin on
coch lear mechanical tuning .J.Acoustic. Soc. Am., 1993; 93( 6): 3298 -3307.
27. BERGLUND B., BERGLUND U., GOLDSTEIN M., LINDVALL T. –
Loudness (or annoyance) summation of combined community noises , J
Acoust.Soc. Am. , 1995;70: 1628 -1634.
28. BERGMANN J.F., CAULIN C., GE NEVE. J., SIMONEAU G., SEGRESTAA
J.M., – Effect of psychological stress on gastric potențial difference in man,
Agressologie, 1991; 32( 2): 127 -129.
29. BERGOMI M., ROVESTI S., VIVOLDI G., -Biological response to noise and
other physical stressors in places of entertainment, Public Health Reviews,
1991;92 (19): 263 -275.
30. BERINDAN CORNELIA – Zgomot în mediu urban , Institutul Politehnic și
I.I.S.P.Cluj Napoca, 1992.
31. BHATTACHARYA S.K., BANDYOPADHYAY P., KASHYAP S.K. – Calcuta
metro:is it safe from noise pollution h azards ?., Ind. Health, 1996; 34 (1): 45 -50.
32. BIESALSKI H.K., WELLNER U., WEISER H. – Vitamin A deficiency increases
noise susceptibility in guinea pigs, J. Nutr. 1990; 120 (7):726 -737.
33. BIESIADA M., ZEIDA J.E., SCHIBAM -Air pollution and acute respiratory
diseases in children:regression analysis of morbidity data .-Internațional Journal
of Occupational Medicine and Environmental Health. 2000; 13(2): 113 -20.
34. BILEY F.C. – Effects of noise on hospitals Br. J.Nurs., 1994; 3( 3): 110 -113.
35. BLAKE P., BUSBY S. – Noise le vels in New Zealand junior classrooms: their
impact on hearing and teaching, New Zealand Medical Journal, 1994;
107(985):357 -358.
36. BOETTCHER F.A., HENDERSON D., GRATTON M.A., BRYNE C.,
BANCROFT B. – Recent advances in the understanding of noise interactions ,
Arch. Complex Envirom. Studies, 1989; 1: 15 -21.

71 37. BOETTCHER F.A., SALVI R.J., WU J. – Effects of noise and salicylate on
auditozy evoked -response tresholds in the chinchilla , Hearing Res.,1991; 54( 1):
20-28.
38. BOHNE B.A., HARDING G.W. – Neural regeneration i n the noisedamaged
chinchilla cochlea , Laryngoscope, 1992; 102( 6): 693 -703.
39. BOOZ -ALLEN & HAMILTON – Inc. Effect of Airport Noise on Housing
Values:A Summary Report Prepared for the Federal Aviation Administration ,
Office of Environment and Energy: 1994.
40. BOOZ -ALLEN & HAMILTON – Inc. Effect of Airport Noise on Housing
Values :A Pilot Study at New York Metropolitan Airoports; 1993.
41. BOOZ -ALLEN & HAMILTON -Inc. Effect of Airport Noise on Housing
Values :A Pilot Study at Baltimore ∕Washington Internațional Airoport ;1991.
42. BORINS, SANDFORD F. MEISZKOWSKI -And Saper s estimate of the effects
of airoport noise on property value:a comment .J.Urban Econ. 1981; 9 (1): 125 –
128.
43. BRESCHI M.C., SCATIZZI R., MARTINOTTI E., PELLEGRINI A.,
SOLDANI P., PAPARELLI A. – Morphofuncți onal changes in the noradrenergic
innervation of the rat cardiovascular system after varying duration of noise
stresss , Int.J.Neurosci., 1994; 75( 1 -2): 73 -81.
44. BRESCHI M.C.,MARTINI C., SCATIZZI R., CRISTOFANI R.,
GIANNACCINI G., MARTINOTTI E. – Benzodiazep ine agonists reverse the
effects of noise exposure on central benzodiazepine receptors and cardiac
responsiveness, Life Sciences, 1995; 57 (11) :1131 -1140.
45. BROADBENT D.E. – Human performance and noise .In:Harris C.M. ed.,
Handbook of Noise Control, 2nd ed., Mc Graw -Hill, New York: 1978.
46. BRONZAFT A.L., BEWARE. – Noise is hazardous to our children s
development . Hearing Rehabil Qtly 1997; 22: 4 -13 .
47. BRONZAFT A.L. -The effect of noise abatement program on reading ability J
Environ Psych 1981;1:215 -222 .
48. BROOKHOU SER P.E., WORTHINGTON D.W., KELLY W.J. – Noise -induced
hearing loss in children, Laryngoscope, 1992; 102 (6) : 645 -655.
49. BROSTE S.K., HANSEN D.A., STRAND R.L., STUELAND D.G. –
Hearingloss among highschool farm students, Am J.Pub.Health, 1989; 79: 619 –
622.
50. BUCKLEY C – Case Srudies in Environmental Management in Central and
Eastern Europe ,Anglia, Greenleap Publishing,1999.
51. CARSON S.S., PRAZMA J., PULVER S.H., ANDERSON T. – Combined effects
of aspirin and noise in causing permanent hearing loss, Arch.Otolaryngol . Head
Neck Surg., 1989; 115( 9): 1070 -1075.
52. CARSTENSEN, FRED et al. – Tweed -New Harven Airoport :Master Plan Update,
An Economic Evaluation -Phase I.Connectucut Center for Economic Analysis,
University of Connecticut (Oct. 1999) [Oncludes analysis of 700 hom e sales
between 1967 and 1999]
53. CARTER N.L., HUNYOR S.N., CRAWFORD G., KELLY D., SMITH A.J. –
Environmental noise and sleep – a study of arousals, cardiac arrhytmia and
urinary catecholamines , Sleep, 1994; 17( 4) : 298 -307.
54. CHEN J.C., MANNIONA D.M. – Worldwide epidemiology of chronic
obstructive pulmonary disease -Current Opinion in Pulmonary Medicine
Mar.Abstract. 1999; 5 (2): 93 -9.
55. CIPLEA L.I .- Poluarea mediului ambiant , Editura Tehnică, 1985.

