0 AGENIA NAIONAL DE CONSULTAN AGRICOL OFICIUL JUDEEAN DE CONSULTAN AGRICOL CARA-SEVERIN Creterea… [622604]
0 AGENIA NAIONAL DE CONSULTAN AGRICOL
OFICIUL JUDEEAN DE CONSULTAN AGRICOL CARA-SEVERIN
Creterea Albinelor
2007
1 CUPRINS
1.
………………………………………………………………………………3
1.1.DESPRE APICULTURA , ALBINE , MIERE , STUPI SI STUPARI………………………………………………4
1.2. ANATOMIA ALBINEI………………………………………………………………………………………………….9
1.3. FIZIOLOGIA ALBINEI………………………………………………………………………………………….12.
2.
………………………………………………………………………………………14
2.1. ÎNMULTIREA FAMILIILOR DE ALBINE…………………………………………………………………………..16
2.2.VIATA FAMILIEI DE ALBINE………………………………………………………………………………………..20
2.3. ACTIVITATEA , CUIBUL SI HRANA ALBINELOR ……………………………………………………………….21
2.4.CRESTEREA MATCILOR IN STUPINA…………………………………………………………………………….22
3
……………………………………………………………………………………………………………………….25
3.1.STUPUL ORIZONTAL…………………………………………………………………………………………………25
3.2.STUPUL VERTICAL…………………………………………………………………………………………………..25
3.3.STUPUL MULTIETAJAT………………………………………………………………………………………………26
4. …………………………………………………………………………………………………………………..28
4. 1. BACTERIOZE……………………………………………………………………………………………………………………………..28
4.2. MICOZE………………………………………………………………………………………………………………………………………30
4.3.PROTOZOOZE…………………………………………………………………………………………………………………………….31
4.4.VIROZE…………………………………………………………………………………………………………………32
4.5.PARAZITOZE……………………………………………………………………………………………………………………………….35
4.6.BOLI NECONTAGIOASE……………………………………………………………………………………………………………….37
5.
………………………………………………… ………….…….38.
6.
…………………………………………………………………………………………………………41
7.
……………………………………………………………………………………………………………..42
7.1.MIEREA………………………………………………………………………………………………………………….42
7.2.APILARNILUL………………………………………………………………………………………………………….43
7.3.CEARA…………………………………………………………………………………………………………………..43
7.4.LPTIORUL DE MATC…………………………………………………………………………………………….44
7.5.POLENUL……………………………………………………………………………………………………………….44
7.6.PROPOLISUL…………………………………………………………………………………………………………..44
7.7.VENINUL………………………………………………………………………………………………………………..44
8.
…………………………………………………………………………………….45
9.
…………………………………………………………………………………………….46
9.1.LUCRARI DE VARA IN STUPINA – VALORIFICAREA CULESURILOR………………………………………46
9.2.LUCRARI DE TOAMNA IN STUPINA……………………………………………………………………………….48
9.3.LUCRARI DE IARNA IN STUPINA………………………………………………………………………………….52
10. ………………………………………………………………………………………………………………………53
10.1.ARBUTI MELIFERI……………………………………………………………………………………………………………………..56
10.2.ASIGURAREA BAZEI MELIFERE – CULTIVAREA FACELIEI………………………………………………….59
11.
……………………………………………………………………………………………….61
12
…………………………………………………………………….62
13.
………………………………………………….64
13.1. SIROPUL DE ZAHAR (UZ APICOL)………………………………………………………………………………64
13.2.SERBETUL DE ZAHAR (UZ APICOL)………………………………………………………………………..65
13.3. PASTA DE ZAHAR PUDRA SI MIERE……………………………………………………………………….66.
14.
………………………………………67
15.MANAGEMENT IN APICULTURA……………………………………………………………………………………68
16. BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………………….
2 CUVÂNT ÎNAINTE
Acest lucrare reprezint o selecie de materiale de specialitate i articole, scrise de diferii
specialiti în domeniu i care reprezint un scurt documentar despre albine, apicultur, produsele
apicole, bolile i duntorii albinelor, lucrrile ce se efectueaz într-o stupin i multe alte
informaii pe care le-am considerat importante pentru activitatea oricrui apicultor, fie el începtor
sau profesionist.
În calitate de consultant agricol am considerat c este necesar s vin în sprijinul celor care
vor s înceap o afacere în domeniul apiculturii cu informaii cu caracter tehnologic de cea mai
bun calitate, întrucât apicultura este i va fi o activitate profitabil, mai mult decât o ocupaie sau
un hoby de sfârit de sptmân.
Agenia Naional de Consultan Agricol, prin Oficiul Judeean de Consultan Agricol
Cara-Severin are datoria s sprijine i s îndrume pe apicultori în demersurile lor de a face pasul
de la gospodria individual, de la stupina familiei la ferma familial cu caracter commercial,
modern i profitabil, cu care apicultorul s poat intra pe piaa european a produselor apicole,
fie individual, fie prin intermediul formelor associative din care el va face parte, mai devreme sau
mai târziu, reuind astfel s prospere i s contribuie la dezvoltarea societii româneti i
europene.
CE SUNT ALBINELE?
Albinele sunt insecte poichiloterme cu aripi din ordinul Hymenoptera, familia Apide,
specia Apis mellifera , intrand în categoria insectelor sociale poliforme. Necesitatea de a se aduna
in grup, se datoreaza organismului lor, care prin el insusi nu poate sa dea insectei izolate
posibilitatea de a-si pastra temperatura proprie care sa-i asigure supravietuirea. O albina izolata de
colonie este asemenea unei celule dintr-un organism; ea nu poate activa decat impreuna cu alte
albine, indiferent daca are la dispozitie cea mai buna hrana. Din aceasta cauza, albinele care raman
dupa plecarea de pe o vatra provizorie cauta alte albine cu care se asociaza în vederea continuarii
vietuirii.
Privind cei trei factori principali care formeaza integritatea unei colonii: albinele lucratoare,
matca si trantorii, colonia poate fi luata ca un tot biologic unitar, atat viata colectiva cat si cea
individuala fiind calauzita de reflexe neconditionate instinctuale, innascute, care nu se schimba
niciodata si sunt transmise ereditar.
Epuizarea mai grabnica sau mai tarzie a organismului albinelor se datoreaza mai ales activitatii de
crestere a puietului. In cazul în care activitatea de crestere a puietului inceteaza pe timpul verii din
diferite cauze, durata de viata a albinelor se mareste, acestea adaugandu-si o rezerva de materii
proteice ce contribuie la formarea corpului gras.
Modul de hranire specific albinei se bazeaza pe schimburile de hrana dintre albine. Asa se explica
de ce o albina izolata moare, fiind lipsita, printre altele, de anumite elemente vitale, pe care numai
viata de colonie le poate avea.
Succesiunea si repartitiile muncii în stup sunt impuse în functie de varsta albinelor si de
necesitatile de moment ale coloniei. Albinele comunica intre ele prin intermediul dansurilor,
ultrasunetelor si mirosurilor eliminate cu ajutorul glandei Nasanoff (glanda odoranta ce serveste la
identificarea albinelor aceluiasi stup).
3
1. IMPORTANA APICULTURII
Apicultura (apis = albina, cultura = cultivare) este tiina care studiaz viaa, creterea i
îngrijirea albinelor, în scopul obinerii i folosirii produselor apicole i al polenizrii culturilor
agricole (DEI). Ca ramur a agriculturii, se bazeaz pe instinctul albinelor de a depozita rezerve
hran peste necesarul de consum, rezerve care sunt folosite de apicultor.
Pe meleagurile noastre apicultura s-a impus ca ocupaie înc din cele mai vechi timpuri. Mrturii
în aces sens avem începând de la Herodot. Astzi, apicultura are nu numai o importan
economic, ci i una ecologic i social. Dac la începuturi apicultura era practicat în mare parte
pentru avantajele de natur economic, astzi ea a cptat noi semnificaii în contextul globalizrii.
Cercetri recente au artat c albinele au un rol deosebit în meninerea unui echilibru ecologic
stabil, mai întâi datorit faptului c prin polenizare asigur perpeturarea nenumratelor specii de
plante care se constituie ca hran pentru celelalte vieuitoare din lanul trofic, iar în al doilea rând
prin aceea c albinele se constituie în senzori ai polurii, produsele rezultate în urma activitii lor
coninând noxele prezente în mediu pe o raz de cca. 3 km în jurul stupului.
Importana social a apiculturii provine din faptul c ofer un mod relaxant de petrecere a
timpului, în aer liber.
Albinele sunt insecte sociale dintre cele mai evoluate, ceea ce înseamn c realizeaz în
comun o serie întreag de activiti necesare supravieuirii speciei: creterea urmailor, adunarea i
prelucrarea hranei etc. comportându-se în acest fel asemenea unui organism. Familia de albine este
format din matc, albine lucrtoare i trântori, împrire care este responsabil i de diviziunea
muncii în cadrul familiei.
Datorita capacitatii de a se adapta la diferite conditii de clima si vegetatie, albinele s-au raspândit
pe tot Pamântul. Adaptarea la condiii de clim diverse a dus la împartirea lor pe rase. În conditiile
de clima si vegetatie specifice tarii noastre s-a format rasa Apis mellifera carpatica, albina
româneasc carpatin. Ea este foarte bine adaptat condiiilor de clim i cules din ara noastr,
calitile ei principale fiind:
· este foarte prolific;
· are o slab predispoziie la roire.
Particularitatea care face albinele s fie atât de utile omului este aceea c
acumuleaz hran peste necesarul de consum, surplus pe care acesta îl valorific.
Prin faptul ca asigura polenizarea plantelor, albinele au un rol deosebit în pastrarea
echilibrului ecosistemelor. Astzi, albinele sunt folosite nu numai pentru producia
direct (miere, polen etc.) dar i pentru beneficiile care pot fi obinute în agricultur
prin polenizare. Se afirm chiar c prin polenizare se obin beneficii de 30 de ori mai
mari decât prin valorificarea produciei directe. Muli agricultori îi instaleaz
stupiîn solarii pentru a obine producii sporite.
4
1.1.DESPRE APICULTURA , ALBINE , MIERE , STUPI SI STUPARI
Organizarea unei stupine
!
"
#
$
%&'
(
)
'&*
#
'+
%,%-"
!
'.
/.+ '.+
$
&
%0&'.+ ,..
'&*+
&
%
*&0
%&'+
1
#
"
$
2
!
!
"
"
1
)
3
5 !
)
)
)
3
)
4&,
0&- &
50+
6
"
(
6
7
(50.&5,….
!
8
9
6(
"
&
)
$
5%.&50. !
"
:
(
$
"
2!
9
&
(
8
"
$
6
29
&
"
:
&
"
(
2
)
&
)
"
!
(
; ;
'.&'0
<
0&-+ 3
'..
,&
6 5.
+
"
1
)
1
"
"
6(
5&%)
6
16
)
; ( ;
%&'
(
(
'..
"
9
!
5&5..
$
=
)
=
5..&'..
5%..&5'..
<
'..
-.. "
<
)
!
16 "
!
16
! "
"
!1
222
7
1.2. ANATOMIA ALBINEI
Capul (Fig. 1) este centrul unde se proceseaz informaiile vizuale, gustative i olfactive.
Fig. 1
Cele mai importante pri componente ale capului sunt :
Antenele (fig. 2). În stare slbatic albinele triesc în scorburile copacilor iar în stare domestic ele
triesc în stupi. Atât într-o situaie cât i în alta lumina nu ptrunde prea mult în interiorul stupului.
Din acest motiv mirosul i atingerea sunt mult mai importante în interiorul coloniei decât vzul.
Fig. 2
Antenele albinelor situate de o parte i de alta a capului conin mii de senzori, unii specializai
pentru atingere (receptori mecanici), unii pentru miros iar alii pentru gust. Ele sunt fixate la baz
printr-o membran într-un cu din cuticula capului numit soclu. Partea mai lung ce alctuiete
baza antenei se numete scapus i adpostete organul lui Johnston ce are rol în echilibrul corpului.
Scapus-ul este continuat de pedicel i flagel (bici). Pe flagel sunt localizate urmtoarele organe de
sim:
· pentru pipit: peri tactili;
· pentru gust: conuri chimioreceptoare;
· pentru miros: plcue perforate, unele pentru modificri de temperatur, altele pentru
concentraia de acid carbonic din aer;
Nota Bene: Se considera c albinele nu pot s aud deoarece nu au organe de auz sensibile la
presiune aa cum au oamenii. Din acest motiv cercettorii nu puteau explica modul prin care
lucrtoarele puteau totui percepe bâzâitul dansului altor lucrtoare. Cu ceva timp în urm s-a
8 descoperit c albinele pot într-adevr "auzi" sunete generate în apropierea lor cu ajutorul unor
periori mecano-receptori de pe antene. Aceast decoperire a ajutat la construirea unuei albine
robot care poate fi programat printr-un computer s danseze în interiorul stupului ghidând astfel
lucrtoarele într-o anume locaie.