72 56. CLARK W.W. – Noise exposure from leisure activities :A review , J. Acoust.Soc.
Am., 1991; 90: 175 -181.
57. CLARK W.W., BOHNE B.A . – Temporary hearing losses following attendance
at a rock concert, J.Acoust.Soc. Am. 1986; 78: 48.
58. COHEN H., HARVEY; DONALD W. CONRAD; JOHN F. O BRIEN; and
RICHARD G. PEARSON -Effects of Noise Upo n Human Information Processing
NASA CR -132469, NGL 34 -002; June 1974.
59. COHEN S., THEINSTEIN N. -Nonauditory effects if noise on behaviour and
health , J Soc.Issues, 1981; 37: 36 -70.
60. COHEN S; D.C. GLASS and J.D.SINGER. -Apartment noise, auditory
discrimination , and reading ability in children J.Exper.Soc.Psych.1973; 9:407 –
422.
61. COHEN S; D.S.KRANTZ; G.W. EVANS, and D.STOKOLS. -Community noise
and children:Cognitive motivațional and physiological effects. Proceedings Third
Internațional Congress on Noise as a Publi c Health Problem, American Speech
Language Hearing Assoc.Report 10 ;April 1980.
62. CONZELMANN –AUER C., BRAUN FAHELANDER C., ACKERMANN
LIEBRICH U., WANNER H.U. – Perception of traffic noise emission in Basel
City canton in comparison to actually measured noise levels , Sozial -und
Praventivmedizin 1993; 38( 4): 231 -238.
63. CORWIN J.T., COTANCHE D.A. – Regeneration of sensory hair cells after
acoustic trauma, Science, 1988; 240,( 4860): 1772 -1774.
64. COSMOVICI N. -Psihologia persoanelor cu nevoi sau cerințe speciale
Handi capatologie, Iași, 2004: 56 -62.
65. COTANCHE D.A., LEE K.H., STONE J.S., PICARD D.A. – Hair
cellregeneration in the cochlea following noise damage or ototoxic drug
damage ,Anatomy & Embtiology, 1994;189(1): 1 -18.
66. COUPER R.T.L., HENDY K., LLOYD N., GRAY N., WILLI AMS S.,
BATESD.J. – Traffic and noise in children s wards, Med. J.Australia, 1994; 160:
338-341.
67. CROWLEY R. W. – A case study of the effects of an airport on land values
J.Transp. Econ.Policy.1973; 7:144 -152 .
68. CUCU M. -Poluarea mediului și sănătatea în Români a-Mediu înconjurător,
1992; vol.3.
69. CURIO I., MICHALAK R. – Rezults of a low – altitude flight noise study in
Germany:acute extraaural effects, Schriftenreihe des Vereins fur Wasser -Boden –
und Lufthygiene, 1993; 88: 307 -321.
70. D 'AGATI S., ADAMS J.A., ZABALETA J.A., ABREU S.J., DACKNER
M.A. – The effect of noise reduction on behavioral states in newborns,
Pediatr.Res., 1994; 35: 221 -224.
71. DANA GALIETA MINCĂ, MIHAIL GRIGORIE MARCU, DAN
ENĂCHESCU et all. -Sănătate Publică și Management Sanitar, editura
Universitară “Carol Davila”, București, 2005.
72. DANCER A. – Effects du bruit sur la transduction sensorielle, C.R. Soc.Biol.,
1993; 187: 650 -665.
73. DARABONT AL., COSTIN A – Poluarea sonoră și civilizația contemporană,
Ed.Tehnică, 1982.
74. DAVIES DR., and G.R.J. HOCKEY. -Effects of noise and doubling the signal
frequency on individual differences in visual vigilance
performance .Brit.J.Psychol., 1966; 57:381 -389 .

73 75. DAVIS A.C. et all – Damage to hearing from leisure noise: A review of the
literature. Nottingham, England: MRC Institu te of Hearing Research University
of Nottingham, 1985.
76. DE JONG R.G. – Modele theorique de la gene due au bruit, Med. Et. Hyg., 1993;
51:1796 -1800.
77. DE JONG R.G. – Reviw: extraaural health effects of aircraft noise,
Schriftenreihe des Vereins fur Wasser -Boden – und Lufthygiene, 1993; 88: 250 –
270.
78. DE LASSENCE A., FLEURG -FEITH J., ESCUDIER E.. – Alveolar hemorhage –
diagnostic criteria and results in 194 immuno -compromised hosts -Am
.J.Respir.Crit. Care Med. 1995;151:157 -163.
79. DE VANY – An economic Model of Airport Noi se Pollution in an Urban
Environment In Theory and Measurement of Economic Externalities, S lin, ed.
New York:Academic Press ;1976
80. DEBARBENZA CLARIBEL M., DE UHRLANDT MARTA S., DE VILA
SILVIA N. – Possible factors influencing treatment of noise sensitivity , Acta
Psiquiatrica y Psicologica de America Latina, 1989; 35(3 -4): 152 -159.
81. DEUTSCH C.O. – Auditory discrimination and learning:social factors Merrill –
Palmer Qtly 1964;10:277 -296.
82. DI NISI J., MUZET A., THEBER L.D. – Cardiovascular responses to
noise :Effects of self estimated sensitivity to noise , sex and time of the day,
J.Sound Vib., 1987; 114: 271 -279.
83. DISCIPIO W.J. – Psychomotor performance as a function of white noise and
personality variables Perceptual and Motor Skills,1971; 33: 82 .
84. DOCKERY D.W., POPE C.A. – Accute respiratory effects of particulate air
pollution .Annual Review of Public Health, 1994; 15:107 -132.
85. DOCKERY D.W., SCHWARTZ J., SPENGLER J.D. – Air pollution and daily
mortality -Association with particulates and acid aerosols .Environmental
resea rch, 1992; 59: 362 -373.
86. DRUG OANA – Factori de risc reprezentați de habitat în favoarea declanșării
unor afecțiuni psihice . –Iași, Teză de doctorat -2000.
87. DYGERT P.K. -Estimation of the Cost of Airport Noise to Residential
Activities.Ph D.dissertation, Univ ersity of Michigan; 1973.
88. EBERHARDT J.L. – The disturbance by road traffic noise of the sleep of
prepubertal children as studies in the home . In.Berglund B., Lindvall T. eds.,
Noise as a Public Health Problem, vol.5, Swedish Council for Building
Research, S tockholm, 1990.
89. EDWARD L. GLAESER, JOSE PH., G. YOURKO AND RAVEN E. SAKS. –
Urban growth and housing supply. Journal of Economic Geography, 2006; 6:
71-89.
90. EFFECTS OF NOISE BARRIERS on the Market Value of Adjacent Residential
Properties Mc Master University (QSEP Research Report No 175) , 1986.
91. ELDREN K.M. – Noise at the year 2000 , In:Berglund B., Lindvall T., eds. Noise
as a Public Health Problem, vol.5, Swedish Council for Building Research,
Stockholm, 1990.
92. EL-FADEL M., MASSOUD M. -Particulate matter in urb an areas:health -based
economic assessement -Science if the Total Environment . 10 Aug. 2000; 257 (2 –
3): 133 -46.
93. EMERSON F. – Valuation of residential amenities :An econometric approach
Appraisal J1972; 40(4):268 -278.

74 94. ENĂCHESCU C -Tratat de igienă mintală , Ed .Didactică și Pedagogică,
București, 1996.
95. ENĂCHESCU D. – Sănătatea publică și management sanitar .Ed.All București
.1995.
96. ENGSTROM B. – Stereocilia of sensory cells in normal and hearing impaired
ears: a morphological and behavioral study, Scandinavian Audio logy, 1983; 12:
S19.
97. EVANS GARY and S.J. LEPORE. – Nonauditory effects of noise on children:A
critical revuew .Children s Environ 1993;10 : 31 -51.
98. EVANS GARY W., and L MAXWELL. -Chronic noise exposure and reading
deficits .Environ.Beh. 1997;29:638 -656.
99. EVANS GARY W., MONICA BULLINGER; and STAFFAN HYGGE. –
Chronic noise exposure and psychological response: a prospective study on
children living under environmental stress. Pyschol Sci 1998;9 (1):75 -77.
100. FECHTER L.D., A mechanistic basis for interactions between noi se and
chemical exposure , Arch. Complex. Environ. Studies, 1989; 1: 23 -28.
101. FEITELSON ERAN I., ROBERT E. HURD., and RICHARD R. MUDGE .-The
impact of airport noise on willingness to pay for residences TR , Sep. 1997;1 (1):
1-14.
102. FIDELL S., BARBER D.S., SCHUL TZ T.J. – Updating a dosage –effect
relationship for the prevalence of annoyance due to general transportation
noise. J.Acoust. Soc.Am., 1991; 89:1054 -1068.
103. FIELDS J.M., POWELL C.A. – Communuty reactions to helicopter noise :
Results from an experimental stud y,J Acoust.Soc. Am. 1987; 82: 479 -492.
104. FILIP F., ZAHARIA D., CIOCHINĂ A.D., INDREI L.L. -Actualități în
evaluarea polifiziografică a tulburărilor respiratorii asociate somnului, Rev.
Medico -Chirurgicală, 1999; 103(1 -2): 24 -28.
105. FOGARI R., ZOPPI A., VANASIA A., MARASI G., VILLA G. – Occupational
noise exposure and blood pressure , J Hypertension, 1994; 12(4): 475 -479.
106. FOURNIER E. – Responses non –auditives aux bruits , Bull.Acad. Nat. Med.,
1992; 176( 3): 373 -385.
107. FRANKEL M. – Aicraft noise and residential propert y values:Result of a survey
study. Appraisal J. 1991;59 : 96 -11.
108. FRUMKIN H. – Urban sprawl and public health. Public Health Rep. 2002; 117:
201-17.
109. FULLER THOMPSON E., HULCHANSKI J.D., HWANG S. – The
housing/health relationship: what do we know? Rev. Environ Health 2000; 15:
109-33.
110. GAMALLO A., ALARIO P., GONZALES –ABAD M.J., VILLANUA M.A. –
Acute noise stress, ACTH administration and blood pressure alteration,
Physiology & Behavior, 1992; 51(6) :1201 -1205.
111. GAMBLE J.F. – PM2.5 and morbidity in long -term perspec tive cohort studies:
cauze -effect or statistical associations -Environmental Health Perspectives
Septembrie 1998;106 (9): 535 -49.
112. GAO W.Y., DING D.L., ZHENG X.Y., RUAN F.M. – Changes in the stereocilia
and non -monotonic pattern of threshold shift after expos ure to impulse noise,
Hearing Res., 1991; 54 (2): 296 -304.
113. GASSAWAY D. – Noise – induced hearing loss. In: Mc. Cunney R, ed. CCA
Practical Approach. to Occupational and Environmental Medicine 7 -th ed.
Boston: Little Brown; 1994; 230 -247.

75 114. GAUTRIN J. -An eval uation of the impact of aircraft noise on property values
with a simple model of urban land rent . Land Econ. 1975;51 (2):80 -86.
115. GAVĂȚ VIORICA, Sănătatea mediului și implicațiile sale în medicină , Iași,
Editura “Gr. T. Popa”, 2007.
116. GEHR P., IM HOF V., GEIS ER M., SCHURCH S. -The mucociliary system of
the lung -role of surfactans -Schweizerische Medizinische Wochenschrift -Journal
Secisse de Medicine, 13 May 2000;130 (19): 691 -8.
117. GERMANO G., DAMIANI S., MILITO U., GERMANO U., GIARIZZO C.,
SANTUCCI A. – Noise stimu lus in normal subjucts:time -dependent blood
pressure pattern assessment ,Clinical Cardiol.., 1991;14 (4):321 -325.
118. GERSHON, K. A. QURESHI, M.A. BARRERA ET ALL – Health and Safety
Hazards Associated with Subways : A Review . Journal of Urban Health; Bulletin
of the New York Academy of Medicine, 2005; 82 (1): 10 -20.
119. GIGUERE C., WOODLAND P.C. – A computational model of the auditory
periphery for speech and hearing research.I. Ascending path, J.Acoust. Soc.
Am., 1994;95 (1): 331 -342.
120. GIGUERE C., WOODLAND P.C. – A com putational model of the auditory
periphery for speech and hearing research.II.Descending path, J.Acoust.Soc.
Am., 1994; 95(1): 343 -349.
121. GLOAG D. – Noise:hearing loss and psychological effects , Br. Med.J. 1980;
281(6251): 1325 -1327.
122. GLORIG A. – The effects of noise on man . JAMA, 196( 10):839 -842.
123. GODLEE F. – Noise:breaking the silence, Br.Med. J., 1992; 304 (6819):110 -113.
124. GRADON L., ORLICKI D., PODGORSKI A. – Deposition and retention of
ultrafine aerosol partcles in the human respiratory sistem – Normal and
pathological casses -Internațional Journal of Occupational Safety and
Ergonomics 2000;6(2) : 189 -2107.
125. GREEN K.B., B.S. PASTERNACK; and R.E. SHORE. – Effects of aircraft noise
on reading ability of school age children. Arch. Environ.Health 1982; 37:24 -31.
126. GRIEF AHN B. – Proposition pour la protection contre le bruit nocturne, Med.
Et.Hyg., 1991; 49: 3457 -3459.
127. GRIEFAHN B. – Research on noise and sleep :Present state.In: Berglund B.,
Lindvall T. eds., Noise as a Public Health Problem, vol.5. Swedish Council for
Build ing Research, Stockholm, 1990.
128. GRIEFAHN B., GROS E. – Distrubances of sleep:Interaction betweennoise,
personal and psychological variables. In Rossi G ed. Proceedings of the Fourth
Internațional Congress on Noise as a PublicHealth Problem, , Milano, 1983;
vol.2.
129. GRIGORESCU SIDO F. -Embriologie generală și specială .Editura Casa Cărții
de Știință Cluj Napoca 2003: 245.
130. GUID S.R. -The circulation of the endolymph ,Amer. S.Anat. 1927.
131. GUPTA D., VISHWAKARMA S.K. – Toy weapons and firecrakers: a source of
hearing loss, Laryngoscope, 1989; 99( 3): 330 -334.
132. GUSTAFSSON H.A., ARLINGER S.D. – Masking of speech by
amplitudemodulated noise .J.Acoust.Soc.Am., 1994; 95 ( 1): 518 -529.
133. GWYNN E.C., BURNETT R.T., THURSTON G.D. -A time series analysis of
acidic particulate matter and sa ily mortality and morbidity in the
Buffalo ,Environmental Health Perspectives: Februarie2000 ;108 (2): 125 -33.
134. HAAR C.M., S.A. STANSFELD, R.F.S JOB, and B. BERGLUND. -Chronic
aircraft noise exposure and child cognitive performance and stress. In Noise as