Ochii. Albinele au doi ochi compui care ocup o mare parte a suprafeei capului dând
posibilitatea albinei s vad cu o deschidere de aproape 180 grade. Fiecare ochi este alctuit din
celule individuale – omatidii: corespunztor lor pe suprafaa acoperit de cuticul se observ mici
faete hexagonale. Marginile acestora sunt opace, dar suprafeele centrale sunt transparente i au
funcie de lentile. Zonele opace ale lentilelor sunt acoperite de periori. Fiecare omatidie este
compus din multe celule de obicei incluzând elemente de focalizare a luminii (lentile i conuri) i
celule fotosensibile (celule retinale). Lucrtoarele au circa 3.500 – 5.500 omatidii îns trântorii au
un numr de 7.000 – 8600 probabil pentru c acetia au nevoie de abiliti vizuale mai bune în
timpul împerecherii. Ca la majoritatea insectelor, ochii albinelor nu sunt proiectai pentru imaginii
de înalt rezoluie, aa cum sunt ai notri, imaginea creat de ei fiind mai mult un mozaic. Totui ei
sunt mult mai buni decât ochii notri la detectarea micrii. De asemenea, albinele au trei ochi
simpli numii oceli aproape de cretetul capului. Ocelii sunt ochi simpli care ofer informaii
despre intensitatea luminii.
Piesele bucale. Albinele au o gur compus (Fig. 3) care ajut la mestecare i sugere.
Fig. 3
· labrul: sau buza superioar (anterioar) este o mic pies mobil care închide cavitatea
bucal anterior;
· mandibulele: sunt "dinii" pereche (dei mandibulele albinelor nu au dini spre deosebire de
alte insecte înrudite) care servesc la malaxarea cerii, curarea sau mucarea altora.
Mandibulele au câte un an ce permite scurgerea produselor provenite de la glandele
mandibulare. Mandibula mtcii are un pinten foarte bine conturat.
· proboscisul (trompa) este compus din:
o maxile i
o labium
Proboscisul contribuie la sugerea nectarului din flori. Specialitii consider c lungimea
proboscisului (trompei) este elementul cu ajutorul cruia se apreciaz capacitatea productiv a
albinei. De obicei, trompa are în jur de 5 – 7 mm.
Organele interne ale capului. Principalele organe interne ale capului sunt creierul i ganglionii
subesofagieni. Creierul albinei este unul destul de sofisticat. Lobii optici ocup o suprafa
important acetia ocupându-se cu receptareai impulsurilor de la cei doi ochi compui. Lobii
antenelor culeg informaii de la antene.
Tot înuntrul capului se afl organe endocrine cât i exocrine.
9
Abdomenul este alctuit din ase inele la matc i lucrtoare i apte inele la trântor. Inelele
evolueaz astfel din cele 10 segmente ale larvei din care cauz abdomenul albinei adulte const din
10 segmente.
· primul numit i propodeum este sudat la torace;
· urmtoarele ase se disting foarte bine fiind vizibile;
· al optulea se afl în interiorul celui de-al aptelea i are rolul de a susine acul;
· al noulea formeaz plcile acului;
· al zecelea formeaz anusul.
Segmentele abdominale sunt alctuite dintr-un tergit, un sternit i dou pleure. Cele ase inele
abdominale sunt telescopate i unite între ele printr-o membran segmentar din care cauz
abdomenul are o mare capacitate de distensie.
Seciunea longitudinal pune foarte bine în eviden diversele pri componente ale corpului
albinei.
Complexa alctuire a albinei arat de cât specializarea este nevoie pentru înfptuirea unor
activiti în aparen simple.
10 1.3. FIZIOLOGIA ALBINEI
Sistemul digestiv (Fig. 1)
Hrana albinelor const din alimente energetice precum nectarul, mana i uneori zahrul, zaharuri
simple i complexe, acizi organici i alimente plastice (polen). Într-un an de zile o familie consum
aproximativ 100Kg nectar i 30-50 Kg polen. Polenul este consumat prin digestie în gu i
intestin. Hrana glucidic este folosit pentru producerea cldurii, funcionarea muchilor i la
alctuirea rezervelor grase. Polenul (hrana proteic) este necesar doicilor la alimentarea larvelor i
mtcii.
Fig. 1
Prile componente ale sistemului digestiv sunt:
· intestinul anterior este compus din:
o faringe (cibarium) cu rol de pomp de nectar;
o esofag care continu cu gua i proventriculul ce are rol de supap între intestinul
superior i cel mediu i care triaz polenul din nectar;
· intestinul mediu este poriunea înuntrul creia are loc digestia polenului i nectarului;
· intestinul posterior este format din:
o intestinul subire;
o punga rectal la captul creia se afl anusul.
Sistemul respirator este alctuit din tuburi traheene i saci aerieni. Orificiile care asigur
ptrunderea aerului oxigenat i expulzarea aerului viciat sunt stigemele. Traheele sunt foarte
ramificate i permit alimentarea direct cu oxigen a celulelor.
Traheele sunt nite tuburi rigide formate din cuticul fin, chitinizat, cu întrituri de chitin
helicoidale în interior (tenidii) care menin în permanen traheea deschis. Traheele se divizeaz
în tuburi cu diametrul din ce în ce mai mic pân ce în final traheolele se deschid în celule. În
corpul albinei exist o serie de saci nepereche sau perechi care sunt dilataii ale traheelor primare.
Sacii sunt dispui astfel:
· cap: 5 saci (1 cefalic, 2 cefalici superiori i 2 mandibulari);
· torace: 7 saci (1 toracic ventral anterior, 1 ventral posterior, 2 ventrali laterali, 2 dorsali
laterali i 1 scutelar);
11 · abdomen: 3 saci (1 abdominal supero-anterior i 2 abdominali laterali).
Stigmele sunt în numr de 10 perechi: dou perechi toracice i opt perechi abdominale, dintre care
una pe propodeum, ase pe inelele urmtoare i una pe al 8-lea care este nefuncional. Stigmele
toracice se deschid direct la exterior. Prima pereche se deshide într-o mic excavaie în
depresiunea mesotoracelui, mascat de un lob al protergitului. În aceast excavaie se adpostesc
acarienii Acarapis woodi. Stigmele abdominale se deschid într-o camer numit atrium.
Sistemul muscular
Aproape toi muchii sunt striai, cu excepia muchilor direcia ai zborului. Majoritatea muchilor
sunt legai de producerea unor micri ale corpului i sunt legai de chitina scheletului fie direct, fie
prin intermediul unor tendoane. Organele interne au propria lor musculatur..
Musculatura aripilor este cea mai important. Muchii direci ai zborului sunt foarte puternici
putând mica aripile de 190 de ori pe secund. Muchii indireci permit transformarea micrilor
verticale ale aripilor, printr-o aciune transversal în micri helicoidale care produc deplasarea
propriu-zis a albinei prin aer.
Sistemul circulator este foarte simplificat i este compus din: inim, aort i lacune de
hemolimf. Funcia sistemului circulator este aceea de a transporta substanele nutritive ctre
organele efectoare i de a evacua deeurile din organism. Circulaia se realizeaz prin inim i
aort care alctuiesc un tub relativ continuu, în partea dorsal, i anume dinspre partea poosterioar
ctre cea anterioar, pân la cap, de unde se continu cu o circulaie lacunar prin cavitatea
corpului cu ajutorul diafragmelor ventral i dorsal
Sistemul neuro-endocrin este alctuit din celule neurosecretoare izolate, localizate în creier care
elibereaz hormoni ce activeaz glandele endocrine.
Hormonii sunt secretai de:
· glandele prototoracice care secret ecdisonul sau hormonul npârlirii.
· glandele retrocerebrale:
o corpora cardiaca – situate în apropierea aortei primesc i stocheaz secreiile
cerebrale pe care ulterior le elibereaz în hemolimf;
o copora allata – vecine cu corpora cardiaca, secret hormoni cu funcii diverse
(juvenilizant, gonadotrop i metabolic). Generic, produsul corpora allata este
desemnat ca hormon juvenil.
Sistemul nervos este, ca la majoritatea insectelor, ganglionar i scalariform.
Creierul este alctuit din 4 poriuni principale:
· protocerebrum – are rolul de a coordona impresiile vizuale ce provin de la aceli i ochii
compui;
· deutocerebrum alctuit din doi lobi;
· tritocerebrum care d natere unui nerv frontal i unui nerv recurent care urmrete traseul
esofagului;
· ganglionul subesofagian;
· ganglioni toracici;
· 5 ganglioni abdominali, toi pereche i unii între ei printr-un cordon dublu.
Sistemul vulnerant sau acul cuprinde:
· ansamblul glandular format din dou glande:
o glanda acid ce const din dou tuburi subiri care se unesc înainte de a se deschide
într-un rezervor mare de venin;
o glanda alcalin sau lubrefiant.
12 · ansamblul motor cuprinde câteva plcue de chitin ale cror micri fac s avanseze acul
i s se descarce rezervorul de venin.
· ansamblul vulnerant sau acul propriu-zis este ataat ansamblului motor printr-o pereche de
brae curbate chitinoase. Acul este format din prelungirea lanetei – o pies rigid i goal la
interior, terminat ascuit, având pe faa inferioar dou anuri în care alunec stileii.
Laneta i stileii alctuiesc împreun un canal prin care se scurge veninul. Stileii sunt
terminai cu nite creste, ca un harpon i sunt strbtui de canalicule prin care veninul este
dirijat din canalul principal ctre rana provocat de lanet.
Aparatul reproductor :
· aparatul genital al mtcii const din patru pri principale:
o organe generatoare – dou ovare;
o organe conductoare – dou oviducte laterale;
o un oviduct median i cavitatea vaginal;
o organe anexe – spermateca, cu glanda în Y;
o organe de acuplare – camera acului sau bursa copulatrix.
Fiecare ovar este alctuit din aproximativ 150-180 tuburi ovariene sau ovariole care se deschid
într-un oviduct lateral. Oviductele laterale se contopesc formând oviductul median care dilatându-
se formeaz cavitatea vaginal, separat în dou de un pliu mucos aflat sub orificiul canalului
spermatecii. Spermateca este o sfer în care se înmagazineaz spermatozoizii depui de trântori în
curusul împerecherii. Pe ea se afl gland Y al crei rol este de a activa spermatozoizii aflai în
repaus în spermatec. Peretele spermatecii este acoperit de o reea foarte dens de traheole.
Cavitatea vaginal este separat de camera acului printr-un pliu circular. De fiecare parte a
deschiderii vaginului se afl dou caviti – bursele copulatoare.
Dup împerechere ovarele se dezvolt foarte mult tuburile ovariene fiind capabile sa elaboreze
celule germinative din care se dezvolt ovulele care evolueaz pân la stadiul de ou.
· aparatul genital al trântorului cuprinde:
o 2 testicule;
o 2 canale deferente;
o 2 vezicule seminale;
o 2 glande mucoase;
o canalul ejacululator;
o bulbul cu lob penat.
Cele dou testicule sunt situate pe partea superioar a abdomenului, de form aproximativ
triunghiular. Sunt alctuite din fascicule de tuburi seminifere (~270 pentru fiecare testicul). La
baza testiculului, testiolele se deschid în canalul deferent care apoi se deschide în vezicula
seminal. Pereii veziculei elaboreaz lichidul seminal care are rolul de a hrni i întreine
spermatozoizii. Cele dou vezicule se deschid la baza a câte unei glande mucoase care se contin
în canalul ejaculator i care se termin în bulbul penisului. Ca aspect, bulbul penisului este
musculos i globulos i este situat în dreptul segmentelor abdominale 6-7.
La ecloziune, masculii au testicule nefuncionale i de dimensiuni mici. Spermatidele migreaz
prin canalul deferent, se aglomereaz în veziculele seminale unde, cu capul ancorat în peretele
veziculelor, se maturizeaz i se transorm în spermatozoizi. Spermatozoizii ating maturitate
13 CICLUL DE VIA
Albina se înmulete prin ou. ele au culoare alb i sunt ca nite bastonaede 1,4 pân la 1,6 mm,
curbate înspre partea dorsal i rotunjite la capete. Unul din capete este mai gros i de aici se va
forma capul viitoarei albine. Cellalt capt ader la baza celulei. La câteva ore de la depunere în ou
se formeaz embrionul. Dup trei zile eclozeaz larva prin ruperea foielor embrionare. Larva
crete foarte rapid ajungând s ocupe toat celula. Dup 4 npârliri larva începe s-i ese coconul
i trece apoi prin fazele de prenimf i nimf. În ziua a noua, coconul este acoperit cu un cpcel
de cear. De aici va iei apoi albina.
2. CRETEREA ALBINELOR
Creterea albinelor este o activitate sistematic. Apicultorul trebuie s in cât mai bine evidena
activitii i evoluiei familiilor de albine, de obicei ajutându-se de un jurnal, deoarece neefectuarea
la timp a lucrrilor de întreinere poate duce la pierderea stupilor. Este bine ca în acest jurnal s se
in i evidena produselor apicole rezultate cci cu cât mai multe informaii despre un stup, cu atât
e mai uor de prevzut evoluia lui viitoare.