76 a Public Health Problem N.L. Carter and R.F.S.Job., eds, vol.1. pp.329 -336,
Noise Effects 98 Conference, Sydney,Ais., 1998.
135. HAINES M.M., STANSFELD S.A. -Chronic aircraft noise exposure, stress
responses, mental health and cognitive performance in school chil dren. Psychol.
Med., 2001; 31: 265 -77.
136. HALL T.H., and W. BEATON. – A factor formula for valuation of avigation
easements .Appraisal J. Jan. 1965.
137. HAMBRICK -DIXON P. J. – Effects of experimentally imposed noise on task
performance of Black children attending d ay care near elevated subway
trains .Dev. Psych. 1985; 22: 259 -264.
138. HAMERNIK R.P., AHROON W.A., HSUEH K.D., LEI S.F., DAVIS R.I. –
Audiometric and histological differences between the effects of contionus and
impulsive noise exposures J.Acoust.Soc. Am., 1993; 93(411): 2088 -2095.
139. HAMILTON STANLEY W., and UYENO DEAN – Effects of Airport Noise on
Housing Prices in an Unstable Market .University of British Columbia, Center
for Real Estate and Urban Land Economics (RULE), RULE Workong Paper 91 –
ULE -010, 1991.
140. HAMILT ON STANLEY W., and UYENO DEAN. – Impact of Aircraft Noise on
Property Values. Transport Canada, Airside Capacity Environment Project, 1990.
141. HARAZIN B. – Effect of noise on ocular accommodation, Klinika Oczna, 1991;
93(2-3): 51 -53.
142. HARDING G.W., BAGGOT P.J., BOHNE A.A., – Height changes in the organ
of Corti after noise exposure , Hearing Res., 1992; 63,( 1 -2): 26 -36.
143. HARTIKAINEN SORRI A.L., KIRKINEN P., SORRI M., ANTTONEN H.,
TUIMALA R. – No effect of experimental noise exposure on human preagnancy ,
Obstet. Gyn ecol., 1991;77( 4): 611 -615.
144. HASHINO E., SALVI R.J. – Changing spațial patterns of DNA replication in
the noise damaged chick cochlea J.Cell Sci., 1993; 105(Pt 1): 23 -31.
145. HATCH M., TSAI M., LA ROUERE M.J., NUTTAL A.L., MILLER J.M. – The
effects of Carbogen, carbon dioxide and oxygen on noise -induced hearing loss,
Hearing Res. 1991; 56(12): 265 -272.
146. HATTA T. – Effects of surrounding noise on visual field differences in human
silhouette recognition ,Psychol. 1982; 25(4): 213 -219.
147. HATTA T. -Effects of surrounding noise on visual field , Am J. Psychol,
1983;7: 128 -133
148. HELMSTETTER F.J., BELLGOWAN P.S. – Hypoalgesia in response to
sensitization during acute noise stress, Behavioral Neurosci., 1994;108(1):177 –
185.
149. HENDERSON D., HAMERNIK R.P. – Impulse noise:Critical r eview, J. Acoust.
Soc. Am., 1986; 80: 569 -584.
150. HENLEY C.M., RYBAK L.P. -Ototoxicuty in developing mammals , Brain Res,
1995; 20(1): 68 -90.
151. HEPLER ERNEST L., MOUL MICHAEL J., GERHARDT KENNETH J. –
Susceptibility to noise induced hearing loss: Review and futur e directions ,
Military Med. 1984; 149( 3):154 -158.
152. HERMAN S -Aparate de reabilitare auditivă -Editura Tehnoplast
Company,București 2001.
153. HESSEL P.A., SLUIS CREMER G.K. – Occupational noise exposure and blood
pressure: longitudinal and cross secțional observat ions in a group of
underground miners ,Arch.Environ.Health, 1994; 49( 2): 128 -134.

77 154. HOLT G.R. – Effects of air pollution on the upper aerodigestive tract,
Otolaryngol. Head Neck Suerg. , 1996; 114 (2): 201 -204.
155. HOLT J.J., BROSTE S.K., HANSEN S.A. – Noise expos ure in the rural setting,
Laryngoscope, 1993; 103 (3): 258 -262.
156. HORNE J.A., PANKHURST F.L., REYNER L.A., HUME K., DIAMOND
D.A .- A field study of sleep disturbance effects of aircraft noise and other
factors on 5,742 nights of actimetrically moni tored sleep in a large subject
sample , Sleep,1994; 17( 2): 146 -159.
157. HOUTGAST T. -The effect of ambient noise on speech intelligibility in
classrooms. Appl. Acoustics 1981;14:15 -25.
158. HUSTIN A., NOISE –Acta Otorhinolaryngol Belg., 1971;25 (1):5 -17.
159. HYGGE STAFFA N., G.W. EVANS., and M.BULLINGER. -The Munich
airport noise study:Cognitive effects on children from before to after the
changeover of airports. In Noise Control -The Next 25 Years (Unter Noise 96
Conference), F.A.Hill and R LAWRENCE,. St. Albans, UK: Insti tute of
Acoustics, 1996 ;5: 2189 -2192.
160. HYGGE STAFFAN. -Effects of different noise sources and noise levels on long –
term memory in children aged 12 -14.In contributions to Pyschological
Acoustics:Results of the 7 th Oldenburg Symposium on Psychological
Acoust ics, Oldenburg, germany:BIS, 1997 -.
161. IAMANDESCU IOAN BRADU – Stresul psihic și bolile interne , Ed.All., 1993.
162. IANCU GHE. – Drepturile fundamentale și protecția mediului -Regia autonomă
Monitorul Oficial București 1998.
163. INDREI L.L, INDREI A., ALBU A. – Noise in duced discomfort in the city of
Iași, Internațional Medical Conference for Students and Young Doctors, Lubrin,
Polonia, 24 -26 aprilie, 1998; 160.
164. INDREI L.L, INDREI A., GAVĂȚ V., ALBU A. -Disconfortul produs de
poluarea sonoră, Ziua Facultății de Medicină Stomatologică, ediția a III -a, 1998,
2 martie, Iași.
165. INDREI L.L, INDREI A., GAVĂȚ V., ALBU A .- Efecte extrauditive ale
zgomotului, Rev. ;Medico -Chirurgicală, 1998; 102 (3 -4): 60 -64.
166. INDREI L.L. , INDREI A., ALBU A.,GAVĂȚ V., Zgomotul urban și efectele
sale asupra craniului , Zilele Facultății de Medicină Stomatologică, ediția a IV -a,
1 martie, 1999, Iași.
167. INDREI L.L., INDREI A., GAVĂȚ V. – Influențele zgomotului asupra
comporta -mentului, Zilele Sfintei Apollonia, ediția a IX -a, 8-13 februarie 1999,
Iași.
168. INDREI L.L. -Poluarea fonică în orașul Iași și efectele ei asupra organismului –
Teză de doctorat. Iași.1999.
169. INGRAM D. -The effect of value on noise factors .Appraisal J , Jule, 1972.
170. INRS -Valeur limites d exposition aux agents physiques en ambiance de travai l.
Chaier de notes documentaires no. 148, Paris. 1992.
171. IVAN A. – Medicina omului sănătos , Ed.Medicală, 1998.
172. JACKSON R. -Airport noise and congestion:a peak loan pricing solution.
Applied Econ. 1971;3(3): 197 -204.
173. JANSSON E., KARLSSON K. – Sound levels recor ded within the symphony
orchestra and risk criteria for hearing loss, Scand.Audiol, 1983; 12 ( 3):215 –
221.
174. JOACHIMS Z., NETZER A., ISING H., REBENTISCH E., ATTIAS J.,
WEISZ G., GUNTHER T. – Oral magnezium supplementation as prophylaxis for

78 noiseinduced hea ring loss: results of a double blind field study , Schriftenreihe
des Vereins fur Wasser Boden und Lufthygiene, 1993; 88: 503 -516.
175. JOHNSON A.C. – The ototoxic effect of toluene and the influence of noise acetyl
salicylic acid or genotype, Scand. Audiol., 199 4; 23(39): 7 -33.
176. JURKOVICOVA J., AGHOVA L. – Evaluation of the effects of noise exposure
on various body functions in low – birthweight newborns, Activitas Nervosa
Superior, 1989; 31 ( 3): 228 -229.
177. JURNAL DE MEDICINĂ PREVENTIVĂ – 1999; 7(4).
178. JURNAL DE MEDICINĂ PREVENTIVĂ – 2000 8 (2).
179. KAHNEMAN D. -Attention and Effort , Englewood Cliffs, N.J.: Prentice Hall,
1973.
180. KALLMAN M.J. – Superior colliculus involvement in the locomotor effects of
ambient noise and the stimulants, Physiology and Behaviour, 1983; 30 (3): 431 –
435.
181. KAM P.C., KAM A.C., THOMPSON G.E. – Noise pollution in the anaesthetic
and intensive care environment , Anaesthesia, 1994; 49: 982 -986.
182. KARP A., PAILLARD – BORG S., WANG H. ET ALL. – Mental physical and
social components in leisure activities equally co ntribute to decrease dementia
risk. Dement Geriatr. Cogn. Disord. 2006; 21(2): 65 -73.
183. KARSDORF G., and KLAPPACH H. – Influence of traffic noise on the health
and performance of secondary school students in a large city .Zeitschr Gesamte
Hygiene, 1968.
184. KAWADA T., KIRYU Y., AOKI S., SUZUKI S. – Changes in the hypnograms
of subjects exposed to repeated truck -passing sounds of 45,50 and 55 dB (A),
Japanese J.Hyg., 1993; 48( 5): 932 -938.
185. KAWADA T., SUZUKI S – Instantaneous change in sleep stage with noise of a
passing truck, Perceptual & Motor Skills, 1995; 80 (3.1) : 1031 -1040.
186. KING RICHARD l. -Airport Noise Pollution :A Bibliography of Its Effects on
People and Property.Scarecrow Press, 1973.
187. KLAUSS SCHLAEFER, BRIGITTE SCHLEHOFER, JOACHIM SCHÜZ –
Validity of self -reported occupational noise exposure , Eur. J. Epidemiol., 2009;
24: 469 -475.
188. KRAMER M.B., WOOD D. – Noise induced hearing loss in rural school –
children , Scand, Audiol., 1982; 11( 4): 279 -280.
189. KRYTER K.D. – Presbycusis, sociocusis and nosocusis. J. Acoust. Soc. Am.,
1983; 73: 1897 -1917.
190. KUNZLI N., KAISER R., MEDINA S. -Public helth impact of outdoor and
traffic related air pollution: a European assessment Lancet – Septembrie
2000;356 (9232): 795 -801.
191. LARGE ANALYSIS AND REVIEW OF EUROPEAN HOUSING AND
HEALTH STA TUS (LARES). – Preliminary overview. Copenhagen: WHO
Regional Office for Europe, 2007.
http://www.euro.who.int/Document/hoh/lares_result.pdf (accesed 28 Aug.
2009).
192. LĂZĂRESCU M. -Psihopat ologie clinică .Ed.Helicon, 1993.
193. LEFEBRE H. The Urban Revolution Minneapolis : University of Minnesota
Press, 2003.
194. LEVESQUE TERRENCE J. – Modeling the effects of aitport noise on residential
housing markets:A case study of Winnipeg Internațional Airport J. Transport
Economisc and Policy 1994; 28 (2): 199 -210.

79 195. LEVY J.I., HAMMITT J.K., SPENGLER C.D. – Estimating the mortality
impacts of particulare matter:what can be learned from between -study
variability -Environmental Health Perspective 2000; 108: 109 -17.
196. LIEB ERT J.P., BACH V., JONSON L.C., EHRHART J., WITTERSHEIM G.,
KELLER D. – Relative and combinant effects of heat and noise exposure on sleep
in humans, Sleep, 1991; 14 (1): 24 -31.
197. LILEMOR HALLBERG R.M., CARLSSON S.G. – A qualitative study of
situations turnin g a hearing disability into handicap, Disability Handicap
&Society, 1993; 8(1): 71 -86.
198. LILEMOR HALLBERG R.M., CARLSSON S.G. – A qualitative study of
strategies for managing a hearing impairement, Br J. Audiol., 1991; 25 :201 –
211.
199. LILEMOR HALLBERG R.M.,BARRE NAS M.L. – Living with a male with
noise induced hearing loss: experiences from the perspectives of spouses,
Br.J.Audiol., 1993; 27: 255 -261.
200. LILEMOR HALLBERG R.M.,JOHNSSON T., AXELSSON A. – Strcuture of
perceived handicap in middle -aged males with noise in duced hearing loss, with
or without tinntus. Audiol., 1993; 32: 137 -152.
201. MARK MC.CARTHY, ROBERT J. RAVELLI, MIKE SINCLAIR –
WILLIAMS, – Health impact assessment of the 2012 London Olympic transport
plans. European Journal of Public Health, 2010; 20 (6): 619 -624.
202. MARMOT M.; WILKINSON R. – Social determinants of health. Oxford: Oxford
University Press, 1999.
203. MÂRȚU D. -Otologie , Litografia UMF Iași, 1995.
204. MASCHKE C., BREINL S., GRIMM R., ISING H. – The influence of nocturnal
aircraft noise in sleep and on catechol amine secretion, Schriftner Ver Wasser
Boden Lufthyg, 1993; 88: 395 -407.
205. MATEI J. -La polition acoustique, Agresologie, 1981.
206. MATHUR N., CARR M. -Inner ear, sudden hearing loss, e Medicine , june
16.2006.
207. MATTHIAS BRAUBACH, JON FAIRBURN – Social inequites in
environmental risks associated with housing and residential location – review of
evidence. European Journal of Public Health, 2010;20 (1): 36 -42.
208. MĂNESCU S și colab. – Tratat de igienă, Ed.Medicală, 1984.1:109 -111
209. MĂNESCU S, TĂNĂSESCU GH., DUMITRACHE S., CUCU M. – Igiena , Ed.
Medicală, 1996; 203 -230.
210. MC CARTGY D.O., OUIMET M.E., DAUN J.M. – The effects of noise stress on
leukocyte function in rats, Res. Nursing & Health, 1992, 15.
211. MC CLYMONT L.G., SIMPSON D.C. – Noise levels and exposure patterns to
do- it- yourself power tools , J.Laryngol. Otol., 1989; 103 (12): 1140 -1141.
212. MC DOUGALL G.S. – An inquire into the demand for aircraft noise abatement
Rev. Regional Studies, 1976; 6: 59 -69.
213. MC MILLAN M.L., G. REID and D.W. GILLEN. – An extension of the hedonic
appro ach for estimating the value of quiet Land . Economics, 1980;56:315 -328.
214. MCCOMBE S.W., BINNINGTON J., DAVIS A., SPENCER H. – Hearing loss
and motorcyclists , J.Laryngology & Otology, 1995; 109 (7):599 -604.
215. MEISINGER C., LOWEL H., MEIER M. ET ALL -. Associatio n of sports
activities in leisure time and incident myocardial infarction in middle – age men
and women from the general population : THE MONICA/KORA Augsburg
cohort study. Eur. J. Cardiovasc. Prev. Rehabil. 2007; 14 (6): 788 -92.