Lucrrile pe care apicultorul trebuie s le efectueze în stupin trebuie s se sincronizeze cu ritmul
activitilor pe care albinele le desfoar în funcie de anotimp.
Primvara stuparul trebuie s fac un diagnostic asupra strii familiilor i s aprecieze starea în
care acestea au ieit din iernat. Când temperatura exterioar trece de 12°C albinele încep zborul de
curire. Pentru stimularea zborului de curire se administreaz ap cald îndulcit în care se
adaug sare în concentraie de 0,5g/litru. În cazul familiilor slabe se recomand hrnirea lor cu
sirop de zahr sau alte suplimente.
Activitatea de var începe odat cu înflorirea salcâmului, moment în care poate pleca în cules
pastoral. În acest perioad albinele ies la cules i fac provizii importante de miere, polen etc. De
câte ori se impune, apicultorul poate extrage mierea sau recolta polen i alte produse. Tot acum
acesta poate s-i sporeasc numrul familiilor de albine prin roire natural sau artificial
(provocat).
Activitatea de toamn începe odat cu încetarea culesurilor din timpul verii i presupune
înlocuirea mtcilor necorespunztoare, înlocuira fagurilor cu defecte, reducerea spaiului din stup
pentru pstrarea cldurii, completarea rezervelor de hran etc.
Iarna stuparul intervine foarte puin în viaa familiei de albine, de obicei mulumindu-se s
controleze starea lor prin ascultarea stupilor.
14
2.1. ÎNMULTIREA FAMILIILOR DE ALBINE
'0&*.
-&,#
!
"
3
&
"
"
"
5*&
%5&
#
$
"
&
)
'
"
!
)
)
(
Roirea artificiala
)
6
&
"
(
!
!
!
"
#
$
%
Ou
Larva
Larva capacita,prenimfa,nimfa 3
5 1/2
7 1/2 3
6
12 3
6 1/2
14 1/2
Total zile 16 21 24
15
(
"
&"
(
(
&
(
6
&
$
5+
%&'
,+
50&%.
6
(
5%&54
6
"
$
"
1
$
6(
(
8
%
"
3
"
&
&'
!
"
)
"
(
&
$
;
;
"
16 &
&
9
5.
4
)
#
)
(
)
&
&
&
)
$
(
(
)
$
&
&
"
"
%*
$
"
&
"
8
5..>
!
!
"
*
$
"
"
'..
"
5<5
5<%
Roirea naturala
!
17
"
3
9
55&50$
$
&
&
"
"
$
%&'
&
8
(
&
!
)
Ingrijirea roiurilor
$
"
!
.,&5+
5.&5%+
)
&3
&
"
"
&
)
&
&
(
"
(
)
)
"
18 2.2.VIATA FAMILIEI DE ALBINE
5….
*….&,….
5%&5*
(
5..
#
6
$
%.&%0
%0.&%,.
)
"
50&54
%..
&
!
!
)"
$
!
)
5…
!
)
)
"
%'
"
*
7
"
%…
<
)
'&* )
3
;
;
(
$
5&'
(0.>
,
$
&
/&
"
%
19
!
#
6
6
?
6
5'
"
9
"
5*
#
"
(
"
;
)
;
!
-&5.+
%'
$
%.
(
50
9 "
5&%
'&
5'
"
"
-&
5%&
"
' #
(
5%&5,
5,
%5&
$
%.
8
" (
!
0*
5.&5%
-0
55&5%
"
%.&
%0
5.&%5
! "
!
$
"
"
20 2.4.CRESTEREA MATCILOR IN STUPINA
$
;
;
"
;
;
9
6(
'&*
9
"
*
"
*
!
( "
$
6
; ;
6
222
!
(
"
)
)
+,
*
"
*
!
"
;
;
)
)
-
./0
!7
!
"
)
4&, (
9
"
3
)
&
(
)
)
:
&
)
"
"
21
1
(
;
;# "
@
"
A
"
0.
&
50&%.
&
&
& 5.
%
=
8
)
& *&0
&
"
&
$
#
(
(
"
&
50
50
)
)
8
)
)
#
&
'.
&
)
&
6
!
"
"
& 5.&5%
"
& (
=
(
"
'&
*
"
&
&
"
"
&
&
=
=
&
"
(
5&%
22
&
$
)
&
*&0
)
"
&
5&% "
$
)
1.
"
!
&
(
*
"
&
4
*
%5
$
5.&55
" :
"
2
"
;
" ;
)
3
)
5&%
"
!
)
$
"
&
'
& "
=
&
4&,
"
&
&
"
5-&
&
"
"
50&%.>
& "
)
"
&
9
"
&
"
$
"
)
23 3 TIPURI DE STUPI
3.1.Stupul orizontal
Caracteristici principale:
· are capacitatea de 20 de rame Dadant i poate adaposti doua familii de albine;
· ramele sunt asezate perpendicular pe urdini ( în pat rece);
· fundul stupului este solidar cu corpul acestuia;
· urdiniul este amplasat pe una din laturile lungi ale stupului;
· are aerisiri amplasate pe laturile scurte ale capacului i sunt acoperite cu plasa de sârma;
· dac în stup locuiesc dou familii separarea lor se face printr-o diafragma separatoare;
Confecionare:
· Fundul stupului este fix i e realizat din scânduri de 20 mm încheiate în fal pe direcia
lungimii stupului i are pe partea posterioar dou ipci de suport (30x50x516 mm);
· Corpul stupului este fcut din scânduri de 24 mm, cu pereii îmbinai în fal, încheiai cu
cuie. Pereii din fa i din spate au faluri care permit fixarea scândurilor de podior i a
ramelor. Dimensiunile sunt urmtoarele:
o pe exterior: 516x828x400 mm;
o pe interior: 450x780x380 mm.
· Capacul este rabatabil i are 919×605 mm.
· Podiorul este compus din 6 scânduri de 484x130x10 mm i se aeaz una lâng alta
deasupra ramelor.
· Ramele sunt în numr de 20 i au 435×300 mm la exterior i 415×270 la interior.
Avantaje:
· este uor de exploatat i de aceea se recomand începtorilor;
· asigur condiii optime de iernare atât în cazul adpostirii unei singure familii cât i în
cazul adpostirii a doua familii de baz sau a unei familii de baz si a unei familii
ajuttoare;
· are capacitate util mare;
· e simplu de construit;
· asigur o ventilatie optima;
· permite creterea mtcilor ajuttoare lâng familia de baz.
Dezavantaje:
· are greutate mare;
· spatiul este limitat în conditiile dezvoltrii maxime a familiilor de albine (randament
sczut);
· volumul mare de timp ocazionat de lucrul cu rama pentru verificarea cuibului;
· curatarea greoaie a fundului de stup în sezonul rece;
· nu permite aplicarea tehnologiilor moderne de stuprit intensiv;
· nu se preteaz stupritului pastoral.
3.2.Stupul vertical
Caracteristici principale:
· capacitatea corpului este de 10 rame Dadant care pot fi aezate în pat rece sau cald (paralel
cu urdiniul);
· elementele stupului sunt independente între ele i sunt fixate prin tije metalice;
· urdiniul poate fi amplasat pe latura scurt sau lung a corpului.
Confecionare:
24 · Fundul stupului se folosete pe ambele pri astfel c înlimea urdiniului poate fi de 18
mm în timpul culesului i 8 mm iarna. Scândura de zbor este detaabil i poate fi folosit
la închiderea urdiniului
· Corpul stupului este compus din 2 perei laterali de 25 mm grosime i ali doi de 33 mm.
Laturile exterioare au dimensiunile de 524x436x312 mm iar cele interioare de
450x386x312 mm. Interiorul are de o parte i de alta faluri care permit suspendarea
ramelor iar în exterior exist scobituri care uureaz manipularea stupului.
· Magazinele sunt asemntoare corpului, diferena constând doar în înalime: 175 mm.
· Capacul este prevzut cu deschideri pentru ventilaie.
· Podiorul este reversibil, pe o parte este plan iar pe cealalt prezint un spaiu de 5 mm.
· Ramele au dimensiunile de 435×300 mmla exterior i 415×270 mm la interior pentru corpul
stupului i 435×162 mm la exterior i 415×134 mm la interior pentru magazin.
Avantaje:
· productivitate ridicat datorit condiiilor asemntoare celor naturale (dezvoltarea pe
vertical) i datorit posibilitii de mrire a capacitii de producie prin adaugarea de
magazine;
· mierea din magazine are calitate superioar;
· economie de timp întrucât se lucreaz cu corpul stupului i nu cu rama;
· faciliteaz formarea ghemului de iernat sub form de sfer iar albinele încep s cldeasc
fagurii mai devreme primvara;
· mierea se extrage fr deranjarea cuibului.
Dezavantaje:
· necesit efort în cazul pregtirii pentru transport;
· în timpul culesului cuibul are tendina de a se bloca motiv pentru care trebuie verificat mai
des.
3.3.Stupul multietajat
Caracteristici principale:
· toate elementele stupului sunt independente unele fa de altele;
· spaiul productiv poate fi mrit prin suprapunerea unui numr mare de corpuri;
· ramele se aeaz în pat rece;
· capacitatea corpurilor este de 10 rame.
Confecionare:
· Fundul stupului este mobil i reversibil i are grosimea de 20 mm, limea la exterior de
420 mm, lungimea de 550 mm.
· Corpul stupului se compune din 3 pri identice, fiecare parte cu dimensiunile
490x420x245 mm la exterior i 450x380x245 mm la interior. Pereii au grosimea de 20 mm
i sunt încheiai la capete cu cepuri. Pereii laterali au un orificiu de 10 mm prin care se
introduc tijele pentru fixarea corpurilor. Primul corp st pe fundul stupului.
· Magazinele sunt asemntoare corpului i au dimensiunile la exterior 490x420x172 mm,
iar la interior 450x380x172 mm..
· Capacul este telescopic, dimensiunile interioare fiind identice cu cele exterioare ale
corpului pe care îl îmbrac, iar dimensiunile exterioare 534x463x101 mm i e acoperit cu
tabl zincat.
· Podiorul este confecionat din scânduri de 10 mm i e încadrat de o ram cu înlimea de
30 mm.
25 · Rama de ventilaie este o ram obinuit peste care se întinde o plas de sârm cu ajutorul
creia se realizeaz aerisirea stupului.
· Tijele de fixare sunt confecionate din oel cu diametrul de 7,5 mm, au o lungime de 991
mm i sunt prevzute cu filet în partea de sus, iar în partea de jos guri de 3,3 mm prin care
se introduc nite sigurane de fixare
· Ramele au dimensiunile de 435×230 mm la exterior i 415×202 la interior pentru cuib i
468×162 mm la exterior i 415×134 mm la interior pentru magazin.
Avantaje:
· are un volum util mare, spaiul putând fi uor de variat în funcie de condiii;
· se obine o miere de calitate superioar datorit ramelor mici ce pot fi completate rapid de
albine;
· imit condiiile naturale de dezvoltare a familiei de albine;
· are productivitate ridicat;
· este uor transportabil deci practic în culesul pastoral.
Dezavantaje:
· ghemul de iernare are form de elips i determin un consum mai ridicat de hran pe timp
rece.
4. 1. BACTERIOZE
Loca american este o boal infecto-contagioas produs de Penibacillus larvae.
Categoria afectat: larve în stadiul de puiet cpcit.
Semne clinice:
· moartea larvelor dup cpcire constatat prin deformarea cpcelelor;
· cpcelele sunt adâncite i perforate, de culoare maro-închis ctre negru;
· aspectul neuniform, cu aspect împrtiat, a puietului;
· consistena vâscoas a larvelor moarte care au un miros greu de clei de tâmplrie i sunt de
culoare cafeniu închis;
· aderena larvei moarte la pereii celulei iar încercarea de extragere cu un b de chibrit,
coninutul se întinde sub forma unui filament.
Diagnostic:
· prezumtiv – pe baza semnelor clinice;
· cert – în laborator pe probe de fagure cu puiet suspect (15×20 cm);
· difereniat – fa de loca european, puiet în sac i viroze.
Perioada de manifestare: septembrie – octombrie, dar i în restul sezonului activ.
Tratament:
· Locamicin 80 – 100 g prin prfuirea fagurilor i albinelor. Tratamente la 3 – 4 zile. Altele
dou la 5 – 7 zile i/sau 1 kg de Locamicin/litru sirop, 250 ml/stup;
· Oxitetraciclin (teramicin) 0,5 – 0,75 g / litru de sirop, câte 250 – 500 ml. Se pot aplica 4 –
5 tratamente la 4 -5 zile;
· Negamicin, eritromicin.
Combatere: se îndeprteaz fagurii cu puiet afectat în faz incipient i se vor topi într-un loc
izolat. Se vor trata toate familiile de albine din stupin. Se va efectua un tratament preventiv i în
primvara anului urmtor.
Atenie: Boala trebuie declarat.
26 Loca european este o boal infecto-contagioas produs de Bacillus alvei, Streptococcus
apis, Bacillus orphaeus, Bacterium eurydice.
Categoria afectat: larve în stadiul de puiet necpcit.