80 216. MIESZKOWSKI PETER and ARTHU R M SAPER. -An estimate of the effects of
airport noise on property values. J.Urban Economics 1978 ; 5 (4):425 -440.
217. MILLS J.H. – Noise and children -a review of literature J.Acoust.Soc.Amer.
Octomber 1975; 58 (4): 769 -779.
218. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI nr. 60 bis din 26.03.1996: 36 -37.
219. MOONDY D.B., WINGER G.D., WOODS J.H., STEBBINS W.C. – Effect of
ethanol and of noise on reaction time in the monkey: Variation with stimulus
level, Psychopharmacol., 1980; 69 (1): 45 -51.
220. MORALES SUAREZ VARELA M.M., ESCRIVA PEYRO C ., ORDEN GIL
A.L., MANES VINUESA J., FONT G., LLOPIS GONZALEZ A. – Atmospheric
contamination in the city of Valencia: relation to noise and climate,
J.Environ.Pathol Toxicol. Oncol., 1990; 10 (4 -5): 237 -244.
221. MORALES SUAREZ VARELA M.M., LLOPIS G.A., COTANDA G.P.,
GARCIA G.A.M., GARCIA R.A. – Uhe evaluation of the effects of ambient
noise on the residents of the historic center of Valencia , Revista de Sanidat e
Higiene Publica, 1992; 66 (3 -4): 239 -244.
222. MORALES SUAREZ VARELA M.M., LLOPIS G.A.,MASSO ANTON C.,
FERRER CARACO E. – Noise in the city of Valencia:its relation to other air
level contaminants, J Environ.Pathol. Toxicol & Oncol., 1993; 12 ( 2): 107 -113.
223. MORATA T.C., DUNN D.E., KRETSCHMER L.W., LEMASTERS G.K.,
KEITH R.W. – Effects of occupațional exposure to organic solvents and noise on
hearing., Scand J. Work, Environ & Health, 1993; 19 ( 4): 245 -254.
224. MORATA T.C., DUNN D.E.,SIEBER W.K. – Occupational exposure to noise
and ototoxic organic solvents ,Arch.Environ. Health, 1994; 49 (5) : 359 -365.
225. MORVAI V., RZAK MARY E., SZEKELY A., UNGVARY G. – The combined
cardiovascular effect of alcohol and noise in rat, Acta Physiologica Hungarica,
1994; 82 ( 4): 301 -311.
226. MURATA M., TAKIGAWA H., SAKAMOTO H. – Teratogenic effects of noise
and cadmium in mice: does noise have te ratogenic potențial ?, J.Toxicol &
Environ. Health, 1993; 39 ( 2) 237 -245.
227. MURTHY V.S., MALHOTRA S.K., BALA I., RAGHUNATHAN M. –
Detrimental effects of noise on anaesthetists, Can J.Anaesthesia, 1995; 42 (7):
608-11.
228. NAEMURA A., TSUDA K., SUZUKI N. – Effects of lound noise on nasal skin
temperature, Japanese J.Psychol., 1993; 64 ( 1): 51 -54.
229. NAKAMURA H., MOROJI T., NAGASE H., OKAZAWA T., OKADA A. –
Changes of cerebral vasoactiv intestinal polypeptide -and somatostatin -leke
immunoreactivity induced by noise and w hole body vibration in the rat . Eur.
J.Appl. Physiol, 1994; 68: 62 -67.
230. NEIMTZOW R.C. – Loud noise and pregnancy , Military Med. 1993; 158 (1): 10 –
12.
231. NELSON JON P. -Measuring Benefits of Environmental Improvements:Aircraft
Noise and Hedonic Prices.In Advances in Applied Microeconomics , vol.1V.K.
Smith, ed.Greenwich JAI Press, 1981.
232. NICOLOPOULOU P. – STAMATI ET ALL. (EDS.) – Environmental Health
Impacts of Transport and Mobility , 2005; 9 -24, Springer. Printed in the
Netherlands.
233. NIEMIEC A.J., RAPHAEL Y., MOODY D .B.- Return of auditory function
following structural regeneration after trauma: behavioral measures from quail,
Hearing Res., 1994; 75 ( 1 -2): 209 -224.

81 234. NIVISON M.E., EMDRESEN I.M. – An analysis of relationships among
environmental noise, annoyance and sens itivity to noise, and the consequences
for health and sleep ,J.Behav. Med. ,1993; 16 ( 3): 257 -276.
235. NORME GENERALE DE PROTECȚIA MUNCII Ministerul Muncii și
Protecției Sociale, Ministerul Sănătății, 1996.
236. NOVAK D., JORRES R. -Airway responsiveness to sulfure dioxide in an adult
population sample -Am J.Respiratory and Critical Care Med., 1997;156(4):
1151 -6.
237. OBERKLAID F., HAEEIS C., KEIR E., Auditory dusfunction in children with
school problem , Clin. Pediatr. Phila., 1989; 28 (9): 397 -403.
238. ODETTA DUMA. Public H ealth , Casa de Editură “Venus”, Ia și, 2002.
239. OGUNSOLA O.J., OLUWOLE A.F., ASUBIOJO O.I., DUROSINMI M.A.,
FATUSI A.O., RUCK W. – Environmental impact of vehicular traffic in
Nigeria:health aspects, Sci.Total Environ., 1994; 23 (146 -147): 111 -116.
240. OLIVA C., HOF MANN R., KRUEGER H., MELONI T., RABINOWITY J. –
Gene due au bruit des avions dans le voisinage des aeriports naționaux
suisses ,Med. Et Hyg., 1993; 51: 1806 -1808.
241. OMS – L’hygiène de l’environnement dans l’amenagement urban, Série de
Rapports techniques 807, G enève, 1991.
242. OMS – La fixation de normes en matière d’environnement, Recommandations à
l’intention du décisionnaire , Genève, 1989.
243. OMS – Le bruit au travail et le bruit ambiant , Genève, 2001; Série 258 p.1 -5.
244. OMS – Notre planète, notre santé, Rapport de la Co mmission OMS – Santé et
Environnement, Genève, 1992.
245. ORANGE COUNTY BUSINESS COUNCIL .-The Impact of Airports on
Residential Property Values , Irvine CA, Feb.2000.
246. ORLANDO P., PERDELLI F., CRISTINA M.L.,PIROMALLI W. –
Environmental and personal monitoring of e xposure to urban noise and
community response., Eur. J. Epidemiol., 1994; 10(5): 549 -554.
247. PARVING A., OSTRI B., POULSEN J., GYNTELBERG F. -Epidemiology of
hearing impairment in male adult subjects at 49 -69 years of age ,Scand.Audiol.,
1983; 12(3): 191 -196.
248. PERCEK A. -Stresu l și relaxarea ,Ed.Teora București, 1992.
249. PEREZ -ARELLANO J., GARCIA J.E.L., MACIAS M.C.G.. -Hemosiderin –
Iaden macrophages in bronchoalveolar lavage fluid -Acta Cytologica 1992;
36:26 -30.
250. PETORS A., LIU E., VERRIER R.L.. -Air pollution and inci dence of cardiac
arrhythmia -Epidemiology 2000; 11 (1):11 -7.
251. PREDESCU V. -Nevrozele în Psihiatrie , Ed. Medicală București, 1976.
252. PRESTON M.S., THOMAS D.C., WRIGHT W.E., HENDERSON B.E. – Noise
trauma in the aetiology of acustic neuromas in men in Los Angeles County,
1978 -1985 , Br. J. Cancer, 1989; 59 (5): 783 -786.
253. PYE A., COLLINS P .- Interaction between sound and gentamicin:immediate
treshold and stereociliary changes ,Br. J.Audiol., 1991; 25 (6): 381 -390.
254. QUIRK W.S., AVINASH G., NUTALL A.L., MILLER J.M. – The influence of
loud sound on red blood cell velocity and blood vessel diameter in the cochlea,
Hearing Res. 1992; 63 (1 -2): 102 -107.
255. QUIRK W.S., COLEMAN J.K., HANESWORTH J.M., HARDING J.W.,
WRIGHT J.W. – Noise -induced elevations of plasma endothelin (ET-3), H earing
Res., 1994; 80 (1): 119 -122.