Semne clinice:
· larvele nu ader la peretele celulelor i au un miros acru, oetit sau uor aromat;
· puietul este dispus neuniform în form de pâlcuri cu goluri în punctele atacate;
· larvele au aspect transparent i îi schimb culoarea din alb-sidefiu în galben i la final
maro închis;
· în fazele avansate ale bolii, dup 10 – 20 zile larvele se dezhidrateaz i se transform în
solziori de culoare cenuiu-brun care stau pe fundul celulelor.
Diagnostic:
· prezumtiv – pe baza semnelor clinice;
· cert – în laborator pe probe de fagure cu puiet suspectat (15×20 cm);
· difereniat – fa de loca american, puiet în sac.
Perioada de manifestare: în sezonul activ.
Tratament: Locamicin 80 – 100 g prin prfuirea fagurilor i albinelor. Tratamente la 3 – 4 zile.
Altele dou la 5 – 7 zile i/sau 1 kg de Locamicin/litru sirop, 250 ml/stup. Se poate folosi i
oxitetraciclina.
Combatere: se îndeprteaz fagurii cu puiet afectat în faz incipient i se vor topi într-un loc
izolat. Se trateaz întreaga stupin. Tratamentul se va efectua i în primvara anului urmtor.
Atenie: boala trebuie declarat.
Paratifoza sau salmoneloza este o boal infectecioas produs de Salmonella schotmulleri alvei.
Categoria afectat: albinele adulte.
Semne clinice:
· albinele au abdomenul mrit, diaree i paralizie;
· albinele sunt incapabile de zbor;
· depopularea stupului.
Diagnostic:
· cert – în laborator, prin examinarea a 30 – 50 albine muribunde;
· difereniat – fa de nosemoz, viroze i intoxicaii.
Perioada de manifestare: în sezonul activ.
Tratament: Oxitetraciclin 0,5 g / litru sirop în porii de 250 – 500 ml, 4 -5 administrri la interval
de 4 -5 zile.
Combatere: Se îndeprteaz i se ard albinele moarte de pe fundul stupului. Se dezinfecteaz
stupul.
Septicemia este o boal infectecioas produs de Pseudomonas apiseptica i are atât form
acut cât i cronic .
Categoria afectat: albinele adulte.
Semne clinice:
· albine moarte în faa stupului care se desfac în pri componente la cea mai mic atingere;
· albinele sunt incapabile de zbor sau prsesc stupul cu manifestri nervoase;
Diagnostic:
· prezumtiv – pe baza semnelor clinice;
· cert – în laborator prin examinarea probei de albine suspecte (30 – 50 albine vii sau
muribunde) prin examen bacteriologic din hemolimf i musculatura toracic;
27 · difereniat – se face fa de septicemiile produse de virusuri, rickettsii, nosemoza acut,
virozele cu simptomatologie nervoas i fa de intoxcaiile cu pesticide.
Perioada de manifestare: în sezonul activ.
Tratament: Oxitetraciclin 0,5 g / litru sirop în porii de 250 – 500 ml, 4 -5 administrri la interval
de 4 -5 zile.
Combatere: Se îndeprteaz i se ard albinele moarte de pe fundul stupului i din faa acestuia. Se
dezinfecteaz stupul.
Septicemia este o boal infectecioas produs de Spiroplasma apis.
Categoria afectat: albinele adulte.
Semne clinice:
· albine cu abdomen mrit;
· albinele sunt incapabile de zbor i au tremurturi musculare;
· albinele merg în jurul stupului i apoi mor;
Diagnostic:
· prezumtiv – pe baza semnelor clinice;
· cert – în laborator prin examinarea probei de albine suspecte (30 – 50 albine vii sau
muribunde);
Perioada de manifestare: în luna mai.
Tratament: Oxitetraciclin 0,5 g / litru sirop în porii de 250 – 500 ml, 4 -5 administrri la interval
de 4 -5 zile sau pân la dispariia semnelor clinice.
Combatere: Se îndeprteaz i se ard albinele moarte de pe fundul stupului i din faa acestuia. Se
dezinfecteaz stupul.
4.2. MICOZE
Ascosferoza (puietul vâscos) este o boal infecto-contagioas produs de micetul Ascosphaera
apis i care determin moartea larvelor de albine în primele dou zile ale stadiului de puiet cpcit.
Cu timpul, boala poate cuprinde puietul de lucrtoare i pe cel din botci.
Categoria afectat: puietul.
Semne clinice:
· larve mumificate la fundul stupului i în faa acestuia;
· neaderena larvelor la pereii celulelor;
· larvele infectate se înglbenesc, se deshidrateaz i au consistena cretei;
· celulele cu larve infectate sunt descpcite i se poate observa miceliul de culoare alb al
ciupercii;
· aspect de mozaic al fagurelui cu puiet.
Diagnostic:
· prezumtiv – pe baza semnelor clinice;
· cert – în laborator pe probe de fagure cu puiet suspect (15×20 cm);
· difereniat – fa de loca european, puiet în sac i puiet pietrificat.
Perioada de manifestare: în tot sezonul activ.
Tratament:
· Micocidin în doz de 80 – 100 g preparat prin împrtiere printre rame, peste larve i
albine. Tratamentul se repet de 3 ori la interval de 3 – 4 zile i altele 2 dup 5 – 7 zile.
Dac boala este într-un stadiu avansat, se administreaz i sirop de Micocidin 250 ml (1 kg
Micocidin / 1 litru ap);
28 · Codratin 20 g / 975 ml sirop sau 25 g / 975 g zahr pudr care se administrez prin pudrare
sau 25 g / 900 ml ap în care s-au dizolvat 100 g zahr. Intervalele de administrare la fel ca
la Micocidin.
Combatere: se îndeprteaz i se ard larvele de pe fundul i din faa stupului. Se topesc fagurii
puternic afectai. Stupul se dezinfecteaz.
Aspergiloza (puietul pietrificat) este o boal infecto-contagioas comun atât larvelor
cât i albinelor adulte produs de Aspergillus flavus, Aspergillus niger, Aspergillus fumigatus.
Categoria afectat: puietul, albinele tinere i adulte.
Semne clinice:
· incapacitate de zbor a albinelor adulte i prezint stri de agitaie, cad în faa stupului sau
fac micri dezordonate ale membrelor, segmentelor corporale i mandibulelor;
· albinele moarte au abdomenul i toracele de consisten tare;
· larvele mor la momentul cpcirii sau imediat înainte;
· în celulele necpcite apare o pânz de mucegai galben-verzui sau negru;
· zonele de fagure afectat se lrgesc formând insule de mucegai;
· larvele se deshidrateaz, sunt aderente la pereii celulei, sunt invadate de de un miceliu
galben-verzui i au consisten dur;
Diagnostic:
· prezumtiv – pe baza semnelor clinice;
· cert – în laborator prin examen microscopic i micologic;
· difereniat – fa de paralizii, intoxicaii i puiet vros.
Perioada de manifestare: în sezoanele reci i umede.
Tratament: Îndeprtarea fagurilor afectai..
Combatere: se îndeprteaz i se ard fagurii afectai i albinele moarte din stup. Stupul se
dezinfecteaz.
Atenie: Aspergiloza se poate transmite la om.
Melanoza este o boal micotic produs de Melanosella mors i atac mtcile determinându-
le sterilitatea.
Categoria afectat: mtcile.
Semne clinice:
· diminuarea pontei pân la încetare;
· dop de excremente în regiunea anusului.
Diagnostic:
· prezumtiv – pe baza semnelor clinice;
· cert – în laborator prin examen microscopic i micologic;
· difereniat – fa de sterilitatea mtcii produs de cauze neinfecioase.
Perioada de manifestare: în tot cursul anului.
Tratament: Îndeprtarea mtcilor afectate.
Combatere: Îndeprtarea mtcilor afectate.
29 4.3.PROTOZOOZE
Nosemoza este o boal produs de un protozoar numit Nosema apis care se localizeaz în
intestinul mijlociu al albinei . Boala este condiionat de factori favorizani precum: iernare
prelungit, miere de man, umiditate mare în stup, familii slabe. Cunoate dou forme: acut i
cronic.
Categoria afectat: albine adulte.
Semne clinice:
· uzura prematur a albinelor, depopularea stupului;
· pete de diaree pe speteze, faguri, pereii i fundul stupului;
· fecale diareice de culoare maronie cu miros urât, acru, eliminate ca un jet în timpul
zborului de curire i care se observ pe scândura de zbor, capac i faa stupului;
· albinele au abdomenul destins i moale i se deplaseaz cu greutate;
· albinele au aripile întinse, picioarele adunate sub torace, paralizeaz i mor.
Diagnostic:
· prezumtiv – pe baza semnelor clinice;
· cert – în laborator prin examinarea a 30 – 50 albine vii, muribunde sau moarte;
· difereniat – fa de amoebioz, intoxicaii acute i paralizii virale.
Perioada de manifestare: în cursul iernii i începutul primverii.
Tratament:
· Protofil 17 – 20 ml / 1 litru de sirop sau ceai medicinal sau 34 ml / 1 kg past de zahr;
· Ceaiuri medicinale precum suntoare, coada oricelului, ment, mueel, busuioc sub form
de infuzie (20 g plante / litru de ap) în care se adaug 1 kg zahr i zeama de la 1/2 lmâie
care se administreaz câte 250 – 500 ml de 4 ori la interval de 5 zile.
Combatere: Se îndeprteaz periodic, mai ales iarna i primvara, albinele moarte de pe fundul
stupului care se distrug prin ardere. Fagurii cu pete de diaree se refac i se face dezinsecia
întregului inventar apicol. Familiile afectate vor fi tranzvazate în stupi dezinfectai cu sod de rufe
(50 g / litru).
Atenie: Boala trebuie declarat.
Amoebioza este o boal produs de un protozoar numit Malpighamoeba mellificae. Boala este
condiionat de factori favorizani precum: carene alimentare, temperaturi sczute i exces de
umiditate în stup.
Categoria afectat: albine adulte.
Semne clinice:
· abdomen mrit;
· incapaticatea albinelor de a zbura;
· diaree sub form de jet;
· tulburri nervoase;
· tremurturi ale aripilor.
Diagnostic:
· prezumtiv – pe baza semnelor clinice;
· cert – în laborator prin examinarea a 30 – 50 albine vii, muribunde sau moarte;
· difereniat – fa de amoebioz, intoxicaii acute i paralizii virale.
Perioada de manifestare: în cursul iernii i începutul primverii.
Tratament:
· Protofil 17 – 20 ml / 1 litru de sirop sau ceai medicinal sau 34 ml / 1 kg past de zahr;
30 · Ceaiuri medicinale precum suntoare, coada oricelului, ment, mueel, busuioc sub form
de infuzie (20 g plante / litru de ap) în care se adaug 1 kg zahr i zeama de la 1/2 lmâie
care se administreaz câte 250 – 500 ml de 4 ori la interval de 5 zile.
Combatere: Se îndeprteaz periodic, mai ales iarna i primvara, albinele moarte de pe fundul
stupului care se distrug prin ardere. Fagurii cu pete de diaree se refac i se face dezinsecia
întregului inventar apicol. Familiile afectate vor fi tranzvazate în stupi dezinfectai cu sod de rufe
(50 g / litru).
4.4.VIROZE
Paralizia acut este o boal infecto-contagioas produs de Virusul paraliziei acute.
Categoria afectat: albine adulte.
Semne clinice:
· distensia abdomenului;
· tremurturi ale aripilor i antenelor;
· paralizii ale aripilor i membrelor;
· agitaie continu a albinelor;
· acul scos;
· miros de pete a albinelor moarte;
· moartea dup 3 – 5 zile dup apariia semnelor clinice.
Diagnostic:
· prezumtiv – pe baza semnelor clinice;
· cert – în laborator pe 30 – 50 albine vii;
· difereniat – fa de intoxicaiile acute, nosemoza acut i fa de alte viroze cu manifestri
nervoase.
Perioada de manifestare: mai – iunie i la începutul toamnei.
Tratament: Msuri generale.
Combatere: Msuri generale.
Paralizia cronic este o boal infecto-contagioas produs de Virusul paraliziei cronice.
Categoria afectat: albine adulte.
Semne clinice:
· paralizie;
· tremurturi ale aripilor;
· albinele capt o culoare neagr cu un luciu metalic;
· depilare;
· contractarea abdomenului;
· aspect de furnic;
· albine cu dimensiuni mai mici;
· se asociaz cu nosemoza.
Diagnostic:
· prezumtiv – pe baza semnelor clinice;
· cert – în laborator pe 30 – 50 albine vii;
· difereniat – fa de intoxicaiile cu pesticide, aspergiloza albinelor adulte.
Perioada de manifestare: tot timpul anului.
Tratament: Msuri generale.
Combatere: Msuri generale.
31
! " ! #$ ! " ! #$ ! " ! #$ ! " ! #$este o boal infecto-contagioas produs de Virusul aripilor
opace.
Categoria afectat: albine adulte.
Semne clinice:
· albine cu aripi opace, incapabile de zbor;
· mortalitate accentuat pân la dispariia familiei de albine.
Diagnostic:
· prezumtiv – pe baza semnelor clinice (boala evolueaz în special iarna);
· cert – în laborator pe 30 – 50 albine vii;
· difereniat – fa de intoxicaiile cu pesticide, aspergiloza albinelor adulte.
Perioada de manifestare: iarna.
Tratament: Msuri generale.
Combatere: Msuri generale.
Viroza botcilor negre este o boal infecto-contagioas produs de Virusurile bolii botcilor negre.
Categoria afectat: nimfe de mtci i albine lucrtoare.
Semne clinice:
· moartea nimfelor de matc în botci;
· botcile au o culoare mai închis iar prin transparen se observ în interior pete negre;
· fagurii pot prezenta puiet diseminat.
Diagnostic:
· prezumtiv – pe baza semnelor clinice (boala evolueaz în special iarna);
· cert – în laborator pe probe de botci i poriuni de fagure cu puiet (15 – 20 cm);
· difereniat – fa de atacul larvelor de gselni.
Perioada de manifestare: în timpul sezonului activ.
Tratament: Msuri generale.
Combatere: Msuri generale.
Viroza filamentoas este o boal infecto-contagioas produs de Virusul virozei
filamentoase.
Categoria afectat: albine adulte.
Semne clinice: (sunt nespecifice)
· albinele sunt incapabile de zbor;
· familiile devin reduse numeric.
Diagnostic:
· cert – în laborator pe 30 – 50 albine muribunde.
Perioada de manifestare: primvara.
Tratament: Msuri generale.
Combatere: Msuri generale.
Puietul în sac este o boal infecto-contagioas produs de Virusul bolii puietului în sac.
Categoria afectat: larve de albine i trântori.
Semne clinice:
· moartea larvelor dup 4 zile de la cpcire;
· fagure cu puiet cu aspect împrtiat;
· celulele cu cpcele scufundate i/sau perforate;
· larvele capt treptat o culoare galben-cenuie i în cele din urm brun;
32 · larvele moarte nu au miros;
· albinele adulte îi pierd apetitul pentru polen i triesc mai puin;
· larvele extrase se prezint ca un sac plin cu lichid, larvele se deshidrateaz i iau aspectul
unei gondole sau unui papuc chinezesc de culoare brun.
Diagnostic:
· cert – în laborator pe probe de fagure de 10/15 cm cu puiet suspect.
· difereniat – fa de loca american i viroza botcilor negre.
Perioada de manifestare: primvara.
Tratament: Msuri generale.
Combatere: Msuri generale.
Atenie: boal declarabil.
4.5.PARAZITOZE
Brauloza este o boal produs de insecta Braula coeca. Parazitul st pe albine i poate fi observat
tot timpul anului. Oule, larvele i nimfele parazitului se pot observa pe pereii celulelor, partea
inferioar a cpcelelor, resturile de cear i propolis.
Categoria afectat: matc, trântori, albine.
Semne clinice:
· micorarea familiei de albine;
· reducerea ouatului;
· moartea mtcii.
Diagnostic:
· cert – pe baza semnelor clinic, prin depistarea oulor, larvelor i nimfelor insectei;
· difereniat – fa de varoz.
Perioada de manifestare: tot timpul anului, în special în perioada activ.
Tratament:
· Fenotiazin i Fenobent care se administreaz prin fumigaie (1 g / familie de albine).
Fumigaia se face în dou reprize: prima a câte 30 – 40 rafale, a doua a câte 20 – 30 rafale.
Combatere: Folosirea Mavrirolului cf. prospectului.
Senotainioza este o boal produs de larvele insectei Senotainia tricuspis.
Categoria afectat: albine adulte.
Semne clinice:
· albinele se târsc în faa urdiniului;
· micorarea familiei de albine;
· cadavrele albinelor moarte sunt fragile;
· abdomenul albinelor moarte trepideaz datorit larvelor de Senotainia tricuspis .
Diagnostic:
· prezumptiv – prin examen clinic;
· cert – examen de laborator a 30 – 50 albine muribunde;
Perioada de manifestare: în sezonul cald.
Tratament:
· Insecticide la care se adaug o cantitate mic de amidon sau fin de grâu i cu care se
îmbib buci de carton alb ce sunt inute ziua pe stupi.
Combatere: Farfurii umplute cu ap amestecat cu petrol ce se aeaz pe capacele stupilor.
Insectele de senotainia se vor înneca în aceste farfurii.
Triangulinoza este o boal produs de larvele insectei Meloe variegatus i Meloe proscarabeus.
Categoria afectat: albine adulte.
33 Semne clinice:
· albinele stau în faa stupului i prezint micri convulsive;
· albinele îi periaz corpul cu picioarele.
Diagnostic:
· prezumptiv – prin examen clinic;
· cert – examen de laborator a 30 – 50 albine muribunde;
Perioada de manifestare: în sezonul cald.
Tratament: Fumigaie cu Varachet.
Combatere: Fumigaie cu Varachet.
Varooza este o ectoparazitoz produs de acarianul Varroa jacobsoni i care se hrnete cu
hemolimf.
Categoria afectat: puiet, albine tinere i albine adulte.
Semne clinice:
· prezena paraziilor pe corpul albinelor;
· albinele sunt agitate;
· micorarea familiei de albine, prsirea stupului;
· albinele tinere au aripi nedezvoltate, sunt subponderale i prezint malformaii ale
picioarelor i abdomenului i nu pot zbura.
Diagnostic:
· prezumptiv – prin examen clinic;
· cert – examen de laborator a albinelor adulte, faguri cu puiet cpcit, detritusuri de la
fundul stupului;
· difereniat – fa de brauloz.
Perioada de manifestare: tot timpul anului (pierderile sunt evidente iarna i primvara).
Tratament:
· Varachet sub form de fumigaii prin urdiniul stupului folosind benzi fumigene pe care se
picur substana astfel: 2 picturi pentru un corp de stup multietajat, 3 picturi pentru un
corp Dadant i 4 picturi pentru stupul orizontal. Temperatura exterioar trebuie s fie mai
mare de 18 grade Celsius, de obicei dimineaa sau seara când majoritatea albinelor se afl
în stup. Dup administrare urdiniul se închide timp de 15 – 20 min. Tratamentul se repet
de înc 3 ori la interval de 7 – 10 zile.
· Mavrirol îmbibat în benzi textile de lungime 25 cm, câte dou pentru fiecare stup. La
început se pun pe rame iar dup 7 zile se introduc vertical între ramele 3 – 4 i 7 – 8. Se
menin în stup pân la 45 zile. Se execut dou tratamente pe an.
Combatere: Folosirea benzilor de Mavrirol toamna când puietul cpcit este puin.
Atenie: boala trebuie declarat.
Acarapioza este o boal endoparazitar produs de Acarapis woodi care îneap pereii traheali ai
albinelor i se hrnesc cu hemolimf.
Categoria afectat: albine adulte.
Semne clinice:
· depopularea stupului;
· zborul în salturi, tremurturi ale corpului;
· albinele îi in aripile asimetric i se adun în grupuri mici înainte de a muri;
· abdomen dilatat, diaree, incapacitate de zbor.
Diagnostic:
· cert – examen de laborator a albinelor adulte în numr de 30 – 50;
34 Perioada de manifestare: primvara.
Tratament:
· Varachet sub form de fumigaii.
· Folbex VA.
Combatere: Varachet.
4.6.BOLI NECONTAGIOASE
Intoxicaiile albinelor reprezint o problem important deoarece datorit lor se pierd anual zeci
de mii de familii de albine. Din pcate intoxicaiile nu pot fi combtute ci doar prevenite. În funcie
de natura agentului toxic, intoxicaiile se clasific în:
· intoxicaii alimentare cu polen, miere de man, nectar toxic sau zahr impur;
· intoxicaii medicamentoase datorate excesului de antibiotice, sulfamide, antiparazitare sau
chimioterapice;
· intoxicaii cu pesticide;
· intoxicaii datorate noxelor industriale;
Intoxicaiile pot lua dou forme:
1. acut – când mortalitatea este important i într-un timp scurt i este însoit de semne
precum: moartea majoritii albinelor culegtoare, moartea puietului i mtcilor datorit
hranei toxice;
2. cronic atunci când mortalitatea dureaz un timp îndelungat sau tot timpul anului i e
însoit de apariia albinelor cu malformaii, albine incapabile de eclozionare, schimbarea
deas a mtcilor, micorarea lent a familiei de albine etc.
Diagnosticarea se face în laborator prin examen toxicologic pe eantioane de 100 – 200 albine
muribunde sau moarte, faguri cu puiet i rezerve de hran.
Diareea albinelor este tulburarea fiziologic manifestat prin eliminarea de excremente de
consiten sczut, cu modificri de culoare i miros, coninând polen nedigerat. De obicei apare
datorit hranei necorespunztoare. Albinele afectate de diaree sunt agitate i au abdomenul mrit.
Prevenirea se face în special prin asigurarea unei hrane de bun calitate, în special iarna, în acest
anotimp lipsa polenului i a mierii conducând la slabirea rezistenei albinelor. Tratamentul diareei
se realizeaz cu sirop de zahr din plante medicinale (ment, coada oricelului etc.). Dac sunt
necesare suplimentri de hran, la sfâritul iernii i începutul primverii, se pot da turte din miere,
zahr i Protofil sau sirop cu adaos de Protofil (20 ml / litru) sau lapte integral (50 ml / litru) sau
lapte praf (10 – 20 g / litru).
Anomaliile mtcilor sunt produse de boli, manipulare greit, tulburri morfo-funcionale sau
congenitale. Se întâlnesc anomalii precum:
· mtcile trântorie care depun ou din care ies numai trântori;
· aplazia ovarelor, obstrucia oviductelor etc. ce determin tulburri în depunerea oulor.
Mtcile care sufer de astfel de anomalii trebuies schimbate deoarece influeneaz negativ
activitatea întregii familii.
35 5.MEDICAMENTE SI TRATAMENTE APICOLE
7
)
(
#'&#'(%'(%)**+&*&'
)*&,'%)*&,'%-+*%'
A
"
(
9
"
5.
(
(
#
'
4&5.
7
) %
<
)
'
< $
*
<
$
)
&
1 " 50&%.
5%
"
A
"
7
)
-
&
9
A
"
7
#)**+$.(#*'/(%
7
(
:
%0
:
4&,
'&* 4&,!
*0
A
"
"
"%(.(#*'/(%
8
0&-
$
36 %+$"+$0%'
1 !
'0.
7
%
4 #
5.
"
8
.2)*+$.(#*'/(%
:
B
:
B
!
*
!
0&-
$-')*
6 :
B
&
0&-
#
(
5%
8
"
#4.>
'*3("+$0%'
! :
B
!
-*
*&4 7
0
-+$.'4.'(3-0#/'('
8 (
:
1
*
*&4
,
8
" '.
%#+$0*
#
"
8
.0
5
"
'
%
5.
"
&-+*#&&+(&'(%*%567
-.>
16!
%<
%.<
)
'&*
*&4
(
5%&%0
%*
#
37
&$&%&&+(&'(%*%897
50>
(
0
%&'
(
-
#'&#'(%'(%(+"'#+3
*+%+-$"*+
!
(
"
54<
'*<+
,.<
-0#$.0*
8:
%0<
5,<40.
5,<.0..
"
"
(%.+%&''03&+$
%'(%+(*'8
22
(
22
$+&#&(0*
6
:
3
5+
"
%0
(
8
,.&5..3
#
'
'
%
0&4 '
'
%0.
5+3
5
+4%'%*&&$(
9(
9
.0&
.40
5
*&0
%0.&0..
*&0
$%'(%.+%&'
%'*#&(
"%*'%+#&( "0$-%3+$ '*%*+#&( 1
(
"0."%(%''3(-'&%(%'
"+&0"%&$'"'
"
!
*<5..*
5..
!
$
$
38
"+&$&(%"+$0%'
"
0&->-
5..
&&'%&%',(&$&,
"
8
&
%
"-.&/0>
$%''3(-'&%(%'
:
;5
8
"
%
Principalii duntori ai albinelor sunt:
Broatele i opârlele îi gsesc adpost pe timpul nopii sub stup iar ziua ies i atac albinele pe
scândura de zbor dac stupul este plasat la o înlime joas. Pentru evitarea unei astfel de situaii se
recomand înlarea stupului pe trui la o înalime de cel putin 30 cm.
Fluturele "cap de mort" intr în stup noaptea i poate rmâne acolo pân la câteva zile. Prezena
sa în stup poate fi recunoscut datorit sunetului specific pe care îl emite, asemntor cu acela al
mtcii. De obicei este depistat de albine i omorât. Poate consuma pân la 100 g miere.
Furnicile produc pagube importante datorit numrului lor mare. Intrând în stup în special noapte
pot consuma pân la 1kg miere pe zi. Deoarece albinele nu se pot apra atacul furnicilor trebuie
stopat prin ungerea picioarelor stupului cu pcur, sau aezarea acestora în vase cu ap. Dac
muuroiul este foarte aproape de stup se recomand distrugerea acestuia folosind insecticid sau
turnând pe el petrol.