82 256. QUIRK W.S., SHAPIRO B.D., MILLER J.M., NUTALL A.L. – Noise induced
changes in red blood cell velocity in lateral wall vessels of the rat cohlea,
Hearing Res., 1991; 52 (1): 217 -223.
257. QUIRK W.S., SHIVAPUJA B.G., SCHWIMMER C .L., SEIDMAN M.D. – Lipid
peroxidation inhibitor attenuates noise -unduuced temporary threshold
shifts. Hearing Res., 1994; 74 (1 -2): 217 -220.
258. RAPHAEL Y., ATHEY B.D., WANG Y., HAWKINS J.E. JR. – Structure of the
reticular lamina and rapair after noise injury, Revue de Laeyngologie Otologie
Rhinologie, 1993; 114 ( 3): 171 -175.
259. RAREY K.E., GERHARDT K.J., CURTIS L.M. – Effects of stress on cochlear
glucocorticoid protein: acoustic stress, Hearing Research, 1995; 82 (2):135 -138.
260. RAUH V.A., LANDRIGAN P.J., CLAUDIO L .- Housing and health:
intersection of poverty and environmental exposures. Ann. NY. Acad. Sci. 2008;
1136: 276 -88.
261. RĂDULESCU S. – Anomie, devianță, patologie socială, Ed. Hyperion,
București, 1991.
262. REGECOVA V., KELLEROVA E. – Effects of urban noise pollutio n on bloos
pressure and heart rate in preschool children, J.Hypertension, 1995; 13 (4):
405-415.
263. ROBYN R.M. GERSHON, RICHARD NEITZEL, MARISSA A. BARRERA,
MUHAMMAD AKRAM, – Pilot Survey of Subway and Bus Stop Noise Levels .
Journal of Urban Health: Bulletin o f the New York Academy of medicine, 2006;
83 (5): 802 -812.
264. RODERICK J. LAWRENCE. – Housing and Health: Beyond Disciplinary
Confinement. Journal of Urban Health: Bulletin of the New York Academy of
Medicine 2006; 83( 3):540 -549.
265. ROSE J., ADAMSON N. – Investig ating the problem of noise in a day centre:Are
buildings designed as industrial units suitable for education and training ?,Br. J.
Mental Subnormality, 1990; 36,(71 Pt2): 118 -124.
266. ROTHMAN K.S. – Modern Epidemiology. Toronto : Little Brown and Company ;
2008: 102-12
267. RUGINĂ V. -Medicina socială, Litografia UMF, Iași.1986.
268. RYALS B.M., RUBEL E.W. – Hair cell regeneration after acoustic trauma in
adult Coturnix quail , Science, 1988; 240 (4860): 1774 -1776.
269. SAAS -KORTSAK A.M., COREY P.N., ROBERTSON J.M. – An investigat ion
of the association between exposure to styrene and hearing loss,
Ann.Epidemiol., 1995; 5(1): 15 -24.
270. SANDRA E. ECHEVERRIA, ANA V. DIES – ROUX AND BRUCE G.
LYNK. – Reliability of Self -Reported Neighborhood Characteristics. Journal of
Urban Health: Bulleti n of the New York Academy of Medicine, 2004; 82 (4):
682-701.
271. SANZ S.A., GARCIA A.M., GARCIA A. – Road traffic noise arround scools: a
risk for pupil s performance ?, Int. Arch. Occ & Environ.Health, 1993; 65 (3):
205-207.
272. SATO T., OGAWA M., AOKI S. – Effec t of road traffic noise on sleep ,Jap.
J.Public Health, 1991; 38(3): 200 -210.
273. SAWADA Y. – Reproducible, increases in blood pressure during intermittent
noise exposure: underlying haemodynamic mechanisms specific to passive
coping , Eur. J. Appl. Physiol., 199 3; 67: 367 -374.