Galerioza sau molia fagurilor numit i Gselni se datoreaz fluturior Galeria melonella i
Achorea grisella care îi depun oule pe faguri, ou din care ies larve care consum cear i
distrug astfel cuibul albinelor. Gselnia se recunoate prin pânza de fire asemnntoare mtsii
care apare în jurul galeriilor pe care larvele le sap în fagure. Pentru evitarea infestrii se
recomand tratarea fagurilor cu Galecid, mai ales a celor depozitai ca faguri de rezerv.
Lupul albinelor este o insect asemntoare viespii, dar mai mare, care atac albinele în zbor
consumându-le sau ducându-le la cuib pentru a-i hrni larvele. Combaterea se face prin
distrugerea cuibului pe care lupul albinelor i-l face în pmânt.
Psrile atac albinele în zbor. Dintre acestea enumerm: vrbiile, piigoiul, rândunica,
ciocnitoarea i progoria. Aceasta din urm produce cele mai multe pagube atacând în stoluri. O
progorie poate consuma pân la 25 de albine într-o or. Stolurile de prigorii pot fi alungate prin
zgomote puternice sau prin folosirea de sperietori.
oarecele este duntor nu numai prin faptul c se hrnete cu faguri i albine ci i pentru c sunt
ageni transmitori ai amibiozei. Pot fi combtui prin folosirea de capcane.
Viespea comun într în stupi consumând mierea, uneori atacând i albinele. Pot fi combtute prin
distrugerea cuiburilor uor de recunoscut.
39 Grgunul (Vesca carbo) este o specie de viespe destul de duntoare care atac albinele în
special dimineaa. Se combate asemenea viespii comune.
Urechelnia poate ptrunde în stup hrnindu-se cu miere, pstur i chiar puiet. Se pot combate cu
un aluat din 1 pahar din fin de grâu, 1 pahar cu fin de porumb, 2 linguri de zahr la care se
adaug fosfur de zinc pân ce aluatul devine cenuiu. Cu acest aluat se unge marginea fundurilor
stupilor i suprafaa de contact ale capacelor. Efectul aluatului dureaz pân la 1 an.
&
7.1.Mierea
Este produsul care ocup primul loc în lista produselor recoltate de la albine. În funcie
de sursa din care ea este obinut o putem împri în:
· miere floral care este obinut de albine din nectarul florilor (o secreie apoas care se
compune din 70-80% ap, zaharoz, fructoz, dextrin, pigmeni, substane aromatice etc.)
i poate fi:
o monoflor – obinut din nectarul secretat de florile unei singure specii;
o poliflor – obinut de la florile mai multor specii de plante.
· miere extrafloral sau de man care este obinut dintr-o substan produs de glande
extraflorale ale plantelor i arborilor sau de unele insecte (afide, lachinide etc.).
Mierea se poate avea consistene diferite:
· fluid;
· vâscoas;
· cristalizat.
Cristalizarea mierii este un proces natural care se declaneaz mai devreme sau mai tarziu în
funcie de coninutul de ap i raportul dintre glucoz i fructoz. Este fals ideea c dac mierea a
cristalizat înseamn ca nu e natural. Numai mierea de salcâm i de man nu cristalizeaz.
Lichefierea mierii cristalizate se realizeaz folosind înclzirea ei în bain-Marie la o temperatur de
45° C.
Recoltarea mierii se realizeaz atunci când s-a maturat suficient, fapt care se determin prin
prezena coroanei de miere cpcit în treimea superioar a ramei. Extracia se va realiza în spaii
închise i de preferin noaptea astfel încât s se evite furiagul. Extracia propriu-zis trebuie
precedat de descpcire. Instrumentele folosite la extracie trebuie splate cu o soluie de sod 5%
i cltite apoi cu ap fierbinte.
Pstrarea mierii se realizeaz în vase de sticl sau plastic (a se evita vasele din zinc i cupru) la
temperatur sczut (8-12°C), în încperi uscate, fr mirosuri. Condiiile optime de pstrare
determin întârzirea procesului de cristalizare a mierii.
Falsificarea mierii este o practic uneori folosit de ctre apicultorii care doresc s-i sporeasc
necinstiti profiturile. O metod de indentificare a mierii falsificate o red Ioan Savu în cartea sa
Creterea albinelor în gospodrie. Se amestec 60 ml ap cu 20 ml alcool rafinat care se toarn
într-un pahar cu 20 g miere i amestecul rezultat se agit. Dac pe fundul paharului apare un mic
sediment înseamn c mierea a fost falsificat. Dac amestecul are un aspect lptos i nu apare nici
un sediment înseamn c mierea este natural.
7.2.Apilarnilul
Se obine din larvele de trântori în vârst de 7 zile i din coninutul celulelor de trântor i se
folosete la realizarea de preparate cu rol terapeutic.
Recoltarea apilarnilului se face cu o spatul de lemn sau, mai bine, cu aparate specializate.
40 Stupii din care se dorete recoltarea apilarnilului trebuie s se bucure de îngrijire special:
· ridicarea temperaturii în stup prin restrângerea cuibului, reducerea urdiniului i închiderea
ventilaiei (activitatea se începe cu sf. lunii martie);
· administrarea de hran energo-proteic începând cu luna aprilie pân la începutul culesului
de producie.
Apilarnilul trebuie pstrat la temperaturi de -5°C.
7.3.Ceara
Se extrage din fagurii vechi ce urmeaz a fi scoi din uz, din ceea ce rezult în urma descpcelii,
din fagurii crescui în afara ramelor. Pentru aceasta se folosesc:
· topitorului solar;
· topitorului cu aburi:
· topitorului electric.
Ceara obinut de la topitoare se fierbe într-o cantitate de ap de 2 ori mai mare decât cantitatea de
cear astfel încât aceasta din urm s nu se degradeze. Ceara nu se fierbe decât pân când se
topete. Coninutul rezultat prin fierbere se toarn într-un vas i se las s se rceasc. Reziduurile
care se las la fund se îndeprteaz. Procesul se reia de înc o dat sau de 2 ori pentru a se elimina
cât mai bine impuritile.
În funcie de calitate, ceara se împarte în:
1. calitate superioar care are culoare alb;
2. calitatea I-a de culoare alb-glbuie pân la galben;
3. calitatea a II-a de culoare galben pân la brun-închis sau chiar cenuiu închis.
Ceara poate fi folosit la obinerea fagurilor artificiali, în industria farmaceutic i cosmetic etc.
7.4.Lptiorul de matc
Este preparat de albinele tinere cu ajutorul secreiilor glandulare i este folosit pentru hrnirea
larvelor din botcile viitoarelor mtci. Are un miros caracteristic, o consisten vâscoas, gust
astringent.
Coninutul lptiorului de matc este urmtorul:
· 65,5% ap;
· 12,3% proteine;
· 6,5% grsimi;
· 12,5% zahr invertit;
· 2,4% alte substane printre care i vitamine (B1 i B2).
Lptiorul de matc are efecte tonifiante i revitalizante i se recomand în tratarea diferitelor
afeciuni, precum i în cosmetic.
Pãstura este polen transformat în pasta (plastifiat) de secreiile glandulare ale albinelor i se
extrage din celulele fagurilor vechi dup extragerea mierii.
Datoritã aciunii secreiilor glandulare ale albinelor, pãstura are însuiri superioare polenului
proaspt.
Extragerea psturii din faguri se face cu un ba de chibrit ascuit dup ce fagurii au fost secionai
astfel încât s fie expus coninutul celulelor.
41 &'&'&'&'
"$()"
"$()"
"$()"
"$()"
Este recoltat de ctre albine de pe anterele florilor, introdus în cavitatea bucal unde este
amestecat cu salvi i mici cantiti de nectar i apoi depus în "couleele" picioruelor posterioare
sub form de gruncioare. Este folosit de ctre albine ca principal aliment proteic pentru puiet prin
transformarea lui în pstru.
Pentru a crete 1 Kg de albine este nevoie de 1,5 Kg de polen.
Compoziia polenului:
· 12-20% ap;
· 7-30% substane proteice sub form de: acizi aminici: histidin, leucin, lizin, triptofan,
valin etc.
· glucide;
· vitamine: B1, B2, PP, C;
Recoltarea polenului se realizeaz cu ajutorul colectoarelor de polen care se fixeaz la urdini.
Albinele sunt obligate s treac prin orificiile colectorului i prin frecare polenul se scutur print-
un grtar pe o tvi. Colectoarele se in la urdini începând cu ora 11 iar in timpul marelui cules se
scot. Polenul astfel recoltat se întinde pe hârtie în straturi subiri i se ine la umbr pentru uscare.
Ca alternativ se poate folosi usctorul de polen.
7.6.Propolisul
Este strâns de albine de pe înveliurile externe ale gruncioarelor de polen din mugurii
unor plante cu coninut bogat în rini i e de culoare verede-închis, maro sau brun în funcie de
planta de pe care e recoltat. Are un miros specific, de terebentin. Se topete la temperaturi
cuprinse între 80 – 104 grade Celsius. Se dizolv în alcool.
Albinele folosesc propolisul la lipirea crpturilor stupului sau ramelor, la dezinfecia celulelor în
care matca urmeaz s depun oule, la învelirea animalelor sau insectelor care ptrund în stup i
nu mai pot fi scoase de acolo.
Propolisul se recolteaz de ctre apicultor prin rzuirea lui de pe rame i partea interioar a
pereilor stupului în toat perioada sezonului activ. Pstrarea lui se face la loc uscat i rcros.
Este folosit în soluie alcoolic la tratarea diferitelor afeciuni.
7.7.Veninul
Este secretat de glanda cu venin a albinei lucrtoare. Recoltarea sa se face cu greutate,
15 mg pe familie într-un interval de 15 zile, motiv pentru care este o practic rar întâlnit printre
apicultori.
Extragerea veninului se realizeaz prin diverse metode de excitare a albinelor:
· presiunea mecanic;
· înclzirea cu aer cald;
· pulverizarea cu vapori de eter;
· folosirea curentului electric.
Veninul este folosit la tratarea reumatismului i a diferitelor alergii.
42
*
Afumtorul este folosit pentru a îndeprta albinele din acele zone ale stupului unde apicultorul are
de desfurat activiti.
Colectorul de polen este construit dintr-o plas cu ochiuri de 0,5 cm diametru care se plaseaz la
intrarea în stup i colecteaz polenul adus de albine.
Colivia este o confecionat dintr-o sit metalic i se utilizeaz la separarea mtcii atunci când se
dorete introducerea ei într-un stup orfan sau când se realizeaz activitatea de selecie a mtcilor.
Cuitul de descpcit este confecionat din oel. Prin înclzirea în ap fierbinte se folosete la
descpcirea fagurilor. Un cuit de buctrie cu lam lung este un înlocuitor foarte potrivit.
Dalta se utilizeaz pentru desprinderea ramelor lipite cu propolis i pentru curatul stupilor de
propolis i cear. La nevoie se poate folosi un cuit cu lam scurt.
Dispozitivul ptr. fixarea sârmei pe rame este o planet prevzut cu role din lemn care ajut la
întinderea sârmelor pe rame.
Extractorul folosete la extragerea mierii din faguri. De obicei folosete fora centrifug.
Furculia ptr. descpcit este confecionat din oel i este asemenea unui pieptene cu cca. 20 de
dini lungi de cca. 3 cm.
Ldia pentru transportul ramelor se realizeaz din scândur subire, eventual PFL. În lipsa ei se
poate folosi un corp de stup mai vechi.
Hrnitorul este o cutie care se plaseaz deasupra cuibului sau altturi de acesta i se folosete la
hrnirea familiilor slabe sau care nu i-au fcut suficiente rezerve de hran.
Maca de protecie se confecioneaz dintr-o plas deas (plas împotriva ânarilor) care se pune
pe cap i se strânge în jurul gâtului astfel încât s fie împiedicat ptrunderea albinelor.
Peria pentru înlturarea albinelor de pe rame este confecionat din pr de cal pentru a nu le irita.
O bun alternativ este folosirea unei pene de gâsc.
Planeta pentru fixarea fagurilor artificiali pe rame.
Pulverizatorul se folosete pentru pulverizarea de soluii pentru combaterea bolilor i pentru
unificarea familiilor slabe.
Tava ptr. descpcit se realizeaz din tabl cositorit sau plastic. Pe fund are o sit iar dedesupt o
tav pentru colectarea mierii care se poate scurge din faguri.
Topitorul folosete la extragerea cerii din faguri. Un topitor simplu este acela care folosete
cldura solar. Unul dintre avantajele acestuia, în afara faptului c nu consum energie, este c se
obine o cear de calitate.
9. LUCRRI ÎN STUPIN
9.1.LUCRARI DE VARA IN STUPINA – VALORIFICAREA CULESURILOR
(
+
"
*
&
&
(
"
&
43 &
&
&
$
(
(
!34
,5
6
(
&
&
&
&
&
)
)
&
@
; ;
9
(
$
&
&
8
"
!
*
*
!
(
#
(
A
(
$
)
3
&
&
3
44
$
$
!
&
&
0&-
3
1
6
%
'
"
%
'
%
$
!