83 274. SEIDMAN M.D., SHIVAPUJA B.G., QUIRK W.S. – The protective effects of
allopurinol and superoxide dismutase on noise -induced cochlear damage,
Otolaryngology Head & Neck Surgery, 1993; 109 (6): 1052 -1056.
275. SHAABAN SHEUYA, PHILIPPA HOWDEN – CHA PMAN AND SHEELA
PATE -. The Design of Housing and Shelter Programs : The Social and
Environmental Determinants of Inequalities. Journal of Urban Health: Bulletin
of the New York Academy of Medicine, 2007; 84 (1).
276. SMITH A.P. – Noise and aspects of attention, Br J.Psychol., 1991; 82 (3 ): 313 –
324.
277. SOULAIRAC A. -Le bruit: aspects neuro -endocriniens, Bull.Acad. Nat.Med.,
1992; 176 (3) : 401 -405.
278. SR ISO – Acustica Indicații pentru redactarea standardelor referitoare la
măsurarea zgomotului aerian și evaluarea efectel or sale asupra sănătății . 1997;
2204.
279. SR ISO -Acustica – Atenuarea zgomotului propagat în aer liber.Partea
I.Calculul absorbției atmosferice . 1997; 9613 -1.
280. SRIVASTAVA A.K., GUPTA B.N., BIHARI V., MAHTUR N., KUMAR
P.,SHARMA E.P., BHARGAVA S.K. – A study on extra -auditory effects of
noise, Biomed.Environ.Sci., 1994; 7( 1): 35 -40.
281. STANSFELD S.A. BERGLUND B., CLARCK C. -. Aircraft and road traffic
noise and children’s cognition and health: Exposure – effect relationships .
Lancet, 2005; 365:1942 -9.
282. STANSFELD S.A. – Noise, noise sensitivity and psychiatric
disorder:epidemiological and psychophysiological studies, Psychol.Med., 1992;
22: 1 – 44.
283. STANSFELD S.A. – Sensibilite au bruit et sante , Med et Hyg., 1993; 51 : 1801 –
1805.
284. STANSFELD S.A., CLARK C.R., JENKINS L.M., TARNOPOLSKY A. –
Sensitivity to noise in a community sample:U. Measurement of psychiatric
disorder and personality , Psychol.Med., 1985; 15 ( 2): 243 -254.
285. STANSFELD S.A., SHARP D.S., GALLACHER J., BABISCH W. – Road
traffic noi se, noise sensitivity and psychological disorder, Psychological
Medicine, 1993; 23: 977 -985.
286. TARNOPOLSKI A., MCLEAN E.K. – Noise as a mental health problem, Acta
Psiquiatrica y Psicologica de America Latină, 1977; 23 (2): 100 -109.
287. TASSI P., NICOLAS A., SEEG MULLER C., DEWASMES G., LIBERT J.P.,
MUZET A. – Interaction of the alerting effect of noise with partial sleep
deprivation and circadian rhytmicity of vigilance, Perceptual & Motor Skills,
1993; 77( 3 Pt 2): 1239 -1248.
288. THOMPSON S.J. – Review:extraaural healt h effects of chronic noise exposure in
humans, Schriftenreihe des Vereins fur Wasser -Boden -und Lufthygiene, 1993;
88: 91 -117.
289. THURSTON F.E. – Environmental noise and fetal hearing, J.Tenn.Med.Asoc.,
1991; 84( 1): 9 -12.
290. TOFFLER A – Șocul viitorului .Ed.Politi că, București, 1973.
291. TOMEI F., TOMAO E., BACCOLO T.P., PAPALEO B., ALFI P. – Vascular
effects of noise , Angiology, 1992; 43 (11): 904 -912.
292. TOMEI F., TOMAO E., BACCOLO T.P., PERSECHINO B., SPANO G.,
ROSATI M.V. -Noise and gastric secretion, Am.J. Ind. Med., 1 994; 26(3): 367 –
372.

84 293. TURUNEN -RISE I., FLOTTORP G., TVETE O. – Personal cassette players
(Walkman): do they cause noise -induced hearing loss ?, Scandinavian
Audiology, 1991; 20( 4):239 -244.
294. UMEMOTO M., SAKAGAMI M., FUKAZAWA K., ASHIDA K., KUBO T.,
SENDA T., YONEDA Y. – Hair cell regeration in the chick inner ear following
acoustic trauma: ultrastructural and immunohistochemical studies , Cell &
Tissue Research, 1995; 281( 3): 435 -443.
295. URSONIU C., DUMITRESCU C. – Poluarea sonoră și consecințele ei. Ed.Facla,
Timi șoara, 1976.
296. VACHERON A. – Le retentissement cardio -vasculaire du bruit , Bull.Acad. Nat.
Med. 1992; 176 ( 3): 387 -392.
297. VALLET M., VALLET I. – Night aircraft noise index and sleep research results,
Schiriftenreihe des Vereins fur Wasser -Boden und Lufhygiene, 1993; 88: 408 –
415.
298. VAN DIJK F.J.H. – Epidemiological research on non auditory effects of
occupațional noise exposure since 1983 .In:Berglund B., Lindvall T eds., Noise
as a Public Health Problem, Swedish Council for Building Research, Srockholm,
1990; 4.
299. VAS ILAKOS K., BEUTER A. – Effects of noise on a delayed visual feedback
system, J Theor.Biol., 1993; 165:389 -407.
300. VASILE NEMIGEANU, CORNELIU MUSTAȚĂ, Populația județului Iași
probleme dinamico -structurale , Lucrările Seminarului Geografic “Dimitrie
Cantemir”, 1 991-1992; Nr. 11 -12.
301. VASILOV M., DAMASCHIN F. – Sănătatea copiilor -indicator de sănătate a
comunității , Ed. Comandor, 1999.
302. VASILOV MARIETA, RUGINĂ D., DĂNULESCU R -Nivele de timp de
expunere diferită la poluanți iritanți.Efecte diverse asupra sănătății .Revi sta de
Igienă și Sănătate Publică, 1997; 1 -2 : 41 -50.
303. VASILOV MARIETA -Excess of respiratory morbidity caused by the iritant
atmospheric pollution -J.Med.Prev1995; 3.(3).
304. VĂITEANU D., DARABONT AL., IANA M., MUNTEANU M., COSTESCU
M.- Circulația și poluarea so noră a mediului urban ,Ed.Tehnică, București,
1983.
305. VERA M.N., VILA J., GODOY J.F. – Cardiovascular effects of traffic noise: the
role of negatice self statements , Psychol.Med., 1994; 24(4): 817 -827.
306. VERA M.N., VILA J., GODOY J.F. – Physiological and subjecti ve effects of
traffic noise; the role of negative self -statements, Int. J. Psychophysiol., 1992; 12
(3): 267 -279.
307. VIBRAND MED -EL – Information on the Vibrand Soundbridge , Innsbruck
2005.
308. VITTITOW M., WINDMILL I.M., YATES L.W., CUNNINGHAM D.R .-
Effects of simultaneous exercise and noise exposure (music) on hearing , J.Am.
Acad. Audiol., 1994; 5 (5):343 -348.
309. WANG X.,DOCKERY D.W., WYPIJ D. -Pulmonar function between 6 and 18
years of age -Pediatric Pulmonary, 1993; 15: 75 -88.
310. WILLIAM I.D., MC CRAE I.S. – Road tra ffic nuisance in residențial and
commercial areas , Sci.Total Environ, 1995; 169 (1 -3): 75 -82.
311. WORLD HEALTH ORGANIZATION, Dora C. and Phillips M. – Transport,
Environement and Health , WHO Regional Publications, European Series
Geneva.2000; 89.

85 312. WORLD HEALTH ORGANIZATION. – Global Health Risks: Mortality and
Burden of Disease Attributable to Selected Major Risks , Geneva: 8 january
2011.
313. YAO Q.W., JAKOBSSON J., NYMAN M., RABAEUS J., TILL O.,
WESTGREENM. – Fetal responses to different intensity levels of vibroacou stic
stimulation , Obstet Gynecol., 1990; 75: 206 -209.
314. ZAMFIR GHE. – Efectele unor poluanți și prevenirea lor Editura Academiei R S
România București 1979.
315. ZANOBETTI ANTONELLA, SCHWARTZ JOEL – Are diabetisc more
susceptible to the health effects of airborne particles . Am J.Respir Crit.Care
Med. Vol.164, nr. 5, 5 Sep.2001; 164: 831 -833.
316. ZANOSCHI GEORGETA, Sănătate publică și management sanitar, Iași, Edit.
Dan, 2003.
317. ZMIROU D., DELORAINE A., BALDUCCI F. -Health effects costs of
particulate air pollution -Journal of Occupational and Environmental Medicine.
Oct 1999 41 (10): 847 -56.