"
"
"
5<5!
)
':
;
;
5
16 (
)
5<'
5,&%.>
7
!$
)
7" ;
;
8
6(
)
(
) (
(
$
(
'0
6(
'
! "
3
(
#
)
(
3
"
45 '0
)
8
(
&
&
$
%..&%0. <$
(
3
3
5
%.
'
%0
'- $
$
(
&
3
!
"
)
)
(
$
&
2222 222
9.2.LUCRARI DE TOAMNA IN STUPINA
A
(
$
)
* "
*
!
Intensificarea cresterii puietului
!
"
&
<
&
%
:
(
"
&
1
)
.0>
"
"
9
9
"
&
"
!
!
)
)
&
3
)
)
"
46 8
#
;
;
!
!
)
"
"
"
$
"
&
%&'
="
"
5<5
%..&'..
%&'
=
"
"
*
=
8
&
"
#
"
"
$
)
)
Asigurarea rezervelor de hrana
&"
(
&
&
$
(0&-
9
"
"
&
7
$
9
7
"
$
47 *
$
&
9
%<'
%4&'+
)
5,&%
+
50+
:
5
,
C
"
=
&
"
"
&
#
"
"
"
"
$
"
3
"
%<5
5
"
%&'+
9
"
"
#
6
"
%.
Pregatirea cuibului familiilor de albine
!
)
&
)
#
)
"
)
)
(
)
&
8
3
3
)
50+
3
)
( 5*&50+
)
48 9.3.LUCRARI DE IARNA IN STUPINA
"
A
;"
;3
&
)
"
" #
3
"
6(
"
#
"
3
$
"
"
)
)
&
&
"
;#
;
"
;
;
)
A
"
(
=
&
9
"
$
6
&
.0
;
;$
&
"
(
(
#
&
& &
)
)
6(
'
)
$
)
)
"
9
&
"
!
;
;
%&'
49
" 7
(
=
;
;
(
$
3
'
)
&
&
&
(
&
&
& ;
;! (
(
3
;
;
(
3
;
;
5%
&
&
!7
!
1
"
"
"
*
&
"
$
"
"
"
%&'
9
"
"
$
50+
"
"
"
"
"
)
$
#
&
(50
&
)
50 &
)
&
=
)
&
@
"
=
&
3
)
=
$
+,
Conditiile unei bune baze melifere:
– sa aiba cat mai multe si cat mai variate plante nectarifere si cat mai
apropiate de vatra stupinei;
– sa ofere cules de primavara, cules bogat de vara si un cules de toamna in
vederea cresterii unui contingent cat mai mare de albine tinere pentru iarna.
Evaluarea resurselor de nectar din raza de zbor a stupinei:
Se inregistreaza suprafetele de teren ce intra în perimetru stupinei, dupa
modul lor de folosinta, ca de exemplu: plantatii pomicole, fanete naturale,
paduri etc. Raza economica de zbor in jurul stupinei este de 2 km, ceea ce
practic corespunde la o suprafata de 1250 ha. Din productia totala de nectar
se ia in calcul conventional numai o treime, stiut fiind ca in cursul unui sezon
apicol, albinele nu pot valorifica mai mult, datorita timpului nefavorabil si
concurentei altor insecte (albine salbatice, viespii, furnici).
Stabilirea numarului de familii de albine ce pot fi intretinute economic:
F = M/m, în care: F reprezinta numarul familiilor de albine, M reprezinta 1/3
din productia totala de miere, iar m este necesarul de miere pentru o familie
de albine pe timpul unui an (aproximativ 130 kg), inclusiv hrana pentru roi (9
kg) si mierea marfa planificata de 30 kg pe familia de albine. Pomii razleti din
vatra satelor sau de pe marginea drumurilor se inventariaza numeric, apoi
raportat la media ce revine la unitatea de suprafata se determina suprafata
ocupata de acesti pomi daca s-ar afla în masiv. Flora erbacee spontana ce
se afla pe diferite suprafete fiind diversa, inventarierea se va face dupa
modul de folosinta (pasuni sau fanete naturale).
Alegerea vetrelor de stupina:
Se va face în functie de existenta resurselor nectaro-polenifere.
La stabilirea vetrei permanente este contraindicata: depasirea numarului de
100 de stupi.
51 Adapostirea stupilor nu este recomandata:
– pe locuri denivelate (unde exista pericolul baltirii apelor),
– in apropierea cailor ferate,
– a drumurilor intens circulate,
– a grajdurilor de animale
– a lacurilor mari.
Vetrele stupinelor personale de la orase si sate trebuie alese la o distanta de
cel putin 20 m de drumurile circulate de vehicule cu tractiune animala, iar in
cazul in care acest lucru nu este posibil, se iau masuri ca intre stupi si drum
sa se ridice un gard inalt prin care albinele nu pot zbura, acestea fiind
obligate sa zboare la inaltime mai mare, fara a mai impiedica circulatia
oamenilor si animalelor.
La stabilirea vetrei temporare se va tine cont de: distanta de alte stupine,
starea drumurilor, adapostirea de vanturi si de arsita soarelui etc.
Asezarea stupilor:
Se recomanda:
– pozitionarea catre sud-est, pentru a determina albinele sa inceapa zborul
cat mai timpuriu prin patrunderea soarelui pe urdinis;
– stupii sa aiba o pozitie orizontala cu o usoara inclinare spre fata, la o
inaltime de 15-20 cm de sol, distanta dintre ei fiind de 3 m pe rand si de 4 m
intre randuri (cand sunt asezati in forma de sah), de 5 metri pe rând (cand
sunt asezati perechi), sau de 6 metri pe rand (cand sunt asezati cate 2-3 în
semicerc si cu urdinisurile in directii diferite).
– iarba din fata stupilor se taie, astfel incat pamantul sa ramana curatat
formand „oglinda stupului”. Cercetarea acestei portiuni de teren permite
stuparului sa-si dea seama de anumite stari anormale ivite in cursul
sezonului.
Despre nectar si factorii care influenteaza secretia lui:
Capacitatea nectarifera precum si concentratia nectarului in zahar variaza in
general in functie de specie, varietatea plantei, pozitia florilor pe planta sau
in inflorescenta, stadiul infloririi precum si in functie de conditiile
pedoclimatice.
Conditiile pedoclimatice:
– Aerisirea si umiditatea solului de 45-75 % ofera conditiile pentru o secretie
optima a nectarului.
– Tipul de sol si ingrasamintele minerale influenteaza de asemenea secretia
de nectar (azotul in cantitati excesive are efect defavorabil asupra secretiei
in timp ce fosforul, magneziul si calciul au efect favorabil).
– Secretia de nectar nu incepe sub 10 grade C, devine optima intre 20-32
grade C si apoi scade treptat pana la + 35 grade C. La majoritatea plantelor
52 melifere temperatura optima secretiei nectarului este cuprinsa între 16-25
gradeC.
– Momentul optim al secretiei de nectar variaza in cursul zilei de la o specie
melifera la alta. Plante ca floarea soarelui, isopul, salvia inregistreaza un
maxim de secretie dimineata, in timp ce teiul alb, dupa amiaza. In acest sens
intensitatea zborului albinelor este determinata de intensitatea secretiei de
nectar.
– Toate razele solare directe si intense provoaca ofilirea plantelor si
diminuarea activitatii nectarifere.
– Plantele ce au nectariile adapostite în profunzime (trifoiul rosu) produc in
zilele cu soare de 2-5 ori mai mult nectar în timp ce plantele cu nectariile la
suprafata (hrisca, mustarul) secreta mai mult nectar in zilele cu o
nebulozitate mai mare.
Precipitatiile vantul, seceta si umiditatea:
Ploile moderate si vantul cald favorizeaza productia de nectar, in timp ce
precipitatiile abundente influenteaza negativ în timpul infloririi. Umiditatea
optima este de 60-80%. Vanturile si seceta au o influenta negativa, productia
de nectar putând inceta cu desavârsire.
Varietatea plantei:
Secretia maxima de nectar la arbori este între 20-40 ani. Florile de la baza
faceliei sau a teiului secreta mai mult nectar decat cele de pe vârf.
10.1.ARBUTI MELIFERI
1. Alunul
2. Amfora sau salcâmul pitic
3. Arinul sau aninul
4. Ararul
5. Bârcoace
6. Clinul
7. Cârmâzul sau hurmuzul
8. Castanul slbatic
9. Cenuerul sau oetarul fals
10. Cornul
11. Cruinul
12. Dracila
13. Grdurria
14. Gldia
15. Jugastrul
16. Lemnul câinesc
17. Mojdreanul
18. Murul
19. Oetarul galben sau clocotiul
20. Pducelul
53 21. Paltinul
22. Porumbarul
23. Salcâmul
24. Salcâmul japonez
25. Salcia
26. Socul
27. Teiul
28. Zmoia
29. Zmeurul
10.2.Asigurarea bazei melifere – cultivarea faceliei
Flora spontana sau cultivata care prezinta un real interes pentru
apicultura este destul de numeroasa.Apicultorii trebuie sa stie ca exista o
planta de cultura ,foarte valoroasa,care asigura productii mari de miere si a
carei cultivare reprezinta un mare beneficiu atat pentru albine cat si pentru
apicultori. Acesta planta speciala este facelia.
Cei ce doresc formarea unei baze melifere proprii,situata in imediata
apropiere a stupinei,trebuie sa cultive facelia,atat pe terenurile propietate
personala ,cat si pe cele aflate in propietatea tertilor.Planta,pe langa
valoarea melifera, poate fi folosita si ca furaj.
Specie anuala,originara din America de Nord unde creste si
spontan,facelia a fost introdusa in tara noastra ca planta specific melifera
dar care poate intra si in componenta amestecurilor melifero-
furajere,fiind si un bun nutret pentru animale. Facelia este putin pretentioasa
la conditiile de clima si sol,gasind in tara noastra conditii bune de cultura in
toate regiunile.Rezistand bine la brumele tarzii de primavara si timpurii de
toamna se poate cultiva de primavara timpuriu pana toamna tarziu,furnizand
culesuri intr-o perioada deficitara in flora melifera.
Planta creste inalta de 40-60 cm,cu o tulpina ramificata purtand mai multe
inflorescente in forma de evantai a caror inflorire incepe cu florile de la
baza.Perioada de vegetatie la facelia este scurta,de la rasarire pana la
inflorire trecand 45-55 zile, iar durata infloritului este de 30-50 zile depinzand
de evolutia factorilor climatici.In zona de campie cu arsite mari,cultura de
vara a faceliei are o durata de inflorire de 25-30 zile,in timp ce in zonele mai
umede si cu temperaturi moderate durata de inflorire este mult mai mare.
Agrotehnica faceliei
Insamantarea poate fi facuta in pragul iernii (noiembrie-decembrie) sau
primavara in mustul zapezii (februarie-martie),in aceste cazuri inflorirea se
produce catre sfarsitul infloririi salcamului,prelungind culesul cu 2-3
saptamani.
54 Pentru loturile semincere sau apicole se recomanda insamantarea in lunile
martie-aprilie cand sunt intrunite conditiile optime pentru germinarea
semintelor cat si pentru rasarirea si dezvoltarea plantelor.In aceste conditii
rasarirea are loc in 6-7 zile de la semanat,iar plantele au un ritm de vegetatie
rapid,o dezvoltare viguroasa si o productie de nectar buna.
Avand perioada de vegetatie scurta,facelia poate fi cultivata in miriste dupa
culturile ce elibereaza devreme terenul,intre acestea fiind si graul,cultura ce
ocupa suprafete mari in tara noastra.Importanta culturilor de facelia
semanate esalonat in vara este deosebita asigurand familiilor de albine un
cules continuu pana toamna tarziu.
In amestecuri furajero-melifere facelia aduce o sporire cantitativa a masei
furajere si constituie o sursa sigura de nectar.Se pot face amestecuri de
facelia cu plante leguminoase ca:mazarea,mazarichea,lupin,soia,s.a.,dar
cele mai bune rezultate da amestecul cu borceag de primavara (mazariche +
ovaz).Proportiile de semanat cele mai bune sunt mazariche 100 kg/ha +
ovaz 40-50 kg/ha + facelia 3-4 kg/ha.
Pregatirea terenului pentru insamantarea faceliei sa face obisnuit,dar patul
germinativ trebuie bine maruntit incat samanta sa fie ingropata la 2-3 cm si
in mod uniform.Semanatul se face cu masina,distanta dintre randuri 12-15
cm sau 40-60 cm,folosind o norma de 6-8 kg samanta la hectar.
Intretinerea culturilor cere atentie in prima faza de vegetatie cand plantele
sunt mici,pentru a se evita imburuienarea.Recoltarea se face cu
combina,productiile de samanta variaza intre 200 si 500 kg /ha in functie de
conditiile pedoclimatice si de agrotehnica aplicata.
Caracteristici melifere
Perioada de vegetatie a faceliei este scurta,de la rasarire pana la inflorire
trecand 45-55 zile,iar inflorirea dureaza 30-50 zile,influentata de evolutia
factorilor climatici,producandu-se din mai pana in octombrie in functie de
data semanatului.
Valoarea melifera a faceliei este mare,fapt ce determina albinele sa o
viziteze intens in tot cursul zilei.Cantitatea de nectar secretata de o floare si
implicit productia de miere la hectar variaza foarte mult sub influenta
factorilor pedologici,a evolutiei timpului in perioada de vegetatie,a epocii de
semanat si a agrotehnicii aplicate.In conditii favorabile cantitatea de nectar
secretata de o floare variaza intre 1 si 4,5 mg cu o concentratie in zahar a
nectarului de 28% (Cirnu 1973),dand productii de miere la hectar de 600-
1000 kg.In conditii de cultura mai putin favorabile cantitatea de miere la
55 hectar poata sa fie intre 300 si 600 kg.
Sursa : Manualul Apicultorului ; autor , colectiv ; ed.4 – 1979
In incheiere dorim sa va dam cateva sfaturi legate de procurarea terenului
pe care o sa fie cultivata facelia,pentru ca principala problema de aici vine.
Sunt cazuri cand apicultorii au in proprietate suprafete mari de teren si
pentru ei nu sunt obstacole,decat cele legate de cultura in sine si procurarea
banilor pentru infiintarea si intretinerea culturii.
Pentru cine nu are teren exista doua posibilitati :
– Colaborarea cu terti : In anul cand se doreste infiintarea culturii,se incheie
contracte de cultivare cu cat mai multi propietari.In contract se stabilesc clar
toate detaliile privind drepturile si obligatiile partilor.O forma de colaborare
contractuala este aceea in care apicultorul vine cu samanta pentru cultura,in
schimbul careia primeste un procent modic din furaj dupa recoltare si dreptul
de a folosi cultura in perioada infloririi pentru albine.
– Arendarea pamantului : Apicultorul arendeaza suprafete de teren de la
propietari,infiinteaza cultura,o foloseste in scop apicol,recolteaza furajul si
achita contravaloarea arendei din beneficiile obtinute.
Ambele forme de asociere sunt profitabile in urmatoarele conditii :
suprafetele de teren sa se afle in aceeasi locatie ; suprafata de teren
cultivata sa fie destul de mare pentru a se asigura un potential melifer care
justifica investitia.
56 ++
IANUARIE
Albinele se afl în repaus
· se protejeaz stupul împotriva atacurilor duntorilor precum: oareci, psri etc.
· se protejeaz stupul împotriva curenilor de aer rece;
· controale auditive sptmânale fr a deranja albinele prin zgomote, loviri ale stupului;
· îndeprtarea gheei de pe scândurile de zbor, curirea urdiniurilor eventual deblocarea
acestora;
· întreinerea inventarului apicol;
· confecionarea de stupi, rame etc.
FEBRUARIE
Albinele reîncep activitatea de cretere a puietului
· controale auditive sptmânale;
· curirea stupilor în vederea zborului de curire, se cur urdiniurile i scândurile de
zbor;
· se cur vatra stupinei i se aeaz rumegu, paie sau alte materiale pentru ca albinele
ieite la zborul de curire s se aez e pe zpad i s înghee;
· se întorc fundurile la stupii prevzui cu funduri mobile, ocazie cu care se evalueaz starea
acestora dup cantitatea de albin moart gsit;
· stimularea zborului de curire;
· activiti de întreinere a inventarului apicol;
· construirea de stupi, rame etc.
MARTIE
Albinele încep dezvoltarea cuibului
· stimularea zborului de curire;
· curirea stupilor, completarea rezervelor de hran, îngrijirea familiilor slabe, eventual
unirea lor;
· aplicarea de tratamente acolo unde este cazul;
· hrnirea stimulatoare în zonele unde este specific culesul timpuriu;
· prevenirea furiagului;
· pregtirea stupilor pentru culesul pastoral;
APRILIE
Albinele continu dezvoltarea cuibului
· revizia general de primvar;
· curirea stupilor, completarea rezervelor de hran, îngrijirea familiilor slabe, eventual
unirea lor;
· aplicarea de tratamente acolo unde este cazul (în special împotriva varoozei);
· adugarea de faguri i pregtirea stupilor pentru cules;
· recoltarea polenului în caz de surplus;
· prevenirea furiagului;
57 · înlocuirea fagurilor necorespunztori;
· tratarea fagurilor de rezerv împotriva gselniei;
· extragerea cerii de la fagurii necorespunztori;
· pregtirea stupilor pentru culesul pastoral.
MAI
Albinele încep primele culesuri masive
· lrgirea cuibului familiei în acord cu dezvoltarea sa;
· întrirea familiilor slabe cu faguri cu puiet;
· asigurarea unei ventilaii corespunztoare;
· creterea artificial a mtcilor;
· recoltarea de cear;
· extragerea mierii;
· uscarea i condiionarea polenului;
· evitarea zonelor unde se fac tratamente fitosanitare sau închiderea urdiniurilor când acest
lucru nu e posibil;
· pregtirea amplasamentului în cazul culesului pastoral;
IUNIE
Cuibul ajunge la dezvoltarea maxim
· extragerea mierii de salcâm i obinerea de faguri cu rezerve de hran pentru iarn;
· formarea de familii noi;
· combaterea îmbolnvirii familiilor prin msuri specifice;
· pregtirea pentru culesul de var;
· extragerea mierii i cerii;
· culesul pastoral.
IULIE
Cuibul îi pstreaz dezvoltarea atins în luna anterioar
· înlocuirea mtcilor neviabile cu mtci formate în luna precedent;
· recoltarea i extragerea mierii;
· revizia general a cuiburilor;
· completarea rezervelor de hran acolo unde este cazul i administrarea de stimulente;
· tratarea fagurilor de rezerv contra gselniei;
· pregtirea locului pentru iernare;
· repararea inventarului apicol dac este cazul.
AUGUST
Albinele se pregtesc pentru iernare
· recoltarea i extragerea mierii din culesurile târzii;
· completarea rezervelor de hran;
· înlocuirea mtcilor neviabile;
· reducerea treptat a cuibului;
· identificarea fagurilor cu miere de man pentru verificarea calitii, eventual înlocuirea
acestora;
· tratarea fagurilor de rezerv contra gselniei;
· stimularea familiilor cu puiet.
SEPTEMBRIE
Cuibul îi restrânge tot mai mult volumul
· reducerea spaiului i pregtirea cuiburilor pentru iernare;
58 · completarea rezervelor de hran;
· reformarea fagurilor necorespunztori;
· unirea familiilor temporare sau ajuttoare cu familiile de baz;
· msuri de eliminarea a umezelii din stup;
· confecionarea de adposturi pentru protejarea stupilor pe timp de iarn;
· tratarea fagurilor de rezerv împotriva gselniei;
· pregtirea inventarului apicol pentru sezonul urmtor;
· concluzii obinute în urma completrii jurnalului de eviden din sezonul încheiat
OCTOMBRIE
Activitatea albinelor este minim
· prevenirea atacului oarecilor prin amplasarea grtarului la urdini;
· stimularea zborurilor de curire;
· protejarea stupilor cu paie, papur etc. împotriva curenilor de aer rece;
· curirea fagurilor de rezerv;
· curirea stupilor fr albine sau de rezerv;
· adpostirea i depozitarea inventarului apicol;
· ultimul control în stup.
NOIEMBRIE
Albinele se afl în repaus
· ultimul control în stup (dac nu s-a efectuat deja);
· stimularea i supravegherea zborurilor târzii;
· extragerea i condiionarea produselor apicole rmase din lunile precedente;
· protejarea stupilor împotriva intemperiilor i temperaturilor sczute prin adposturi
improvizate.
DECEMBRIE
Albinele se afl în repaus
· supravegherea stupilor;
· stimularea i supravegherea zborurilor târzii;
· îndeprtarea zpezii i a gheii de pe scândurile de zbor;
· protejarea suplimentar a stupilor împotriva intemperiilor;
· aprovizionarea cu ustensile;
· conceperea unui plan de aciune pentru sezonul urmtor.
12. SFATURI UTILE PENTRU APICULTORI
(
(
)
(
&
(
#
; &
&
&
"
)
"
&
59
!
&
;
!(
2
;$
.0
5<5
$
&
5. "
(
'
$
3
8
9 "
!
)# %
$
% " )
'
"
.:3!
.0
"
"
"
C
$
$
?
%
"
3; 3
5.
)
;
!< 2
;
"
3
5.>
5.> /
!
5
.'.
#
"
8
..0 .5=
)
..%0
..5=#
...5#
%.&*.
&
=
3
.0..
/
! $
3;0 6
$"
3:3;;;;
*
6
2 8
9 3
*
)
5.&50
=! !
2
"
5/44
"
;6
"
(
&
*
6
*
6
*
*
!
!
&
(
60
)
)
(
&
5%&5*
4&5* 3
&
(
)
,.
%.
)
&
(
*
8
"
!9*
*"
*
'
*
*
'
*
*
"
!
3
(
'
*
(3
!
(4
!
(1
"
!
(.
"
6
!
+3.
!
"
3+440
1/0
!
"
'
*
"
!
2
6
>50
8(39
..0
!
"
13.HRANIREA ARTIFICIALA A FAMILIILOR DE ALBINE
)
"
7
)
"
"
)
"
; " ;
#
&
9
&
!
"
7
"
=
C
"
61 13.1. Siropul de zahar (uz apicol)
6
!
5&5.
(50
"
5<5'<%%<53
5<5
5
5+
"
5-
"
=
'<%
'+
"
%
',
"
=
%<5
%+
"
5
%%
"
6
4:3 1:4!
"
84;0 "
3:3
3;0
4:39!
"
"
"
3:3!
#
"
"
"
; ;
!
"
9
#
5&0
(%.&%0
%&%0 %<5
'<5
&
&
C
5<5
"
C
%..
<
C
=
5<5 C
=
%<5
=
)
%<5
'<%
%
<
"
13.2.Serbetul de zahar (uz apicol)
1
"
"
1
#
&
"
$
"
&
(5+
"
.%
"
A
=
9
"
$
50&'.
62
50&%.
&
"
A
)
"
4.&,.
)
"
9
)
$
=
&
"
0+
=
5.
$
$
'
"
$
"
&
0+
"
.,0. &
5. A
%.&'.
A
"
,..
'
7
"
"
$
*.&0.
!
"
?
5&50
"&
8
"
"
(
"
;
;
,&5%
"
+--
./ 0$ 1 !)0 . 2 $ $
./ 0$ 1 !)0 . 2 $ $
./ 0$ 1 !)0 . 2 $ $
./ 0$ 1 !)0 . 2 $ $
1
"
3
"
=
=
#
*
"
8
"
6
"
5&%
+
63 #
!
.%&5+
"
!
6
"
3
7
"
"
9
"
$
"
) $
(
"
;
;
$
$
9
'&*
.50.
5.&50
.,0.$
*,
% "
7
"
"
"
$
*0
="
&
8!.3'%'
$
*
&
9
9
$
3
!)
7
7"
:
!
A
7:
C
:
:
:
7
:
:
:
3
#:
$
$
?
) 7
$
:
#
?
7
$ !
A
#
7"
:
3
A
:
!
7
:
$
)
3 ?
$
A
! C
"3 :
:
:
A
7"
7
A
.
=&
"
:
%% +
)
#
$0,:$
5..
"
2
:
7
!
64
)
)
(5.&50
C
(0+
#
:
(%+
%0&'0
C
:
#
A
. & / =="
)
)
!
7
&
%.+ <
# =.
7
&:
%7
5.&50+ :
+
:
&9 &:
6
5
7
6
- 0 , ="
#
&
'. + <
3
8 1
+'+'+'+'
7
(
1
&
&
? #+
"
5..
&
"
>;
1; #+
7
$
8
#+
*4.
'0+
C
" "
9+ "
5%
)
#+
#+
9
65
#+
(
6
8 9 (
9
&
&
&
!
&
#+
'
)
%
)
7
#+
&
)
=
(
7
6"
(
#+
"
#+
%,
6
&
&
&
&
6
: 3
8 D7
E<
&
%
45… $
5*0.. #
-…
+
4*…+ 5,
%*…+
"
%%…
#
EE<
)
-
5
#+
"
&
!
6
"
)
*0'
%
-
'
!#
!
=
!$
/;
./1 89
!=
3;
44.;; ./1
! &
)
= &
)
%.
4
$ &
&
66 "
"
6
"
"
&
"
" )
#+6
4..
"
+ "
%4. &
&
5.
"
&
8
9 5
34 '
"
8 9 !
!=
!
!7
!
#+
"
00+
#
-. &
-.
"
%.
#+
B FB"
0
9( "
& 7
&
&
#
?
5/–
F
6B
%..
&
!
!
'
>;;
!
4;;;
!!
5/-, &
C
" "
A
G
C B8
&
#
!=
!
+;
*
6
+; !
#+
)
;
;
;
)
;
67
topitor ram întreag
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: 0 AGENIA NAIONAL DE CONSULTAN AGRICOL OFICIUL JUDEEAN DE CONSULTAN AGRICOL CARA-SEVERIN Creterea… [622604] (ID: 622604)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.